Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice


Acasa » referate » geografie » meteorologie
Lucrare de dizertatie meteorologie -hidrologie - relatia clima sanatatate in municipiul mangalia

Lucrare de dizertatie meteorologie -hidrologie - relatia clima sanatatate in municipiul mangalia




UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI

FACULTATEA DE GEOGRAFIE

SPECIALIZAREA METEOROLOGIE -HIDROLOGIE

LUCRARE DE DIZERTATIE




RELATIA CLIMA SANATATATE IN MUNICIPIUL MANGALIA

INTRODUCERE

Lucrarea de fata are ca scop conturarea unei imagini cat mai complete asupra elementelor climatice ce definesc orasul Mangalia.

Analiza climatica a teritoriului studiat, scoate in evidenta principalele elemente climatice si modul in care acestea sunt mai mult sau mai putin modificate de catre celelalte elemente care alcatuiesc complexul fizico-geografic al regiunii.

Lucrarea este rezumatul studierii si prelucrarii materialului grafic si bibliografic referitor la zona, precum si a unor lucrari cu caracter general.

Intrucat este o lucrare cu caracter climatic s-a avut in vedere si prezentarea cadrului natural al regiunii.

Lucrarea « Relatia clima – sanatate in municipiulMangalia » cuprinde trei parti : intr-o prima parte am cautat sa redau intr-o imagine cat mai completa aspecte legate de cadrul natural : pozitie geografica, relief, hidrografie, vegetatie, soluri si date referitoare la factorii climatogeni. Cea de-a doua parte a vizat in special modul de repartitie a principalilor parametri climatici, a caracterizarii lor si a importantei lor in mediul geografic iar ultima parte urmareste aspecte privind bioclima orasului Constanta.

Datele climatice, pe baza carora s-a realizat lucrarea de fata au fost preluate de la statiile meteorologice Mangalia si Constanta. In acest scop s-au folosit: metoda informarii bibliografice (anuare statistice, lucrari stiintifice, atlase climatologice), metoda statistica, metoda diferentelor, metoda rapoartelor, metoda graficelor de corelatie, metoda izomerilor si metoda observatiei directe.

Folosind si celelalte metode : a comparatiei si a prognozei, am reusit sa fac o analiza a tuturor elementelor componente si a relatiilor dintre ele.

Pentru elucidarea multor probleme, de un real folos mi-au fost indicatiile Conf. Univ. Dr. Nicoleta Ionac, precum si sugestiile altor cadre didactice din facultate. Odata cu multumirile pe care le aduc pe aceasta cale tuturor celor care m-au ajutat, imi exprim recunostinta pentru grija si atentia cu care Conf. Univ. Dr. Nicoleta Ionac m-a condus si indrumat in elaborarea acestei lucrari de diploma.

Regiunea ale carei conditii climatice sunt prezentate in cele ce urmeaza se gaseste in sud-estul tarii, mai exact in extremitatea estica a Dobrogei. Printre lucrarile cele mai cunoscute asupra tarii noastre se numara “Clima Republicii Socialiste Romania” (vol. I, 1962), in care sunt prezentati principalii parametrii climatici ale diferitelor zone de pe teritoriul tarii.

Cele mai recente lucrari de climatologie au fost publicate de profesorul universitar Sterie Ciulache si conferentiar universitar doctor Nicoleta Ionac (din cadrul catedrei de Meteorologie – Hidrologie a Facultatii de Geografie). Lucrari ca: “Fenomene de risc”, “Meteorologie”, “Clima depresiunii Sibiu”, “Meteorologie comportamentala”, “Meteorologie si climatologie”, destinate atat studentilor cat si specialistilor in domeniu.

Rezultatele obtinute in cercetarea climatologica sunt folosite in orice prognoza de dezvoltare a unei localitati sau zone geografice, deoarece trebuie luate in calcul toate elementele climatice, inclusiv probabilitatea producerii unor fenomene extreme si de risc climatic.

In aceasta perspectiva, vantul trebuie privit atat ca sursa de energie neconventionala, inepuizabila, lipsita de poluare si putin costisitoare in cazul existentei unor praguri medii convenabile si a unei tehnologii adecvate, dar si ca element de risc in cazul extremelor sale de manifestare.

Scopul cercetarilor climatologice regionale sunt de ordin practic, rezultatele obtinute fiind necesare specialistilor care lucreaza in domenii de activitate precum agricultura, ssistematizarea terenurilor, transporturi si cai de comunicatie, constructii de locuinte si amenajari industriale, turism, etc.

In concluzie, conchidem ca pe langa importanta de ordin practic aplicativ, studiile de climatologie au si un caracter stiintific (aduc in prim plan aspecte noi din clima unei regiuni), didactic (insusirea de noi cunostinte si deprinderea elaborarii unor comunicari si lucrari de specialitate).

Inaintea Primului Razboi Mondial si in special dupa 1920 au fost infiintate pe litoralul Marii Negre numeroase posturi pluviometrice si statii meteorologice. Cea mai veche statie de pe litoralul Marii Negre se afla la Sulina, fiind infiintata odata cu aparitia Institutului Meteorologic al Romaniei in anual 1884.

Datele climatice, pe baza carora s-a realizat lucrarea de fata, au fost preluate de la statiile meteo Mangalia si Constanta .

Amplasamentul statiei meteorologice Constanta este tipic urban. S-a infiintat in anul 1886, si este situata la 440 46/ latitudine nordica si 280 40/ longitudine estica (la 32 m altitudine absoluta).

CAPITOLUL I – FACTORII CLIMATOGENI

Clima orasului Constanta ca de altfel si clima oricarei regiuni de pe suprafata terestra este rezultatul interactiunii complexe dintre radiatia solara, circulatia generala a atmosferei si suprafata activa-subiacenta, la care se adauga influenta din ce in ce mai accentuata a activitatii antropice. Aceasta interactiune se evidentiaza atat in repartitia teritoriala a diferitelor caracteristici ale climei, cat si in valorile si regimurile lor diurne si anuale. Au in ansamblu caracter temperat continental, corespunzator proceselor circulatiei atmosferice specifice partii sud-estice a Europei si regimului radiatiei solare din zona latitudinilor medii. Rolul fiecaruia dintre factorii genetici ai acestei regiuni, va fi prezentat in cele ce urmeaza.

1.1. Factorii radiativi

Aproape toate procesele geofizice si biofizice care au loc la suprafata Pamantului si in atmosfera, datoreaza radiatiei solare energia necesara declansarii si evolutiei lor ulterioare in timp si spatiu. Rolul determinant pe care energia radianta solara il joaca in geneza diferitelor tipuri de clima, reiese si din faptul ca in absenta ei, ceilalti factori climatogeni nu pot actiona. Modificarile de intensitate pe care fluxul radiativ solar le prezinta de la un an la altul, sau chiar in decursul secolelor, sunt mult prea mici pentru a putea determina variatiile neperiodice ale climei. Dar, relativa constanta a intensitatii lui, conjugata cu miscarile de rotatie si de revolutie ale Pamantului, comanda periodicitatea diurna si anuala, proprie tuturor tipurilor de clima.

Radiatia solara este principalul factor care determina clima unei regiuni. Aceasta este constituita din totalitatea radiatiilor emise de discul solar in atmosfera terestra, respectiv a doua miliarda parte care are echivalent 2.4x1.018 cal/cm2/min. Energia radiatiei solare este sursa principala a energiei proceselor din atmosfera care declanseaza, intretine si dirijeaza circulatia generala a atmosferei. La suprafata Pamantului radiatia solara ajunge sub forma de radiatie directa si radiatie difuza care insumate definesc radiatia globala.

Aproximativ 40% din radiatia de incidenta la limita superioara a atmosferei este reflectata in spatiul interplanetar fiind cunoscuta sub numele de albedoul Pamantului. Restul radiatiei de 60% se transforma in energie calorica, fiind sursa de incalzire a suprafetei terestre si a atmosferei, precum si a proceselor chimice si biologice de pe Pamant si din atmosfera.

1.1.1. Radiatia solara directa

Radiatia solara directa constituie parte a radiatiei solare ce ajunge la suprafata Pamantului sub forma de fascicule de raze paralele provenite direct de la discul solar. Intensitatea acesteia depinde de unghiul vertical al Soarelui (unghi de incidenta) si opacitatea atmosferei. Astfel, pe o suprafata perpendiculara pe razele solare, gradientul de crestere a fluxului radiativ pana la ora 9 si cel de scadere, dupa ora 15, este mai mare decat intre aceste ore. De asemenea, potentialul radiativ, receptionat de suprafata expusa perpendicular fata de Soare, scade nu numai datorita latitudinii, ci si datorita influentei structurii majore a suprafetei active, indeosebi a lantului carpatic care influenteaza evolutia maselor de aer si implicit opacitatea atmosferei. Ziua, pe timp senin, valoarea radiatiei directe (dupa ce aceasta strabate atmosfera), depinde de transparenta aerului si inaltimea Soarelui deasupra orizontului. Sumele anuale si lunare ale radiatiei directe sunt foarte variabile atat in timp cat si ca repartitie teritoriala, fiind puternic influentate de prezenta si regimul norilor, cetii si diferitelor fenomene care modifica transparenta atmosferei.

Pe litoralul romanesc valorile medii ale radiatiei solare directe ajung la 1.14 cal/cm2 min (la Constanta). In luna iulie, litoralul romanesc receptioneaza, pe suprafata orizontala, in medie 0,7 cal/cm2 min; in timp ce iarna, in decembrie, la ora 12 primeste doar 15% din potentialul inregistrat in sectiune perpendiculara.

Valorile medii ale radiatiei solare directe sunt egale sau mai mari de 1.0 cal/cm2 min. In directa legatura cu valorile coeficientului de transparenta a atmosferei, intensitatea radiatiei solare directe poate avea valoari maxime de peste 1.4 cal/cm2 min (vara); corespunzator celui mai mare unghi de incidenta al razelor Soarelui, in perioada solstitiului de vara. Cantitatea minima a radiatiei solare directe se inregistreaza iarna (1,1 cal/cm2 min) si corespunde cu cel mai mic unghi de incidenta al Soarelui, la solstitiul de iarna. Valorile cele mai mici ale radiatiei solare directe se produc la rasaritul Soarelui, cand se inregistreaza temperatura minima a zilei.

Variatiile zilnice, lunare si anuale ale radiatiei solare directe pot fi influentate de diferite fenomene hidrometeorologice care modifica transparenta aerului (nori, ceata) conditionate de starea generala a atmosferei. Pe timp cetos sau acoperit, intensitatea fluxului radiatiei solare directe este mai mica, iar pe timp senin si transparent aceasta atinge valori maxime. Anual valorile medii ale radiatiei solare directe pot ajunge la 70 – 75 kcal/cm2 pe suprafata orizontala, acestea fiind mai mari vara si mai reduse in anotimpul de iarna. In intervalul de predominare a timpului senin din cursul verii, in lunile iunie, iulie si august, sumele lunare ale radiatiei directe ajung, pe litoralul romanesc, la aproximativ 10-12 kcal/cm2.

1.1.2. Radiatia globala

Fluxul global il formeaza suma radiatiei solare directe si difuze ce ajunge pe suprafata Pamantului, in unitate de timp, fiind influentata de nebulozitate, ceata, transparenta si particularitatile suprafetei active. Hartile de radiatie cuprinse in Atlasul R.S.R. 1972 – 1979, scot in evidenta valori anuale ale radiatiei globale cuprinse intre 119 si 125 kcal/cm2/min.

Valorile maxime ale radiatiei globale se produc in perioada calda a anului (lunile aprilie – septembrie) cand durata de stralucire a Soarelui este mai mare, iar nebulozitatea medie este ridicata. Astfel, cele mai mari diferente intre fluxul radiatiei difuze realizate pe seama cresterii nebulozitatii se inregistreaza la amiaza, incepand din luna aprilie – mai pana in iulie – septembrie. In aceasta perioada, razele solare traverseaza diferite genuri de nori ale caror grosimi depind de tipul formatiunii noroase ce determina cresterile cele mai insemnate ale radiatiei globale.

Valorile minime ale radiatiei globale se inregistreaza in luna decembrie – martie cand unghiul de incidenta are valorile cele mai mici (durata de stralucire a Soarelui este redusa), nebulozitatea prezinta valorile cele mai mari, iar suprafata activa este omogena (lipsa covorului erbaceu si a culturilor). Variatiile medii orare ale radiatiei solare globale oscileaza de la aproximativ 0.40 cal/cm2/min in luna ianuarie la ora 12, la peste 1.20 cal/cm2/min in luna iunie – iulie aceeasi ora.

1.1.3. Bilantul radiativ

Bilantul radiativ este conditionat de caracteristicile fizice ale suprafetei active. Cele mai pronuntate diferentieri latitudinale ale bilantului radiativ se produc deasupra solului neinierbat, iar cele mai reduse, pe suprafete cu un grad mare de omogenitate coloristica si structurala, cum sunt cele cu iarba verde si cele cu strat de zapada.

Fluxul bilantului radiativ constituie rezultatul tuturor schimburilor de energie ce se produc la nivelul suprafetei active. Aceasta consta in diferenta dintre energia primita de suprafata subiacenta si energia reflectata (emisa) de ea.

Intensitatea bilantului radiativ depinde de doi factori:

a) tipul suprafetei active, respectiv caracteristicile fizice ale solului (ogor, cu sau fara vegetatie, cu zapada curata sau innegrita) care preia si transforma diferentiat potentialul energetic solar in energie calorica;

b) latitudinea locului, care, odata cu cresterea acesteia creste si numarul orelor din zi in care bilantul radiativ are valori negative.

Valoarea anuala a bilantului radiativ se ridica la 50 kcal/cm2. Valoarea minima a acestuia se produce in anotimpul rece cand albedoul are valoarea maxima datorita prezentei stratului de zapada curata (0.211 kcal/cm2). Valoarea maxima a bilantului radiativ corespunde ca timp de producere cu maximum radiatiei solare globale, respectiv luna iulie (0.827 kcal/cm2).

Variatia latitudinala a bilantului radiativ in timpul noptii si in timpul zilei evidentiaza schimbul energetic care are loc intre suprafata activa si atmosfera. Bilantul radiativ nocturn este negativ de-a lungul intregului an, crescand de la iarna la vara odata cu contrastul caloric. Pe litoral, in vecinatatea marii mai reci si in conditiile unei dinamici atmosferice accentuata de briza, bilantul radiativ atinge in noptile de vara –0,07 cal/cm2 min. Ziua, radiatia absorbita este tot timpul anului mai mare decat radiatia efectiva. Pana in iunie-iulie, bilantul creste astfel incat, in timpul amiezii zilelor de vara atinge 0,78 cal/cm2 min la Constanta. In cursul anului, valorile lunare sunt pozitive in intervalul martie-noiembrie in nord si februarie-noiembrie in sud si sud-est.

In noptile cu cerul acoperit, bilantul radiativ are un potential de numai 20% din cel al noptilor senine, iar la amiaza zilelor cu cer acoperit variaza intre 40 si 60% fata de cel ce se realizeaza in zilele senine.

Importanta practica a bilantului radiativ se regaseste in procesele de transformare a maselor de aer, in producerea ingheturilor nocturne, a ceturilor de radiatie, in topirea zapezii etc.

1.2. Factorii dinamici

Sunt factorii climatogeni care stau la baza tuturor variatiilor neperiodice manifestate in clima unei regiuni, atat pe parcursul celor patru anotimpuri, cat si de la un an la altul. Laolalta cu suprafata activa subiacenta, ea determina deosebirile esentiale care apar in clima regiunilor situate la aceeasi latitudine. Daca radiatia solara si suprafata subiacenta activa sufera modificari mici de la un an la altul si chiar in decursul secolelor, este de la sine inteles ca circulatia generala a atmosferei terestre constituie cauza principala a variatiilor neperiodice ale regimului meteorologic in decursul anilor.

Deplasarea maselor de aer dintr-o regiune in alta a globului, sub actiunea principalelor sisteme barice (cicloni si anticicloni), provoaca perturbatii, cateodata destul de mari, in dezvoltarea proceselor si fenomenelor atmosferice, caracteristice unei regiuni anumite. Aceste abateri pot fi cu atat mai mari cu cat masa de aer se disloca din regiuni mai indepartate, unde parametrii fizici sunt foarte deosebiti de cei ai masei de aer din regiunea in care s-a deplasat. Ca rezultat al proceselor advective, gama de variatie a diferitelor elemente meteorologice se mareste considerabil. Prin intensitatea si frecventa lor, aceste procese se reflecta in regimul multianual al timpului, devenind elemente caracteristice climei regiunii respective. Astfel, circulatia generala a atmosferei imprima climei un caracter dinamic.

In atmosfera libera au loc miscari (advectii) ale maselor de aer generate de diferentierile barice create in urma transformarii energiei solare in energie termica. Acest fenomen se produce in mod diferit pe suprafata apei si a uscatului, iar masele de aer se pun in miscare insotite de caracteristicile fizice ale zonelor deasupra carora s-au format (continentale sau maritime). In timpul deplasarii, insusirile fizice ale acestor mase de aer (temperatura, umezeala) influenteaza suprafata activa de contact din zona traversata schimbandu-i caracteristicile initiale.

Dificultatea de a vorbi despre circulatia generala a atmosferei Romaniei, fara a face referiri ample la intreaga regiune sinoptica naturala in care aceasta se include (Europa) devine si mai evidenta in cazul analizarii factorului respectiv pentru o unitate fizico-geografica cu dimensiuni reduse, cum este Podisul Dobrogei. Aceasta dificultate consista in imposibilitatea separarii certe a unor mase de aer specifice numai regiunii analizate si deriva din caracterul macrostructural al proceselor care le genereaza. In consecinta, advectiile determinate de diferitele tipuri de distributie a campului baric deasupra Europei, afecteaza regiuni mult mai intinse decat cea care constituie obiectul lucrarii de fata. Ele provoaca perturbatii considerabile in regimul diurn si anual al tuturor elementelor meteorologice din regiunile peste care se deplaseaza. Marimea acestor perturbatii este in stransa dependenta de caracterul si structura suprafetei active deasupra careia s-a format masa de aer antrenata in miscare, de distanta la care se afla suprafata respectiva si mai ales de viteza advectiei. Pentru ca o deplasare lenta pe distante mari implica transformari majore a principalilor parametri fizici ai masei de aer, ca urmare a interactiunii ei indelungate cu diferitele tipuri de suprafata activa cu care vine in contact. Datorita unor astfel de transformari, mase de aer cu origini complet deosebite provoaca pe teritoriul Romaniei si implicit al Podisului Dobrogei, fenomene meteorologice asemanatoare. Reflectandu-se in regimul multianual al vremii, procesele generate de circulatia generala a atmosferei constituie elemente caracteristice ale climei din regiunea data.

1.3. Factorii fizico-geografici

Complexul conditiilor fizico-geografice ale Podisului Dobrogei, nu constituie numai suportul proceselor si fenomenelor meteorologice, de care ne ocupam, ci si un factor climatogen deosebit de important. Suprafata subiacenta, cu care aerul vine in contact direct, constituie in primul rand sursa principala de transformare a energiei solare radiante in caldura, precum si de umezire a aerului. Pe de alta parte, suprafata subiacenta joaca un rol esential in transformarea maselor de aer in deplasarea lor.

Cu cat aceasta suprafata activa-subiacenta este mai neuniforma si mai fragmentata (accidentata), cu atat mai variate si mai complexe vor fi natura si scara proceselor atmosferice generate si influentate de ea.

1.3.1. Asezarea geografica

Regiunea ale carei conditii climatice sunt prezentate in cele ce urmeaza se gaseste in extremitatea sud-estica tarii si anume in estul Podisului Dobrogei de Sud. Podisul Dobrogei se intinde pe cea mai mare parte a unitatii naturale Dobrogea (10400 km2, adica 4,3% din teritoriul tarii noastre). Este incadrat in nord si vest de Dunare, iar la est de Marea Neagra. In sud, ca unitate naturala, depaseste granita cu Bulgaria.

Municipiul Mangalia, este situat la limita de sud - est a tarii, la aproximativ 45 km sud de Municipiul Constanta si la aproximativ 11 km nord de punctul de frontiera Vama Veche cu Bulgaria.
Asezarea geografica a municipiului este de 43g 49’ latitudine nordica respectiv 28g 35’ longitudine estica. Teritoriul administrativ al Municipiului Mangalia este de 6200 ha

Fig. 1. Asezarea geografica a orasului Constanta

1.3.2. Relieful

Evolutia indelungata paleogeografica si actiunea diferentiata a factorilor subterani modelatori au dus la formarea unor unitati de relief caracterizate prin structura de podis cu altitudine redusa; in cea mai mare parte a teritoriului predomina valorile sub 200 m., diferentele altitudinale intre partile componente fiind reduse.

Ca principale unitati naturale se disting:

podisul – care cuprinde aproape intreg teritoriul este constituit din calcare mezozoice asezate pe marne si calcare tertiare acoperite cu o manta de loess (Pod. Casimcei, Dobrogei de Sud, Medgidiei, Cobadin, Negru Voda);

campia – din punct de vedere geografic, inalta, usor valurita, cu aspect de poduri pe care se practica culturile de camp – in special cele cerealiere, se evidentiaza in zona centrala.


Partea sudica – corespunzatoare Podisului Litoralului – este delimitata spre vest de altitudinile cuprinse intre 85-100 m, unde se face trecerea spre podisul Dobrogei de Sud (Medgidiei si Topraisarului). Latimea acestui sector este cuprinsa intre 10 si 12 km.

Zona litorala este marcata de mai multe trepte:

5-15 m, de-a lungul tarmului;

20-30 m, cu omare continuitate, patrunzand mult in interior, formand o treapta distincta in jurul limanelor si lagunelor;

35-45 m, cu o mare continuitate, constituind o treapta mai lata decat celelalte inconjurand limanele si lagunele maritime;

50-65 m, cea mai dezvoltata treapta cu latimi cuprinse intre 500 m si 4-5 km;

70-85 m, cea mai inalta treapta situata la contactul cu podisurile interioare.

Aceste 5 trepte sculptate in depozite sarmatiene sunt acoperite de depozite de loess. De remarcat ca pe suprafata judetului relieful de platforma este fragmentata de numeroase vai cu orientari diferite Dintre cele mai importante amintim: Casimcea, Saraturi, Nuntasi, Topolog-Saraiu, Chichirgeaua s.a. In Valea Casimcea, intre localitatile Cheia-Targusor-Gura Dobrogei au fost descoperite 15 pesteri cu mare importanta arheologica si paleontologica: Pestera Mireasa, Pestera de la Ghilingic, Pestera Babei, Pestera La Adam, Pestera Liliecilor etc.

Podisul Mangaliei, cunoscut in unele lucrari geografice sub numele de “Litoralul de la sud de Constanta”, este o unitate joasa (sub 50 m) in care se impun platourile pe calcare sarmatiene si loess, vai scurte care se termina in limanuri fluvio-maritime, faleze si plaje inguste. Influenta marii in caracteristicile climatice este determinanta.

Al doilea aliniament, dinspre uscatul dobrogean (un tarm vechi), se desfasoara de la Agighiol pana la Vama Veche si se inscrie printr-o asociere de sectoare de plaje, cu complexe lacustre (Razim), limane (Nuntasi, Gargalac, Tasaul, Siutghiol, Agigea, Techirghiol, Costinesti, Tatlageac, Mangalia), lagune, cordoane de nisipuri, vegetatie, promontorii (Dolojman, Iancina, Tasburun, Histria etc.), faleze lacustre, unele perisipuri pe suprafata carora se gasesc dune etc.

Falezele din lungul litoralului romanesc apar cu unele diferentieri in sectorul nordic fata de cel situat la sud de Capul Midia. In sectorul nordic falezele se remarca numai spre interior, adica in regiunea “tarmului lacustru”, la contactul cu podisul. Ele au aparut atat pe formatiunile calcaroase cat si pe cele loessoide, calcarele din baza aflandu-se in unele locuri sub nivelul marii. Ambele situatii se intalnesc in principal in regiunea litorala a Podisului Babadagului, intre Lacul Babadag in nord si Lacul Ceamurlia in sud. Falezele modelate pe depozite loessoide sunt intr-o permanenta remaniere, materialele cazute la poalele lor fiind antrenate la formarea plajelor. Si in sectiunea falezelor calcaroase ca si in cazul promontoriilor Iancina si Dolojman se constata un proces de modelare mai ales gravitationala.

1.3.3. Hidrografia

Dobrogea prezinta un potential redus de ape curgatoare. In regiune predomina lacurile naturale dar mai ales cele antropizate si antropice care in viitorul apropiat vor juca un rol important in modificarea structurii peisajului hidrografic cat si a celui fizico-geografic in ansamblu.

a)     Apele subterane

Atat formatiunile cristaline cat si cele jurasice si cretacice contin apa fie sub presiune, avand caracter artesian, fie intr-o circulatie obisnuita. Formatiunile sarmatiene cat si calcarele sunt bogate in apa subterana.

In ceea ce priveste calitatea apelor subterane ele inregistreaza un PH cuprins intre 6.98 – 8.04, o duritate ce oscileaza intre 7 si 52 de grade german si o mineralizare diferentiata,de la bicarbonatata la acalina.

Strans legate de apele subterane sunt izvoarele precum cele de la coada lacului Mangalia din care se alimenteaza atat Mangalia cat si Constanta, izvoare ce sunt mineralizare diferentiat atunci cand sunt pompate.

In Mangalia intalnim si izvoare termale.

b)    Limanele fluvio – maritime

Au luat nastere prin interactiunea dintre eroziunea si acumularea generala a curentilor litorali ai Marii Negre si eroziunea si acumularea exericitata de raurile care se acumuleaza in ea.

Malurile limanelor fluvio- maritime sunt frecvent abrupte de tip faleza ( Lacul Magalia pe Valea Mangaliei).

In unele lacuri apar izvoare termominerale ascensionale( Iezerul Mangaliei). Limanele fluvio-maritime se alimenteaza cu apa din izvoare, din precipitatii atmosfericeiar unele artificial prin conducte.

Multe dintre aceste lacuri au calitati terapeutice prin apa, namolul si izvoarele termale care apar in perimetrul cuvetei ( izvoarele termale sulfuroase din Iezerul Mangaliei).

La sud de Techirghiol, in zona turistica Mangalia Nord, mlastina Comorova, fost golf marin, a fost asanata, pe locul ei amenajandu-se lacurile de agreement : Neptun (15.6ha); Jupiter (18.2 ha), Tismana (1.56 ha).

Mlastina Hergheliei (Iezerul Mangaliei) ocupa o suprafata de 110 ha, are o forma relativ semicirculara si este aproape integral colmatata.

Cel mai sudic este Lacul Mangalia (2.6 kmp) situate in cuveta unui rau cu gura de varsare barata de nisip. Are forma meandrata iar versantii au aspectul unui canion. Prin construirea a doua baraje de pamant pe valea Mangaliei,au luat nastere Lacul Mangalia, Iazul Limanu si Iazul Hagieni.

Toate aceste lagune si limane au o deosebita importanta economica ( pentru necesitatile de apa industriala, irigatii etc) ca si din punct de vedere terapeutic, piscicol, cinergetic si desigur turistic.

La est, linia de tarm este scaldata de apele Marii Negre, mare de tip continental.

Temperatura medie anuala a apelor marine este de12.7°C , iar salinitatea oscileaza intre 17 – 18% pe litoral si pana la 21 % in adancime.

Apele marii bogate in saruri au determinat varietatea biomasei, iar energia data de oscilatiile apei ofera cai diferite de valorificare economica a acestora.

1.3.4. Vegetatia

Desi face parte din zona de stepa, avand in vedere latitudinea la care se gaseste, vegetatia zonala fiind exprimata prin pajistea stepica, judetul Constanta prezenta in trecut un spectru mult mai bogat in genuri si specii de plante ierboase si lemnoase. Acestea aveau un areal mult mai extins daca ne referim la vegetatia lemnoasa, fapt dovedit si de solurile fosile si unele dintre cele actuale, care astazi apar in locuri complet lipsite de vegetatia lemnoasa.

Dobrogea reprezinta, de altfel, o regiune in care flora este alcatuita in principal dintr-un fond eurasiatic si european, apoi pontic, balcanic, submediteranean (Gh. Dihoru, N. Donita, 1970). Flora padurilor este alcatuita in proportie de 64% din elemente eurasiatice si europene. Totusi, nota specifica peisajului silvic-dobrogean o dau elementele submediteraneene si balcanice. In ceea ce priveste asociatiile ierboase predomina, de asemenea, speciile eurasiatice si europene apoi cele pontice, submediteraneene si balcanice.

Stepa detine cea mai mare intindere intre formatiile vegetale caracteristice actuale, mai ales in partile centrala, de sud si de sud-est ale Dobrogei. Ea se intalneste pe suprafetele situate sub 100 m altitudine ocupand atat interfluviile cat si regiunile depresionare. In decursul timpului, vegetatia ierboasa, respectiv stepa, a fost supusa unor modificari substantiale ca de exemplu destelenirea ei aproape in totalitate. Avand in vedere acest fenomen se constata ca vegetatia ierboasa, asa cum este astazi, prezinta o serie de particularitati locale (N. Donita, 1969).

Silvostepa ocupa arealele situate la limita exterioara a padurii, constituind alaturi de etajul padurilor de foioase mezofile si cel al padurilor xeroterme un etaj aparte, al treilea, situat la altitudini de circa 80-140 m. Este format din specii submediteraneene ce alcatuiesc palcuri restranse in asociere cu pajisti stepice.

Predomina doua asociatii (N. Donita, 1969): cea de stejeret pufos (Quercus pubescens) care ocupa coastele si podurile interfluviale si cea cu stejar brumariu (Quercus pedunculiflora), specie sud-pontica si artar tatarasc (Acer tataricum), specie pontica continentala. In ceea ce priveste silvostepa din partea sudica a Dobrogei, aceasta prezinta cateva caractere proprii fiind abundente elementele termofile submediteraneene, dintre care unele rare cum sunt: Quercus pubescens, Quercus pedunculiflora, Carpinus Orientalis, Fraxinus ornus, Periploca graeca, Jasminium fruticans. Participa in arborete Quercus cerris alaturi de Tilia tomentosa, Quercus petraea, Ulmus foliacea, Zyzyphus jujuba. Sunt abundente unele elemente ierboase moesico-balcanice ca Paeonia peregrina. Extinsa este si formatiunea sibleacurilor cu: mojdrean, carpinita, scumpie, paliur. Silvostepa ocupa zone restranse in sud-vestul Dobrogei de Sud unde vegeteaza paduri de stejar brumariu (Quercus pedunculiflora) si stejar pufos (Quercus pubescens) in alternanta cu paduri de tei (Tilia tomentosa) si cu tufisuri de arbusti submediteraneeni, compuse din carpinita (Carpinus orientalis), mojdrean (Fraxinus ornus), scumpie (Cotinus coggygria). Vegetatia ierboasa din silvostepa, se remarca printr-un intens proces de stepizare antropica.

Padurea apare local, pe spatii restranse si se grupeaza in principal in Dobrogea de Nord. Apar specii de gorun, tei, frasin, carpen, artar, cer.

Vegetatia naturala a stepei dobrogene, inlocuita in mare parte de culturile agricole, include pajisti stepice cu paius (Festuca vallesiaca), pir crestat (Agropyron cristatum), colilie (Stipa capillata), firuta cu bulbi (Poa bulbosa), pelinita (Artemisia austriaca), alior (Euphorbia stepposa). De-a lungul vailor se dezvolta unele tufisuri de tip submediteranean, alcatuite din paliur (Paliurus spina christi), visin turcesc (Prunus mahaleb), iasomia (Jasminum fruticans).

In zona litorala, pana nu demult, se dezvolta o vegetatie halofila si psamofila cu numeroase raritati floristice (ciucusoara de nisip/Alyssum borzeanum) si plante ocrotite (carcelul/Ephedra distachya, varza de nisip/Crambe maritima, volbura de nisip/Convolvulus persicus), adaptate la uscaciune. In prezent, cea mai mare parte a vegetatiei din perimetrul zonei litorale a disparut din cauza amenajarii falezelor si plajelor, si a extinderii constructiilor.

Privita in ansamblu, vegetatia (in pricipal padurea) apare ca un factor climatogen mai putin activ, dar destul de important pentru a nu fi omis.

1.3.5. Soluri

In orasul Mangalia datorita particularitatilor climatice si de relief, ca si altor cauze (ape subterane, depozite superficiale, vegetatie), predomina soluri tipice semiarid si arid, cele mai intalnite fiind cernoziomurile si solurile balane.

Cernoziomurile ocupa cea mai mare parte din suprafata orasului si au cea mai ridicata fertilitate naturala. Ele s-au format in partile centrale si estice ale regiunii analizate, pe loess-uri, argile, aluviuni, unde stratul acvifer este pana la 20 m adancime.

Dupa procesul de humus si gradul de spalare a carbonatilor, se intalnesc : cernoziom carbonatic (cel mai extins), castaniu, si deligat (amestecat). Zona cernoziomului carbonatic se desfasoara pe suprafata cuprinsa intre Negru Voda si Ion Corvin si sudul Constantei. Cele legative se remarca mai ales la sud de Techirghiol si Costinesti.

In multe cazuri, sarurile greu solubile (cum sunt carbonatii) pot fi deplasate sper suprafata ca urmare a modificarii regimului hidric al solului, determinand o arbonatare a solului, in special in zonele cu cernoziom cambic. In grupa solurilor neevoluate se remarca prezenta solurilor nisipoase si nisipurilor marine salinizate (circa 50000 ha), cu mare raspandire in regiunea limanelor si lagunelor, precum si in Delta Dunarii. Aluviunile si solurile aluviale fac parte din grupa solurilor de lunca, ele se intalnesc pe grinduri, in lunca Dunarii si in luncile raurilor. Dobrogea se caracterizeaza si prin existenta solurilor fosile (7 la numar) care dau posibilitatea reconstituirii, in primul rand, a conditiilor fizico-geografice din timpul formarii lor si implicit ale cuaternarului (Ana Conea, 1968). Studiile de specialitate au aratat ca aceste soluri au luat nastere in conditii caracterizate prin temperaturi mai ridicate si umiditate mai bogata decat astazi.

1.3.6. Factorii antropici

Sunt reprezentati de avtivitatile importante ale societatii omenesti care se manifesta pe de-o parte prin modificaril,uneori drastice, aduse suprafetei active subiacente, iar pe de alta parte,prin schimbarile operate in compozitia atmosferei si cedarile de energie calorica artificiala catre acestea. Interventia antropica a produs si produce multe schimbari in mediuljudetului Constanta.

Destelenirea a favorizat extinderea suprafetelor agricolein detrimentul celor ocupate de telina primara si secundara. Ca urmare solurile au suferit modificari in urma folosirii unor metode agrotehnice combinate, devenind mai fertile prin imbogatirea continutului lor in humus si substante organice, dar si o degradare prin utilizarea continua si intensiva impusa de cerintele societatii.

Modificari profunde ale suprafetei active au loc in cazul aparitiei si dezvoltarii asezarilor omenesti, a caror suprafata activa, artificiala, in general impermeabila, actioneaza asupra elementelor meteorologice ( prin materialul de constructie, profilul cu urcusuri si coborasuri neincetate, sistemul de canalizare si spatiile verzi din ce in ce mai restranse) determinandu- le sa-si schimbe valorile si regimurile astfel incat orasele din judetul Constanta se individulaizeaza ca niste topoclimate distincte.

De asemenea, sub cupola de aer cald care se formeaza easupra centrelor urbane, Constanta, Mangalia, Medgidia, se acumuleaza poluantii emisi atat de sursele fixe cat si de traficul deosebit de intens din perioada calda a anului.

Cea mai importanta actiune de modificare antropica de modificarea a compozitiei atmosferei locale o constituie poluarea aerului, incalzirea climei terestre din cauza cresterii concentratiei dioxidului de carbon care accentueaza efectul de sera al atmosferei.

CAPITOLUL II - CARACTERISTICILE climatice ale municipiului MANGALIA

2.1. TEMPERATURA AERULUI

Sursa principala de incalzire a aerului o constituie suprafata terestra, unde o parte din radiatia solara este reflectata iar alta este absorbita, transformata in radiatie calorica si transmisa ascendent aerului si descendent solului (aerul se incalzeste de jos in sus). Exceptie fac straturile superioare (stratosfera superioara, mezosfera si termosfera), unde aerul se incalzeste direct prin absorbtia radiatiei solare in energie calorica.

Caracteristicele termice ale solului. Alaturi de celelalte componente ale peisajului geografic determina particularitatile regionale si locale ale temperaturii aerului. In functie de valorile temperaturii aerului depind numeroase procese fizice (inghet-dezghet ; evaporare-condensare), chimice si biologice.

Temperatura aerului nu este o marime constanta ci variaza atat in timp cat si in spatiu, ea fiind o consecinta indirecta a fluxului radiatiei solare pe suprafata terestra. Ea reprezinta cea mai importanta caracteristica climatica pentru regiunile situate la latitudini medii.

2.1.1. Regimul anual al temperaturii medii lunare

Sub influenta fluctuatiilor generale ale circulatiei atmosferice, valorile temperaturii aerului nu se mentin constante de la un an la alt, neincetat de la valoarea medie multianala. Aflata in stransa dependenta de bilantul radiativ caloric siimplicit de radiatia solara globala, temperatura aerului are o evolutie anuala foarte asemanatoare cu evolutiile acestora. Caracteristicile generale ale mersului anual al temperaturii aerului sunt puse in evidenta de variatia valorilor mediilunare multianuale.

Din analiza sirurilor de date exprimand temperatura medie anuala a aerului, s-a constatat ca in teritoriul studiat, aceasta pezinta o variabilitate destul de redusa de la un an la altul.

Tab. 1. Temperatura medie lunara si anuala a aerului in perioada 1986-1995 la statia Mangalia

AN

LUNILE

ANUAL

I

II

III

IV

V

VI

VII

VIII

IX

X

XI

XII

Astfel, s-a constatat ca la statia Mangalia, valorile medii anuale au oscilat intre 10.5sC si 11.7sC in anii 1992 si respectiv 1995.

Tab. 2. Temperatura medie lunara si anuala a aerului in perioada 1986-1995 la statia Constanta (°C)

AN

LUNILE

ANUAL

I

II

III

IV

V

VI

VII

VIII

IX

X

XI

XII

1986

-3.8

1.4

7.4

13.4

18

21.3

23.8

23.7

18.9

7.6

7.2

0/5

11.6

1987

-7.4

02

9.3

13.5

17.9

20.5

21.9

20.5

19.5

9.7

7.1

2.7

11.3

1988

5.1

1.1

5.6

13.2

17.7

18.3

19.5

21.0

17.6

12.4

4.2

-3.4

11.0

1989

0.6

1.0

3.2

12.9

17.9

16.8

19.8

19.0

17.1

11.6

9.1

3.0

11.0

1990

-3.2

1.7

7.5

13.7

18.3

20.6

23.3

22.0

17.8

9.3

6.0

5.2

11.8

1991

2.5

4.6

7.4

11.7

16.3

19.7

21.1

21.9

18.8

9.8

7.8

1.3

11.9

1992

1

0.9

3.4

14.2

15.0

19.6

23.3

23.8

17.1

11.1

6.1

3.0

11.5

1993

1

0.5

4.8

12.4

14.8

20.1

22.3

19.5

17.6

12.4

3.3

-1.3

10.6

1994

-6.6

-6.0

6.8

8.9

15.6

20.8

20

20.3

18.1

10.3

5.7

3.9

9.8

1995

1.3

3.4

4.4

7.8

15.5

18.9

19.9

18.9

16.9

11.7

5.9

3.5

10.6

1986-1995

-0.95

0.79

5.98

12.1

36.7

19.6

21.4

21.0

21.0

9.5

6.2

1.8

10.0

Caracterul regimului temperaturii aerului este evidentiat si de valorile amplitudinii medii anuale,unul din parametrii ce reflecta continentalismul climei, exprimand contrastul de temperatura dintre luna cea mai calda si cea mai rece a anului

lunile

 

(°C)

 

In legatura cu temperaturile medii lunare se poate spune ca in lunile de vara si de iarna temperatura aerului variaza putin de la o luna la alta.

Din punct de vedere termic, clima judetului Constanta se caracterizeaza, in general, prin existenta iernilor cu temperaturi medii negative in interiorul uscatului si, prin valori usor pozitive, pe litoral, a verilor cu temperaturi medii cuprinse intre 20 - 22°C si a primaverilor cu temperaturi medii cuprinse intre 9- 10°C.

S-au inregistrat astfel, de-alungulperioadei de observatii,mediilunare ale temperaturii aerului, in sezonul cald de 23.8°C ( iulie 1992) la Constanta si 23.6 °C (iulie 1990) la Mangalia. Aceste valori ale temperaturilor medii lunare s-au datorat unor invazii ale maselor de aer continental, de origine tropicala, ce a determinat o nebulozitate scazuta intre 2.3 – 2.7 zecimi la Constanta si 1.9 – 2.8 zecimi la Mangalia sio supraincalzire a suprafetei solului. Convectia termica intensa care se dezvolta ziua deasupra solului supraincalzit creeaza diferentele de presiune in sens orizontal si astfel, ia nastere briza marina.

2.2. TEMPERATURA SOLULUI

Gradul de incalzire a suprafetei solului si implicit a stratelor lui adanci depinde, in primul rand, de intensitatea radiatiei solare. e langa aceste aspecte intervin si alti factori, legati de natura si structura solului (coeficientul de absorbtie, caldura specifica, conductibilitatea calorica, conductibilitatea termica), de umezeala lui, de acoperirea cu vegetatie sau strat de zapada, de inclinarea sau orientarea pantelor. Modificarile suferite in decursul zilei si anului de toti acesti factori de influenta se repercuteaza, cu ponderea corespunzatoare, asupra regimului diurn si anual al temperaturii suprafetei solului si stratelor lui in adancime.

Tab 3. . Temperaturile medii lunare la suprafata solului la statia Constanta(°C)

LUNILE

AN

I

II

III

IV

V

VI

VII

VIII

IX

X

XI

XII

ANUAL

1986

-0.9

-0.8

2.8

8.3

17.6

22

24.1

21.6

14.8

9

3.6

-3.3

9.9

1987

-1.5

-4.1

-0.3

10.3

17.6

20.9

24.5

22.8

20.3

15.1

2.9

1.1

10.8

1988

-3

-0.5

3.9

8.9

16.2

20.4

22.1

21.06

15.5

11.1

5.6

-3.6

9.8

1989

-3.1

-2.8

5.6

13.2

17.9

21.9

22.6

22.3

16.4

10.9

6.9

1.5

11.1

1990

-3.9

-1.2

2.8

10.8

16.6

22

22.7

21.4

16.7

12.6

3.4

1.3

10.4

1991

2.2

0.4

6.6

12.1

16.4

20.3

26.1

21.6

16.3

8.5

5.1

0.6

11.3

1992

-3.3

-1

6.7

8.6

17.1

22.4

25.3

21.5

19

10

5.2

1.2

11

1993

-2.7

-0.2

4.5

8

14.9

21.6

24.9

22.8

16.1

11.3

5.5

0.4

10.6

1994

-0.2

1.4

2.5

10.9

16.7

21.1

23.6

20.3

15.1

9.6

3.6

0.3

10.4

1995

-6.2

-2

1.4

9.1

13.2

18.6

21.1

18.4

16.5

10.5

5.9

-3.7

8.6

Regimul anual al temperaturii suprafetei solului are o alura asemanatoare cu cel al temperaturii aerului, amplitudinile dintre luna cea mai calda (iulie) si luna cea mai rece (ianuarie) fiind insa mai mari. Cresterea apmlitudinii se datoreaza faptului ca, in sezonul rece, cand predomina racirea radiativa, temperatura la nivelul suprafetei solului este inferioara celei din adapostul mateorologic, iar vara, cand suprafata activa se incalzeste excesiv, temperatura ei o depaseste substantial pe cea aerului de la 2 m.

Daca in luna ianuarie, temperatura pe suprafata solului este, in medie, cu 0.2- 0.5 mai mica decat in aer, in luna martie, toate mediile lunare analizate in tabelul 12 devin pozitive (6.7 sC). Valori negative ale temperaturii suprafetei solului se semnaleaza in luna ianuarie (-0.9 sC). In lunile sezonului cald, mediile temperaturii suprafetei solului sunt sensibil mai mari in comparatie cu cele ale temperaturii aerului, iar din luna august, temperatura pe suprafata incepe sa se reduca.

Tab 4. Temperaturile medii lunare la suprafata solului la statia Mangalia(°C)

Fig. 3 : Regimul anual al temperaturii solului

LUNILE

AN

I

II

III

IV

V

VI

VII

VIII

IX

X

XII

XII

ANUAL

1986

0.5

-1.1

2.4

11.5

16.9

19.6

24

24.5

18.7

11.1

4.3

-5.8

10.5

1987

-2.8

24

24.1

27.1

27.2

21.7

15

8

3.3

16.4

1988

-2.6

0.6

7.8

18.6

23.6

29.4

32.5

31

27.1

14.8

6.7

5.1

16.2

1989

0.8

1.6

9.8

16.4

23.3

28.4

29.2

28.7

24.5

13.6

8.7

1.8

15.6

1990

1.9

3.6

4.6

17

20.8

25.3

29.9

31.3

25.6

15.7

17.7

2.8

16.3

1991

0.8

0.7

8.3

15.4

19.4

26.4

30.7

28.9

23

14.2

14

0.8

15.2

1992

-2.9

-4.2

4

13.1

21.8

28.6

29

29.3

25

14.6

17.4

3.1

14.9

1993

1.1

2.3

5.5

11.4

22.7

25

27.2

25

23.3

15.4

6.7

2.6

14.0

1994

1.2

-2.7

2

15.1

20.7

26.7

29.6

30.2

24.3

14

3.4

2

13.8

1995

-1.2

4

3.5

14.8

18.8

27.6

28

27.4

19.9

11.9

6.6

-0.2

13.4

1986 - 1995

-0.3

0.5

5.3

14.8

21.2

26.1

28.7

28.3

23.3

14.0

9.3

1.5

14.6

Cresterea amplitudinii se datoreaza faptului ca, in sezonul rece,cand predomina racirea radiativa, temperatura la nivelul suprafetei solului este inferioara celei din adapostul meteorologic ,iar vara, cand suprafata activa se incalzeste excesiv,temperatura ei o depaseste substantial pe cea a aerului de la 2 m inaltime.

Daca in luna ianuarie, temperatura pe suprafata solului este, in medie, cu 0.2 – 0.5°C mai mica decat in aer, din luna februarie, toate mediile lunare la cele doua statii analizate devin pozitive. Acest lucru este posibil datorita cresterii bilantului radiativ si a celui caloric. Sub influenta apelor Marii Negre, zona de litoral prezinta celemaimari valori anuale ale bilantului radiativ – caloric din intreaga tara, conditionand inregistrarea unor valori medii anuale ale temperaturii aerului depeste 11°C.

2.3 UMEZEALA AERULUI

Apa sub forma de vapori aflata in aerul oricarei regiuni de pe suprafata terestra, reprezinta umezeala acestuia. Vaporii de apa continuti in masele de aer care traverseaza ori stationeaza deasupra orasului Mangalia sunt in cea mai mare parte alohtoni, dar si autohtoni (din evaporarea directa de la suprafata solului, apelor, zapezii, din evapotranspiratia plantelor, etc). Umezeala relativa a aerului reprezinta raportul dintre tensiunea reala si tensiunea de saturatie a vaporilor de apa din atmosfera, ea exprimand cel mai sugestiv si mai complet gradul de uscaciune al aerului.

2.3.1. Tensiunea vaporilor de apa

Este presiunea partiala a vaporilor de apa in cadrul presiunii generale a atmosferei. Repartitia si regimul anual si diurn, depind de temperatura aerului si de caracterul suprafetelor evaporante. Cantitatea de vapori de apa si implicit presiunea pe care acestia o exercita asupra unitatii de suprafata orizontala sunt cu atat mai mari cu cat temperatura este mai ridicata. Aceasta legatura direct proportionala dintre cele doua elemente meteorologice se datoreaza faptului ca temperaturile ridicate sporesc viteza de evaporatie si confera aerului o capacitate mare de inmagazinare a vaporilor.

Tab. 5. Tensiunea vaporilor de apa (mb) la statiile Constanta si Mangalia

Statia

LUNILE

I

II

III

IV

V

VI

VII

VIII

IX

X

XI

XII

Constanta

4.2

4.5

5.8

8.1

12

14.1

16.5

16

13.2

9.5

7.2

5.1

Mangalia

4.4

4.7

5.8

8

11.7

14.8

15.6

15.4

12.5

10

7.3

5.2

Regimul umezelii aerului este conditionat in aceasta parte a tarii de prezenta bazinului Marii Negre, care constituie o sursa permanenta de umezire a aerului in urma proceselor de evaporare si condensare, precum si de circulatia aerului sub forma brizei de mare care aduce in timpul zilei deasupra suprafetelor de uscat din vecinatatea marii aerul mai racoros si mai umed.

In zona litoralului sudic al Marii Negre umezeala relativa a aerului inregistreaza o valoare medie anuala de 81% la statia Constanta si 85% la statia Mangalia, valorile mai mari fiind inregistrate pe platformele industriale, datorita emisiilor de vapori din procesele tehnologice.

mb

 

Lunile

 


In urma analizei graficului de mai sus se constata o scadere a valorilor tensiunii vaporilor in lunile de vara la ambele statii analizate.

In aceasta parte a tarii se poate forma atat un smog umed supranumit si smog de tiplondonez, cat si un smog uscat sau fotochimic.

Cel din urma apare in anumite situatii sinoptice de-a lungul litoralului Marii Negre, si anume in timpul verii cand valorile intensitatii globale sunt foarte mari, iarpoluarea provocata cu precadere, de circuatia autovehiculelor de tot felul, este apreciabila.

2.3.2. Regimul anual al umezelii relative

Umezeala relativa reprezinta raportul dintre tensiunea reala si tensiunea de saturatie a vaporilor de apa din atmosfera, ea exprimand cel mai sugestiv simai complet gradul de uscaciune al aerului.

In evolutia anuala a umezelii relative se remarca ca, maximul starii higrometrice se produce, pe toata suprafata orasului Mangalia in lunile decembrie si ianuarie, cand advectia aerului relativ cald si mai umed de deasupra Marii Mediterane este mai frecventa

Tabel 6: Regimul anual al umezelii relative ( mm)

Statie

LUNILE

ANUAL

I

II

III

IV

V

VI

VII

VIII

IX

X

XI

XII

Constanta

84

81

73

65

65

62

59

59

66

76

83

89

71.8

Mangalia

85

84

75

66

67

69

63

62

65

75

89

89

74

mm

 

Lunile

 


Minimul principal se observa in lunile iulie si august, cand temperatura aerului este deosebit de ridicata, advectiile umede fiind relativ rare. In evolutia anuala a umezelii relative pe teritoriul orasului Mangalia se remarca faptul ca, la inceputul primaverii temperatura aerului creste rapid de la o luna la alta si de aceea umezeala relativa scade. Apoi, sper sfarsitul primaverii si inceputul sezonului de vara se intensifica activitatea ciclonica si advectia maselor de aer umed, iar frecventa precipitatiilor atmosferice creste.

2.3.3. Deficitul de saturatie

Diferenta dintre tensiunea maxima (sau de saturatie) si tensiunea reala a vaporilor, este numita deficit de saturatie . Ea constituie un parametru climatic deosebit de important, deoarece dirijeaza schimbul permanent de apa care are loc intre troposfera inferioara si celelalte geosfere ale planetei. Desigur , cand deficitul de saturatie este mare , procesul evaporatiei se intensifica si invers. Intrucat capacitatea aerului de a inmagazina vapori de apa creste foarte mult la temperaturi ridicate, valorile deficitului de saturatie inregistreaza la randul lor cresteri corespunzatoare , in ciuda sporirii accentuate a tensiunii vaporilor. Se intelege asadar ca evolutia anuala si diurna a deficitului de saturatie se aseamana cu evolutia anuala si diurna a temperaturii aerului.

Cele mai mici valori ale deficitului de saturatie, in regim anual, se inregistreza in luna ianuarie la Constanta, iar cele mai mari, in luna iunie, si nu in lunile iulie si august considerate ca fiind cele mai calduroase.

Tab.7. Deficitul de saturatie

Statie

LUNILE

ANUAL

I

II

III

IV

V

VI

VII

VIII

IX

X

XI

XII

Constanta

18

21

29

37

38

39

43

44

36

27

19

15

30.5

Mangalia

18

19

28

38

39

37

39

40

37

28

22

17

30.1

In cursul zilei,in zona studiata, valorile deficitului de saturatie cresc de dimineata pana la amiaza si scad apoi catre orele apusului, paralel cu scaderea temperaturii.

Se constata ca, in intervalulproducerii maximelor zilnice, ele depasesc cu mult mediile obtinute pe baza observatiilor zilnice.

2.4. Nebulozitatea

Norii reprezinta rezultatul condensarii si sublimarii vaporilor de apa la diferite niveluri din atmosfera, norii prezinta o insemnatate deosebita pentru alte caracteristici ale climei, pe care le modifica substantial, atat sub raport valoric cat si din punct de vedere al evolutiei diurne si anuale . Este evidenta si sesizabila chiar fara instrumente, actiunea lor diminuanta asupra duratei stralucirii Soarelui, energiei climatice si luminoase provenite de la Soare, precum si asupra radiatiei efective, ceea ce inseamna, in ultima instanta, modificarea bilantului radiativ al suprafetei active si atmosferei. Ei constituie, de asemenea, sursa precipitatiilor atmosferice si un element meteorologic a carui cunostere este absolut indispensabila pentru navigatia aeriana .

Cantitatea si regimul norilor depind de circulatia atmosferei si de principalele insusiri ale reliefului : forma, altitudine , expozitie etc.

2.4.1. Regimul anual al nebulozitatii medii lunare pune in evidenta intervalele sau perioadele din an in care nebulozitatea atinge valori maxime, dar si intervalele in care predomina timpul senin. Valorile maxime ale nebulozitatii se produc in lunile de iarna, cu maxime in decembrie si ianuarie, iar cele mai mici valori se inregistreaza in a doua parte a verii, lunile iulie si august, cand predomina timpul anticiclonic

Tab. 8. Nebulozitatea medie lunara si anuala (zecimi)

Statie

LUNILE

ANUAL

I

II

III

IV

V

VI

VII

VIII

IX

X

XI

XII

Constanta

Mangalia

5.9

5.4

5.4

4.4

3.6

3.9

3.5

5.1

6.9

7.4

5.4

zecimi

 

lunile

 


In graficul din fig.6 se observa faptul ca, diferentele dintre cele doua statii analizate, sunt in general mici.

De asemenea se constata ca, fata de valoarea medie anuala la Constanta de 5.3 zecimi ci 5.4 zecimi la Mangalia, abaterile acestora sunt negative in lunile de vara si inceputul toamnei cand predomina timpul senin.

2.5. Durata de stralucire a Soarelui

Durata stralucirii Soarelui reprezinta o caracteristica climatica importanta pentru orasul Mangalia, caracterizandu-se prin valori si regimuri care reflecta dependenta ei nemijlocita de cantitatea si regimul norilor.

2.5.1. Regimul anual al duratei efective de stralucire a Soarelui

Pe teritoriul orasului Mangalia, variatia anuala a duratei stralucirii Soarelui prezinta un minim in decembrie, fiind luna cu zilele cele mai scurte si nebulozitatea cea mai ridicata– frecventa mare a norilor stratiformi– si un maxim in iulie, luna cu zile lungi si nebulozitate mica

Tab.9. Regimul anual al duratei efective de stralucire a Soarelui ( ore)

Statie

LUNILE

ANUAL

I

II

III

IV

V

VI

VII

VIII

IX

X

XI

XII

Constanta

Mangalia

ore

 


Faptul ca, maximul duratei stralucirii Soarelui nu se suprapune peste luna solstitiului de vara, la nicio statie meteorologica analizata, se datoreaza nebulozitatii ridicate, caracteristice pentru intervelul mai – iunie, cand transportul maselor de aer umed si cu o instabilitate marcata dinspre Oceanul Atlantic si Marea Mediterna are o frecventa apreciabila. In cursul anului durata de stralucire a Soarelui inregistreaza cele mai mari valori ( peste 315 ore) in luna iulie, iar cele mai mici in luna decembrie.

2.6. Precipitatiile atmosferice

Ca urmare a importantei deosebite pe care o au pentru celelalte elemente meteorologice, precum si pentru activitatea practica dintr-un numar de sectoare economice (agricultura, constructii, transporturi, turism etc), precipitatiile atmosferice constitie o caracteristica esentiala a climei. Provenind din nori, ele depind, evident, de aceeasi factori: circulatia generala a atmosferei si principalele caractere ale reliefului (forma, altitudine , expozitie etc.). Se intelege deci ca intre cantitatea norilor si cantitatea precipitatiilor trebuie sa existe un raport direct proportional.

Multitudinea proceselor pluviogenetice determina o extraordinara variabilitate spatiala si temporala a precipitatiilor atmosferice . La nivelul sirurilor lungi de date pot fi totusi distinse unele trasaturi generale cu caracter stabil, ale repartitiei in spatiu si evolutiei in timp a cantitatilor de precipitatii.

2.6.1. Regimul anual al precipitatiilor atmosferice

Modificarile neintrerupte ale frecventei si directiei advectiilor umede conjugate cu intensificarea sau slabirea proceselor convective locale, determina importante schimbari cantitative ale precipitatiilor, de la o luna la alta. La formarea acestora contribuie si factorii locali: sursele de umezeala si intensitatea convectiei termice. Orasul Mangalia reprezinta un teritoriu cu precipitatii medii anuale intre 300–500 mm, existand in istoria masuratorilor meteorologice si situatii cand acestea au fost mai mici de 300 mm.

2.6.1.1. Cantitati medii lunare si anuale de precipitatii

Cantitatile medii lunare prezinta valori diferite de la o luna la alta in functie de circulatia generala a atmosferei si de interectiunea cu factorii fizico-geografici locali. In repartitia cantitatilor lunare de precipitatii vom deosebi un maxim pluviometric in lunile mai – iunie, datorita formatiunilor barice ce antreneaza o serie de fronturi atmosferice. In privinta celor mai mici medii de precipitatii, acestea se intalnesc noiembrie, februarie si martie.

Statie

LUNILE

ANUAL

I

II

III

IV

V

VI

VII

VIII

IX

X

XI

XII

Constanta

Mangalia

Tab. 10. Cantitati medii lunare si anuale de precipitatii (mm)

mm

 

Lunile

 


In privinta celor mai mici si celor mai mari cantitati de precipitatii (mm) lunare putem aprecia ca, maximul pluviometric lunar apare la inceputul si sfarsitul verii, atunci cand are loc intensificarea proceselor locale ale convectiei termice si dinamice, generand nori cumulonimbus din care cad averse de ploaie.

Anotimpual, cele mai multe precipitatii cad vara urmate de anotimpul de toamna.

2.7. PRESIUNEA ATMOSFERICA

Constituie, datorita repatitiei neuniforme in spatiu si modificarilor neincetate in timp, cauza principala a miscarilor aerului. Prin mijlocirea acestora din urma ea influienteaza considerabil repartitia si regimul celorlalte caracteristici ale climei, fiind elementul determinant al variabilitatii lor neperiodice. Totodata, presiunea actioneaza direct si permanent asupra tuturor organismelor si obiectelor de pe suprafata terestra.

2.7.1 Regimul anual al presiunii atmosferice

Pentru statiile meteorologice Mangalia si Constanta, regimul anual al presiunii atmosferice depinde in primul rand de variatia anuala a temperaturii aerului,iar pe de ala parte de influenta inversa a regimului circulatiei atmosferice.

Tab 11 : Regimul anual al presiunii atmosferice in perioada 1986-1995

Statia

LUNILE

ANUAL

I

II

III

IV

V

VI

VII

VIII

IX

X

XI

XII

Constanta

Mangalia

Cele mai mici medii lunare ale presiunii se inregistreaza pe teritoriul analizat in aprilie iunie si iulie, iar cele mai mari in ianuarie si decembrie, amplitudinea medie anuala ramanand neinsemnata. Acest lucru se datoreaza faptului ca, orasul Mangalia are o extindere spatiala prea mica pentru ca un element meteorologic, cum este presiunea atmosferica, sa se diferentieze pe orizontala.

Astfel, din graficul de mai sus se constata ca, cele mai mari cresteri ale valorilor lunare ale presiunii se produc intre lunile august, septembrie si septembrie – octombrie, ceea ce indica inceputul redistribuirii proceselor circulatiei atmosferice de la cele specifice sezonului cald al anului la cele din perioada rece.

Din punct de vedere climatologic, impactul este maxim in mijlocul iernii si in cel al verii.

2.8 VANTUL

Vantul constituie elementul dinamic al climei care, tinzand sa echilibreze contrastele barice aparute in diferite regiuni ale planetei, provoaca variatii neperiodice celorlalte elemente meteorologice, sporeste viteza evaporatiei si transpiratiei si actioneaza mecanic prin deflatie, coraziune, sarcina de vant. Regimul vaantului este determinat- in primul rand- de caracterul, succesiunea si frecventa sistemelor barice si proceselor circulatiei atmosferice.

2.8. Viteza vantului reprezinta cea de-a doua caracteristica esentiala a vantului si depinde in mod direct de valoarea gradientului baric orizontal. Relieful Dobrogei de Sud ationeaza la randul sau, asupra acestei caracteristici, prin efectul de ajutaj (sporire a vitezei prin apropierea liniilor de curent si aparitia curentilor contrari.

Tab. 12. Viteza vantului in perioada 1986-1995

AN

LUNILE

ANUAL

I

II

III

IV

V

VI

VII

VIII

IX

X

XI

XII



Asa cum reiese din tabelul de mai sus, cele mai mari viteze medii lunare ale vanturilor se inregistreaza iarna, cand gradientii barici orizontali cresc substantial. Vanturile de nord-vest inregistreaza frecvente maxime in lunile de iarna (in decembrie-15.6%), cand se individualizeaza mai ales tipul baric 13. Este vorba de pozitionarea pe diagonala a doi anticiloni (in Cucaz si in Antlanticum de Nord) si doi cicloni (in Marea Mediterana si am nordul Campiei Ruse) ce creioneaza pehartile sinoptice o sa barica. Vantuirle de nord au o frecventa insemnata in arealul studiat, in lunile sezonului rece, cand tipul baric 9 devine foarte activ, determinand o vreme rece cu precipitatii bogate. In privinsa vanturilor de sud-est, acestea inregistreaza frecvense maxime an lunile de primavara-vara,cand se dezvolta concomitent, o arie ciclonala in jumatatea sud-vestica a Europei si o zona de mare presiune atmosferica pe toata jumatatea nord-stica a batranului continent (tipul baric 15). Astfel, la Mangalia, frecventa maxima a acestor vanturi se inregistreza in mai (17,1%), vremea fiind relativ calda.

CAPITOLUL III - caracteristicile bioclimatice ale municipiului MANGALIA

3.1. Indicele termohigrometric (THI

Indicele termohigrometric (THI) sau indicele temperatura- umezeala ( ITI ) reprezinta un indicator biometeorologic care permite evaluarea starii de confort sau discomfort fiziologic in toate tipurile si conditiile de clima. THI a fost stabilit de Kyle W J in 1994 si publicat in articolul « The human bioclimate of Hong Kong » , publicat in volumul de lucrari « Proceedings » al conferintei de climatologie contemporana din Bruno in Cehia , 1994. ( pp 345-350).

THI se calculeaza pe baza valorii de Ta ( grade C ) si Ur (%).

THI = Ta – ( 0.05 – 0.0055*Ur ) * ( % )

In conditiile in care Ta depaseste valoarea de + 46 grade C, atunci indicele va dobandi numai valori corespunzatoare clasei valorice ce defineste canicula.

Tab 13 : Clasele de valori ale THI :

Indice THI  (°C)

Tip de bioclimat

THI < – 40

Hiper-glacial

–40 < THI < –20

Glacial

–20 < THI

Frig excesiv

–10 < THI

Foarte frig

–1.8 < THI <  13

Frig

 13 < THI <  15

Racoare 

 15 < THI <  20

Confort

 20 < THI <  26.5

Cald

 26.5 < THI <  30

Foarte cald

THI >  30

Canicula

Temperatura maxima

Luna

Ta ° C

Ur %

THI

Ianuarie

1

88

1,9

Februarie

4,3

85

5,1

Martie

10,9

78

11,3

Aprilie

17,4

71

16,9

Mai

23,9

72

22,5

Iunie

27,6

71

26,5

Iulie

29,8

71

27,4

August

29,6

71

27,2

Septembrie

25,2

76

23,8

Octombrie

18,6

81

18,2

Noiembrie

10,8

86

11,1

Decembrie

4,2

89

4,8

Anual

16,9

78

16,6

Tab 14. Indicele THI la statia Constanta in perioada 1986 - 1995

Temperatura minima

Luna

Ta ° C

Ur %

THI

Ianuarie

-6,3

88

-4,5

Februarie

-4

85

-2,5

Martie

0,2

78

1,9

Aprilie

6,2

71

7,5

Mai

11

72

11,5

Iunie

14,5

71

14,5

Iulie

15,9

71

15,7

August

15

71

14,9

Septembrie

11,2

76

11,6

Octombrie

6,5

81

7,3

Noiembrie

2,6

86

3,5

Decembrie

-2,5

89

-1,5

Anual

5,9

78

6,9

Temperatura medie

Luna

Ta ° C

Ur %

THI

Ianuarie

-6,3

88

-1,6

Februarie

-4

85

1,1

Martie

0,2

78

6,3

Aprilie

6,2

71

12,3

Mai

11

72

16,9

Iunie

14,5

71

20

Iulie

15,9

71

21,6

August

15

71

21

Septembrie

11,2

76

17,5

Octombrie

6,5

81

12,1

Noiembrie

2,6

86

6,7

Decembrie

-2,5

89

1,3

Anual

5,9

78

11,6

Tab 15. Indicele THI la statia Mangalia in perioada 1986 - 1995

Temperatura maxima

Luna

Ta ° C

Ur %

THI

Ianuarie

1.5

87

Februarie

4,2

86

Martie

10,8

79

Aprilie

16,4

72

Mai

23,3

72

Iunie

27,5

72

Iulie

28,1

71

August

29,4

72

Septembrie

26,2

75

Octombrie

19,6

80

Noiembrie

11,8

85

Decembrie

3,2

88

Anual

16,8

79

Temperatura medie

Luna

Ta ° C

Ur %

THI

Ianuarie

-6,2

88

Februarie

-3

85

Martie

0,3

78

Aprilie

5.2

71

Mai

12

72

Iunie

15,5

71

Iulie

15,6

71

August

15.4

71

Septembrie

11,8

76

Octombrie

6,5

81

Noiembrie

2,8

86

Decembrie

-2,2

89

Anual

7.4

78

Temperatura minima

Luna

Ta ° C

Ur %

THI

Ianuarie

-6,2

89

Februarie

-4

84

Martie

0.1

78

Aprilie

6.7

71

Mai

10.9

71

Iunie

14.8

72

Iulie

15.2

72

August

15.3

71

Septembrie

11

76

Octombrie

6.8

81

Noiembrie

2.7

86

Decembrie

-2.3

89

Annual

7.01

77

In urma analizei datelor obtinute prin calcularea indicelui Thi si coreland cu Tab 13 putem spune ca in timpul iernii, pe teritoriul analizat, avem un bioclimat caracterizat prin valori cuprinse intre -4.94°C si – 1° C ceea ce duce la concluzia ca este foarte frig ( tipul de climat – foarte frig), iar in timpul verii valorile determinate pun in evidenta un tip de climat foarte cald.

3.2. Indicele Scharlau (ISE)

Indicele Scharlau se calculeaza pe baza a doi parametrei meteorologici : temperatura aerului (grade C) si temperatura aerului (%). K. S. Scharlau a stabilit pe cale experimentala temperaturile in grade ale aerului, temperaturi critice de la care in absenta vantului dar in conditiile unei anumite valori de umezeala atmosferica, produc oraganismului uman sanatos o stare de discomfort termic prin incalzire sau prin racire. Indicele Scharlau are doua variante : Indicele Scharlau estival (ISE) si Indicele Sharlau de iarna (ISH).

ISE se aplica numai in conditiile in care umezeala relativa a aerului este de 30%, iar temperatura aerului este cuprinsa intre +17 grade C si +39 grade C.

ISE= Tc- Ta , unde Tc = temperatura critica si Ta = temperatura in grade a aerului

Tc = ( -17.089 * Ln ( Ur ) 0 + 94.979

ISH se aplica numai pentru valori de umezeala relativa peste 40% si temperaturi ale aerului cuprinse intre -5 si +6 grade C.

ISH = Ta – Tc

Tc = ( 0.0003 * Ur 2 ) + ( 0.1497 * Ur ) – 7.7133

Tab.16 : Valorile ISE si ISH la statia Constanta in perioada 1986 - 1995

INDICELE SHARLAU ESTIVAL (ISE)

Luna

Ta

Ur

ISE

Temp grade SCHARLAU

Aprilie

17,4

71

4,73

22,13

Mai

23,9

72

-2

21,9

Iunie

27,6

71

-5,47

22,13

Iulie

29,8

71

-7,67

22,13

August

29,6

71

-7,47

22,13

Septembrie

25,2

76

-4,23

20,97

Octombrie

18,6

81

1,28

19,88

ANUAL

16,9

78

3,63

20,53

INDICELE SCHARLAU DE IARNA (ISH )

Luna

Ta

Ur

ISH

Temp grade SCHARLAU

Februarie

-4

85

-6,8

2,84

Martie

0,2

78

-1,9

2,14

Noiembrie

2,6

86

-0,3

2,94

Decembrie

-2,5

89

-5,7

3,23

Anual

5,9

78

3,8

2,14

Clasele de valori ale Indicelui Scharlau descriu ca situatii urmatoarele situatii de stres termic :

daca Indicele Scharlau este mai mare sau cel putin egal cu 0 - confort

daca Indicele Scharlau este egal cu 0 - usor discomfort

daca Indicele Scharlau este situat intre -1 si -3 rezulta discomfort moderat

daca Indicele Scharlau este mai mic de -3 rezulta discomfort accentuat

Tab.17: Valorile ISE si ISH la statia Mangalia in perioada 1986 - 1995

INDICELE SHARLAU ESTIVAL (ISE)

Luna

Ta

Ur

ISE

Temp grade SCHARLAU

Aprilie

17,3

71

4,72

22,12

Mai

22,9

72

-1.9

21,8

Iunie

27,4

71

-5,43

22,18

Iulie

28,8

71

-7.12

22,13

August

29,6

71

-7,48

22,16

Septembrie

25,3

75

-4,23

20,89

Octombrie

19,1

81

1,28

19,78

ANUAL

16,9

77

3,63

20,53

INDICELE SCHARLAU

DE IARNA (ISH )

Luna

Ta

Ur

ISH

Temp grade SCHARLAU

Februarie

-3.9

85

-6.7

2,83

Martie

0,3

78

-2

2.15

Noiembrie

2,8

85

-0.4

2.99

Decembrie

-2,3

88

-5.8

3.32

Anual

6

78

3,9

2.17

3.3. Indicele Summer Simmer Index (SSI)

Indicele Summer Simmer Index (SSI) a fost propus de Pepi W J in anul 2000 in lucrarea « The Summer Simmer Index », sustinuta la Conferinta Internationala cu prilejul a 80 de ani de activitate a Societatii Americane de Meteorologie, Long Beach, California. Acesta descrie conditiile de stres caloric din perioada calda a anului. A rezultat din experimentele fiziologice efectuate pe subiecti umani, pe o perioada de 75 ani, in cadrul Universitatii din Kansas.

SSI se calculeaza pe baza temperaturii aerului (in grade F) si pe baza umezelii (%), dupa formula : SSI = 1.98 * Ta (grade F) – ( 0.55- 0.055 * Ur * ( Ta – 58 )) – 56.83

Valorile acestui indice se pot calcula numai cand temperatura aerului este cuprinsa intre 22 – 53 grade C. Valorile SSI descriu urmatoarele senzatii bioclimatice :

daca avem intre 20.9 grade F – 24.7 grade F rezulta un bioclimat racoros in care cea mai mare parte a populatiei resimte o usoara stare de discomfort prin racire

daca avem intre 24.7 grade F – 28.0 grade F rezulta o stare de comfort pentru toata populatia

daca avem intre 28.0 grade F -32.4 grade F este usor cald si cea mai mare parte a populatiei resimte o usoara stare de discomfort prin incalzire

daca avem intre 32.4 grade F – 37.4 grade F este caldura si se accentueaza starea de discomfort prin incalzire

daca avem intre 37.4 grade F – 44.0 grade F este moderat de cald si apare discomfort accentuat prin incalzire si risc de insolatie in conditii de expunere prelungita la soare sau activitate fizica

daca avem intre 40.0 grade F – 51.5 grade F este foarte cald si toata populatia resimte o stare acuta de discomfort prin incalzire. Apare riscul de soc caloric

daca avem intre 51.1 grade F – 64.9 grade F este sufocant si rezulta risc maxim de soc caloric

Tab. 18 : Valorile SSI la statiile Constanta si Mangalia

Mangalia

Luna

Ta°C

Ur

SSI°C

Mai

Iunie

Iulie

August

Septembrie

Constanta

Luna

Ta°C

Ur

SSI°C 

Mai

Iunie

Iulie

August

Septembrie

3.4. Indicele de tensiune relativa (RSI)

Indicele de tensiune relativa (Relative Strain Index – RSI) este un indice care permite evaluarea conditiilor bioclimatice de stres caloric, fiind aplicabil la latitudinea tarii noastre numai in perioada verii, cand temperatura aerului este mai mare de 26 grade C.

RSI a fost propus de Kyle W J in anul 1992 in articolul intitulat « Summer and Winter patterns of human stress in Hong Kong », in revista World Scientific, pg. 557- 583.

RSI se calculeaza pe baza temperaturii aerului in grade C si a tensiunii vaporilor de apa conform relatiei : RSI = ( Ta – 21 ) / 58- e, unde e = tensiunea reala a vaporilor de apa.

RSI poate fi calculat si pe baza vaporilor de temperatura a aerului si umezelii relative, dat fiind faptul ca la majoritatea statiilor meteorologice nu se fac masuratori directe ale lor.

1.Se calculeaza E ( tensiunea de saturatie )

2.Se calculeaza tensiunea reala a vaporilor reala a vaporilor (e) pe baza umezelii relative (%) si a E.

Tab. 19 : Valorile RSI la Constanta si Mangalia

Constanta

Luna

Ta

Ur

RSI

Aprilie

Mai

Iunie

Iulie

August

Septembrie

Octombrie

Annual

Mangalia

Luna

Ta

Ur

RSI

Aprilie

17,4

Mai

23,9

Iunie

27,6

Iulie

29,8

August

29,6

Septembrie

25,2

Octombrie

18,6

Annual

Clasele de discomfort biclimatic sunt :

daca avem valori intre RSI mai mici sau egale cu 0.15 rezulta stare de comfort

daca avem valori intre 0.15 – 0.25 rezulta discomfort pentru persoanele mai sensibile ( la valoarea de 0.20 se declanseaza starea de alerta bioclimatica )

daca avem valori intre 0.25 – 0.35 rezulta discomfort pentru toata lumea

daca avem valori intre 0.35 – 0.45 rezulta stare accentuata de discomfort

daca avem valori ale RSI de peste 0.45 rezulta socul de caldura

3.5. Indicele de caldura (HI)

Indicele de caldura (Heat Index – HI) permite calcularea temperaturii aparente. Acest indice a fost propus de Steadman R G in anul 1979 in lucrarea « The assassment of subliness, Part I : A temperature humidity index based on human physiology and clothing science, Journal of Applied Meteorology », vol 18. pg. 861-873.

HI exprima senzatia fiziologica datorata actiunii combinate a temperaturii si umezelii aerului asupra organismului uman.

In conditiile in care caldura se accentueaza iar umezeala aerului creste, cantitatea de apa evaporata de pe suprafata pielii se diminueaza astfel incat efectuarea lucrului mecanic de intensitate mai mare pune in pericol organismul uman. In aceste conditii, supraincalzirea organismului uman poate determina urmatoarele tipuri : spasme calorice, stare de epuizare calorica si socul caloric.

Crampele / spasmele calorice apar in principal in membrele inferioare din cauza dezechilibrelor schimburilor minerale din interiorul corpului. Aceasta determina scaderea rapida a presiunii arteriale care poate determina lesinul. Pentru prevenirea ei se recomanda ingerarea de lichide intens mineralizate.

Epuizarea calorica se manifesta prin stari de ameteala si slabiciune. In cazul in care temperatura corporala este mai mare de 41°C se recomanda bai reci.

Socul caloric se produce atunci cand organismul uman nu mai poate elibera in mod eficient caldura acumulata in interior in urma expunerii la caldura. Se manifesta prin letargie, confuzie si in final pierderea cunostintei adica coma. In astfel de situatii este necesara interventia medicala de urgenta.

HI se calculeaza numai pentru valori ale umezelii relative mai mari de 40% si pentru valori ale temperaturii mai mari de 27°C. La temperaturi mai mari de 42° C , chiar daca valorile umezelii relative sunt mai mici de 40 %, indicele prezinta numai valori corespunzatoare clasei de pericol iminent.

Tab. 20 : Valorile HI la Constanta si Mangalia

Constanta

Mangalia

Luna

Ta

Ur

HI

Luna

Ta

Ur

HI

Iunie

Iunie

Iulie

Iulie

August

August

Daca valoarea HI este mai mica de 29 unitati avem stare de discomfort fizic minor, starea de epuizare calorica se instaleaza numai in conditiile de expunere prelungita. Asta inseamna ca gradul de risc – pericol de atentie.

Daca valoarea HI este cuprinsa intre 30 – 39 unitati avem discomfort fizic, posibile arsuri cutanate, spasme calorice datorate deshidratarii si declourarii organismului. La expunerea prelungita este posibila instalarea socului caloric. Asta reprezinta ca grad de risc – pericol de alerta.

Daca valoarea HI este cuprinsa intre 40 – 50 unitati avem discomfort fizic accentuat si trebuie evitarea oricarui efort fizic. Deasemenea trebuie efectuata adapostirea de urgenta in locuri umbroase si racoroase. Sunt posibile spasmele calorice. In conditiile expunerii prelungite apare pericolul producerii socului caloric. Asta inseamna pericol iminent ca grad de risc.

Daca valoarea HI este mai mare de 55 unitati este iminenta producerea socului caloric si avem pericol maxim ca grad de risc.

3.6 Indicele de disconfort THOM (DI THOM) (°C)

Indicele de disconfort propus de E.C. Thom, numit Indice de disconfort Thom (DI Thom), este considerat unul dintre cei mai buni indici de apreciere a temperaturii efective.

Aceasta reprezinta un „indice bioclimatic arbitrar ce exprima printr-o singura valoare, efectul combinat al temperaturii, umezelii si miscarii aerului asupra senzatiei de cald sau frig perceputa de organismul uman”. Temperatura efectiva se calculeaza pe baza temperaturii termometrului uscat (Tusc) si a celui umed (Tum) masurate in interiorul adapostului meteorologic standard. 

Indicele de disconfort Thom descrie conditiile de disconfort fiziologic datorate caldurii si umezelii, fiind aplicabil pe un interval de temperatura a aerului (masurata la termometrul uscat) cuprins intre +21 si +47 C. In afara acestui interval si in conditiile variatiei umezelii relative (UR), indicele DI Thom dobandeste numai valorile corespunzatoare claselor (inferioara si, respectiv, superioara) extreme de temperatura, care descriu o stare de confort pentru temperaturi mai mici de +210C si respectiv, o stare de urgenta medicala, pentru temperaturi mai mari de +47 C.

Indicele DI Thom se poate calcula pe baza urmatoarelor ecuatii: 

DI Thom ( C) = 0.4 ( Tusc + Tum ) + 4.8 *

 in care :    Tusc = temperatura termometrului uscat (°C);

Tum = temperatura termometrului umed (°C);

Constanta

Luna

Tusc°C

Ur

DI THOM (°C)

Mai

21.84

Iunie

24.72

Iulie

26.48

August

20.32

Septembrie

23.3

Tab. 21: Valorile DI THOM la statiile Constanta si Mangalia

Mangalia

Luna

Tusc°C

Ur

DI THOM (°C)

Mai

21.92

Iunie

24.96

Iulie

26.64

August

25.76

Septembrie

23.9

DI THOM (°C)

Disconfort bioclimatic

DI < 21

Confort 

21 ≤ DI < 24

Mai putin de 50% dintre persoanele expuse resimt un lejer disconfort

24 ≤ DI < 27

Mai mult de 50% dintre persoanele expuse resimt un disconfort din ce in ce mai accentuat

27 ≤ DI < 29

Majoritatea persoanelor expuse resimt o stare de disconfort accentuat si acuza o deteriorare a conditiei psihico-fizice.

29 ≤ DI < 32

Toate persoanele expuse resimt o stare de accentuat disconfort

DI ≥ 32

Stare de urgenta medicala, disconfort extrem de accentuat, risc crescut de soc hipercaloric.

clasele de valori ale DI Thom:

Tab 22. Clasele de valori ale DI THOM

3.7.HUMIDEX ( C

Indicele HUMIDEX a fost formulat pe baza unor studii fiziologice efectuate in Canada, in 1965, luand in considerare efectul combinat al temperaturii si umezelii aerului (aceasta din urma fiind exprimata prin tensiunea reala a vaporilor de apa).

Formula utilizata pentru calcularea acestui indice este: 

HUMIDEX= Tusc + ( 0. 5555 ∙ ( e – 10 ))  sau  

HUMIDEX = Tusc + 5/9 ∙ (e-10)

Indicele HUMIDEX se poate calcula insa numai pentru valori ale temperaturii aerului cuprinse intre +20°C si +55°C.

In afara acestui interval si in conditiile variatiei umezelii relative, indicele HUMIDEX dobandeste valorile corespunzatoare claselor extreme de disconfort, care descriu o stare de confort pentru temperaturi mai mici de +20 C si risc maxim, pentru temperaturi mai mari de +55 C.

Tab. 23: Valorile HUMINDEX la statiile Constanta si Mangalia

Mangalia

Luna

Tusc°C

Ur

HUMINDEX

(°C)

Mai

30.35

Iunie

37.13

Iulie

41.14

August

39.01

Septembrie

34.79

Constanta

Luna

Tusc°C

Ur

HUMINDEX

(°C)

Mai

30.18

Iunie

36.57

Iulie

40.75

August

40.36

Septembrie

33.15

Tab. 24: Clase de valori ale HUMINDEX

Risc bioclimatic

HUMIDEX
Efecte fiziologice

Confort

H < 27 C

Stare de confort pentru toata lumea

Precautie

C ≤ H < 30 C

Usor disconfort. Senzatie de slabiciune in conditii de expunere prelungita si/sau activitate fizica

Precautie maxima

C ≤ H < 40 C

Disconfort. Posibil risc de soc caloric. Posibila stare de lesin si crampe calorice in conditii de expunere prelungita si/sau activitate fizica.

Pericol

C ≤ H < 55 C

Disconfort accentuat. Evitarea efortului. Adapostirea in locuri umbroase si racoroase. Posibile crampe de caldura. Posibil soc caloric in conditii de expunere prelungita si/sau activitate fizica. 

Pericol maxim

H ≥ 55 C

Soc caloric iminent in conditii de expunere prelungita la soare.

3.8 Indicele temperaturii efectiv-echivalente (TEE) (°C)

Temperatura echivalenta este temperatura interna a unui volum considerat de aer, in conditii de presiune constanta, pe care acesta ar atinge-o prin eliberarea caldurii latente de vaporizare (a vaporilor de apa) din continutul sau. Temperatura echivalenta reprezinta, asadar, temperatura efectiva a aerului, la care se adauga caldura latenta de vaporizare, care s-ar elibera prin condensarea tuturor vaporilor de apa continuti in volumul respectiv de aer. Ea se exprima in C si este relativ constanta in procesele umed-adiabatice, exprimate prin miscari ascendente si descendente ale aerului saturat, in absenta oricarui schimb de caldura cu mediul/aerul inconjurator .

Daca presiunea atmosferica variaza intre 800 si 1100 hPa, acest indice poate fi calculat pentru un interval de temperatura a aerului cuprinsa intre +20 C si +45 C. Trebuie retinut insa ca, pentru temperaturi mai mari de +450C, chiar in conditiile variatiei umezelii relative a aerului si presiunii atmosferice, indicele TEE va indica numai valori corespunzatoare clasei superioare extreme, care descriu conditii de zapuseala.

Ecuatia utilizata pentru calcularea Indicelui temperaturii echivalente (TEE) implica, pe langa temperatura aerului (masurata la termometrul uscat), si alti parametri meteorologici :

TEE ( C) = Tusc + w ( r – 2.326 Tusc ) / ( cp + w cw ) *

in care :

Tusc = temperatura aerului (masurata la termometrul uscat) (°C);

r = caldura latenta de vaporizare a apei (cal∙g-1) ; valoarea ei fiind egala cu 585 cal·g-1;

w  = raportul amestecului real, adica raportul dintre masa vaporilor de apa si masa aerului uscat  (g / Kg-1);

cp = caldura specifica a aerului, la presiune constanta (cal ·°C ·g-1) ; valoarea ei fiind egala cu 0.24 cal·°C·g-1

cw  = caldura specifica a apei (cal·°C·g-1); valoarea ei fiind egala cu 1 cal·°C·g-1.

Mangalia

Luna

Ur

P

Tusc°C

TEE C

Mai

Iunie

Iulie

August

61.2

Septembrie

78

ANUAL

35.7

Constanta

Luna

P

Tusc°C

Ur

TEE C

Mai

Iunie

Iulie

August

61.2

Septembrie

78

ANUAL

35.3

Tabel 25: Valorile indicelui TEE la statiile Constanta si Mangalia

Indice TEE ( C)

Tip de bioclimat

TEE

Rece

27 < TEE

Racoros

34 < TEE

Confort

47 < TEE

Cald

TEE > 51

Sufocant

Tabel 26: Clasele de valori ale TEE

Din calculele efectuate si sintetizate in tab. 25 reise ca in regiunea analizata, valorile acestui indice contureazao stare de confort termic la care organismul uman nu are de suferit.

Desigur starea de confort termic a oamenilor din spatial analizat depinde inevitabil si de factori subiectivi care variaza amplu de la o persoana la alta pentru acelasi moment sau de la un moment la altul pentru aceeasi persoana. In ansamblu insa, se considera ca, atata timp cat zona de confort termic pentru un grup de oameni reprezinta media zonelor individuale de confort ale tuturor membrilor grupului, pragul de confort termic trebuie astfel stabilit incat el sa inglobeze nu numai influentele obiective, cat si pe cele subiective care sunt insa greu cuantificabile.

Din acest motiv, limitele zonei de confort termic devin destul de flexibile, ele variind intre valorile de 16,5 si 20,50 C ale temperaturii echivalent efective (TEE), corespunzatoare celor de 18,5 si 24,50 C ale temperaturii aerului uscat. Sub aceste valori globale de confort termic predomina disconfortul prin racire, exprimat prin stressul hipotermic, iar deasupra lor, disconfortul prin incalzire, exprimat prin stressul hipertermic. ( “Mic tratat de geografie medicala”, Nicoleta Ionac,2003)

3.9. Factorii climatici si organismul uman

Soarele din timpul verii, in perioada de canicula, nu este prieten cu organismul. In acest anotimp, capriciile termometrului provoaca zeci de mii de victime si chiar decese. In general, problemele sunt legate de caldura excesiva (insolatie, hipertermie, deshidratare), uneori asociate cu alte efecte secundare asociate, cum sunt infectiile urinare sau renale cauzate de o hidratare insuficienta sau, dimpotriva, de eliminarea renala a apei in exces. De asemenea, radiatiile ultraviolete prezinta un risc major pentru organism: melanom, afectiuni ale ochilor (cataracta), insolatie, arsuri solare etc. Potrivit expertilor, acestea influenteaza si comportamentul soferilor, deoarece accidentele rutiere sunt mult mai frecvente. Soarele arzator si caldura puternica obosesc conducatorii auto, ceea ce ii face mai imprudenti.  

Sensibil la schimbarile de anotimp, corpul sufera de asemenea si din cauza poluarii. Un studiu realizat de un institut de epidemiologie din Franta a aratat faptul ca numarul deceselor anticipate si consultatiile medicale pe fondul tulburarilor cardio-vasculare si respiratorii au crescut din cauza caldurii foarte mari, a poluarii, a polenului, a vantului si a umiditatii.

Aceste evenimente tragice ar putea fi evitate daca nu ar exista poluare. In timpul verii prezenta alergenilor este foarte raspandita din cauza polenului si a prafului ceea ce duce la declansarea unui numar mare de boli.

Anotimpul care provoaca inimii cele mai mari neplaceri este iarna. In ianuarie -februarie cand temperaturile sunt foarte scazute sub 0 grade, se inregistreaza de obicei un numar mare de decese. Moartea mai multor persoane a starnit atentia autoritatilor medicale si a aratat practic fragilitatea fata de conditiile atmosferice.

In timpul iernii, infarctul de miocard este prima cauza de mortalitate. In momentul in care termometrul coboara sub -4 grade, riscul de criza cardica se mareste cu 115% si cu 40% cand temperaturile variaza brusc de la o zi la alta. Persoanele cele mai vulnerabile sunt varstnicii si hipertensivii.

Pentru a supravietui vasele de sange se ingusteaza in momentul in care temperaturile scad, pentru a pastra caldura si implicit pentru a mentine temperatura constanta a corpului. Insa, odata cu constrictia vaselor prin care trece sangele, presiunea acestuia creste si apare riscul producerii unui infarct fatal sau a unui accident vascular cerebral.

Frigul se dovedeste periculos si pentru persoanele care sufera de insuficienta respiratorie (caci declanseaza o contractie spasmotica a fibrelor musculare.

In urma analizei indicilor bioclimatici calculati mai sus se poate constata ca pe teritoriul analizat in perioada vizata nu au existat probleme in starea de confort termic a populatiei. Astfel, indicii SSI, HI, HUMINDEX au fost singuriii care au indicat o stare de usor disconfort prin incalzire ce s-a putut manifesta prin aparitia riscului de insolatie datorat expunerii prelungite, prin spasme calorice datorita deshidratarii si declorurarii organismului, stari de lesin etc. Aceste urmari ale starii de disconfort sunt enumerate mai pe larg in cele de mai jos.

Stressul climatic pulmonar (SP) este determinat de influenta umezelii aerului asupra schimburilor respiratorii ale plamanilor, considerandu-se ca, acesta devine cu atat mai acut cu cat presiunea partiala (tensiunea) a vaporilor de apa inhalati in procesul inspiratiei, este mai puternica asupra mucoaselor cailor respiratorii.

Valorile nestressante ale tensiunii vaporilor variaza intre 7,5 si 16,4 mb, sub limita inferioara conturandu-se stressul de disconfort prin deshidratare, iar deasupra limitei superioare, stressul de disconfort prin hidratare. In acest caz, este important totusi sa mentionam ca stressul prin deshidratare este mai usor de suportat decat cel prin hidratare, astfel incat in patologia bolilor pulmonare, starile morbide specifice inregistreaza o evolutie periodica (sezoniera), sau neperiodica (determinata de starea vremii) in functie de oscilatiile termo-higro-barice ale atmosferei

Sincopa de caldura, care reprezinta o manifestare acuta datorata cresterii a fluxului sanguin spre zona cutanata periferica, in detrimentul circulatiei cerebrale, se exprima prin ameteli, greturi si lesin, dar efectul ei este reversibil; aclimatizarea producandu-se treptat prin expunerea repetata a organismului uman la caldura.

Deshidratarea (epuizarea termica hipohidrica) se instaleaza in urma pierderii, prin evaporare si transpiratie, a unei cantitati insemnate de apa din organismul uman, iar gravitatea ei este evaluata in functie de pierderea in greutate (%) a corpului, astfel incat o deshidratare de 2% este tolerata, dar mentine senzatia de sete nepotolita; o deshidratare de 4 % determina o oboseala accentuata, cu semne de iritabilitate emotionala prin apatie sau agresivitate; la o deshidratare de 0,6% apare senzatia de epuizare fiziologica; iar la 8 % se produc confuzii mentale. Pragul fiziologic maxim admis corespunde unei deshidratari de 15 % care provoaca moartea, iar acesta poate fi atins, in conditiile unei totale lipse de apa, dupa 10 zile in regiunile temperate si dupa 15 ore in regiunile desertice (cu temperaturi > 350 C si umezeli relative < 20 %).  Daca in asemenea caz, persoana afectata nu consuma cel putin 5-11 litri apa / 24 ore si  nu se sustrage stressului caloric prin retragerea intr-o incapere climatizata sau prin efectuarea de bai reci, atunci socul caloric este iminent, iar moartea, sigura.

Declorurarea (epuizarea termica hiposodica) se datoreaza pierderilor minerale excesive din timpul transpiratiei, accentuate de cele produse prin varsaturi si diaree produse ca urmare a colapsului caloric. Din fericire, acest sindrom are efecte reversibile in cazul refacerii fondului hidric (4-8 litri/zi) si sodic (20-30 grame sare/zi) al organismului uman; in caz contrar el evoluand negativ, prin eliminarea excesiva a sarurilor de Na, K, Ca si Mg care au fost extrase din circuitul functional. Tradata de aparitia cefaleei, inapetentei si oboselii accentuate, succedate de greturi, ameteli, varsaturi si spasme, declorurarea poate determina rapida pierdere in greutate si, in final, moartea.

Socul caloric (hiperpirexia termica) este cea mai severa forma de manifestare a hipertermiei deoarece survine brusc, iar starea metabolica generala se depreciaza fulgerator. Aceasta stare patologica se dezvolta atunci cand organismul uman nu mai este capabil sa-si mentina echilibrul caloric, datorita prabusirii mecanismelor sale de termoreglare in urma expunerii bruste si indelungate la caldura si umiditate crescuta. Inhibarea transpiratiei, modificarea echilibrului hidro-electrolitic al metabolismului bazal si suprasolicitarea glandelor endocrine sunt cele mai frecvente fenomene patologice asociate socului caloric care se manifesta prin cresterea brusca a temperaturii corpului (420 C) si deshidratarea exagerata a pielii, tulburari cardiovasculare si respiratorii si dereglari mentale (delir, halucinatii, furie) insotite de convulsii si coma si, in final, moartea.

Degeraturile apar cel mai frecvent in cazurile in care, la temperaturi negative ale aerului, vaporii de apa, acumulati pe suprafata pielii in urma proceselor de transpiratie, condenseaza brusc, determinand scaderea rapida a temperaturii zonei expuse. In studiile fiziologice efectuate se arata insa ca degeraturile nu se datoreaza numai temperaturii scazute a aerului, ci si efectului adjuvant produs prin intensificarea vantului. Determinarea termica a acestui risc arata ca el nu este posibil la temperaturi mai mari de -80 C, dar la –300 C devine permanent, iar uneori, el se poate produce si la temperaturi de 00 C asociate cu viteze ale vantului de 10 m/s. Repartitia spatiala a riscurilor de producere a degeraturilor contureaza un areal permanent in regiunea arctica, in lunile noiembrie-martie si in cea antarctica, in lunile aprilie-septembrie.

Hipotermia se instaleaza in urma expunerii prelungite la frig, atunci cand temperatura corporala scade sub limita pragului intern minim admis (370 C). In aceasta situatie, organismul incepe sa reactioneze violent : frisoanele dobandesc intensitatea maxima, functiile fiziologice se degradeaza si scade vointa de a supravietui, favorizand instalarea starii de epuizare fizica. Majoritatea subiectilor isi pierd cunostiinta atunci cand temperatura lor interna coboara la 310 C, iar la 300 C manifesta rigiditate musculara. Din acest moment, prin acumularea dioxidului de carbon in sange, apar tulburari ale ritmului cardiac, in urma carora inima isi inceteaza travaliul, iar moartea intervine atunci cand temperatura interna scade sub 240C.

In tabelul de mai jos sunt sintetizate cateva dintre bolile ce pot aparea in timpul anului, conditiile de aparitie precum si efectele lor patogene.

Boala

Efecte patogene

Variatia neperiodica

( starea vremii)

Variatii periodice (incidenta sezoniera)

Raceala

Dereglare:

-mecanism termoreglare

-permeabilitatea de membrana

Activitate frontala (perioada foarte rece urmata  de incalzire brusca)

Creste Sept – Martie.        Max : Feb -  Martie.

Gripa si starile gripale

Dezvoltarea si transmiterea viru-sului gripal la nivelul cailor respiratorii

Umezeala relativa < 50% Viteza redusa a vantului

Creste Sept -  Martie.

Max : Dec – Feb

Pneumonia

Dezvoltarea virusului Pneumococcus

Incalzire brusca in anotimpul rece

Max : Dec – Feb

Bronsita

Puseuri acute

Ceata + Poluare

Racire atmosferica brusca

Max : iarna

Min : vara

Astmul bronsic

Crize

Racire brusca aso-ciata cu scaderea presiunii atmosferice si cresterea vitezei vantului

Creste : vara

Max: toamna

Tuberculoza

Hemoptizie

Caldura opresiva datorata föhnului si undelor de caldura sau vreme rece si umeda

Max : Martie – Aprilie

Min : toamna

Tab.27: Variabilitatea meteorologica a bolilor pulmonare

Dupa cum se observa in tabelul de mai sus, bolile pulmonare au un grad mai mare de aparitie toamna si iarna cand umezeala relativa depaseste 50% iar viteza vantului este mai redusa. Tot in aceasta perioada se inregistreaza si raciri bruste associate cu scaderea presiunii atmosferice. Cea mai frecventa boala este raceala care apare pe fondul imunitatii scazute a organismului. Gripa si starile gripale sunt frecvente in perioada septembrie martie cu un maxim de aparitie in lunile de iarna ( decembrie februarie). Pneumonia apare de obicei datorita incalzirilor bruste in anotimpul rece.

Aceste boli au ca fond de aparitie oscilatiile termo – higrobarice ale atmosferei.

CONCLUZII:

Lucrarea este rezumatul studierii si prelucrarii materialului grafic si bibliografic referitor la orasul Mangalia, precum si a unor lucrari cu caracter general. Lucrarea este si rezultatul cercetarii in mod amanuntit a teritoriului studiat, folosind metode moderne care sa permita largirea sferei de cunoastere sub toate formele posibile.

Lucrarea “Clima si bioclima in municipiul Mangalia” cuprinde trei parti : intr-o prima parte am cautat sa redau intr-o imagine cat mai completa aspecte legate de cadrul natural : pozitie geografica, relief, hidrografie, vegetatie, soluri si date referitoare la factorii climatogeni. Cea de-a doua parte a vizat in special modul de repartitie a principalilor parametri climatici, a caracterizarii lor si a importantei lor in mediul geografic iar ultima parte urmareste aspecte privind bioclima orasului Mangalia.

Sarcinile studiului sunt determinate de atingerea scopurilor prin efectuarea unui sir de analize de date si informatii (indici bioclimatici, scale ale conditiilor climatice ce determina apartia unor boli,etc)

In al doilea capitol am caracterizat principalele elemente climatice ale jud. Constanta . Mai intai au fost studiati factorii genetici ai climei si anume: factorii energetici sau radiativi, factorii fizico-geografici si mai apoi am studiat caracteristicile climei. In acest subcapitol sunt caracterizate elementele climatice importante in desfasurarea activitatilor turistice si anume: temperatura aerului, umezeala aerului, nebulozitatea, durata stralucirii soarelui, precipitatiile atmosferice, presiunea atmosferica, vantul si fenomenele meteorologice

Radiatia solara este factorul climatogen principal, ce determina variatii ale celorlalte elemente climatice. Radiatia globala, dintre toate tipurile de radiatie, constituie o componenta de baza a bilantului radiativ caloric la suprafata terestra, influentand determinant temperatura aerului de la suprafata scoartei terestre.

Umezeala aerului reprezinta cantitatea de vapori de apa din atmosfera si este influentata de circulatia maselor de aer dar si de caracteristicile locale ale suprafetei active. Umezeala relativa a aerului creste in apropierea unor bazine de apa si in paduri sau in apropierea lor, deoarece acestea sunt surse de evaporatie si evapotranspiratie.

Temperatura aerului este un element climatic foarte important, deoarece determina si imprima climatului actiune variata.

Nebulozitatea este un factor si un parametru climatic important in desfasurarea turismului. Astfel, nebulozitatea determina in mod direct durata de stralucire a soarelui, influentand in regiunea litorala cura heliomarina sau excursiile, drumetiile in zona montana. De altfel, nebulozitatea influenteaza regimul tuturor elementelor climatice, la randul ei, ea fiind influentata de circulatia generala a maselor de aer si de relief.

Durata stralucirii soarelui, din punct de vedere al sumelor medii anuale, inregistreaza valorile cele mai mari in regiunea litorala a Marii Negre si in Delta Dunarii si valorile cele mai mici pe varfurile montane inalte si in depresiunile intramontane, datorita obstacolelor ce limiteaza orizontul dar si a frecventei mai mari a cetei si a nebulozitatii stratiforme.

Precipitatiile atmosferice sunt o consecinta imediata a nebulozitatii. Daca sunt lichide reprezinta un parametru climatic restrictiv in desfasurarea activitatilor turistice, deoarece determina sedentarizarea turistilor intr-un loc si reprezinta un stres pe plan psihologic. In schimb, daca sunt sub forma de zapada au un efect benefic asupra starii de bine a turistului, deoarece pot fi practicate diferite tipuri de sporturi de iarna (schi, sanius, patinaj). De altfel, zapada si acumularea ei sub forma unui strat de zapada persistent mai mare de 64 de zile sunt indispensabile practicarii sporturilor de iarna.

Vantul este un parametru climatic important in desfasurarea turismului, avand un efect contrastant, atat pozitiv, cat si negativ. Vanturile, prin caracterele lor dominante, origine, frecventa si intensitate, pot fi factori climatici favorabili sau nefavorabili practicarii turismului. Vanturile puternice, prin frecventa si intensitatea lor , rascolesc diverse impuritati pe care le imprastie in atmosfera, duc la schimbari bruste de temperatura in mediul ambiant, racesc organismul, provoaca tulburari interne (respiratie, sistem nervos), astfel incat sunt daunatoare sanatatii. Regiunile prin care au trecut vanturile, imprima acestora proprietatile lor caracteristice.

Particularitatile circulatiei generale a atmosferei de la un sezon la altul determina producerea diverselor fenomene si procese meteorologice. Astfel, pentru sezonul rece al anului sunt caracteristice fenomenele de inghet, bruma, chiciura, polei, depuneri de gheata pe conductori aerieni, ninsoarea, viscolul, stratul de zapada, ceata. Pentru sezonul cald al anului sunt caracteristice fenomenele de roua, ploile torentiale, grindina, oraje.

In capitolul al treilea au fost analizati indicii bioclimatici ce reprezinta elementul cheie in relatia clima sanatate. Astfel in urma acestei analize s-a constatat ca limitele zonei de confort termic devin destul de flexibile, ele variind intre valorile de 16,5 si 20,50 C ale temperaturii echivalent efective (TEE), corespunzatoare celor de 18,5 si 24,50 C ale temperaturii aerului uscat. Sub aceste valori globale de confort termic predomina disconfortul prin racire, exprimat prin stressul hipotermic, iar deasupra lor, disconfortul prin incalzire, exprimat prin stressul hipertermic.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA :

1. AHRES, C.D., (1999), Meteorology Today. An introduction to Weather, Climat and Environment (third edition), Cole Publishing Company

2. BOGDAN, Octavia, (1972), Efectuarea observatiilor microclimatice si topoclimatice cu elevii pe itinerarii geografice, rev. Terra, V, Bucuresti

3. BOGDAN, Octavia, (1978), Topoclimatologia, SCGGG, ser. Geogr., XXV, ed. Academiei, Bucuresti

4. BOGDAN, Octavia, (1980), Conceptia si metodologia hartii topoclimatice a R.S.R., scara 1:200000, SCGGG, ser. Geogr., tom XXVII, nr.2, Bucuresti

5. CHEVAL, S., et al., (2003), Indici si metode cantitative utilizate in climatologie, Editura Universitatii din Oradea

6. CIULACHE, St., (1971), Topoclimatologie si microclimatologie, curs geogr.,Univ. Bucuresti

7. CIULACHE, St., (1977), Rolul climatologiei in constructia si sistematizarea oraselor si   comunelor, St. Geogr., Bucuresti

8. CIULACHE, St., (1978), Ierarhizarea notiunilor: clima, topoclima, microclima,St.

Geograf., Bucuresti

9. CIULACHE, St., (1980), Orasul si clima, ed. Stiintifica si Enciclopedica,

Bucuresti

10. CIULACHE, St., (1997),Clima depresiunii Sibiu, Edit. Universitatii din Bucuresti,

Bucuresti

11. CIULACHE, St., (2000), Monografia climatica-ghid de elaborare, Ed. RAO,

Bucuresti

12. CIULACHE, St., (2002), Meteorologie si climatologie, Edit. Universitara,

Bucuresti

13. CIULACHE, St., (2004), Influenta conditiilor meteorologice si climatice asupra

poluarii aerului, Com. Geogr., V, ed. Univ. Bucuresti

Ciulache, S., Ionac, N. (1995), Fenomene atmosferice de risc, Editura Stiintifica, Bucuresti.

15. Ciulache, S., Ionac, N. (1998), Climatologie comportamentala, Editura Universitatii din Bucuresti, Bucuresti.

16. Ionac, N. (1998), Clima si comportamentul uman, Editura Enciclopedica, Bucuresti.

17. Ionac,N. (2003), Mic Tratat de geografie medicala, Editura Universitatii din Bucuresti, Bucuresti.

Mihailescu, I.F., Bucsa, I. Costea, D. Contributiila cunoasterea influentei Marii Negre asupra regimului temperaturii aerului din Dobrogea, Anal. “Univ. Al. I. Cuza”, Iasi,

19. Oprescu, A., Patachi, I. (1983), Analiza climatologica a perioadelor secetoase din Dobrogea, Studii si Cercet. Meteor., I.N.M.H., Bucuresti,

20. Povara, R. (2001), Biometeorologie si bioclimatologie, Editura du Goeland, Bucuresti.

21. Teodoreanu, E. (2004), Geografie medicala, Editura Academiei Romane, Bucuresti.

22. https://bioclimalab.unibuc.ro/

CUPRINS

INTRODUCERE

capitolul I - Factori climatogeni

Factori climatogeni radiativi

Factori climatogeni dinamici

Factori fizico-geografici

Asezare geografica

Relief

Hidrografia

Vegetatia

Solurile

Factorii antropici

CAPITOLUL II- CARACTERISTICILE climatice ale municipiului MANGALIA

Temperatura aerului

Regimul anual al temperaturii medii lunare

Temperatura solului

Regimul anual al temperaturii medii lunare la suprafata solului

Umezeala aerului.

Tensiunea reala a vaporilor de apa

Umezeala umezeala relativa

Deficit de saturatie

Nebulozitatea

Regimul anual al nebulozitatii medii lunare

Durata de stralucire a soarelui

Regimul anual al duratei efective de stralucire a soarelui

Precipitatii atmosferice

Regimul anual al precipitatiilor atmosferice

Cantitati medii lunare de precipitatii

Presiune atmosferica.

Regimul anual al presiuni atmosferice

Vantul

Viteza vantului

CAPITOLUL III - caracteristicile bioclimatice ale municipiului Campina

3.1. Indicele termohigrometric (THI )

3.2. Indicele Scharlau

3.3. Indicele Summer Simmer Index (SSI)

3.4. Indicele de tensiune relativa (RSI)

3.5. Indicele de caldura (HI)

3.6 Indicele de disconfort THOM (DI THOM)

3.7. HUMIDEX

3.8. Indicele temperaturii efectiv-echivalente (TEE)

BIBLIOGRAFIE








Politica de confidentialitate







.com Copyright © 2022 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 Proiect didactic Clasa: a-IX-a, Luarea deciziilor
 PROIECT DIDACTIC 3-5 ani dezvoltarea limbajului si a comunicarii orale - „Cine face, ce face”
 PROIECT MOTOR ASINCRON - Determinarea parametrilor schemei echivalente si a caracteristicilor de functionare in regim stabilizat de la gol la sarcina
 TEMA DE PROIECTARE - arbore de masina rotativa

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 PROIECT DE DIPLOMA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALA - SUPURATIILE LOJELOR PROFUNDE DE ETIOLOGIE ODONTOGENA
 Relatiile diplomatice dintre Romania si Austro- Ungaria din a doua jumatate a secolului al XIX-lea
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 Lucrare de licenta contabilitate si informatica de gestiune - politici si tratamente contabile privind leasingul (ias 17). prevalenta economicului asupra juridicului
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta - cercetare si analiza financiara asupra deseurilor de ambalaje la sc.ambalaje sa
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Atestat la informatica cu tema “gestionarea unui magazin de confectii”
 Proiect atestat electrician constructor - tehnologia montarii instalatiilor electrice interioare
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM






Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu