Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice



Acasa » referate » informatica
Analiza si proiectarea sistemelor informatice de gestiune - seminar

Analiza si proiectarea sistemelor informatice de gestiune - seminar



UNIVERSITATEA “GEORGE BARITIU” din BRASOV

FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE

Specializarea: Contabilitate si Informatica de Gestiune



ANALIZA SI PROIECTAREA SISTEMELOR INFORMATICE DE GESTIUNE

- SEMINAR -

MODELAREA CONCEPTUALA A DATELOR

MODELAREA RELATIONALA

MODELAREA ORIENTATA PE OBIECT

1. MODELAREA CONCEPTUALA A DATELOR:

Specificul modelului: presupune reprezentarea datelor sub forma

Entitate-Asociere ( E-A).

Entitatea reprezinta colectia de date de sine statatoare identificata intr-un sistem, subsistem sau proces.

Exemplu :

Pentru sistemul contabilitatii financiare, entitatile pot fi :

entitatea plan de conturi ;

entitatea jurnale ;

entitatea documente justificative etc.

Pentru sistemul sau subsistemul de desfacere :

entitatea produse ;

entitatea facturi sau documente de incasare ;

entitatea contracte etc.

Pentru sistemul de evidenta, entitatile pot fi :

entitatea student ;

materii, discipline;

facultati.

Fiecare entitate are un nume care sugereaza continutul acesteia si o lista de caracteristici denumite si atribute .

Unul sau mai multe atribute care caracterizeaza o entitate pot sa aiba rol de identificator ( cheia primara ).

Asocierea reprezinta legatura dintre doua sau mai multe entitati, legatura generata de dependentele functionale dintre date.

Asocierile pot fi :

fara atribute proprii

cu atribute proprii

Obs : Atributele proprii unei asocieri sunt determinate dpdv functional de entitatile care au generat asocierea ( x→ y ) x il determina functional pe y.

Entitatea se reprezinta sub forma urmatoare :


Asocierea se reprezinta sub forma urmatoare :

Asocierea se prezinta ca o elipsa :

- in prima jumatate a elipsei de specifica denumirea

- in a doua jumatate se specifica atributele proprii

Modalitatea in care inregistrarile entitatii participa la asociere se numeste cardinalitate si se specifica pe modelul conceptual al datelor prin numarul de inregistrari din entitate care pot participa la asociere.

Fiecare entitate poate sa aiba cardinalitate minima si cardinalitate maxima.

Cardinalitate minima : [ 0,1]

cardinalitate minima zero : exista inregistrari din entitate care nu participa la realizarile asocierii ;

Exemplu: pentru sistemul de desfacere : exista clienti care nu incheie contracte.

cardinalitate minima unu : fiecare inregistrare din entitate participa la realizarile asocierii ;

Exemplu : fiecare contract e incheiat cu un client.

Cardinalitate maxima : [ 1,n ]

cardinalitate maxima unu : inregistrarile entitatii participa cel mult o singura data la realizarea asocierii ;

Exemplu : un contract e incheiat cu un singur client.

cardinalitate maxima n : inregistrarile entitati pot sa participe de mai multe ori la realizarile asocierii ;

Exemplu : acelasi client poate sa incheie mai multe contracte.

Modalitatile de combinare a cardinalitatii sunt : [ 0,1 ] ; [ 0,n ] ; [1,1 ] ; [1,n] .

Exercitii :

Stabiliti asocierile dintre carti si autori din sistemul de evidenta a cartilor si abonatilor intr-o biblioteca.

- un autor scrie mai multe carti [1,n]

- o carte poate fi scrisa de mai multi autori [1,n]

2) Stabiliti asocierea dintre entitatile fise de imprumut si carti din acelasi sistem .

- cartile pot fi imprumutate 0

- aceasi carte poate fi imprumutata de mai multe ori n

3) Sa se construiasca modelul conceptual al datelor pentru subsistemul de contractare, livrare, incasare produse.

Caracteristicile si restrictiile acestui model sunt :

fiecare client poate sa incheie contracte daca clauzele contractuale si calitatea produselor sunt corespunzatoare.

Datele stocate despre clienti :

CLINTI(Codcl, Dencl, Adresa, Telefon, Contbancar)

clientii pot solicita prin contract livrarea produselor cunoscandu-se pentru fiecare produs contractat cantitatea livrata si termenul de livrare .

Produsele oferite pentru desfacere se caracterizeaza prin :

PRODUSE( codp, denp, um, pretmediu)

se poate negocia cu clientul un pret pentru produsele contractate in functie de cantitatea contractata .

Pe baza contractelor incheiate cu clientii se fac livrarile produselor contractate intocmind ca document facturile ;

cantitatea livrata trebuie sa fie in concordanta cu cantitatea contractata din fiecare produs ;

facturile corespund contractelor incheiate.

Conform cu facturile se intocmesc documentele de incasare caracterizate prin :

DOCINCASARE (nrdoc, tipdoc, sumaincasata, clientul de la care s-a incasat, dataincasarii).

Restrictii :

acelasi client poate sa incheie unul sau mai multe contracte ;

un contract poate sa contina unul sau mai multe produse ;

acelasi produs poate fi contractat de mai multe ori ;

pentru acelasi contract se pot intocmi mai multe facturi ;

o factura corespunde unui singur contract ;

pentru aceiasi factura se pot intocmi mai multe documente de incasare ;

un document de incasare corespunde unei singure facturi ;

o factura poate sa contina unul sau mai multe produse livrate ;

termenul de livrare este diferit in functie de produsul contractat ;

1) Identificarea entitatilor :

clienti

contracte

produse

facturi

documente de incasare

2) Asocierile :

1. Intre clienti si contracte :

Clientii

 
Oval: incheie

Contracte

 


2. Intre contracte si produse :

produsele

 

contractate

 


3. Intre contracte si facturi

Oval: corespund

Facturile

 

Contractelor

 


4. Intre facturi si produse

Oval: contin

produse

 

livrate

 

Facturile

 


5. Intre facturi si documentele de incasare

Facturile

 

in conformitate cu

 
Oval: se intocmesc

Doc.de incasare

 

6. Intre documente de incasare si clienti

Client

 

unui

 
Oval: este adresat

Doc.de incasare

 

7. Intre factura si clienti

Oval: se elibereaza

unui

 


Client

 

Facturile

 

Restrictie :

- termenul de livrare este diferit in functie de produsul contractat.

2. MODELUL RELATIONAL AL DATELOR (M.R.D.)

Modelul relational al datelor presupune reprezentarea datelor folosind tablourile bidimensionale ( vezi SGBD teorie + practica ).

Reguli de transformare a modelului conceptual al datelor in modelul relational al datelor denumit si model logica al datelor MDL;

1. Entitatile se transforma in tabele, numele entitatii devenind numele tabelei iar caracteristicile entitatii devin atributele tabelei, schema tabelei

- identificatorul entitaiti este cheia primara a datelor


- clientii incheie contracte

- exists clienti care nu incheie contracte

- acelasi client poate incheia mai multe contracte

- contractile contin porduse contractate

FN3


2. Asocierile fara atribute proprii :

- nu se transforma in tabele ( nu se pierde legatura)

- legatura se va realize respectand principiul redudantei minime si controlate a datelor ( cheia externa(

3. Asocierile cu atribute proprii se transforma in tabele

Se preiau atributele proprii asocierii in tabela, insotite de identificatorii entitatilor care au generat asocierea.

Seminar 2

11.11.2005

SISTEM INFORMATIC PENTRU EVIDENTA MIJLOACELOR FIXE

Descrierea pe scurt a subsistemului si enuntarea rstrictiilor de integritate a modelului

Evidentierea mijloacelor fixe presupune stocarea datelor privind caracteristicile fiecarui mijloc fix din unitatea beneficiara cum ar fi :

- numarul de inventar,

- denumirea mijlocului fix,

- durata de functionare,

- cota de omortizare si

- grupa in care se incadreaza mijlocul fix.

Observatie: Grupa mijlocului fix se va alege dintr-un nomenclator de grupe care contine :

- codul grupei

- denumirea grupei

- codul de clasificare

Mijloacele fixe avute in evidenta pot fi:

- puse in functiune intr-un loc de folosinta

- transferate dintr-un loc de folosinta in altul

- vandute

- casate

Daca mijloacele fixe sunt puse in functiune, ele vor functiona intr-un anumit loc de folosinta care se caracterizeaza prin:

- codul locului de folosinta ( compartimentului )

- denumirea locului de folosinta ( compartimentului )

Daca mijloacele fixe sunt transferate dintr-un loc de folosinta in altul, se intocmeste ca document bonul de miscare sau de transfer, care contine:



- numarul bonului de miscare

- data bon miscare

- mijlocul fix transferat

- locul de folosinta care preda mijlocul fix

- explicatii

Daca mijlocul fix este vandut, se intocmeste factura care are urmatoarele caracteristici:

- numar si serie factura

- data factura

- mijlocul fix vandut

- valoare facturata

- explicatii

- locul de folosinta din care este scos la vanzare

Daca mijlocul fix este casat se intocmeste procesul verbal de casare care contine:

- numar process verbal

- data

- explicatii

- mijloc fix casat

- valoarea de casare

- locul de folosinta din care este scos la casare

CERINTE:

1. Construiti modelul conceptual al datelor respectand descrierea subsistemului.

2. Transformati modelul conceptual in model logic al datelor.

3. Realizati modelul static al datelor ( orientat pe obiect ).

Stabilirea entitatilor colectiilor de date cu existenta statatoare:

- MIJLOACE FIXE : NRINVENTAR

- GRUPE : CODGRUPA

- LOC DE FOLOSINTA : CODLOCDEFOL

- BON DE MISCARE : NRBON

- FACTURI : NRFACT

- PROCESS VERBAL DE CASARE : NRPV

ASOCIERILE :

face parte

 


Mijlocul fix dintr-o grupa.

functioneaza

 


Mijlocul fix intr-un loc de folosinta .

transferate

 


Mijloacele fixe sunt intocmindu-se bon de miscare .

primeste

 


Bonul de miscare contine referiri privind locul de folosinta care

preda

 


mijlocul fix, respectiv locul de folosinta care mijlocul fix.

Facturile contin referiri privind locul de folosinta din care este scos la

vanzare

 


mijlocul fix.

sunt vandute

 


Mijloacele fixe intocmindu-se facruri si specificandu-se

valoarea facturata

 
( atribut propriu al asocierii ).

sunt casate

 

Mijloacele fixe intocmindu-se proces verbal de casare,

valoarea de casare

 


specificandu-se .

Procesul verbal de casare contine date referitoare la locul de folosinta de

casare

 


unde este scos la .


MODELUL ORIENTAT PE OBIECT

Modelul orientat pe obiect presupune repartizarea datelor ca model de reprezentare clasa obiectelor.

Clasa de obiecte reprezinta un tip abstract de date care contine obiecte cu aceiasi stare si acelasi cimportament.

Obiectul este un fenomen, fiinta, lucru indentificate intr-un system sau subsistem.

Starea este data de caracteristicile obiectului.

Comportamantul reprezinta operatiile ce pot fi operate cu obiecte.


Operatiile sunt de ordonare, vizualizare, grupare, etc.

Se specifica comportamentul (operatiile) care caracterizeaza numai aceasi clasa de obiecte. Nu trebuie specificat comportamentul comun.

Clasele de obiecte sunt:

- MIJLOACE FIXE

- GRUPE

- LOC DE FOLOSINTA

- BON DE MISCARE

- FACTURI

- PROCESS VERBAL DE CASARE


( ) - se specifica campul pe care se aplica operatia

Seminar 3

25.11.2005

PROIECTAREA CODULUI

CE ESTE CODUL?

Codul este un simbol sau un sir de caractere numerice sau alfanumerice sau alfabetice care are rolul de a identifica unic inregistrarile.

Codurile sunt importante si in realizarea legaturilor, asocierilor intre colectiile de date. Orice eroare de actualizare a unui cod se reflecta autormat in lant in situatiile de raportare.

Caracterul de control al unui cod este o cifra , un grup de cifre sau un character alphabetic care se ataseaza codului conform unui altgoritm care are rolul de a detecta eroarea de actualizare a codului sau are rolul de a detecta si corecta automat eroarea de actualizare a codului.

Metodele pentru calculul caracterului de control al codurilor sunt:

- metoda aritmetica

- metoda geometrica

- metoda matriceala denumita si metoda pe linii si coloane.

Metoda aritmetica si metoda geometrica sunt metode care detecteaza eroarea de actualizare a codului.

Metoda matriceala este o metoda care detecteaza si corecteaza automat eroarea.

Fiecare dintre aceste metode au :

- un specific;

- un altgoritm de calcul;

- avantaje

- dezavantaje

METODA ARITMETICA

Caracteristici generale

Conform acestei metode, caracterul de control este o cifra in intervalul (0,9) care are rolul de a deteta eroarea de actualizare a codului si care se adauga la sfarsitul codului conform urmataorului altgoritm ( metoda de calcul):

Pasul 1:

- se stabilesc cifrele codului Ci

- se aleg ponderi pi – cifrele 2 si 1 care se vor scrie alternative;

Pasul 2:

- se atribuie ponderile cifrelor din cond alternative de la sfarsitul codului spre inceput.

Pasul 3:

- se calculeaza suma produselor dintre cifrele codului si ponderi.

Observatie: daca produsul dintre cifra cosului si pondere este un numar format din doua sau mai multe cifre, se vor insuma cifrele ( 12 = 1+2)

Pasul 4:

- suma obtinuta se scade din ordinal zecilor imediat superior

Pasul 5:

- rezultatul obtinut este caracterul de control al codului

EXEMPLU: Numarul matricol 404

Pasul 1: - ponderile pi = 2, 1

Pasul 2:

Ci

pi

Pasul 3 : 8 + 0 + 8 =16

Pasul 4 : 20-16 = 4

Pasul 5 : 4 este caracterul de control

AVANTAJE :

- simplitatea metodei;

- posibilitatea de a descrie altgoritmul foarte usor in orice limbaj de programare.

DEZAVANTAJE:

- exista posibilitatea sa se compenseze suma datorita ponderilor folosite (repetia cifrelor 2 sau 1 ).

METODA GEOMETRICA

Caracteristici generale - specific

Conform acestei metode, caracterul de control este format din doua cifre. Se adauga la sfarsitul codului si au rolul de a detecta eroarea de actualizare a codului.

Pasul 1:

- se stabilesc cifrele codului Ci

- se stabilesc ponderile codului pi care pot fi :

* numere naturale scrise in ordine crescatoare 1,2,3…

* fie puterile lui 2 : 21 , 22 , 23 ….

Pasul 2:

- se atribuie ponderile cifrelor din cod de la dreapta la stanga

Pasul 3:

- se calculeaza existenta ponderilor dintre cifrele codului si ponderi pi

Pasul 4:

- se alege un numar prim notat X la care se va impartii suma obtinuta

: X = Cat si rest ( restul este intotdeauna mai mic decat X )

Exemplu: Daca X =7 , intervalul este (0 , 6 )

Pasul 5:

- restul impartirii devine caracterul de control al codului

- se adauga la sfarsit si avertizeaza utilizatorul in cazul unei erori.

EXEMPLU: Numarul matricol 404

Pasul 1: pi = 21 , 22 , 23 ….

Pasul 2:

Ci

pi

Pasul 3: 32 + 0 + 8 = 40

Pasul 4: Se alege un numar prim: X = 11 40 : 11 = 7 (rest)

Pasul 5: 40407 07 este caracterul de control

AVANTAJE :

- nu mai exista posibilitatea de aompensare a sumei

DEZAVANTAJE :

- mareste dimensiunea cosului si de aceea se recomanda ca restul obtinut sa fie transformat in character alphabetic . Se foloseste X = 23 care corespunde alfabetului englez

Exemplu: X = 23

40 : 23 = rest 17 a 17 a litera din alphabet este R deci 404 R

- metoda detecteaza eroarea nu o si corecteaza automat

METODA MATRICEALA

Specific :

Conform acestei metode, caracterul de control este format din:

- caracter de control de pe fiecare linie Cli plus

- caracter de control de pe fiecare coloana Cci plus 1

1 reprezinta caracterul de control final al codului

l – linie

c – coloana

C = Cli + Cci + 1

Altgoritmul metodei este urmatorul:

Pasul 1 :

- se stabilesc cifrele codului

- se stablieste numarul de linii si numarul de coloane in care se va impartii codul

Pasul 2:

- pentru fiecare linie in parte se calculeaza un caracter de control scazand din ordinul zecilor imediat superior , suma cifrelor de pe linia respectiva

Cli = Z - Cli

Pasul 3:

- pentru fiecare coloana in parte se calculeaza un caracter de control scazand din ordinul zecilor imediat superior suma cifrelor de pe coloana respectiva

Cci = Z - Cci

Pasul 4 :

- se calculeaza un caracter de control final al liniilor Cl ;

- se scade din ordinul zecilor superior suma caracterelor de control obtinute pe linii la pasul 2


Cl = Z - Cli

Pasul 5:

- se calculeaza un caracter de control final al coloanelor Cc ;

- se scade din ordinul zecilor superior suma caracterelor de control obtinute pe coloane la pasul 3

Cc = Z - Cci

Pasul 6:

- caracterul de control final al liniilor este intotdeauna egal cu caracterul de control al coloanelor si este considerat caracterul de control final al codului

Cl = Cc = C1

Pasul 7:

- caracterul de control al codului este format din caracterul de control de pe linii plus caracterul de control de pe coloane plus 1

EXEMPLU:

Pasul 1 : Ci = 234566899999

l = 4 linii

c = 3 coloane

Pasul 2:

10 – 9 = 1

5 + 6 + 6 = 17 20 -17 = 3

9 + 9 + 9 = 27 30 -27 = 3

Pasul 3:

30 -28 =2

30 -27 = 3

Pasul 4:

20 -11 = 9

Pasul 5:

20 -11 = 9

Pasul 6 :

234566899999 13436329 – caracterul de control al codului

AVANTAJ :

- corectia automata a codurilor

DEZAVANTAJ :

mareste dimensiunea codului

APLICATIE :

Se considera urmatoarele coduri:

A)   

B)    

C)    

Stiind ca pentru primul cod s-a folosit metoda aritmetica, pentru al doilea cod metoda geometrica cu numar prim X = 23, iar pentru al treilea cod metoda matriceala cu 3 linii si 3 coloane prestabilite, specificati daca sunt corecte caracterele de control ale codurilor.

A) 1 2 3 4 5 7

Pasul 1: pi = 2, 1

Pasul 2 :

Ci

pi

Pasul 3 : 2 + 2 + 6 + 4 + 1 + 0 = 15

Pasul 4: 20 -15 = 5

Deci codul este 5 si nu 7  1 2 3 4 5 5

B)    

Pasul 1: pi = 21 , 22 , 23

Pasul 2:

Ci

pi

=1194

Pasul 3 : 256 + 640 +192 +64 +16 +8 +4 +14 = 1194

Pasul 4 : X = 23 1194: 23 = rest 21

Codul este 15321117 21

C)     Pasul 1: Ci = 111 412 111 7374763 

l = 3 c = 3

Pasul 2 :

Pasul 3: 7 +3 + 7 = 17 20 -17 = 3

Pasul 4 : 4 + 7 + 6 = 17 20 -17 = 3

Pasul 5: 4 + 7 + 6 = 17 20 – 17 = 3

7 + 3 + 7 = 17 20 -1 7 = 3

Codul este 7374763

Seminar 3

09.12.2005

Sistemul informatic pentru aprovizionarea cu marfuri de la furnizori

Cu extindere spre:

- sistemul informatic de gestiune stocuri

- sistemul informatic de desfacere

Descrierea subsistemului aprovizionare marfuri:

Marfurile au ca si caracteristici:

- codul marfii

- denumirea marfii

- unitatea de masura

Marfurile sunt aprovizionata de la furnizori. Datele sunt:

- codul fiscal

- denumirea

- adresa

- telefon

- cont bancar

Furnizorii emit facturi caracterizate prin:

- numar factura si serie

- data factura

- cantitatea aprovizionata din fiecare marfa

- pretul de aprovizionare

- cota TVA

- valoarea totala a facturii s eva calcula pe baza datelor stocate

Conform cu facturile emise de furnizori, marfurile sunt receptionate in gestiuni, utilizandu-se ca document NIR sau NRCD. Aceste documente contin:

- numar NIR

- data document

- cantitate receptionata conform facturilor din fiecare marfa

Restrictii de integritate:

- un NIR poate sa contina una sau mai multe marfuri

- un NIR corespunde unei singure facturi

- unei facturi ii pot corespunde mai multe NIR-uri

- un NIR este intocmit de o singura gestiune

Plata catre furnizori a marfurilor aprovizionate se realizeaza prin documente de plata, iar datele stocate sunt:

- numar document de plata

- tipul documentului de plata

- data documentului

- suma platita conform facturii emise de furnizor

- furnizorul catre care se face plata

Restrictii de integritate:

- unei facturi pot sa ii corespunda mai multe documente de plata

- un document de plata se va intocmii conform unei singure facturi

- un document de plata este adresat unui singur furnizor

Cerinta suplimentara:

Precizati care este modalitatea in care fiecare gestiune poate intocmii rapoarte privind stocul existent din fiecare marfa, cunoscand stocul initial si data stocului initial, respective cantitatile intrate conform NIR-ului.

PRELUCRARI:

Sa se afiseze cadul furnizorului, denumirea furnizorului , telefonul si contul bancar in ordine aflabetica numai pentru acei furnizori cu adresa in Brasov.

SELECT CODFURNIZOR, DENFURNIZOR, TELEFON, CONTABANCAR

FROM FURNIZORI ORDER BY DENFURNIZOR

WHERE ADRESA = „* BRASOV * ”

Sa se afiseze sumele platite catre furnizorul cu denumirea ALFA (docplata + furnizori)

SELECT SUMAPLATITA FROM DOCPLATA

INNER JOIN FURNIZORI ON

DOCPLATA.CODFURNIZOR = FURNIZORI.CODFURNIZOR

WHERE DENFURNIZOR = „ALFA”

Modelul orientat pe obiect

Modelul conceptual


Atributele se transforma in tabele:

Modelul orientat pe obiect


Modelul relational:




Seminar 5

13.01.



ETAPELE SISTEMULUI INFORMATIC :

  1. Studiu de fezabilitate
  2. Studiul sistemului existent
  3. Proiectarea de ansamblu a sistemului
  4. Proiectarea de detaliu
  5. Programare
  6. Implementare
  7. Exploatare
  8. Mentinere in functiune

Seminar 6

10.03.

Pentru a creea o baza de date cu denumirea DESFACERE :

START/ PROGRAMS/ M. OFFICE/ M. ACCESS/ BLACK DETABASE

Se intra in Microsoft Access – New Blank Database.

RECAPITULARE:

Microsoft Access este un S.G.B.D care lucreaza cu sapte tipuri de obiecte:

a) TABLES – permite crearea structurii bazei de date, definirea legaturilor dintre colectiile de date, realizarea integritati entitatii.

Ex. Integritatea entitatii – alegerea chei primare – comanda PRIMARY KEY

- pentru legaturi – LOOKUP (WIZARD).

Modurile de lucru cu tabela :

OPEN

DESIGN

NEW

OPEN – permite deschiderea si vizualizarea tabelelor, respectiv a inregistrarilor din acestea

- permite ordonari crescatoere, descrescatoare, filtrari, selectii, localizari secventiale (NEXT, GOTO) sau localizari directe.

DESIGN – permite proiectarea schemei fiecarei tabele precizand:

denumirea atributelor FILD NAME

tipul de data pentru fiecare atribut DATA TIPE

proprietati generale pentru fiecare atribut cum ar fi :

o      FORMAT - permite alegerea modalitatilor de afisare a datelor

o      FILD SIZE - pentru stabilirea dimensiuni

o      DEFAULT VALUE - pentru stabilirea unei valori implicite

o      IMPUT MASK - stabilirea unui format particular de afisare a datelor

o      VALIDATION RULE - fixarea unei conditii de validare a datelor

o      VALIDATION TEXT – afisarea mesajului catre utilizator privind regula de validare a datelor

o      CAPTION – pentru stabilirea unei etichete

o      INDEXED – pentru alegerea unui camp drept index

o      DECIMAL PLACE – pentru stabilirea numarului de zecimale.

OBS : Pentru definirea structurii unei tabele se completeaza obligatoriu numele campului si tipul de data si tipul de data, restul proprietatilor depind de cerintele utilizarorilor sau de specificul sistemului.

OBS : Se stabileste integritatea entitati cheia primara si integritatea referentiala (cheia externa).

NEW – permite crearea unei tabele, colectii de date noi.

b) INTEROGAREA (QUERY) – este un obiect care permite prelucrarea inregistrarilor din tabele sau din alte interogari. Se pot utiliza operatii aritmetice, logice sau relationale.

Modurile de lucru cu interogarea sunt :

NEW

DESIGN

OPEN

NEW – creaza o interogare noua dand posibilitatea utilizatorului sa lucreze fie cu fereastra de proiectare standard DESIGN VIEW fie folosind comenzile SQL.

DESIGN – permite modificarea proiectarii unei interogari existente

OPEN – permite vizualizarea rezultatelor prelucrarii.

Comanda de lansare in executie a unei interogari create este RUN sau ! .

c) FORMULARELE – permit pregatirea interfetei cu utilizatorul, avand obtiuni pentrugenerarea panourilor de comanda, generarea ecranelor prin care utilizatorul poate sa actualizeze baza de date sau poate sa vizualizeze prelucrarile. Afisarea se face pe ecran.

d) RAPOATELE – permit pregatirea pentru listare a rezultatelor prelucrarii, situatiilor actualizate, a rapoartelor in general.

e) PAGINILE WEB – sunt tipuri de obiecte care creaza utilizatorului specialist posibilitatea de a crea o baza de date on-line.

f) MACRO INSTRUCTIUNILE – dau posibilitatea creari meniurilor personale pentru o aplicatie si permit automatizarea operatiilor sau scventelor de operatii effectuate de utilizator.

g) MODULELE – permit scrierea de programe folosin limbajul VISUAL BASIC prin care se expluateaza baza de date.

APLICATIE:

Sa se creeze baza de date corespunzatoare sistemului de desfacere descris si analizat la seminarul 1, respectand urmatoarele cerinte :

Definiti tabele si legaturile dintre acestea cu ajutorul obiectului TABLES respectand principiile de integritate.

Adaugati inregistrari in primele patru colectii de date : clienti, produse, contracte, produse contractate in modul urmator :

5 clienti

4 produse

10 contrate

Sa se afiseze clienti care au incheiat contracte in luna februarie .

Sa se afiseze produsele comandate de clienti in ziua curenta.

DATE() - nu se pune data intre paranteze !!!!

pentru contractele efectuate trebuie sa existe produse contractate.

Sa se vizualizeze pretul negociat si termenul de livrare pentru produsele comandate de clientul cu denumirea „X”.

EX. Pentru contractul cu numarul 101 trebuie sa existe produse contractate.

REZOLVARE:

DenClient NrContractat

CLIENTI CONTRACTE

SQL:

SELECT CLIENTI.CodClient, CONTRACTE. DataContract,

FROM CLIENTI INNER JOIN CONTRACTE ON CLIENTI.CodClient=CONTRACTE.CodClient

GROUP BY CONTRACTE. DataContract, CLIENTI. DenClient

HAVING (((CONTRACTE.DataContract)Between # 2/1/ # And # 2/28/#))

ORDER BY CONTRACTE.Data.Contract;

Sau

SELECT CONTRACTE.DataContract, CLIENTI.DenClient

FROM CLIENTI INNER JOIN CONTRACTE ON CLIENTI. CodClient=CONTRACTE. CodClient

WHERE ((( CONTRACTE.DataContract) Between # 2/1/ # And # 2/28/ #))

ORDER BY CONTRACTE. DataContract;

4) CONTRACTE PRODUSE CONTRACTATE

DataContract CodProdus

SQL:

SELECT CONTRACTE. DataContract, [PRODUSE CONTRACTATE]. CodProdus

FROM CONTRACTE INNER JOIN [PRODUSE CONTRACTATE] ON CONTRACTE. NrContract=(PRODUSE CONTRACTATE). NrContract

WHWRE (((CONTRACTE.DataContract)=DATE()));

5) CONTRACTE  PRODCONTRACTATE CLIENTI

PretNegociat DenClient

TermenLivrare

SQL:

SELECT [PRODUSE CONTRACTATE].PretNegociat, [PRODUSE CONTRACTATE]. TermenLivrare, CLIENTI. DenClient

FROM CLIENTI INNER JOIN ( CONTRACTE INNER JOIN [PRODUSE CONTRACTATE] ONCONTRACTE. NrContract=[PRODUSE CONTRACTATE]. NrContract) ON CLIENTI. CodClient=CONTRACTE.CodClient

WHERE ((( CLIENTI. DenClient)=” ISJ BV”));

Seminar 7

24.03.

DESCRIEREA MODELULUI RELATIONAL

ABONATI

NrAbonat

DataInscrieri

SeriaBI

NrBI

Nume

Prenume

Adresa

Telefon

IMPRUMUTURI

NrCerere

DataCerere

Anulat

NrAbonat

AUTORI

CodAutor

NumeAutor

EDITURI

NrEditura

Denumire

AdresaEditura

CARTI

Cota

TitlulCarti

AnulEdituri

Gen

Exemplare

ExemplareDisponibile

NrEditura

AUTORI CARTI

CodAutor

Cota

IMPRUMUTURI

Cota

NrCerere

RESTITUIRI

Cota

NrCerere

se aleg entitatile (primele) care au 0,n sau 1,n in jur

cheile extreme accepta valori duplicate

acesta cerinta poate fi scrisa de unul sau mai multi autori

acesta carte poate fi imprumutata la una sau mai multor persoane (este in mai multe exemplare)

modalitatea de a sparge o cardinalitate multi la multi este o tabela

2) QUERY

ABONATI CERERI IMPRUMUT

Nume DataCerere

Adresa Anulat

SORT ASC

CRITERIA IS NULL

Formula de calcul: NrZileIntarziere:DATE()- DataCerere-21

La DATA CERERE

CRITERIA  < DATE () - 21

3) MACRO

ACTION→OPEN TABLE

SQL:

SELECT ABONATI.nUME, BONATI.Adresa, [CERERI IMPRUMUTURI]. DataCerere, [CERERI IMPRUMUTURI]. Anulat, DATE()-[DataCerere]-21 as NrZileIntarziere

FROM ABONATI INNER JOIN [CERERE IMPRUMUTURI] ON ABONATI.NrAbonat=[CERERI IMPRUMUTURI].NrAbonat

WHERE ((( [CERERI IMPRUMUTURI]. DataCerere)<Date () -21 AND (( [CERERI IMPRUMUTURI].Anulat)Is Null))

ORDER BY ABONATI.Nume;

3. MENIU→VIEW→MACRONAME

MACRO NAME ACTION

Actualizare abonati

Actualizare cereri

Vizualizare somatii (penalizare)

Inchidere

Iesire

Open Table

Open Table

Open Query

CLOSE

Quit

TABLE NAME

VIEW

DATA MODE

ABONATI CEREIIMPR SOMATII

EDIT  EDIT READ ONLY

Object Type

Object Name

Save

Query

Somatii

Prompt

Se inchide, se salveaza cu denumirea MENIU

TOOLS→MACRO→CREATE MENIU FROM MACRO

- apare sus meniul in bara

4) Creati un meniu personal cu urmatoarele actiuni:

a) Actualizare tabela carti

b) Actualizare autori

c) Actualizare edituri

d) Lista abonatilor in ordine alfabetica (Query)- se creaza o interogareavand ca suara tabela abonati, se afiseaza numarul abonatilor, nume, prenume, data inscriere si se ordoneaza crescator dupa nume

e) Lista cartilor editate la editura Poliman- se creaza o interogare avand ca sursa tabelele carti si edituri si se specifica criteriul de selectie: DenEditura=”Poliman”.





loading...





Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




Translatorul
Procese distribuite. Rendez-vous asimetric.
Instruirea asistata de calculator. E-Learning si cursuri On-Line
Grafica 3D
AppWizard si biblioteca MFC
Metode de inmultire binara
Comunicare si sincronizare prin mesaje
ELEMENTE DE ECONOMIA INFORMATIEI



loading...

Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu