Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice
Acasa » scoala » Istorie
REGIMUL ECONOMIC AL DOMINATIEI OTOMANE

REGIMUL ECONOMIC AL DOMINATIEI OTOMANE


REGIMUL ECONOMIC AL DOMINATIEI OTOMANE

Instaurarea dominatiei otomane asupra Tarilor Romane a adus modificari profunde in viata politica, dar mai ales economica a principatelor supuse acum unui regim de spoliere sistematica. Regimul economic al dominatiei otomane s-a caracterizat prin mai multe categorii de obligatii:

I.Tributul sau haraciul Era principala obligatie in bani pe care, in calitate de state vasale, trebuia sa o plateasca Portii. Ea se stabilea printr-o intelegere intre cele doua parti si avea un caracter oficial. Acesta a fost un element ponderator in tendinta puterii suzerane de a-i spori valoarea continuu. Felul in care evolua valoarea haraciului era semnificativ pentru gradul de dependenta, mai accentuata sau mai laxa, fata de Poarta.

Tributul Tarii Romanesti a inceput cu 3 000 galbeni, la sfarsitul domniei lui Mircea cel Batran (1415) pentru a ajunge la 10 000 galbeni (1460), iar dupa victoriile lui Vlad Tepes asupra turcilor (1462) sa scada la 8000.Tributul Moldovei a pornit de la 2 000 galbeni (1456), pentru ca in 1481 sa ajunga la 6 000.

Daca pana la jumatatea sec. XVI, cand statele romane au fost independente, plata acestui tribut semnifica rascumpararea pacii, dupa aceea el reprezenta noul statul, de vasalitate, al Tarilor Romane. De aceea, evolutia lui ilustreaza pregnant procesul de aservire a Tarilor Romane fata de Imperiul otoman. Astfel, la mijlocul secolului XVI tributul Tarii Romanesti era de 50 000 de galbeni anual, al Moldovei de 30 000 de galbeni, iar al Transilvaniei de 10 000 galbeni. La sfarsitul aceluiasi secol tributul evoluase astfel : pentru Transilvania - 15 000 de florini, pentru Moldova - 65 000 de galbeni, iar pentru Tara Romaneasca - 150 000 de galbeni, la urcarea pe tron al lui Mihai Viteazul. In afara de haraci, celor trei Tari Romane li se mai pretindea o dare extraordinara in bani motivata de necesitatile de razboi ale Portii.

A doua categorie de obligatii fata de Poarta o reprezentau darurile sau peschesurile. Acestea puteau fi anuale sau ocazionale. Al treilea capitol insemnat al obligatiilor tarilor vasale fata de Poarta il reprezenta prestatiile in munca sau in natura. Si acestea puteau fi anuale sau ocazionale. Prestatiile in natura (grane, grau, orz, ovaz si animale, cai, oi, boi) erau de doua feluri : livrari periodice , in cantitati fixe, sau livrari intamplatoare, mai ales, in timp de razboi. Cele dintai livrari de razboi ale Tarilor Romane catre Poarta sunt din timpul lui Radu Paisie (1535-1545) si a constat din 500 de cai pentru transportul oastei otomane spre Transilvania.Aceste stari de lucruri, conjugate, au dus la saracirea Tarilor Romane si in special a masei mari a populatiei care suporta, de fapt, povara tuturor acestor obligatii.



Bibliografie

- Mihai Berza, Haraciul Moldovei si Tarii Romanesti in sec. XV-XIX, in  Studii si materiale de istorie medie , an II, 1957, p.7-45.

- Lia Lehr, Comertul Tarii Romanesti si Moldovei in a doua jumatate a sec. XVI si prima jumatate a sec. XVII, in  SMIM , an IV, 1960, p.223-300.

- P.P.Panaitescu, Dreptul  de stramutare al taranilor in Tarile Romane,in  SMIM  an I,1956, p.63 -122.





Politica de confidentialitate


creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.