Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice


Acasa » referate » geografie » meteorologie
Temperatura aerului - Temperatura medie anuala in Campia Olteniei

Temperatura aerului - Temperatura medie anuala in Campia Olteniei




Temperatura aerului

Temperatura aerului reprezinta principalul element meteorologic care expune din punct de vedere fizic viteza cu care particulele de aer efectueaza miscari de tip boolean (dezordonate) provocate de starea termica a volumului de aer. Pentru masurarea temperaturii aerului se utilizeaza diferite scari, in Europa scara Celsius fiind predominanta.

Regimul temperaturii aerului poate fi descris cu ajutorul mai multor parametri climatici rezultati din analiza si calculul statistic al sirurilor de date: sumele, mediile, valorile extreme, durata intervalelor cu valori caracteristice, frecvente, probabilitati,etc..Toti acesti parametri se fundamenteaza pe masuratorile temperaturii aerului din adapostul meteorologic de la fiecare statie din reteaua nationala.

Aceasta luctare este realizata pe o perioada de timp de aproximativ 30

1 Temperatura medie anuala




Temperatura medie anuala inregistreaza variatii reduse, valorile osciland intre 11 si 12C.(Tabelul nr. 1) Tendinta generala este de reducere a mediilor de la sud spre nord si de la vest spre est, cea mai mare valoare corespunzand partii vestice (11.8C la Drobeta Turnu-Severin), iar cea mai mica extremitatii nordice (11,1C la Craiova si 11sC la Vanju Mare). La Calafat media multianuala ajunge la 11,6C, iar la Bechet si la Bailesti ajunge la 11,2C. S-a remarcat o crestere a mediilor comparativ cu valorile stipulate in lucrarile de specialitate, unde se mentionau temperaturi de peste 11C numai in Lunca Dunarii.

Tabelul nr.31

Statia

Media multianuala

Vanju Mare

Craiova

Bailesti

Bechet

Calafat

Drobeta Turnu Severin

2 Temperatura medie lunara

Temperaturile medii lunare cresc din luna ianuarie (luna cu valori minime la toate statiile meteorologice) pana in luna iulie (luna de maxim in tot spatiul analizat) si apoi inregistreaza o noua scadere. 

Tabelul nr.2

Statia

I

II

III

IV

V

VI

VII

VIII

IX

X

XI

XII

Bailesti

Bechet

Calafat

Craiova

Turnu Severin

Vanju Mare

Temperatura este pozitiva in luna ianuarie numai in extremitatea vestica (0,0C), valorile scazand atat spre est, cat si spre nord, pe masura intensificarii influentelor estice: -0,5C la Calafat, -1,3C la Bechet, -1,1C la Bailesti, -0,9sC la Vanju Mare si -1,2C la Craiova.

Cresterile interlunare sunt de circa 4-5C in intervalul martie iunie, cea mai mare crestere interlunara de temperatura se produce intre aprilie si martie: 5,6sC la Drobeta Turnu Severin, 6,3sC la Calafat 6,0sC la Bechet si 6,5sC Bailesti si Vanju Mare.(Tabel nr. 3)


Fig nr. 1 Temperatura medie lunara (1971-2006)

Diferentele dintre statii sunt aproape similare cu cele de la nivelul lunii ianuarie, in sensul ca la statile nordice, mediile termice se mentin mai coborate decat la restul statiilor.

In luna de maxim, iulie, se depasesc 23C in Campia Olteniei, exceptie facand Craiova, Bailesti si Vanju Mare(Fig.nr. 1;3), unde valorile sunt sub acest prag: 23,1C la Severin, 23,3C la Calafat, 23,0C la Bechet.(Fig. Nr.2) In jumatatea vestica, aceste medii ridicate se mentin si in luna august, in acest interval predominand timpul senin; cresterile locale de temperatura sunt induse si de prezenta arealelor acoperite cu nisipuri.

Fig nr. 2 Temperatura medie lunara (1971-2006)

Temperaturile scad constant incepand cu luna septembrie, cea mai mare diferenta interlunara inregistrandu-se intre septembrie si octombrie, circa 6C (6,2C la Drobeta Turnu-Severin, 6,4C la Calafat, 6,5sC la Bailesti si Bechet, 6C la Craiova si 6,6sC la V anju Mare, fiind cea mai mare scadere interlunara.(Fig.nr. 3)

Fig nr. 3 Temperatura medie lunara (1984-2000)

In noiembrie, toata partea estica si centrala a campiei are valori sub pragul de 5C, acest fiind depasit numai in extremitatea sud-vestica (5,7C la Drobeta Turnu-Severin si 5,3C la Calafat).(Fig.nr. 4;5)

Fig nr. 4 Temperatura medie lunara (1971-2006)

Luna decembrie prezinta valori pozitive in toata regiunea.

In intervalul decembrie-februarie, temperaturile medii anuale sunt sub 2sC.

Amplitudinile medii cresc si ele de la vest la est, de la 23,3C la Severin, la 24,2C la Calafat si 24,4C la Bechet si scad spre nord (24,4 C la Bailesti si 24,1C la Craiova).

Fig nr. 5 Temperatura medie lunara (1971-2006)

3 Temperaturile medii minime si maxime lunare

Temperatura medie a maximelor lunare prezinta valori pozitive tot timpul anului in toata Campia Olteniei, mentionandu-se aceleasi diferentieri vest-est si sud-nord.

Tabelul nr.2

Statia

I



II

III

IV

V

VI

VII

VIII

IX

X

XI

XII

Bailesti

Mm

MM

Bechet

Mm

MM

Calafat

Mm

MM

Craiova

Mm

MM

Turnu Severin

Mm

MM

Vanju Mare

Mm



MM

Atat in partea vestica cat si in partea sudica valorile sunt cu 1sC mai mari decat in partea estica respective nordica in lunile decembrie-ianuarie, diferentele extompandu-se primavera si vara (in luna iulie media maximelor este mai mare la Bechet si Vanju Mare) ,iar in lunile de toamna temparatura creste din nou la circa 1sC.(Tabel nr.2)

Fig nr.1 Temperaturi medii minime si maxime lunare (1971-2003)

Cele mai mici valori corespund lunii ianuarie (4,0sC la Drobeta Turnul Severin, 3,3sC la Calafat, 2,7sC la Bechet, 3,0sC Bailesti, iar cea mai mare valoare corespunde lunii iulie cu o valoare maxima la Bechet de 30,2sC (Fig. Nr. 1), Bailesti si Vanju mare 30,1sC, iar Calafat si Drobeta Turnu Severin 29,9sC.


Fig nr2 Temperaturi medii minime si maxime lunare (1971-2003)

Lunile iulie si august au valori apropiate de 30sC la toate statile analizate .

Temperatura medie a minimelor lunare este negativa trei luni din an (intervalul decembrie-februarie).

In luna ianuarie temperaturile scad de la -3,1sC la Severin la -3,2sC la Calafat, -4,3sC la Bechet si de la -4,2sC la Bailesti la -4,8sC la Vanju Mare (Fig 2,3) care inregistreaza si cea mai scazuta temperatura din aceasta regiune.


Fig nr.3 Temperaturi medii minime si maxime lunare (1984-2000)


Fig. nr. 4 Temperaturi medii minime si maxime lunare(1971-2003)

In luna februarie temperaturile cresc cu circa 1-2sC cea mai mare temperatura fiind la Severin(Fig. Nr. 5) cu -1,6sC iar cea mai mica la Vanju Mare cu -3,5sC.

Media minimelor atinge cea mai mare valoare tot in luna iulie ajungand chiar la 17,2sC la Calafat si la 15,3sC la Vanju Mare, celelalte avand valori de aproximativ 16sC.

Temperatura scade ajungand in luna decembrie la valori foarte apropiate cu luna februarie .


Fig. Nr. 5 Temperaturi medii minime si maxime lunare (1971-2003)

Fig nr.5 Temperaturi medii minime si maxime lunare (1971-2003)

4. Minime si maxime absolute

Temperaturile minime absolute au coborat la valori mai mici de -20C. Astfel, in datele de 13-14 ianuarie 1985, valorile au ajuns la -26C la Calafat si Bechet (13 ianuarie) si la -21,8C la Drobeta Turnu-Severin (14 ianuarie), aceasta fiind si luna cea mai rece la nivel de valori medii. Valorile minime absolute ilustreaza poate in modul cel mai elocvent patrunderea mai frecventa a maselor de aer rece in partea estica a sectorului dunarean oltean si stationarea mai indelungata a acestuia.

Asadar, pentru intervalul 1984-2006, la Drobeta Turnu-Severin singura data la care temperatura minima absoluta a coborat la mai putin de -20C a fost cea deja mentionata, in schimb spre est, frecventa valorilor este in crestere continua:

-Calafat: - 22,5C la 31 ianuarie 1987; -20,0C la 7 ianuarie 1993;

-Bechet: -20,5C la 28 februarie 1986; -22,6C la 9 ianuarie 1990; -22,0C la 5 ianuarie 1993; -22,4C la 18 decembrie 1998; -21,3C la 21 decembrie 2002.

Amplitudinile maxime sunt mai mici de 70C: 69C la Bechet, 69,2C la Calafat si 64,4C la Drobeta Turnu-Severin

- Bailesti: -20,7sC la 28 ianuarie 1986; -24,5sC la 13 ianuarie 1985

Temperaturile maxime absolute au depasit 40C la toate statiile meteorologice analizate. Pentru intervalul 1984-2006, maximele absolute s-au inregistrat in data de 4 iulie a anului 2000: 42,6C (Severin), 43,2C (Calafat) si 43C (Bechet), anul 2000 fiind si unul dintre cei mai secetosi ani pentru intreaga regiune a Olteniei. Temperaturi de peste 40C s-au inregistrat si in alti ani:

-Drobeta Turnu-Severin: 31 iulie 1985 40,4C ; 25 iulie 1987 40,6C; 6 iulie 1988 40,0C;

-Calafat: 31 iulie 1985 40,2C; 6 iulie 1988 40,8C; 2 iulie 1998 40,2C;

-Bechet: 31 iulie 1985 41C ; 25 iulie 1987 41C; 6 iulie 1988 41C; 2 iulie 1998 40,8C.

-Bailesti: 31 iulie 1985 -40sC; 25 iulie 1987 -40,3sC; 6 iulie 1988 - 41sC

5. Variabilitatea temperaturilor medii anuale

Tabelul nr. 1

Statia

Media anuala minima

Media anuala

maxima

Medie multianuala

Turnul Severin

Vanju Mare

Bailesti

Calafat

Bechet

Temperatura medie anuala inregistreaza valori ca oscileaza intre 10-13sC.

Valorile cele mai mici ale temperaturii anuale sunt inregistrate in anii 1976 (10,5sC la Severin) (Fig. nr.1), fiind si cea mai mare temperatura a minimelor anuale, 1978 (10,2sC la Bechet si 10,3sC la Bailesti),(Fig. nr.3; 4), 1985 (9,9sC la Vanju Mare) si ceva mai tarziu, in anul 1991 (9,7sC la Calafat) (Fig. nr. 2) inregistrandu-se cea mai mica valoare minima anuala.


Fig. nr 1 Temperaturi medii anuale si multianuale (1971-2006)


Fig. nr. 2 Temperaturi medii anuale si multianuale (1971-2006)

Temperaturile cele mai ridicate sunt atinse in anul 1994 (12,6sC Bechet, 13,2sC la Calafat dar si in anul 2000 (12,7sC la Bailesti, 12,2sC la Vanju Mare si 13,3sC la Severin -care este cea mai mare temperatura anuala).


Fig. nr. 3 Temperaturi medii anuale si multianuale (1971-2006)


Fig. nr. 4 Temperaturi medii anuale si multianuale (1971-2006)


Fig. nr. 5 Temperaturi medii anuale si multianuale (1984-2000)

Incepand cu anul 1971 pana in anul 1975 la toate statile meteorologice din sectorul analizat temperatura anuala inregistreaza abateri sub media multianuala, in jurul anului 1975 temperatura anuala are abateri pozitive dupa care pana prin anul 1983 temperatura este din nou sub media multianuala.

Dupa anul 1983 temperatura anuala inregistreaza abateri mai pronuntate atat negative cat si pozitive.

4. Umezeala aerului

4.1 Tensiunea vaporilor de apa

Tensiunea anuala a vaporilor de apa

Tensiunea multianuala a vaporilor de apa scade de la vest spre est si de la sud spre nord. Tensiunea vaporilor de apa oscileaza intre 10-12%

Tabel nr.4.1.1

Statie

Medie multianuala

Drobeta Turnu-Severin

Craiova

Bailesti

Bechet

Calafat

Valoarea multianuala creste de la 10,9% la Drobeta Turnu-Severin la 11,6% la Calafat asa cum se observa in tabelul de mai sus.

Cea mai mica valoare a tensiunii vaporilor de apa se gaseste la Drobeta Turnu-Severin in anul 2003 de 9,5%, iar cea mai mare valoare la Calafat in 1994 de 14%.

Valorile tensiunii vaporilor de apa oscileaza cu1-1,5% fata de media multianuala exceptie facand Calafat in anul 1994 cand oscilatia este de 2,4% peste media multianuala.

Tensiunea lunara a vaporilor de apa

Tensiunea lunara a vaporilor de apa creste din luna ianuarie, luna cu cele mai mici valori, pana in luna iulie dupa care tensiunea scade.

Tabelul nr.4.1.2

Statia

I

II

III

IV

V



VI

VII

VIII

IX

X

XI

XII

Calafat

Craiova

Bechet

Bailesti

Drobeta Turnu-Severin

Valoarea minima a tensiunii vaporilor de apa se inregistreaza in luna ianuarie 4,7% la Calafat (Fig. 4.1.1), 4,9% la Craiova (Fig. 4.1.2.) si 5% la Drobeta Turnu-Severin, Bailesti si Bechet (Fig. 4.1.5.; 4.1.4.; 4.1.3), iar valorile maxime se gasesc in luna iulie cu 18,2%la Bechet si valori de aproximativ 17,5% la celelalte statii.

Fig. Nr. 4.1.1.

Fig. nr. 4.1.2.

Fig. Nr. 4.1.

Scaderi bruste ale tensiunii lunare a vaporilor de apa sunt intre lunile aprilie-mai de 4-4,3%, iar cresteri bruste ale tensiunii se intalnesc intre lunile septembrie-octombrie de 4-4,5%.

Fig. Nr. 4.1.4.

Fig. nr. 4.1.5.

4.2 Umezeala relativa

Umezeala relativa a aerului, exprimata prin raportul dintre cantitatea de valori de apa existenta in aer si cea maxima, corespunzatoare temperaturii aerului, constituie un indicator important pentru caracterizarea regimului climei. (Clima R.P.R.)

Umezeala relativa a aerului este mai scazuta in vest si sud si mai ridicata in est si in nord fiind reprezentata si in tabelul urmator.

Tabel nr.4.2.1

Statia

Media multianuala

Drobeta Turnu-Severin

Craiova

Bailesti

Bechet

Calafat

Astfel, Bechet,Craiova, Calafat si Bailesti au valori multianuale ale umezelii aerului de circa 79%, spre deosebire de Drobeta Turnu-Severin unde media multianuala abia depaseste 73%.

Bechet inregistreaza cele mai mici abateri de circa 5% pozitive in anii 1994 si 2001, iar abateri negative se inregistreaza in anii 1998 si 1999.

Spre deosebire de Bechet, Craiova si Bailesti estimeaza abateri de 8% cu o valoare maxima de 86% in anul 1986 la Craiova si in 1991 la Bailesti si o valoare minima de 73% in 2003-2004 la Craiova si 69% in 2000 la Bailesti.

Cele mai mari abateri se inregistreaza atat la Calafat cat si la Drobeta Turnu-Severin, cu abateri de 9-10%. Cea mai mare valoare din acest sector analizat este la Calafat in anul 1986 de 89%, iar cea mai mica valoare este la Severin in anul 2003 de 63%.

Umezeala relativa lunara

Fig. Nr.4.2.1.

Umezeala relativa medie lunara din intervalul 1971-1982, variaza intre valorile de 90%-66%.

Umezeala relativa medie lunara are valori mai ridicate in sezonul rece si mai scazute in sezonul cald, o valoare maxima se inregistreaza in luna ianuarie ,iar un minim este atins in luna iulie.

Fig. Nr. 4.2.2.

In luna ianuarie valorile ating 90%, iar in luna iulie 70% la Bechet, Craiova si Bailesti, asa cum se observa in figurile: 4.2.1. ; 4.2.2. ; 4.2.4., iar la Calafat si Drobeta Turnu-Severin, unde umezeala inregistreaza valori mai scazute, atinge in luna ianuarie 84% si in luna iulie 66%.

Fig. Nr. 4.2.

Fig. Nr. 4.2.4.

In general umezeala relativa scade incepand cu luna ianuarie pana in luna iulie dupa care incepe sa creasca treptat.

Cele mai mari scaderi ale umezelii relative sunt intre lunile martie si aprilie cu 8% la Bechet, februarie-martie cu8% la Calafat si februarie-martie 7% la Bailesti.

Cresteri bruste ale umezelii relative sunt intre lunile septembrie-octombrie de 6% la Drobeta Turnu-Severin (Fig nr.4.2.5.), Bailesti, Calafat si Bechet, iar la Craiova intre octombrie-noiebrie.

Fig. Nr. 4.2.5.

5. Nebulozitatea si durata de stralucire a

Soarelui

Regimul si repartitia nebulozitatii creaza o serie de particularitati esentiale in distributia si variatia celorlalte caracteristici ale climei.

Norii modifica bilantul radiativ al suprafetei active. Energia calorica si luminoasa a radiatiei solare este mult diminuata in cazul existentei norilor iar prezenta acestora in timpul noptii face ca si pierderile de caldura ale solului prin emanatie sa fie mai reduse. Din cele trei grupe principale de nori: inferiori, mijlocii si superiori, cel mai important rol il au norii inferiori. Acestia, in general nu lasa sa treaca radiatiile directe, absorb radiatiile terestre si emit radiatiile de unda lunga.

5.1 Nebulozitatea

Regimul norilor este in stransa dependenta de circulatia atmosferei si de relief. Trecerea si stationarea pe teritoriul tarii a sistemelor barice, a maselor de aer si fronturilor legate de acestea , joaca rolul principal in dezvoltarea si distributia norilor. Relieful provoaca la randul sau modificari insemnate in transformarea maselor de aer si in evolutia fronturilor, ceea ce influenteaza procesul de formare al norilor, intensificandu-l in unele zone sau slabindu-l in altele.

O caracteristica importanta a nebulozitatii este variatia acesteia de la o luna la alta. Pe teritoriul tarii noastre aceasta variatie prezinta particularitati distincte in diferite zone fizico-geografice.

Mersul anual al nebulozitatii este mai accentuat in zonele de campie si mai moderat in zona muntoasa.

In Campia Olteniei amplitudinea anuala a nebulozitatii variaza intre 4 si 5 zecimi.

Sub influenta diferitilor factori genetici si in special a circulatiei atmosferice gradul de acoperire cu nori se schimba apreciabil de la o zi la alta. Pentru caracterizarea mai amanuntita a regimului nebulozitatii pot fi deosebite in mod conventional, dupa valoarea medie zilnica a nebulozitatii, urmatoarele tipuri de zile: senine (nebulozitate 0-3,5 zecimi), noroase (nebulozitate 3,6-7,5 zecimi) si acoperite (nebulozitate 7,6-10 zecimi).

In Campia Olteniei numarul anual al zilelor cu timp senin depaseste 130, numarul anual al zilelor noroase 100-110 iar numarul anual de zile cu cer acoperit este sub 125. (Clima R.P.R)

5.2 Durata de stralucire a Soarelui

Durata efectiva de stralucire a Soarelui a fost inregistrata la majoritatea statiilor meteorologice de pe teritoriul tarii, cu heliograful Campbell-Stokes. Durata stralucirii Soarelui inregistrata cu acest instrument este in general ceva mai mica decat cea reala, deoarece, pe de o parte, in mod sistemic heliograful nu inregistreaza la pozitiile Soarelui din apropierea orizontului, iar pe de alta parte, la unele statii meteorologice, orizontul a fost partial umbrit de diverse obstacole. (Clima R.P.R)

Tabelul 5.2.1

Statia

Media multianuala (ore)

Bailesti

Craiova

DrobetaTurnu-Severin

Calafat

Bechet

Durata anuala a stalucirii Soarelui in Campia Olteniei depaseste 2200 ore in intervalul 1987-2005.

Statia Bailesti inregistreaza cea mai ridicata durata de stralucire a Soarelui, avand media multianuala de peste 2440 ore spre deosebire de Bechet care abia depaseste 2219 ore, asa cum se observa in tabelul 5.2.1, o cauza a acestei diferente fiind si pozitia geografica.

La toate statiile analizate in anul 2000 este atins un maxim care depaseste cu mult media multianuala , peste 2500 ore la Bechet si Calafat si peste 2600 ore la Bailesti, Craiova si Severin.

Craiova si Severin inregistrand variatii peste media multianuala de peste 300 ore.

Anul 1987 inregistreaza variatii sub media multianuala la tot sectorul analizat, insa Craiova inregistreaza o variatie sub media multianuala de 325 ore.

Sumele lunare de ore cu Soare se schimba apreciabil fiind minime in luna decembrie(Fig.nr 5.2.1.), cand durata zilelor este cea mai mica si nebulozitatea cea mai mare.

Fig. Nr.5.2.1.

Bechet inregistreaza in luna decembrie cea mai mica valoare 63 ore, iar celelalte statii inregistreaza valori pana in 80 ore.

Fig. Nr. 5.2.2.

Sumele lunaremaxime se inregistreaza in luna iulie cand nebulozitatea este redusa depasind 300 ore. Cea mai ridicata valoare fiind la Bailesti de 340 ore (Fig. Nr. 5.2.2).

Internalul noiembrie-ianuarie inregistreaza valori sub 100 ore.

Fig. Nr. 5.2.3

Fig. nr. 5.2.4.

Cresteri bruste ale duratei de stralucire a Soarelui sunt intre lunile aprilie-mai cu 52 ore la Bechet (Fig. nr.5.2.1.), 62 ore la Craiova (Fig.nr. 5.2.4.) iar la Calafat cresterea este de 71 ore (Fig. nr. 5.2.5.)

Fig. nr.5.2.5

Scaderi bruste ale duratei de stralucire sunt intre lunile august-septembrie la Bechet 93 ore, Calafat 84 ore si Craiova 79 ore iar la Severin si Bailesti cresteri bruste sunt intre lunile septembrie- octombrie.








Politica de confidentialitate







.com Copyright © 2022 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 Proiect didactic Clasa: a-IX-a, Luarea deciziilor
 PROIECT DIDACTIC 3-5 ani dezvoltarea limbajului si a comunicarii orale - Cine face, ce face
 PROIECT MOTOR ASINCRON - Determinarea parametrilor schemei echivalente si a caracteristicilor de functionare in regim stabilizat de la gol la sarcina
 TEMA DE PROIECTARE - arbore de masina rotativa

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 PROIECT DE DIPLOMA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALA - SUPURATIILE LOJELOR PROFUNDE DE ETIOLOGIE ODONTOGENA
 Relatiile diplomatice dintre Romania si Austro- Ungaria din a doua jumatate a secolului al XIX-lea
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 Lucrare de licenta contabilitate si informatica de gestiune - politici si tratamente contabile privind leasingul (ias 17). prevalenta economicului asupra juridicului
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta - cercetare si analiza financiara asupra deseurilor de ambalaje la sc.ambalaje sa
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Atestat la informatica cu tema gestionarea unui magazin de confectii
 Proiect atestat electrician constructor - tehnologia montarii instalatiilor electrice interioare
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM






Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu