Variatia zilnica si anuala a temperaturii aerului

Variatia zilnica si anuala a temperaturii aerului

Variatia zilnica a temperaturii aerului

In orice loc pe suprafata Pamantului temperatura aerului prezinta doua feluri de variatii: variatii periodice (diurne si anuale) si variatii neperiodice (accidentale).

Variatia zilnica este o oscilatie simpla cu un minim ce se produce la cateva minte dupa radaritul Soarelui, si un maxim ce se produce la aproximativ 2-3 ore de la trecerea Soarelui, la meridianul locului.

Variatia zilnica a temperaturii Soarelui este in mare parte rezultatul interactiunii insolatiei si radiatiei terestre.

La putin timp dupa rasaritul Soarelui, caldura primita din sol prin insolatie depaseste pierderea suferita prin radiatie, bilantul termic al solului devine pozitiv.

In acest moment se inregistreaza temperatura minima pe sol si putin mai tarziu si in aer.

Temperatura solului incepe sa creasca pana la inceputul dupa amiezii, cand insolatia devine mai mica decat radiatia terestra. In acest moment se produce maximul de temperatura. De aici radiatia predomina, bilantul termic devine negativ, temperatura solului si a aerului scade continuu pana in dimineata urmatoare (fig.41.)

			Fig.41. Varia]ia zilnic@ a temperaturii aerului

De remarcat sunt momentele producerii extremelor si amplitudinea zilnica. Amplitudinea prezinta doua aspecte: amplitudinea periodica, adica diferenta intre valoarea orara maxima si valoarea orara minima si amplitudinea aperiodica care reprezinta diferenta dintre temperatura maxima si cea minima. Amplitudinea zilnica este o caracteristica pentru climatul fiecarei localitati. De remarcat sunt urmatoarele observatii:

a)     amplitudinea zilnica scade cu cresterea latitudinii;

b)     amplitudinea zilnica este mai mare in vai si mai mica pe munti sau dealuri;

c)     amplitudinea zilnica scade proportional cu cresterea nebulozitatii, aparand o intarziere a momentului minimului, marindu-i valoarea, si avanseaza momentul producerii maximului, scazandu-i valoarea;

d)     amplitudinea creste cu cresterea distantei fata de mari si oceane;

e)     amplitudinea este mai mare vara decat iarna;

f)      amplitudinea zilnica scade o data cu cresterea altitudinii.

Cunoasterea valoilor extreme zilnice, permite caracterizarea zilelor si noptilor, dupa cum urmeaza:

Tabelul 20

Caracterizarea zilelor si noptilor dupa temperaturile extreme

Zilele in care temperatura atinge la 30⁰C la ora 9 dimineata, sunt zile prielnice producerii de tornade.

Variatia anuala a temperaturii aerului

Variatiile temperaturii aerului sunt determinate de urmatorii factori: latitudinea locului, anotimpul, relieful, natura suprafetei subiacente, nebulozitatea.

Fig. 42. Variatia anuala a temperaturii aerului la diferite latitudini

La ecuator temperatura aerului are in cursul unui an doua maxime si doua minime, legate de cele doua echinoctii si de cele doua solstitii. Amplitudinea anuala este redusa. Momentele producerii extremelor sunt decalate cu o luna fata de echinoctii si solstitii.

O data cu cresterea latitudinii, variatia anuala este caracterizata de o oscilatie simpla, cu un singur maxim si un singur minim, decalat cu o luna fata de momentul producerii solstitiilor. La latitudinile polare amplitudinea anuala creste la valori de 20⁰C deasupra marilor, si la 60⁰C deasupra continentelor.

Cresterea altitudinii provoaca o scadere a amplitudinii termice, de aproximativ 0,2⁰C/100 m inaltime.

Daca reprezentarile variatiei temperaturii aerului se fac folosind valorile zilnice curbele obtinute prezinta o serie intreaga de neregularitati foarte remarcabile. Ele permit sa se precizeze datele producerii celei mai coborate sau celor mai ridicate temperaturi medii zilnice, perioadelor posibile pentru inghet, sau perioadele calde (fig.43).

Considerand perioada de crestere generala a temperaturii, se observa aparitia a patru perioade mici de scadere a temperaturii (7-17 februarie; 9-13 mai; 20-25 mai; 10-14 iunie) iar in perioada de scadere generala a temperaturii apar trei perioade mici de crestere a temperaturii (sfarsitul lui septembrie, inceputul lui octombrie si 10-12 noiembrie).

Fig.43.Exemplu de variatie anuala a temperaturii, deduse din medii zilnice plurianuale, (Dissescu, C.,A., si colab. 1971)