Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice


Acasa » referate » geografie » meteorologie
MONOGRAFIE CLIMATICA ORASUL CRAIOVA

MONOGRAFIE CLIMATICA ORASUL CRAIOVA




MONOGRAFIE CLIMATICA

ORASUL CRAIOVA

INTRODUCERE

Orasul Craiova este situat in partea de S-V a tarii noastre, in Campia Romana la limita dintre aceasta si podisul Getic. Acest oras “ Capitala a Valahiei Mici “ cetate a banilor Craiovesti si Buzesti este considerabil a fi o asezare straveche cu bogate traditii culturale. Craiova este asezata aproximativ in centrul Olteniei la o distanta de 227 km de capital ape soseaua nationala Bucuresti-Timisoara.




Mai mult decat oricare alta localitate doljana, acest oras, prin rolul economic si social pe care l-a avut in istoria tinutului de la vest de Olt, concentreaza cele mai importante atractii turistice de ordin istoric si cultural din judetul Dolj. Dintre atractiile Craiovei trebuie mentionate: Casa Baniei, Gradina Botanica a Universitatii, Muzeul Olteniei, Muzeul de Arta, Biserica Sfantul Dumitru, atractii ce caracterizeaza orasul Craiova ca fiind o extraordinara imbinare de istorie si cultura.

I. FACTORI GENETICI AI CLIMEI

Factori Radiativi:

Radiatia solara transformata diferentiat in atmosfera si la suprafata globului pamantesc constituie sursa energetica primara a dezvoltarii proceselor geofizice si biologice.Cunoasterea particularitatilor regimului si repartitiei radiatiei solare si ale componentelor bilantului radiative si caloric asigura rezolvarea unui sir de probleme practice si teoretice, deosebit de importante. Pe teritoriul tarii noastre determinari sistematice ale regimului radiativ se fac in statii actinometrice amplasate in diferite regiuni.

Radiatia solara este principalul factor care determina clima unei regiuni.Aceasta este constituita din totalitatea radiatiilor emise de discul solar in atmosfera terestra, respectiv a doua miliarda parte care are echivalent 2,4 x 1,018 cal/cm2/min. Radiatia solara transformata diferentiat in atmosfera si la suprafata globului pamantesc constituie sursa energetica primara a dezvoltarii proceselor geofizice si biologice.

La suprafata Pamantului radiatia solara ajunge sub forma de radiatie directa si radiatie difuza care insumate definesc radiatia globala. Aproximativ 40 % din radiatia incidenta la limita superioara a atmosferei este reflectata in spatiul interplanetar fiind cunoscuta sub numele de albedoul Pamantului.Restul radiatiei de 60% se transforma in energie calorica fiind sursa de incalzire a suprafetei terestre si a atmosferei, precum si a proceselor chimice si biologice de pe Pamant si din atmosfera. Cunoasterea particularitatilor regimului si repartitiei radiatiei solare si ale componentelor bilantului radiativ si caloric asigura rezolvarea unui sir de probleme practice si teoretice, deosebit de importante. Cunoasterea particularitatilor regimului si repartitiei radiatiei solare si ale componentelor bilantului radiative si caloric asigura rezolvarea unui sir de probleme practice si teoretice, deosebit de importante. Pe teritoriul tarii noastre determinari sistematice ale regimului radiativ se fac in statii actinometrice amplasate in diferite regiuni.

1. RADIATIA SOLARA DIRECTA

Radiatia solara directa constituie componenta energetica esentiala a bilantului radiativ si sursa principala de caldura pentru suprafata terestra. Ziua pe timp senin, valoarea radiatiei directe depinde de transparenta cerului si de inaltimea Soarelui deasupra orizontului. Pe timp cetos sau acoperit intensitatea fluxului radiatiei solare directe este mica iar pe timp senin atinge valori maxime. De regula valorile fluxului radiatiei solare directe pot depasi la amiaza in toate anotimpurile 1 cal/cm2 min, fiind ceva mai mari primavara si vara, la inaltimi maxime ale soarelui deasupra orizontului. In directa legatura cu valorile coeficientului de transparenta a atmosferei, intensitatea radiatiei solare directe poate avea valori maxime de peste 1,4 cal/cm2 min vara si 1,1 cal/cm2 min iarna. Asa se prezinta situatia in partea sudica a tarii in zonele de campie unde este situate si orasul Craiova.

La diferite inaltimi ha ale soarelui deasupra orizontului, pe unitatea de suprafata orizontala, valoarea radiatiei directe S’ este in general mai redusa decat cea a radiatiei incidente pe suprafata perpendiculara S S=S sin ha. De aceea valorile radiatiei directe pe suprafata orizontala se micsoreaza apreciabil la pozitiile joase ale soarelui, adica in general iarna spre nordul tarii si in tot cursul anului in primele ore de dimineata si in ultimele ore ale dupa amiezii. Sumele anuale si lunare ale radiatiei directe sunt foarte variabile atat in timp cat si ca repartitie teritoriala, fiind puternic influentate de prezenta si regimul norilor, cetii si diferitelor fenomene care modifica transparenta atmosferei. Se apreciaza ca, in conditii de campie, din sudul tarii noastre, unde este amplasat si orasul Craiova sumele medii anuale pot sa ajunga la aproximativ 70-75 kcal/cm2 suprafata orizontala iar spre nord pot sa scada pana la circa 65 kcal/cm2.

Iarna sumele lunare se pot reduce la mai putin de 1 kcal/cm2. In unii ani, pe suprafata campiilor pe fundul vailor si al depresiunilor intercarpatice care sunt frecvent si persistent acoperite de ceata si de nori stratiformi in timpul iernii, sumele radiatiei directe pot fi neinsemnate. In intervalul de predominare a timpului senin din cursul verii in lunile iunie, iulie si august sumele lunare ale radiatiei directe ajung in sudul tarii la aproximativ 10-12 kcd/cm2 iar in nord la 9-10 kcal/cm2.

2. RADIATIA DIFUZA

Ziua pe timp senin, in afara de fluxul radiatiei solare directe, suprafata active primeste si radiatia difuza a carei valoare in general foarte redusa creste in prima parte a zilei, pe masura ce inaltimea soarelui deasupra orizontului se mareste si spre seara scade treptat.

In epoca solstitiului de vara in timpul amiezii valorile radiatiei difuze pot ajunge la 0,25 cal/cm2 min suprafata orizontala.Dimineata si seara, pe timp senin, ele sunt cuprinse intre 0,01 si 0,10 cal/cm2 min.

Radiatia difuza se intensifica in general in cazul cresterii opacitatii atmosferei ( cand scade intensitatea radiatiei indirecte).

Un rol foarte mare il joaca si culoarea si natura suprafetei terestre care reflecta difuz, in grad variabil in atmosfera radiatia solara.

Cand soarele este ecranat de nori, radiatia solara reflectata si difuza in mod repetat si foarte complex de cristalele de gheata si de particulele de apa ale norilor ajunge la suprafata sub forma radiatiei difuze. Valorile acesteia in diverse anotimpuri sau ore din cursul zilei pot fi extreme de diferite, in directa dependenta de structura microfizica a norilor, de densitatea si de grosimea lor.

Spre exemplu in cazul norilor ciriformi ( Ci, Cs) sau stratiformi ( As ) subtiri si cu densitatea redusa, intensitatea radiatiei difuze este foarte mare, putand depasi chiar 0,5-0,6 cal/cm2.

Un rol important il joaca in zilele de iarna suprafata stralucitoare a stratului de zapada proaspat cazuta care reflecta puternic lumina solara, marind intensitatea radiatiei difuze.

In lunile de iarna, in regiunile de campie ale tarii, precum si in jurul Craiovei, sumele lunare ale radiatiei difuze sunt de cateva ori mai mari decat cele ale radiatiei solare directe, pe cand vara, ele sunt cu mult mai mici decat acestea.

3.RADIATIA TOTALA

Radiatia totala constituita din suma radiatiei directe ( S’ ) si a celei difuze ( s ) masurate pe unitatea de suprafata orizontala a fost determinata pe teritoriul tarii timp de mai multi ani la diferite statii meteorologice unde s-au efectuat inregistrari cu actinograful bimetallic tip “ Robitsch “.

Sumele lunare maxime ale radiatiei solare directe pentru timpul senin ( in lipsa norilor ) si in conditii de transparenta maxima a atmosferei au fost calculate de Biriukova si publicate de M.I. Budico in 1956. Aceste sume, teoretic posibile cresc pana in iunie. Cand la noi depasesc 23 kcal/cm2 si scad treptat pana in decembrie cand ajung pana la 5,5-7,0 kcal/cm2. Sumele respective scad cu latitudinea de la sud spre nord in toate lunile anului dar mai accentuat iarna cand diferenta lor maxima intre limita sudica sic ea nordica a teritoriului tarii poate sa depaseasca 1 kcal/cm2/luna. In timpul solstitiului de vara, pet imp senin in 24 ore se poate insuma de aproape 4 ori mai multa energie solara in comparative cu zilele senine din epoca solstitiului de iarna.

Sumele anuale ale radiatiei totale in repartitia lor teritoriala se diferentiaza apreciabil in functie nu numai de latitudine ci mai ales de regimul norilor, al cetii si al complexului conditiilor meteorologice si fizoi-geografice. In lunile de iarna si in special in decembrie cand durata zilelor este redusa, pe teritoriul tarii timpul noros si cel acoperit cu cea mai mare frecventa astfel ca sumele lunare ale radiatiei totale sunt mai mici decat in tot restul anului.

In intervalul rece noiembrie-februarie diferentele sumelor lunare medii ale radiatiei totale dintre limita nordica sic ea sudica a teritoriului tarii sunt mici. La inceputul primaverii in Oltenia se produc insemnari apreciabile; in lunile de primavara sumele radiatiei totale cresc mult de la o luna la alta.

Cele mai mari sume lunare ale radiatiei totale din cursul anului sunt in luna iulie cand durata zilelor e maxima. Ele ajung la 15-16 Kcal/cm2 in nordul tarii si la 18-19 Kcal/cm2 in sud fiind astfel cu 12 si respectiv 15 Kcal/cm2 mai mare decat cele din luna decembrie. Valorile maxime ale radiatiei globale se produc in perioada calda a anului (luna aprilie-septembrie ) cand durata de stralucire a Soarelui este mai mare, iar nebulozitatea medie este ridicata.

Astfel, cele mai mari diferente intre fluxul radiatiei difuze realizate pe seama cresterii nebulozitatii se inregistreaza la amiaza, incepand din luna aprilie-mai pana in iulie-septembrie. Sumele zilnice medii ale radiatiei totale evolueaza in cursul anului crescand din luna decembrie pana spre sfarsitul lunii iulie. In Campia Romana ele sunt mai mici de 100 cal/cm2 in 24h si ajung la aproape 600 Kcal/cm2.

4. RADIATIA REFLECTATA

Datorita structurii fizice diferite a suprafetei active (respectiv capacitatea de reflectie), o parte din energia solara este transformata in energie calorica si acumulata de suprafata terestra, iar restul energiei este reflectata difuz in atmosfera.Albedoul este raportul dintre radiatia reflectata si cea totala depinde de natura si caracteristicile fizice ale suprafetei terestre (in special de culoare si rugozitate) de prezenta si particularitatile invelisului vegetal, de existenta stratului de zapada. Solul de culoare inchisa, umed, arat de curand reflecta numai 5-7% din radiatia solara incidenta, pe cand cele uscate 8-12%. Cernoziomul umed reflecta mai putin (10-12%) decat cel uscat (12-16%). Terenurile de culoare deschisa au in general albedou mai mare decat cele inchise. Astfel, argila umeda reflecta 14-18% iar cea uscata 22-24%, nisipurile uscate 30-40% iar saraturile 25-45%.

Suprafata stralucitoare a stratului de zapada proaspat cazuta pe timp de ger reflecta 80-95% din radiatia solara primita. Zapada curata doar 60-75%, zapada invechita si umeda in curs de topire 35-50%.

Cele mai mari contraste in repartitia teritoriala a valorilor albedoului se produc mai ales iarna, pe campiile tarii din cauza discontinuitatii stratului de zapada. Alaturi de suprafetele albe, stralucitoare ale zapezii ( cu un albedou de 50-90%) se gasesc portiuni de sol descoperit, umed, de culoare inchisa, cu valori foarte mici ale albedoului (5-10%).

Primavara, la campie solul insa neacoperit de vegetatie se mentine umed, de culoare inchisa, inregistrandu-se valori scazute ale albedoului. In cursul varii creste treptat albedoul lanurilor de culturi agricole pe masura ce plantele ajung la maturitate. In regiunile de campie umede, in majoritatea anilor stratul de zapada este discontinuu si instabil, valorile anuale ale radiatiei reflectate sunt mici in comparatie cu cele ale radiatiei incidente. Valorile medii ale albedoului suprafetei bazinelor de apa oscileaza vara intre 6-7% si iarna intre 12 si 15%. Ele cresc mult in cazul pozitiilor joase ale soarelui deasupra orizontului.

5. RADIATIA EFECTIVA

In afara schimburilor radiative, pe de-o parte sub forma radiatiei solare directe si difuze, iar pe de alta parte sub forma radiatiei reflectate, suprafata activa primeste neincetat radiatia emisa de atmosfera in domeniul infrarosu si emite, de asemenea, in mod continuu radiatii infrarosii. Diferenta dintre radiatia emisa de suprafata activa si cea emisa de atmosfera spre pamant denumita radiatie efectiva depinde in foecare moment de situatia atmosferica, de temperatura suprafetei si a aerului, de umezeala absoluta, de gradul de nebulozitate , de masa si de inaltimea norilor.



Radiatia efectiva are valorile cele mai mari in timpul verii in orele de la amiaza, cand suprafata activa este supraincalzita.

In sud, in jurul Craiovei unde predomina timpul senin, in semestrul cald, temperaturile siprafetei radiante sunt in general foarte mari, radiatia efectiva putand sa ajunga la 40-44 Kcal/cm2/an.

In cursul anului sumele lunare ale radiatiei efective sunt mai mari vara (peste 10-14 Kcal/cm2/luna in regiunile de campie) si scad iarna (la aproximativ 6-8 Kcal/cm2/luna).

6. BILANTUL RADIATIV

Bilantul radiativ al suprafetei active reprezinta rezultanta schimburilor de energie radianta ce au loc neincetat la nivelul suprafetei terestre poate fi definit si ca diferenta dintre valorile radiatiei absorbite si cele ale radiatiei efective.

R=(Q+q)(I-A)-E

R – bilantul radiativ

Q – radiatia solara directa

q – radiatia difuza

Q+q – radiatia totala

A – albedoul

E – radiatia efectiva

Valorile bilantului radiativ, ca si cele ale tuturor componentelor sale, sunt foarte variabile in timp si au o distributie teritoriala neuniforma, deorece asupra acestor componente actioneaza un mare numar de factori. Valorile anuale ale bilantului pentru regiunile de campie ale tarii noastre sunt cuprinse intre 38-40 Kcal/cm2 in nord si 45-48 Kcal/cm2 in sud. In regiunile unde predomina timpul senin, cum ar fi cele din S-E tarii si cele din sudul Campiei Romane, sumele anuale ale bilantului sunt mai mari de 45 Kcal/cm2, pe litoralul Marii Negre ele fiind maxime.

In lunile decembrie si ianuarie bilantul radiativ are valori negative care insa nu scad pana la 1,0 Kcal/cm2 luna.

In lunile de primavara, odata cu intensificarea radiatiei totale valorile bilantului cresc aproximativ cu cate 2 Kcal/cm2 in fiecare luna astfel ca in luna mai ajung la 7,3-7,6 Kcal/cm2.

In lunile iunie si iulie sumele lunare ale bilantului se mentin in jurul a 8 Kcal/cm2 fiind cele mai mari din tot cursul anului.

II. FACTORII DINAMICI AI CLIMEI

Situarea judetului Dolj in partea de sud-vest a tarii ceeea ce inseamna in vestul marii depresiuni din interiorul arcului carpato-balcanic arata de la inceput ca teritoriul larg deschis al acestuia se afla mai mult in calea maselor de aer maritim mediteranean si umed oceanic si mai departe de influenta maselor estice de aer cald si uscat puternic continentalizat. Analiza elementelor climatice arata in mod evident ca aici sunt mult mai frecvente invaziile de aer mediteranean-adriatic coborand pe versantul estic al Carpatilor, Portilor de Fier si al Balcanilor Continentali decat patrunderile de aer nord-estic care domina intreaga jumatate estica a Campiei Dunarii. Efectele de foehn care iau nastere in timpul invaziilor vestice si sud-vestice (resimtite de-a lungul teraselor si luncii Dunarii) determina nu numai o dominanta a vanturilor de vest dar si o medie a temperaturilor anuale mai ridicata, decat cele ce se unesc in estul Campiei Dunarii.

In zona Craiovei, ca urmare a diminuarii patrunderilor de aer rece dinspre est si a influentei tot mai mari a invaziilor de aer cald dinspre sud-vest, primavara este mai timpurie, marcata fiind de cresterea rapida a temperaturilor in medie cu aproximativ 5oC intre februarie si martie si cu 6,5-7oC intre martie si aprilie. In atmosfera libera au loc miscari (advectii ) ale maselor de aer generate de diferentierile barice create in urma transformarii energei solare in energie termica.

Acest fenomen se produce in mod diferit pe suprafata apei si a uscatului, iar masele de aer se pun in miscare insotite de caracteristicile fizice ale zonelor deasupra carora s-au format (continentale sau maritime ). In timpul deplasarii, insusirile fizice ale acestor mase de aer (temperatura,umezeala) influienteaza suprafata activa de contact din zona traversata schimbandu-i caracteristicile initiale.

Schimbarile circulatiei generale a atmosferei de la un anotimp la altul sunt clar reflectate de modificarile frecventei vanturilor pe anumite directii. La toate statiile se observa ca in prima jumatate a anului frecventa vanturilor de vest este cu mult mai mare decat in lunile din a doua jumatate. La Craiova frecventa medie a vanturilor de vest este de peste 21% in prima jumatate a anului si de 15% in cea de-a doua jumatate.

Circulatia vestica determina ierni blande in cursul carora predomina precipitatiile sub forma de ploaie. Vara ea determina o mare variabilitate in aspectul vremii si un gred accentuat de instabilitate. Circulatia polara determina raciri de primavara-vara si toamna, iar iarna temperaturi foarte coborate si uneori caderi abundente de zapada insotite de viteze mari ale vantului.

III. FACTORI FIZICO-GEOGRAFICI AI CLIMEI

Suprafata subiacenta cu care aerul vine in contact constituie, in primul rand sursa principala de transformare a energiei solare radiante in caldura, precum si de umezire a aerului.Pe de alta parte, suprafata subiacenta joaca un rol esential in transformarea maselor de aer in deplasarea lor, mai ales datorita asezarii ( pe Glob, pe teritoriul Romaniei ), reliefului, vegetatiei,hidrografiei, solurilor etc.

Principalii factori fizico-geografici care influenteaza clima sunt: relieful, hidrografia, vegetatia si solurile. In functie de caracteristicile lor, acesti factori influenteaza intr-o masura mai mica sau mai mare clima in general sau unii parametri ai acesteia in particular.

1. ASEZAREA GEOGRAFICA

Situat in zona de sud- sud-vest a Romaniei, judetul Dolj se intinde intre 44°00' si 44°30' latitudine nordica si 22°00' si 23°00' longitudine estica, fiind strabatut de la nord la sud de raul Jiu, al carui nume il poarta - Doljiu, adica Jiul de Jos. Suprafata totala de 7.717 km reprezinta 3,1 % din suprafata tarii si este invecinata cu judetele Mehedinti la vest, Gorj si Valcea la nord, Olt la est si de Fluviul Dunarea la sud, pe o lungime de circa 150 km, distanta ce constituie o parte din granita naturala a Romaniei cu Bulgaria.
Orasul Craiova este situat in centrul Olteniei, in Valea Jiului.

2. RELIEFUL. VEGETATIA. SOLURILE

Relieful orasului Craiova se identifica cu relieful judetului Dolj, respectiv de campie. Spre partea nordica se observa o usoara influenta a colinelor in timp ce partea sudica tinde spre lunca. Craiova face parte din Campia Romana mai precis din Campia Olteniei ce se intinde intre Dunare, Olt si podisul Getic fiind strabatuta prin mijloc de Valea Jiului. Zona de campie presupune vai cu lunci mai largi, iar suprafetele netede dintre vai sunt presarate din loc in loc cu mici adancituri (crovuri) sau sunt acoperite cu dune de nisip. Altitudinea reliefului creste de la 30 la 350 m fata de nivelul marii, din sudul spre nordul judetului. Relieful influenteaza clima prin altitudine, forma, expozitie si inclinarea pantelor. Efectul diferentiator cel mai pregnant il are insa altitudinea, care actioneaza fara exceptie asupra tuturor elementelor meteorologice si deci asupra tuturor caracteristicilor climei. Actiunea inversa a vegetatiei asupra climei este totusi notabila mai ales cand este vorba de padure asa cum se intampla in cazul orasului Craiova. Padurea preia rolul de suprafata activa modificand atat valorile cat si regiunile diferitelor elemente meteorologice.

Partea deluroasa a judetului Dolj unde este situat orasul Craiova este domeniul solurilor brune de padure dezvoltate pe formatiunile argilo-nisipoase din partea sudica a Piemontului. Solul este negru si foarte roditor numit cernoziom. Sub cernoziom se gaseste un strat de loess, constituit din pulberi foarte fine de culoare galbena, a carui grosime variaza de la 2-3 m, spre partea nordica, pana la 30-35 m spre partea sudica. Tot in aceasta regiune se mai intalnesc si soluri brun-roscate de padure precum si soluri brun-roscate podzolite iar in lunca Jiului si soluri aluviale. Intrucat solurile depind in mare masura de roca, vegetatie si clima se poate vorbi mai mult de o influenta a climei asupra solurilor decat de o influenta a solurilor asupra climatului.

3. HIDROGRAFIA

Reteaua hidrografica reprezentata de Jiu si afluentii acestuia exercita o influenta notabila asupra climatului regiunii Olteniei. Reteaua hidrografica a judetului Dolj este reprezentata in general de Dunare ce capteaza majoritatea raurilor sudice, si cursul inferior al raului Jiului ce strabate teritoriul judetului de la nord la sud strabatand defileul cu acelasi nume. Alte ape curgatoare: Amaradia, Motru. Cele mai importante lacuri sunt : Bistret, Prunet si Fantana Banului.

IV. FACTORI ANTROPICI

Habitatul urban craiovean inregistreaza astazi numeroase transformari calitative generate de dezvoltarea industriei.Analiza potentialului de locuire impune luarea in discutie a doua elemente primordiale : conditiile naturale si conditiile tehnico-edilitare specifice. Ca oricare oras al tarii, si Craiova constituie o individualitate din punct de vedere al climei.Fiecare element al acesteia sufera modificari in functie de marimea orasului despre care este vorba, de gradul lui de dezvoltare industriala s.a.m.d. Activitatea industriala, traficul rutier si feroviar, structura suprafetei locuibile si a strazilor duc la modificari ale bilantului termic si totodata la modificari ale climei.

Poluarea reprezinta o influenta indirecta a omului asupra climei, in general in sens negativ. Pe langa poluarea exercitata de CO2-ul emis de automobile mai apar in Craiova si alte surse de poluare, cum ar fi deferitele fabrici si fumul rezultat in urma incalzirii locuintelor in sezonul rece, prin arderea combustibililor fosili.

V. PARTICULARITATILE PRINCIPALELOR ELEMENTE CLIMATICE



1. TEMPERATURA AERULUI

Particularitatile regimului temperaturii aerului sunt determinate de interactiunea proceselor de circulatie a atmosferei si a radiatiei solare cu suprafata terestra activa. Temperatura aerului prezinta un grad mare de variabilitate, determinand astfel si modificarea celorlalte elemente. Particularitatile regimului temperaturii aerului si circulatiei sunt determinate de interactiunea proceselor din atmosfera si a radiatiei solare.

Temperatura medie anuala in regiunea judetului Dolj este cuprinsa intre 10 grade si 11,5 grade C. In partea N-V a judetului in orasul Craiova este prezenta izoterma de 10,8 grade C, in timp ce intreaga parte a judetului Dolj este cuprinsa intre izotermele de 11 si 10 grade C.

Valorile termice medii lunare inregistreaza o crestere din februarie pana in iulie urmata de o descrestere din august pana in ianuarie. Diferentele dintre mediile lunare nu sunt insa egale pe toata durata anului, ci sunt mult mai mari intre liniile anotimpurilor de tranzitie decat intre cele ale verii si iernii. In nordul judetului se inregistreaza medii lunare negative -2,5 grade C in ianuarie si -0,5 in februarie. Toate cele trei luni de vara au insa valori medii intre 20,5 grade C si 23,5 grade C cu diferenta mica de 1 grade C intre partea de S si cea de N a judetului. Exista insa variatii termice foarte pronuntate de la an la an cu atat in privinta valorilor medii lunare, cat si a valorilor absolute.

La Craiova media lunii ianuarie in 1948 a fost de 3,8 grade C si in 1942 de -11,2 grade C ( fata de media multianuala de -2,5 grade C ) iar cea a lunii iulie a oscilat intre 25,8 grade c in 1946 si 19,4 in 1913 ( fata de media multianuala de 22,7 grade C ).

Limitele extreme atinse local de temperatura aerului sunt indicate de cea mai ridicata si cea mai coborata valoare care s-a produs vreodata. Diferentele locale dintre temperaturile maxime absolute si minime absolute, indica intr-o oarecare masura variabilitatea fluctuatiilor neperiodice ale tamperaturii aerului. La Craiova temperatura minima absoluta anula a oscilat intre -10,5 grade C la 23 ianuarie 1930 si -30,5 grade C la 25 ianuarie 1942 iar temperatura maxima absoluta anuala intre 33 grade C la 10 iulie 1915 si 41,5 grade C la 5 iulie 1916.

Zilele geroase sunt cele in care temperatura minima a aerului este mai mica de 10 sC. Zilele geroase evidentiaza conditiile aspre din punct de vedere termic exstente in sezonul rece. Frecventa acestor zile are loc in intervalul decembrie – februarie. In zona orasului Craiova durata medie a intervalului fara inghet este de 200 zile din care 150-155 zile au temperaturi medii mai mari de 15 grade C.

Zilele de vara sunt cele in care temperatura maxima a aerului este egala sau mai mare de 25 sC. Numarul mediu al zilelor de vara ( cu temperaturi maxime mai mari de 25 grade C) este de 110, in aceasta regiune, iar al zilelor tropicale ( cu temperaturi maxime mai mari de 30 grade C ) este de 40-48 zile. Anual in Oltenia se inregistreaza, in medie 1301-37 zile cu cer senin, 103-110 zile cu cer noros si 123-125 zile cu cer acoperit. Numarul zilelor cu calm variaza mult pe cuprinsul intregului judet. La Craiova cifrele indica o medie de peste 26%.

Din punct de vedere pluviometric aceasta regiune se caracterizeaza prin cantitati medii anuale de precipitatii relativ mici 550. De la un an la altul, cantitatea sa de precipitatii prezinta insa mari variatii. La Craiova in 1901 s-a inregistrat un maxim de 784,6mm iar in 1907 un minim de 269,4 mm. Cele mai reduse cantitati de precipitatii sunt totalizate in lunile de iarna, iar intre acestea februarie aduce cea mai redusa cantitate (27-28 mm la Craiova). Din aprilie insa, ploile se intensifica pana in iunie cand se inregistreaza de obicei cantitatile maxime lunare ce depasesc la Craiova 70 mm.

Ninsorile sunt de regula posibile din ultima decada a lunii noiembrie pana in prima decada a lunii martie. Numarul mediu in care se inregistreaza efectiv ninsori nu este prea mare (17-20) si mai rar se intampla ca acestea sa fie abundente, astfel ca de obicei stratul de zapada are grosime mica, iar durata lui medie este de 45 de zile.

2. TEMPERATURA SOLULUI

Regimul termic al solului se schimba continuu sub influenta elementelor meteorologice si a activitatii omului. Datorita proprietatilor fizico-chimice ale componentelor sale, stratul superficial al suprafetei terestre prezinta, din punct de vedere termic, aspecte foarte variate.Diversitatea acestor aspecte este data de faptul ca pe langa constituientii solizi ai solului se mai adauga si continutul in aer si apa al acestuia.Variabilitatea constituientilor solului se reflecta in procesele de propagare a caldurii in sol (incalzirea si racirea acestuia ) care depind la randul lor de gradul de afanare al solului, de granulatie, de textura solului, precum si de variatia elementelor meteorologice care se produc in atmosfera invecinata solului (insolatia, precipitatiile, roua, bruma, inghetul etc.) Insolatia (durata de stralucire a Soarelui ) contribuie la incalzirea accentuata a partilor tuburilor metalice ale termometrelor de sol, iar aceasta se extinde, propagandu-se prin conductibilitate pana la rezervoarele cu mercur ale termometrelor din adancime. Inghetul, se propaga din ce in ce mai lent in adancime in sol, iar straturile superioare inghetate joaca rol de ecran pentru variatiile de temperatura de la suprafata solului.

Zapada, formeaza un invelis izolator pentru solul acoperit, motiv pentru care nu mai intervine nici o cantitate de caldura din exterior, iar straturile de sol se influenteaza reciproc din punct de vedere termic.Propagarea caldurii radiatiilor solare se face lent si direct prin stratul de zapada, sub forma unei unde diurne, la care maximul curbei termice precede pe cel al undei termice din aer.

Ploaia isi manifesta influenta pentru un timp scurt si pentru o mica adancime in sol, scazandu-i temperatura.Actiunea acesteia se manifesta sub forma unui aport sau a unei sustrageri a cantitatilor de caldura, precum si prin modificarea naturii solului.Ploaia reinnoieste umiditatea solului la nivelul pana la care se infiltreaza si astfel actioneaza asupra circulatiei vaporilor de apa care provoaca degajarea sau absorbtia de caldura.

Suprafata solului, in meteorologie, reprezinta suprafata activa unde se produc cele mai importante procese de transformare a energiei radiante solare in energie calorica.Suprafata activa a solului constituie sursa de incalzire atat pentru atmosfera cat si pentru straturile solului din adancime. Temperatura solului influenteaza procesele biologice, chimice si fizice din orizontul radacinilor care determina procesele de crestere si dezvoltare a plantelor in perioada de vegetatie.Atingerea anumitor praguri de temperatura a solului si aerului, precum si acumularea unor sume de temperaturi active si efective determina aparitia diferitelor faze de vegetatie si impune ritmul de crestere a plantelor.Observatiile privind temperatura solului la diferite adancimi se realizeaza zilnic la orele de observatie climatologica 01,07, 13 si 19 timp local.In practica agrometeorologica se folosesc temperaturile medii zilnice ( mediile aritmetice ale valorilor citite la termenele orare mentionate ) care redau oscilatiile diurne ale temperaturii solului in stratul arabil.

3. UMEZEALA RELATIVA

Umezeala relativa este un parametru climatologic ce reprezinta procentul de umiditate al aerului atmosferic.Acesta este determinat de starea de umezire a suprafetei terestre si de cantitatea de apa rezultata din procesul de evapotranspiratie al plantelor. Variatia diurna si anuala a umezelii relative este in stransa dependenta de cea a temperaturii aerului situandu-se intr-un raport invers proportional cu aceasta. Excesul sau deficitul de umiditate relativa in corelare cu alti parametri meteorologici au influenta negativa asupra diferitelor procese chimice, fizice si mecanice din viata si activitatea umana, in procesul de asimilatie si dezasimilatie la plante, in tratarea, conservarea si inmagazinarea unor produse tehnice.

Rezultatul oscilarii umezelii relative scazute a aerului cu temperaturi foarte ridicate se reflecta in cresterea si dezvoltarea plantelor, in deshidratarea brusca a acestora si in degradarea diferitelor materiale ( picturi in ulei etc. ).

4. NEBULOZITATEA

Nebulozitatea sau cantitatea norilor existenti pe bolta cereasca este un parametru climatic ce influenteaza procesele radiative si termice care se produc la suprafata Pamantului. Nebulozitatea se exprima in zecimi din bolta cereasca vizibila [10/10].Efectele majore ale nebulozitatii se manifesta in procesul de incalzire si racire a suprafetei terestre prin reducerea radiatiilor solare incidente si scaderea de energie calorica emisa de suprafata subiacenta in spatiul atmosferic. Un rol important asupra gradului de formare al nebulozitatii in spatiul dambovitean il are configuratia reliefului, altitudinea si natura suprafetei subiacente cu influenta asupra circulatiei generale a atmosferei. Nebulozitatea totala constituie gradul de acoperire a cerului cu toti norii existenti pe bolta cereasca in momentul observatiei meteorologice.

5. SECETA

Fenomenul de seceta se caracterizeaza printr-o insuficienta a cantitatilor de precipitatii cel putin 14 zile consecutive in intervalul rece ( octombrie-martie ) si cel putin 10 zile consecutive in intervalul cald al anului ( aprilie-septembrie ), sau daca in aceste intervalle de timp consecutiv s-au produs precipitatii si acestea nu au totalizat o cantitate mai mare de 0,1 mm.Conditiile create in aceasta perioada pentru vegetatia plantelor determina micsorarea rezervelor de apa ale solului si provoaca dificultati cresterii si dezvoltarii plantelor.

Meteorologic, seceta apare in conditii de persistenta a regimului anticiclonic (anticicloni ce se formeaza in regiunile nordice si cuprind mase de aer relativ reci la origine si sarace in umiditate )ce provoaca un timp senin si uscat.Actiunea acestor conditii asupra plantelor consta in intensificarea exagerata a transpiratiei plantelor, fenomem ce provoaca o dereglare a procesului de absorbtie a apei din sol.Consecinta acestui fenomen este ofilirea plantelor.

Stadiul premergator secetei este uscaciunea, in timpul careia planta nu sufera inca de umezeala deoarece rezerva de apa din sol este asigurata.Daca fenomenul de uscaciune persista, se instaleaza seceta atmosferica, dupa care, in cazul continuarii acesteia, in sol se declanseaza seceta pedologica cauzata de actiunea temperaturii si vantului ce duce la secarea apei din sol. Calendaristic, acest tip de seceta apare spre sfarsitul verii, cand rezervele de umiditate acumulate in cursul iernii sunt epuizate, iar precipitatiile cazute vara sunt insuficiente pentru restabilirea rezervelor.Epuizandu-se rezerva de apa din sol, se atinge punctul critic de ofilire al plantelor, ceea ce determina modificari fiziologice si fenologice la plante, conducand la oprirea cresterii si uscarea plantei. Secetele de vara afecteaza diferit culturile, in functie de tipul de cultura si fenofaza acestuia.Astfel, in perioada formarii radacinilor secundare, lipsa umezelii in stratul superficial de sol impiedica sistemul radicular, si de aici, o inradacinare slaba a plantelor.In perioada infloririi, absenta precipitatiilor determina sterilitatea partiala sau totala a spicului cu repercursiuni asupra recoltei.In perioada de maturitate a bobului, seceta impiedica formarea acestuia sau il diminueaza fizic.

Seceta de toamna se poate declansa din luna august si poate traversa lunile septembrie si octombrie, afectand cultura si calitatea fructelor de toamna.Efectele secetei de toamna sunt vizibile si in perioada germinarii si a parcurgerii primelor fenofaze.Astfel, lipsa apei din sol impiedica incoltirea, iar plantele intra in iarna insuficient dezvoltate si cu rezistenta scazuta la ger. Seceta la nivelul solului si in sol (pedologica ) produce cresterea concentratiei de saruri adusa de curentii de apa ascendenti (care se ridica prin capilaritate ) in urma proceselor intense de evaporatie direct de la suprafata acestuia.In acest proces de saraturare a solului are loc aparitia asociatiilor de vegetatie halofile.

6. STRATUL DE ZAPADA

Stratul de zapada se formeaza in perioada rece a anului cand in atmosfera si la suprafata solului s-a instalat un regim termic negativ.Aparitia stratului de zapada este determinata de circulatia generala a atmosferei care favorizeaza producerea ninsorilor, iar suprafata activa cu neregularitatile ei influenteaza caracterul depunerii.

7. CEATA

Reprezinta un sistem coloidal compus din picaturi fine de apa aflate in suspensie in stratul de aer din imediata apropiere a suprafetei terestre.Efectul principal al cetii este reducerea vizibilitatii aerului sub 1 km. Ceata are aspect de val albicios, dar in zonele cu emanatii intense de fum si praf capata nuanta galben-murdar.Grosimea stratului de ceata poate fi de cativa metri in zona de campie. La formarea cetii este necesar ca aerul din apropierea suprafetei terestre sa ajunga la suprasaturatie ( umezeala relativa 90-100 % ).Cresterea cantitatii de vapori de apa se face prin evaporarea accentuata de pe suprafata oglinzilor de apa coroborata cu lipsa vantului si scaderea temperaturii aerului. Dispersia cetii are loc cand aerul din apropierea suprafetei terestre devine nesaturat ( avid de umiditate ).Limitele termice de formare a cetii se incadreaza frecvent in jurul valorii de +1 C si -2 C. In evolutia diurna, ceata este mai frecventa noaptea si dimineata cand temperatura aerului inregistreaza valori mai scazute.Cele mai frecvente ore cu ceata sunt 4.30 si 17.30, respectiv la rasaritul si apusul Soarelui. In cursul anului, fenomenul cunoaste o frecventa mai mare in ultima luna a toamnei si iarna, perioada cand predomina un timp anticiclonic, bilantul termic este negativ, atmosfera relativ calma si concentrarea mare a nucleelor de condensare.



8. BRUMA

Bruma face parte din categoria fenomenelor climatice de risc din sezonul rece al anului.Acest fenomen se datoreaza patrunderii unei mase de aer rece de origine polara cu dezvoltare mare pe verticala ce produce o racire accentuata a vremii intr-un interval scurt de timp (8-12 ore ) si inregistreaza o scadere de aproximativ 15 C. Fenomenul de bruma se prezinta discontinuu in timp.Producerea brumei este legata de fenomenul de inghet cu care se afla intr-o stransa cauzalitate.Brumele se produc in general dupa trecerea fronturilor reci.Din punct de vedere sinoptic bruma se formeaza in timpul noptilor senine, calme si reci la temperaturi de –2, -3 C.In aceste conditii se depun pe obiectele de pe sol cristale fine de gheata albicioasa sub forma de solzi.

Frecvent, bruma se inregistreaza primavara, toamna si iarna cand are loc sublimarea vaporilor de apa din atmosfera in urma racirilor radiative nocturne.Ea are grosimea de 1 mm la campie.Fenomenul dispare cand temperatura aerului devine pozitiva, de regula prin evaporare si mai rar prin topire. Pentru agricultura, producerea brumelor de toamna si primavara prezinta interes, deoarece ele constituie un factor de risc pentru culturile agricole.Astfel, data medie a primei brume (de toamna ) se inregistreaza intre 11 si 21 octombrie, iar data ultimei brume in intervalul 11 aprilie-21 aprilie.

9. GRINDINA

Grindina este un fenomen de risc ce se formeaza in perioada calda a anului cand in atmosfera sunt intrunite conditiile optime de formare.Acest hidrometeor este constituit din granule transparente sau formule de gheata intre 5 si 15 mm si greutate de la cateva grame la peste uneori 300 grame. Fenomenul de grindina este insotit de averse de ploaie, oraje si vijelie fapt ce produce calamitati naturale proportionale cu diametrul si densitatea boabelor de grindina.De asemenea, distrugerea culturilor este in functie de durata in timp a fenomenului si de faza de vegetatie a acestora.Fenomenul se manifesta frecvent punctiform.In functie de conditiile de formare a acesteia, grindina se poate manifesta si pe suprafete extinse.

Din analiza sondajelor aerologice efectuate de INMH-Bucuresti rezulta ca parametrul masei de aer cu importanta deosebita in formarea fenomenului de grindina este inaltimea izotermei de 0 si de -10 C. Dezvoltarea convectiei duce la formarea norilor Cumulonimbus si la caderea grindinii.De mentionat faptul ca nu din toti norii Cumulonimbus cade grindina.Acest lucru este posibil numai daca norul capata o sructura mixta in partea superioara, adica varful sau se gaseste la temperaturi negative.Formarea cristalelor de gheata in nori are loc la temperaturi negative de -10 C.In acest mediu picaturile de apa din partea superioara a norului incep sa inghete, transformandu-se in cristale de gheata care cresc datorita miscarilor ascendente si descendente din nori.Cand acestea au devenit destul de grele, iar curentul de aer ascendent nu le mai poate sustine, cad pe sol.

Un alt parametru al masei de aer determinant in formarea fenomenului de grindina este continutul in umezeala al atmosferei.Acesta are loc acolo unde umezeala specifica si relativa au valori suficient de mari. Una din conditiile principale in aparitia fenomenului de grindina este continutul in umezeala al aerului, atat la sol, la inceputul convectiei, cat si in altitudine. Rezultatele cercetarilor aerologice au demonstrat ca instabilitatea uscata a aerului nu provoaca fenomenul de grindina.Aceasta are loc numai in cazul unei instabilitati umede, cand continutul in vapori de apa al atmosferei este destul de mare pentru formarea norului Cumulonimbus din care, ulterior va cadea grindina.

10. ROUA

Fenomenul de roua se inregistreaza frecvent in perioada calda a anului, dar si in sezonul rece cand atmosfera este calma, cerul este senin in cursul noptii, iar temperatura la suprafata solului mai mare de 1 C.  

VI. POLUAREA AERULUI

Poluarea atmosferei este definita ca fiind procesul de impurificare a aerului u substante gazoase, lichide si solide care sunt daunatoare intr-o masura mai mare sau mai mica oamenilor, animalelor, plantelor, produselor tehnice si chiar unor procese tehnologice.

Cea mai mare sursa de poluare a aerului din Craiova este reprezentatat de industrie dintre care cele mai poluante sunt industria chimica, constructiilor de masini si industria materialelor de constructii.

In afara de industrie dintre cele mai importante surse majore de poluare mai amintim: incalzirea interioarelor ce polueaza atmosfera cu oxizi de sulf si oxizi de carbon, complexe energetice ce elimina in atmosfera oxizi de azot, oxizi de sulf si pulberi sedimentabile si in suspensie precum si vehiculele cu motor ce impurifica aerul prin eliminarea de carbon, hidrocarburi, oxizi de azot, oxizi de sulf.

In afara de sursele majore de poluare exista si surse minore. Cele mai importante sunt praful ridicat de la suprafata terestra prin circulatia rutiera, demolari, maturatul si scuturatul domestic, particulele de cauciuc rezultate din frecarea pneurilor autovehiculelor cu asfaltul sau pavajul drumurilor, fumul datorat incendiilor provocate de om, fumul de tigari, aerosolii pulverizati din spray-uri, compusii organici de la parfumuri.

1. Factorii climatici ce influenteaza impurificarea aerului

Factorii ce favorizeaza poluarea atmosferei precum si autoepurarea ei depind atat de conditiile geomorfologice, respectiv de formele reliefului, cat si de cele climatice si de starea timpului.

Vantului prin cei doi parametri ai sai, directia si viteza contribuie la antrenarea si imprastierea impuritatilor la mari distante de sursele de emisie, iar prin calm la stationarea acestora.

Umezeala aerului influenteaza de asemenea, evolutia proceselor de poluare. Umezeala mare impiedica dispersia maselor iar instabilitatea atmmosferica contribuie la dispersia poluantilor.

2. Factori climatici ce contribuie la purificarea atmosferei

- Convectia termica; prin dezvoltarea curentilor verticali de convectie impuritatile din straturile joase ale atmosferie sunt ridicate in atmosfera.

- Vanturile locale; cea mai mare actiune de purificare a atmosferei prin aceste vanturi locale se produce in perioada calda a anului, in zilele senine, la amiaza, pe timp anticlonic cand contrastul termic dintre diferite suprafete subiacente este maxim.

- Precipitatiile atmosferice, durata si cantitatea lor sunt parametri de baza care contribuie la purificare atmosferei. Datorita precipitatiilor, in cursul anului, procesul de purificare a atmosferei are amploare maxima in semestrul cald.

- Efectele impurificarii aerului se fac simtite atat in starea de sanatate a oamenilor cat si in viata plantelor si animalelor

De asemenea poluantii duc la murdarirea si eroziiunea cladirilor si monumentelor.

In ceea ce priveste regimul eolian, frecventa cea mai mare a vanturilor se inregistreaza primavara dominand cele estice urmate de cele vestice.

Cea mai mare viteza medie ( intre 4 si 5 m/s) este insa specifica lunilor reci ale anului.

La Craiova frecventa vantului dinspre nord-vest si vest depaseste 28% iar curentii dinspre est ajung aici la o frecventa anuala de peste 24 si respectiv 20%.

Temperatura solului variaza in functie de vegetatia cu care acesta este acoperit, de anotimp si de relief.

Umezeala aerului este un alt factor ce influenteaza clima din regiunea Olteniei, dar intr-o masura foarte mica. Evaporarea apei raurilor din aceasta regiune asigura o umiditate mai maer a aerului si provoaca reducerea incalzirii acestuia.








Politica de confidentialitate







.com Copyright © 2022 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 Proiect didactic Clasa: a-IX-a, Luarea deciziilor
 PROIECT DIDACTIC 3-5 ani dezvoltarea limbajului si a comunicarii orale - „Cine face, ce face”
 PROIECT MOTOR ASINCRON - Determinarea parametrilor schemei echivalente si a caracteristicilor de functionare in regim stabilizat de la gol la sarcina
 TEMA DE PROIECTARE - arbore de masina rotativa

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 PROIECT DE DIPLOMA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALA - SUPURATIILE LOJELOR PROFUNDE DE ETIOLOGIE ODONTOGENA
 Relatiile diplomatice dintre Romania si Austro- Ungaria din a doua jumatate a secolului al XIX-lea
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 Lucrare de licenta contabilitate si informatica de gestiune - politici si tratamente contabile privind leasingul (ias 17). prevalenta economicului asupra juridicului
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta - cercetare si analiza financiara asupra deseurilor de ambalaje la sc.ambalaje sa
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Atestat la informatica cu tema “gestionarea unui magazin de confectii”
 Proiect atestat electrician constructor - tehnologia montarii instalatiilor electrice interioare
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM






Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu