Programare vizuala - Mediul Borland Delphi

Programare vizuala - Mediul Borland Delphi

1. Fereastra aplicatiei

Lansarea in executie a sistemul Borlan Delphi, se poate face prin 2 metode.

Prima si cea mai des folosita este - click 'start' , apoi click 'All Programs', in continuare click Borlan Delphi 7, iar din sumbeniul aparut se selecteaza Delphi7.

si a doua metoda - click 'start' , apoi click 'Run' , si se executa comanda delphi3exe

Inainte de lansarea in executie a programului Delphi,pe ecran, va aparea o fereastra prin care se comunica versiune a produsului.

La pornirea Delphi-ului acesta va arata ca in figura de mai jos:

Din bara de meniuri pot fi accesate meniurile Delphi-ului, bara de butoane permistand accesul rapid la principalele comenzi.

Paleta de comenzi permite accesul rapid la cele peste 200 de componente ale mediului Delphi. Pentru o mai buna gestionare a componentelor acestea sunt imparstite pe mai multe pagini, existand si posibilitatea adaugarii unor pagini noi si a unor componente noi.

In partea stanga a imaginii poate fi observat inspectorul de obiecte (object inspector) cu ajutorul caruia pot fi modificate proprietastile obiectelor(Properties) si pot fi stabilite ce rutine (proceduri) vor fi executate in momentul aparistiei unor evenimente(Events).

Fereastra formei

Este un obiect special care este destinat pentru proiectarea ferestrei care va fi vizibila in momentul lansarii in executie a proiectului. De fiecare data cand se declanseaza in executie, sistemul Delphi creeaza o forma, care in momentul initial nu contine nici o componenta. Pe forma se pot aseza componente vizuale si nevizuale, care alcatuesc interfata cu utilizatorul.

Fisierul corespunzator unei functii are extensia *.DFM. Numele formei implicite este Unit1.DFM. Codul care descrie forma utilizata nu este de tip ASCII. Pentru vizualizarea ASCII a codului de descriere a formei se va da un click pe butonul drept al mous-ului pe o locatie neocupata a formei.

O aplicatie poate contine mai multe forme (o forma corespunde ferestrei principale a aplicatiei, iar diferitelor ferestre de dialog utilizate de fereastra principala corespund alte forme). Adaugarea unei forme noi unui proiect se poate realize prin selectarea comenzii New Form din meniul File.

Din meniul local afisat se va allege comanda View as Text. In urma acestei comenzi, textul de descriere a formei va apare intr-o fereastra de editare.

Initial fiecare forma "goala" este intotit de un cod-sursa specific unei forme vide. Acesta poate arata astfel:

unit Unit1;

interface

uses

Windows, Messages, SysUtils, Variants, Classes, Graphics, Controls, Forms,

Dialogs;

type

TForm1 = class(TForm)

private

public

end;

var

Form1: TForm1;

implementation

end.

Pentru a trece de la reprezentare de tip text la reprezentarea standard a formei se executa comanda View as Form (ALT+F12). Aceasta comanda este accesibila din meniul local corespunzator reprezentarii de tip text; pentru afisarea meniului local se va efectua click pe descrierea formei cu butonul drept al mouse-ului.

3. Fereastra de editare de cod

La intrarea in Delphi, sau la crearea unui proiect, editorul de cod contine textul sursa afferent unitatii principale. Numele fisierului unitatii principale este Unit1.PAS si are urmatorul continut:

Aceste proiect prezentat anterior - numit si proiect nul - poate fi lansat in executie cu meniul Run, comanda Run. Se obtine o fereastra egala cu dimensiunea formei; pozitia ferestrei va coincide cu pozitia formei. Acest proiect, "care nu face nimic", se bucura totusi de toate propritatile de baza ale ferestrelor utilizate in sistemul de operare Windows: are un meniu system precum si cele trei butoane standard de minimizare, maximizare si inchidere a ferestrei.

4.Paleta de componente

Contine peste 100 de componente utilizate in dezvoltrea aplicatiilor, care sunt organizate in diferite pagini. Componentele pot fi vizuale (de exemplu butoane, linii de editare) sau nevizuale (de exemplu ceasul sistemului, ferestrele standard de dialog).

O componenta este vizuala daca e vizibila sau va fi vizibila in timpul executie.

O componenta este nevizuala, daca in perioada de elaborare a proiectului ea apare pe forma, dar in momentul executiei ea devine invizibila (de exemplu ceasul sistemului).

Unele componente sunt invizibile pana in momentul in care sunt apelate prin diferite metode (de exemplu ferestrele standard de dialog). Fiecare componenta este prevazuta cu diferite attribute, prin care permite controlul componentelor in proiectare si in executie. Componentele pot fi prevazute si cu diferite metode, prin care se oate coordona comportamentul componentei in momentele in care se declanseaza un oarecare eveniment (de exemplu se efectueaza un click de mouse pe componenta respective). O componenta speciala este si forma, care este prevazuta cu diferite proprietati si evenimente.

5. Inspectorul de obiecte

Este o fereastra formata din doua pagini, care face legatura intre interfata aplicatiei (forme, componente) si codul scris de utilizator.

3. Prezentarea proiectului

Suport teoretic

Artist, om de stiinta si inventator, Leonardo da Vinci este un personaj fascinant si enigmatic. Doar o parte dintre tablourile lui au supravietuit, dar Mona Lisa este probabil cel mai celebru din lume.

Leonardo da Vinci (nascut la15 aprilie 1452, la Anchiano/Vinci, Italia - decedat la 2 mai 1519,la Cloux/Amboise, Franta) a fost un pictor, sculptor, arhitect si om de stiinta italian. .

Om de spirit universal, in acelasi timp artist, om de stiinta, inventator si filozof, Leonardo incarneaza spiritul universalist al Renasterii si ramane unul dintre oamenii cei mai importanti din acea epoca. Aportul sau deschizator de drumuri in artele plastice si forta lui de anticipare, neegalata vreodata in intreaga desfasurare istorica a stiintei, sunt caracteristice uriasei sale personalitati, de care a fost permanent constient. Leonardo a scris in insemnarile sale, cu un an inaintea mortii, cuvintele cu vibratie de bronz: 'Io continuero' ('Voi dainui').

Am incercat sa realizez un material util pentru orele de Educatie Plastica, venind in ajutorul profesorului cat si al elevului la cursuri, dar si in acelasi timp , softul poate fi folosit si pentru studiul individual.

Tinand cont ca in procesul de predare dar si de invatare, mijloacele audio - vizuale usureaza asimilarea informatiilor facand din acest obiect o placere.

Aproape fiecare meniu este insotit slide-uri cu picturi, gravuri si schite ale marelui pictor.

Integrama da posibilitatea verificarii cunostintelor acumulate in timpul parcurgerii programului.

Terminologie

De-a lungul proiectului veti intalni diverse simboluri sau ferestre pentru care, in cele ce urmeaza, vom prezenta semnificatia:

Pagina de Start

Pagina de start aduce in fata utilizatorului imaginea Cinei cea de Taina , situata central-jos, un citat si alte 2 imagini dinamice, toate cele 3 componente sunt asezate ca cele 3 ferestre din Cina cea de Taina.

Daca se doreste se poate trece peste aceasta fereastra de prezentare, accesand butonul (din lat. aditus = intra).

sau se poate parasi aplicatia accesand butonul   (din lat. Exitus = a iesi)

Meniul aplicatiei

In imaginea alaturata puteti sa observati meniul aplicatiei. El este structurat pe mai multe submeniuri care asigura deplasarea si orientarea usoara a utilizatorului

Butoane si simboluri folosite in aplicatie

Structura detaliata a continutului

Structura proiectului este bazata pe meniuri (in numar de 8) si submeniuri (numarul acestora difera de la meniu la meniu) oferindu-ise utilizatorului o mobilitate sporita in parcurgerea aplicatiei.

Cele 8 meniuri sunt:

v     Viata si opera

v     Preocupari stiintifice

v     Incheiere

v     Opere majore

v     Integrama

v     Acasa

v     Info

v     Iesire

3.1. Viata si opera

Acest meniu prezinta date despre marele pictor Leonardo da Vinci, de la nastere pana la moarte, grupate in 5 submeniuri.

Despre

Leonardo da Vinci s-a nascut in 1452 la o ferma toscana in Anchiano, Italia, in apropiere de orasul in care si-a petrecut cea mai mare parte a copilariei sale. A fost fiul lui Piero si a unei fete pe nume Caterina care a lucrat pentru el. Dupa ce Leonardo da Vinci a fost nascut tatal si mama sa nu au ramas impreuna. Nu cu foarte mult timp in urma au fost scoase la iveala date despre mama acestuia. In 2002 Alessandro Vezzosi, director al Muzeului Leonardo da Vinci din Italia a spus presei ca a fost gasita o dovada prin care se poate arata ca mama lui Leonardo a fost o sclava si nu o fata de la tara asa cum se credea. Vezzosi a mai spus ca tatal lui Leonardo era un mestesugar si proprietarul unei sclave pe nume Caterina.

Viata Intima

In anul 1476 a fost denuntat anonim (impreuna cu alti trei) de relatii sodomitice cu un baiat de saptesprezece ani, Jacopo Saltarelli, un prostituat cunoscut. In pofida acuzatiilor, a fost achitat din lipsa de martori. Dar Leonardo si ceilalti trei acuzati au ramas supravegheati de 'Ofiterii Noptii' din Florenta, un fel de politie a moravurilor din timpul renasterii. Nu exista nici o evidenta sa fi avut relatii intime sau stranse prietenii cu femei. Toata viata el s-a inconjurat cu baieti frumosi, fapt reflectat si in arta sa. Criticii de arta contemporani cat si cei moderni au presupus ca era homosexual.

Una din relatiile sale de mai lunga durata a fost cu Gian Giacomo Caprotti da Oreno (poreclit Salai, Dracusor). Gian a fost angajat de Leonardo in 1488 pe la varsta de zece ani, devenind atat servitor cat si asistent. Cealalta mare prietenie a lui a fost cea cu contele Francesco Melzi, baiat de cincisprezece ani la intalnirea lor in 1506, fiul unui aristocrat Lombard care il gazduia pe Leonardo in acele timpuri. Contele Melzi insusi, intr-o scrisoare, a descris

sentimentele lui Leonardo catre el precum un 'sviscerato et ardentissimo amore'. (Louis Crompton, History of Homosexuality, p.269) Melzi a devenit cel mai apropiat elev si asistent, cat si mostenitorul sau, traind impreuna cu Leonardo pana la moartea artistului.

Anii la MIlano

In 1482, Leonardo intra in slujba ducelui Lodovico Sforza, supranumit 'Il Moro' (Maurul), din Milano. Motivul hotarator il constituia atractia deosebita pe care o prezentau pentru el marile lucrari de irigatie aflate in perspectiva. Asa se face, ca in scrisoarea adresata lui Lodovico Sforza, in care isi oferea serviciile, Leonardo sublinia, in primul rand, aptitudinile sale tehnice si de-abia la urma mentiona ceva despre talentul sau artistic. La Milano s-a instalat in aceeasi locuinta cu pictorul Ambrogio da Predis, impreuna cu care in aprilie 1483 a semnat un contract pentru pictarea unor lucrari destinate bisericii San Francesco Grande din Milano. Asa s-a nascut lucrarea 'Madona din grota cu stanci', pentru care exista doua versiuni, cea de la muzeul Louvre din Paris fiind socotita autentica.

Anii de peregrinari

Din anul 1499, Leonardo isi incepe seria peregrinarilor in diferite orase ale Italiei. Trece prin Mantova (1499) unde se afla Isabella d'Este, careia ii executa portretul. La Venetia ramane cateva luni, apoi se intoarce in 1501 la Florenta, unde expune cartonul viitoarei compozitii 'Sfanta Ana, Maria si copilul Isus', trezind admiratia tuturor.

Ultimii ani ai vietii in Franta

In octombrie 1515, regele Francisc I al Frantei a intrat in Milano si, atras de puternica personalitate a lui Leonardo, l-a invitat in Franta, astfel ca artistul, insotit de Francesco Melzi, paraseste in toamna anului 1516 Italia si se stabileste in Franta, la Ambiose, in micul castel Cloux. In acel timp, in arta franceza se dezvolta un puternic curent italienizant, luptand impotriva influentei artei din Flandra. Leonardo a intarit, prin prezenta sa, prestigiul artei si culturii Renasterii italiene in Franta.

In timpul sederii sale la Amboise, realizeaza o serie de desene de un puternic dramatism, redand fenomene de dezlantuire a fortelor naturii, furtuni, ruperi de nori, cataclisme. Totusi, in primele luni ale anului 1519, sanatatea i se deterioreaza in urma unui atac vascular cerebral. Cu partea dreapta a corpului paralizata, este tintuit la pat iar in ziua de 2 mai 1519 inima sa a incetat sa mai bata.

Francesco Melzi

3. Preocupari stiintifice

O prezentare a creatiei lui Leonardo da Vinci nu poate face abstractie de preocuparile stiintifice ale genialului florentin. Leonardo avea dorinta ambitioasa de a nu lasa sa-i scape nimic din cele ce se petrec in universul accesibil omului. Intrepatrunderea atitudinii stiintifice cu cea artistica este un rezultat al conceptiei care s-a maturizat de-a lungul anilor, despre rolul pe care trebuie sa-l aiba arta, culme a activitatii spirituale creatoare, in cunoasterea lumii si intelegerii sufletului omenesc.

3.3. Incheiere

Fiind la confluenta atator curente care se infruntau, era firesc ca personalitatea lui Leonardo, chintesenta a epocii sale, sa contina in ea contradictii, compromisuri uneori. S-a scris mult despre tendintele homoerotice si inclinatiile spre magie ale lui Leonardo da Vinci, de ex. recent in cartea 'Codul lui da Vinci' (2003) de Dan Brown, care a facut multa valva, desi este considerat de unii ca fiind un roman de calitate submediocra. Nu exista nici o evidenta sa fi avut relatii intime sau prietenii stranse cu femei, s-a

inconjurat cu tineri frumosi, care l-au insotit in peregrinarile sale, cum a fost contele Francesco Melzi, care a devenit cel mai apropiat discipol si asistent, cat si mostenitorul sau. Amanuntele adeseori colportate nu sunt de cel mai bun gust. Toate acestea nu pot arunca vreo umbra asupra figurii marelui florentin. In timp ce uitarea a acoperit patimile marunte si faima lipsita de fundament a potentatilor contemporani lui, a ramas neatinsa gloria creatiei lui Leonardo in slujba vietii, a conceptiilor de larg orizont ale lui Leonardo da Vinci.

	Moartea lui Leonardo da Vinci

3.4. Opere majore

Acest meniu include 2 submeniuri ce reprezinta cate o galerie de picturi respectiv desene si gravuri, si 3 submeniuri cate unul pentru 3 din cele mai importante picturi ale lui da Vinci.

	Galeria de picturi ce are in prim plan Cina cea de Taina

Cina cea de Taina

Cina cea de Taina in italiana, Il Cenacolo sau La Ultima Cena) este o pictura murala a lui Leonardo da Vinci, realizata pentru patronul sau, ducele Lodovico Sforza din Milano. Una din cele mai celebre picturi din istoria universala a artelor, se gaseste in fosta sala de mese a bisericii dominicane 'Santa Maria delle Grazie' din Milano.

Opera masoara 460 x 880 cm si a fost executata in tempera si ulei, aplicate pe un strat dublu de ipsos, in perioada cuprinsa intre 1494 si 1497. Pictura reprezinta scena biblica a Ultimei Cine a lui Isus Cristos, asa cum este descrisa in Evanghelia dupa Ioan (13:21), redand reactiile diferite ale Apostolilor sai, dupa ce Isus anuntase ca unul dintre discipolii sai il va trada. Forma definitiva a fost precedata de studii amanuntite, schitele corespunzatoare s-au pastrat si se gasesc in biblioteca 'Albertina' din Viena, la 'Accademia' din Venetia si in 'Royal Library' din castelul Windsor.

Mona Lisa

Gioconda (ital.: La Gioconda) sau Mona Lisa este o pictura celebra a lui Leonardo da Vinci, realizata in anii 1503-1506, reprezentand o femeie cu expresie ganditoare si un suras abia schitat. Este considerata cea mai renumita opera din istoria picturii. Putine alte tablouri au fost atat de mult reproduse sau discutate. In prezent tabloul este expus la Muzeul Luvru din Paris, fiind atractia principala pentru orice vizitator.

Este vorba de o pictura in ulei pe lemn de plop cu dimensiunea de 77 x 53 cm.

Natura imaginii redate a facut subiectul a nenumarate interpretari. In general, se poate spune ca vivacitatea si ambiguitatea fizionomiei Giocondei

se datoreste procedeului de pictura 'sfumato', dand tabloului un aer misterios. Caracteristica principala a portretului este surasul enigmatic. Sigmund Freud a interpretat acest suras ca simbol al atractiei erotice a lui Leonardo fata de mama sa (Complex Oedip). Identitatea personajului portretizat nu este inca sigura, desi recent cercetatorul Giuseppe Pallanti din Florenta tinde sa confirme afirmatia lui Giorgio Vasari, dupa care ar fi vorba de Monna Lisa Gherardini, membra a micii nobilimi rurale din Toscana.

Cercetari anterioare ajunsesera la concluzia ca portretul ar reda figura unei instarite doamne florentine, Madonna Lisa del Giocondo, al carei nume ar explica si a doua denumire a tabloului.

Sfantul Iona Botezatorul

Tabloul reprezentandu-l pe Ioan Botezatorul este ultima opera importanta a lui Leonardo da Vinci. Pictura a fost realizata cu trei ani inainte de moartea artistului. Este evident in acest tablou stilul caracteristic al lui da Vinci, bazat in mare parte pe expresivitatea clarobscurului. Silueta pusa in lumina a sfantului ni se dezvaluie din intuneric.

Este greu de definit sursa luminii care cade asupra lui. Compozitia tabloului creeaza senzatia de monocromie, de culoare unica dominanta. Tabloul prezinta un personaj de o frumusete ambigua, hermafrodita, impenetrabila. Privindu-l, spectatorul aproape hipnotizat ezita, nestiind daca este vorba despre un barbat sau despre o femeie.

3.5. Rebus

Acest rebus reprezinta un mod de a afla cu ce cunostinte a ramas utilizatorul dupa parcurgerea acestui soft.

Completarea carourilor se face folosind orice caracter de la a la z , casuta cu casuta, trecerea de la o casuta la alta se face cu ajutorul tastei Tab sau cu ajutorul mouseului, cu raspunsul aferent cerintei. Dupa ce a fost completat raspunsul, in dreptul lui este comunicat corectitudinea raspunsului prin afisarea lui "Corect" sau "Gresit".

Cele 2 butoane da posibilitatea de a completa automat rebusul si de a goli carourile.

3.6. Acasa

Acest meniu este un linq la prima fereastra a softului.

3.7. Info

Prezinta informatii despre autor si proiect

3.8. Iesire

Prin executarea acestui meniu, se paraseste softul.

4. Utilizarea proiectului in practica

Am realizat acest proiect cu scopul de a veni in ajutorul profesorilor de Educatie Plastica, ca material didactic pentru predare, dar nu numai , si si pentru a crea un material virtual din care utilizatorul sa poata afla mai multe despre Leonardo da Vinci.

Artist, om de stiinta si inventator, Leonardo da Vinci este un personaj fascinant si enigmatic. Doar o parte dintre tablourile lui au supravietuit, dar Mona Lisa este probabil cel mai celebru din lume.

Leonardo da Vinci (nascut la15 aprilie 1452, la Anchiano/Vinci, Italia - decedat la 2 mai 1519,la Cloux/Amboise, Franta) a fost un pictor, sculptor, arhitect si om de stiinta italian. .

Om de spirit universal, in acelasi timp artist, om de stiinta, inventator si filozof, Leonardo incarneaza spiritul universalist al Renasterii si ramane unul dintre oamenii cei mai importanti din acea epoca. Aportul sau deschizator de drumuri in artele plastice si forta lui de anticipare, neegalata vreodata in intreaga desfasurare istorica a stiintei, sunt caracteristice uriasei sale personalitati, de care a fost permanent constient. Leonardo a scris in insemnarile sale, cu un an inaintea mortii, cuvintele cu vibratie de bronz: 'Io continuero' ('Voi dainui').

Am incercat sa realizez un material util pentru orele de Educatie Plastica, venind in ajutorul profesorului cat si al elevului la cursuri, dar si in acelasi timp , softul poate fi folosit si pentru studiul individual.

Tinand cont ca in procesul de predare dar si de invatare, mijloacele audio - vizuale usureaza asimilarea informatiilor facand din acest obiect o placere.

Aproape fiecare meniu este insotit slide-uri cu picturi, gravuri si schite ale marelui pictor.

Integrama da posibilitatea verificarii cunostintelor acumulate in timpul parcurgerii programului.

5. Bibliografie

Leonardo da Vinci , editura Aquila93 , anul 2007.

Arborele Lumii

Revista - Mari pictori

Materiale multimedia - www.google.ro

5. Cuprins