Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice




Acasa » referate » literatura romana » gramatica
Adjectivul (l’aggettivo) - italiana

Adjectivul (l’aggettivo) - italiana




ADJECTIVUL (L’AGGETTIVO) - ITALIANA

Adjectivul este partea de vorbire flexibila care arata o insusire a unui obiect, insotind si determinand substantivul care exprima numele acelui obiect.

El variaza dupa numar, gen si caz, potrivit cu substantivul determinat, si are forme deosebite pentru a exprima grade de comparatie.

In expresiile vita felice, isola lontana, popolo eroico, cuvintele felice, lontana, eroico sunt adjective, deoarece arata cate o insusire a obiectelor al caror nume este exprimat de catre substantivele vita, isola, popolo; ele insotesc si determina aceste substantive.




Adjectivele se impart in:

adjective calificative – aggettivi qualificativi – adica adjectivele proprui-zise;

adjective determinative – aggettivi determinativi – care exprima o determinare posesiva, demonstrativa, nehotarata, interogativa sau o cantitate. Deci, exista adjective: posesive, demonstrative, nehotarate, interogative si numeralele.

ADJECTIVELE CALIFICATIVE – GLI AGGETTIVI QUALIFICATIVI

Adjectivele calificative exprima:

A)     insusiri fizice ale obiectelor cu privire la dimensiunile, forma, culoarea, greutatea, temperatura, gustul lor etc.: piccolo, grande, largo, stretto, lungo, corto, rotondo, sottile,quadrato, pesante, leggero, bianco, nero, rosso, caldo, freddo, amaro, dolce etc.

B)     insusiri fizice si psihice in legatura cu varsta, vigoarea, sanatatea: vecchio, giovane, debole, sano, vigoroso, gigante, tenero, superbo etc.

C)     insusiri in legatura cu starea intelectuala, caracterul: generoso, intelligente, sereno, fiero, orgoglioso, giusto, mite, onesto, disonesto etc.

D)     insusiri de natura generala: chiaro, tenebroso, utile, caro, semplice, complicato, sereno, drammatico, eroico etc.

In limba italiana, adjectivele calificative, dupa terminatii, se impart in doua clase:

Clasa I: Adjective cu doua terminatii

o pentru masculin singular ( buono – pl. buoni)

a pentru feminin singular (buona – pl. buone)

un uomo alto (un om inalt)

una donna alta (o femeie inalta)

Clasa aIIa: Adjectivele cu o singura terminatie, adica cu o singura forma pentru masculin si pentru feminin

Singular grande – plural grandi

Un albero grande (masculin)

Una casa grande (feminin)

Pe langa acestea, exista adjective invariabile (care nu se schimba) atat in gen, cat si in numar:

a)     pari, impari: lotta impari, forze impari, numero pari, cifre pari

b)     adjectivele compuse cu o prepozitie: dabbene, perbene, dappoco, avvenire: un impiegato dappoco (un functionar incapabil); tutt’e due erano impiegati dabbene (amandoi erau functionari cumsecade); nel tempo avvenire si annunzia un bel tempo (pe curand se anunta un timp frumos); nei giorni avvenire termineremo insieme il lavoro (in zilele urmatoare vom termina lucrarea impreuna)

c)     unele adjective care indica o culoare: un vestito rosa (un costum roz); guanti marrone (manusi maro); scarpe blu (pantofi albastri); marmo verde antico (marmura de un verde antic); guance rosa pallido (obraji de un roz palid); tinta verde mare (nuanta de un verde marin)

Formarea pluralului – La formazione del plurale

a)     adjectivele care se termina in –co la singular, primesc la plural terminatia –ci sau –chi:

amico – amici

nemico – nemici

greco – greci

magnifico – magnifici

teorico – teorici

pubblico – pubblici

bianco – bianchi

dimentico – dimentichi

b)     adjectivele terminate in –go primesc la plural –ghi:

analogo-analoghi

prodigo-prodighi

c) adjectivele feminine terminate in –ca sau –ga primesc la plural terminatia –che sau –ghe:

poca – poche

magnifica – magnifiche

d)     adjectivele terminate in –io (i neaccentuat), la plural se termina in i simplu:

contrario – contrari

proprio – propri

ampio – ampi

vario – vari

e)     adjectivele compuse schimba la plural numai terminatia celui de-al doilea termen:

reazioni fisico – chimiche

popolazioni gallo-romane

lotte greco-romane

linee aerodinamiche

Acordul adjectivului – L’accordo dell’aggettivo

Adjectivul se acorda cu substantivul sau in gen si numar:

Tempo fresco

Edificio magnifico

La scuola è spaziosa

La strada è popolata

Una bella villa – tante belle ville

Un uomo buono – molti uomini buoni

Partea a 2-a

Dupa ce am vazut o prezentare generala a adjectivelor, formarea pluralului si felul in care se acorda cu obiectul determinat, vom trece la studierea gradelor de comparatie.

Comparatia adjectivelor – La comparazione degli aggettivi

Aceeasi insusire o pot avea doua sau mai multe obiecte in grade diferite:

Le scoperte scientifiche del nostro secolo sono più concrete di quelle del secolo passato.

(Descoperirile stiintifice ale secolului nostru sunt mai concrete decat cele ale secolului trecut

La produzione industriale di oggi nel mondo è maggiore di quella di ieri.

(Productia industriala de azi in lume este mai mare decat cea de ieri.)

Formele pe care le ia adjectivul pentru a arata ca o insusire poate exista in grade diferite la doua sau mai multe obiecte sau chiar la acelasi obiect (in momente diferite), se numesc grade

de comparatie.

In limba italiana, gradele de comparatie sunt aceleasi ca si in limba romana.

1.Gradul pozitiv – il grado positivo – cand adjectivul exprima prin forma lui o insusire a obiectului, fara ca acesta sa fie comparat cu alte obiecte care prezinta aceeasi insusire, sau cu el insusi in momente diferite:

un libro buono, uno studio fruttuoso, una terra fertile, una lezione utile

2.Gradul comparativ – il grado comparativo – care exprima o comparatie, stabilind un raport de superioritate, inferioritate sau egalitate intre doua sau mai multe obiecte cu aceeasi insusire sau intre insusirile aceluiasi obiect in momente diferite.

Gradul comparativ este deci:

de superioritate (di maggioranza): più alto, più buono

de inferioritate (di minoranza): meno alto, meno buono

de egalitate (di uguaglianza): tanto alto quanto…, così alto come…

Comparativul de superioritate – primul termen de comparatie este obiectul principal la care se refera adjectivul comparativ ( si poate fi subiectul sau complementul frazei respective); al doilea termen de comparatie este un complement introdus de prepozitia di sau de conjunctia che.



De exemplu, in propozitia io sono più diligente di Pietro – primul termen de comparatie este subiectul, comparatia este exprimata prin adjetivul comparativ più diligente, al doilea termen de comparatie fiind introdus prin prepozitia di.

Alte exemple:

La televisione è più complessa del cinematografo. (Televiziunea este mai complexa decat cinematograful.)

Il pioppo è più alto della quercia. (Plopul este mai inalt decat stejarul.)

Cand se compara doua insusiri ale aceluiasi substantiv, termenul de comparatie nu mai este di, ci conjunctia che:

Mario è più intelligente che studioso. (Mario este mai inteligent decat studios).

Comparativul de inferioritate – se exprima cu meno di… sau meno che

Giovanni è meno sportivo di Renato (Giovanni este mai putin sportiv decat Renato)

Roma è meno moderna che monumentale (Roma este mai putin moderna decat monumentala)

Comparativul de egalitate – se exprima cu tanto…quanto sau così…come:

Giuseppe è tanto studioso quanto suo fratello. (Giuseppe este tot atat de studios pe cat este si fratele sau.)

Questo edificio è così alto come quell’altro. (Acest edificiu este tot atat de inalt pe cat este si celalalt.)

Acelasi comparativ se mai poate exprima si cu locutiunile non più di, non meno di sau al pari di:

Le rose sono profumate non più dei gigli. (Trandafirii nu sunt mai parfumati decat crinii.)

Sono appassionato di quel lavoro al pari di te. (Sunt indragostit de munca aceea la fel ca si tine)

Maria è dilligente al pari di Luisa. (Maria este tot atat de silitoare ca si Luisa.)

Gradul superlativ – il grado superlativo – arata ca insusirea unui obiect este la cel mai inalt nivel

Ca si in limba romana, in limba italiana superlativul este de doua feluri: relativ si absolut.

Superlativul relativ – indica o insusire la cel mai inalt grad sau la cel mai scazut, fata de alte lucruri sau persoane. Se formeaza cu ajutorul expresiilor il più (cel mai) sau il meno (cel mai putin):

Gradul pozitiv

Gradul comparativ

Gradul superlativ relativ

buono

Più buono

Il più buono

Meno buono

Il meno buono

Termenul de comparatie se formeaza cu prepozitia di sau fra:

Quei due fratelli sono i più coraggiosi fra i loro compagni di classe. (Cei doi frati sunt cei mai curajosi dintre colegii lor de clasa.)

Lui è il medico più buono dell’ospedale. (El este cel mai bun medic din spital.)

Superlativul absolut – exprima cel mai inalt grad al unei calitati, fara alta confruntare cu alti termeni sau alte calitati. El se formeaza cu ajutorul terminatiei –issimo adaugata radacinii adjectivului (fara ultima vocala):

Dolce – dolcissimo

Alto – altissimo

Puro – purissimo

Breve – brevissimo

Atentie la adjectivele terminate in –co si –go:

Poco – pochissimo

Largo – larghissimo

Exceptii: pratico – praticissimo; amico – amicissimo

Observatii:

Unele adjective nu admit nici un fel de superlativ, deoarece exprima o calitate care nu tolereaza o gradare. Asa se intampla cu adjectivele care indica materia din care este facut un lucru: ferreo (din fier), marmoreo (din marmura), aureo (din aur) etc., sau cu cele care indica nationalitatea sau cetatenia: romeno, italiano etc., cu cele care indica forme geometrice: quadrato (patrat), sferico (rotund), rettangolare (dreptunghiular), precum si cu adjectivele care prin ele insele au un sens superlativ: eterno (etern, vesnic), immortale (nemuritor), finale (final), immenso (imens) etc.

Forme neregulate de comparativ si superlativ

Urmatoarele adjective, pe langa forma regulata de comparativ si superlativ, au o alta forma, neregulata, mostenita din limba latina:

Gradul pozitiv

Gradul comparativ

Gradul superlativ

buono

migliore

ottimo

cattivo

peggiore

pessimo

grande

maggiore

massimo

piccolo

minore

minimo

alto

superiore

supremo

basso

inferiore

infimo

Lectia 3

Partea 1

Dupa ce am vazut cum exprimam insusirile unui obiect, vom trece la studierea adjectivelor pe tipuri. Ascultati, apoi invatati:

Adjectivele posesive – Gli aggettivi possessivi

Adjectivul posesiv se identifica, in mare parte, in forma, cu pronumele posesiv. El este deci un pronume posesiv care insoteste un substantiv. Si are dublu rol: pe de o parte indica obiectul posedat, iar pe de alta parte indica persoana care poseda obiectul. Adjectivul se acorda in gen si numar cu substativul sau.

Formele adjectivului posesiv sunt urmatoarele:

Un singur obiect si un singur posesor

Pers. I

Pers. II

Pers. III



Masculin

mio

tuo

suo

Feminin

mia

tua

sua

Un singur obiect si mai multi posesori

Pers. I

Pers. II

Pers. III

Masculin

nostro

vostro

loro

Feminin

nostra

vostra

loro

Mai multe obiecte si un singur posesor

Pers. I

Pers. II

Pers. III

Masculin

miei

tuoi

suoi

Feminin

mie

tue

sue

Mai multe obiecte si mai multi posesori

Pers. I

Pers. II

Pers. III

Masculin

nostri

vostri

loro

Feminin

nostre

vostre

loro

Exemple:

Il mio libro è interessante = Cartea mea este interesanta

Il suo fiore è profumato = Floarea sa este parfumata

Sono obbediente con la nostra maestra = Sunt ascultator cu profesoara noastra

La ma cognata arriva domani = Cumnata mea soseste maine

Mio figlio è un bravo ragazzo = Fiul meu este un baiat de isprava

Mio padre mi ha insegnato molte cose utili = Tatal meu m-a invatat multe lucruri folositoare

I miei fratelli sono adesso ingegneri = Fratii mei sunt acum ingineri

Questo regalo è da parte nostra = Acest cadou este din parte noastra

Abbiamo sentito la sua straordinaria voce = Am ascultat vocea sa extraordinara

Partea a 2-a

Vom studia impreuna adjectivele demonstrative. Ele sunt importante pentru ca ajuta si la exprimarea distantei de la un obiect la altul.

Adjectivele demonstrative

Arata apropierea sau departarea vorbitorului fata de obiectul despre care vorbeste, se acorda in gen si numar cu substantivul pe care il determina.

APROPIERE

singular

plural

masculin

feminin

masculin

feminin

questo



questa

questi

queste

DEPARTARE

singular

plural

masculin

feminin

masculin

feminin

quello

quella

quelli

quelle

Exemple:

Guarda questa bella casa ! (Priveste aceasta casa frumoasa !)

Quel cane corre tutto il tempo (Cainele acela alearga tot timpul)

Quello studente non arriva mai a tempo (Acel student nu ajunge niciodata la timp)

Quell’amico mi da fastidio (Prietenul acela ma plictiseste)

Non conosco quella strada (Nu cunosc strada aceea)

Questa famiglia viene spesso al ristorante (Familia aceasta vine des la restaurant)

Prestami questo volume per solo un giorno (Imprumuta-mi acest volum pentru o singura zi)

Prendi questo giornale (Ia ziarul acesta)

Quello spettacolo finisce tardi (Spectacolul acela se termina tarziu)

Lectia 4

Partea 1

In continuare vom invata cateva expresii uzuale. Unele va sunt deja cunoscute din lectiile anterioare, altele sunt noi. Ascultati cu atentie si repetati imediat. Acest exercitiu trebuie reluat cel putin de doua ori:

EXPRESII UZUALE – MODI DI ESPRIMERSI

Buon giorno = buna ziua

Buona sera = buna seara

Che c’è ? = ce este ?

Chi ? = Cine ?

Quanto costa ? = Cat costa ?

Che ore sono ? = Cat este ceasul ?

Si = Da

No = Nu

Non capisco = nu inteleg

Non so = nu stiu

Non posso = Nu pot

Sono della Romania = Sunt din Romania

Vengo dalla Romania = vin din Romania

Sono romeno / romena = sunt roman / romanca

Signore, per favore… = domnule, va rog…

Per qui, prego = pe aici, va rog

Attenzione ! = Atentie !

Prego ? = Poftim ?

Che cosa desidera ? = Ce doriti ?

Con permesso… = Nu va suparati…

Mi dica, per favore…= Spuneti-mi, va rog…

Mi dia, per favore…= dati-mi, va rog…

Come si chiama ? = Cum va numiti ?

Mi chiamo… = Ma numesc…

La prego di parlare –più forte = mai tare

-più adagio = mai rar

Se vuole ripetere = Va rog sa repetati

Se vuole scrivere = Va rog sa scrieti

Vorrei parlare al direttore = As dori sa vorbesc cu directorul

A chi mi devo rivolgere ? = Cui trebuie sa ma adresez ?

Va bene. D’accordo = Bine. De acord

Non so di che cosa si tratta = Nu stiu despre ce este vorba

Mi scusi, devo andarmene = ma scuzati, trebuie sa plec

Non vorrei avere dei guai = Nu as vrea sa am neplaceri

Acum vom invata culorile.

CULORILE – I COLORI

Bianco – bianco = alb

Nero - nero = negru

Azzuro / blu - adzuro / blu = albastru

Bigio / color sabbia – bigio / color sabia = bej

Giallo - gialo = galben

Grigio - grigio = gri

Marrone - marone = maro, cafeniu

Arancione - arancione = portocaliu

Rosso - roso = rosu

Verde - verde = verde

Scuro - scuro = inchis (nuanta)

Moro, mora - moro, mora = brunet, bruneta

Biondo, bionda - biondo, bionda = blond, blonda

Le bionde sono belle, ma le more sono bellissime.

Blondele sunt frumoase, dar brunetele sunt foarte frumoase.







Politica de confidentialitate


.com Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 SCHITA DE PROIECT DIDACTIC GEOGRAFIE CLASA: a IX-a - Unitatile majore ale reliefului terestru
 PROIECT DIDACTIC 5-7 ani Educatia limbajului - Cate cuvinte am spus?
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 Proiect - masurarea si controlul marimilor geometrice

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 LUCRARE DE LICENTA CONTABILITATE - ANALIZA EFICIENTEI ECONOMICE – CAI DE CRESTERE LA S.C. CONSTRUCTIA S.A TG-JIU
 Lucrare de licenta sport - Jocul de volei
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 PROIECT ATESTAT MATEMATICA-INFORMATICA - CALUTUL INTELIGENT
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM








Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu