Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice




Acasa » referate » literatura romana » gramatica
Articolul, pronumele si adjectivul emonstrativ

Articolul, pronumele si adjectivul demonstrativ




ARTICOLUL, PRONUMELE SI ADJECTIVUL DEMONSTRATIV

Articolele adjectivale sau demonstrative sunt create in limba romana din pronumele demonstrative mostenite (cel < lat. ecce illum, cea < lat. ecce illa). De aceea sunt inrudite ca forma si ca sens cu pronumele si adjectivele pronominale demonstrative de departare (acel, acea, acei, acele), cu ale caror forme reduse, literare sau populare, se si confunda (D. Ivanus, Limba romana contemporana. Morfologia, p.80).

Articolul demonstrativ sau adjectival este considerat ca facand parte din categoria gramaticala a determinarii neconcludente, avand clar o valoare demonstrativa si functii nondeterminative. Atat formele literare, cat si cele populare se declina:

Nac  = cel, cea, cei, cele

al, a, ai, ale/ale




GD = celui, celei, celor, celor

alui/ alei/ alor/ alor

alui alei alor alor.

Cand sunt precedate de substantive in GD, la masculin si neutru singular si plural, exista tendinta inlocuirii articolelor adjectivale cu formele de NAc:

'fratelui meu cel (=celui) bun'

'fratilor mei cei (=celor) buni'

Acest acord functioneaza insa la feminin:

'colegei mele celei bune'

'colegelor mele celor bune' (I. Coteanu, Gramatica de baza a limbii romane, Editura Garamond, Bucuresti, f.a., pp. 114-115).

In cele ce urmeaza, ne propunem sa delimitam articolul adjectival-demonstrativ de pronumele si adjectivul pronominal demonstrativ de departare.

Dintru inceput, vom constata ca articolul adjectival sau demonstrativ se comporta ca un pronume semiindependent. Spre exemplu, in enuntul: 'Mie imi place culoarea rosie, lui – cea galbena', articolul cea substituie substantivul culoare, fiind deci un pronume, care insa nu poate functiona fara adjectivul urmator.

Consideram ca un context este edificator in stabilirea clasei morfologice a cuvintelor in discutie. Astfel cel, cea, cei, cele sunt:

A.    Articole demonstrative sau adjectivale:

a)     cand preceda un adjectiv (propriu-zis, participial, gerunzial);

NAc cel bun, cea tanara, al mare, a mica etc.

cel laudat/celui laudat, cel suferind/celui suferind

GD celui bun, celei tinere, alui mare, alei mici etc.

b)     cand preceda o locutiune adjectivala:

NAc cei cu dare de mana, cele cu scaun la cap,

ai de fata, ale de valoare

GD celor cu dare de mana, celor cu scaun la cap,

alor de fata, alor de valoare

In unele lucrari (v. Dobridor, Morfologia, p. 42), intrucat unele substantive in acuzativ, precedate de prepozitia de, sunt considerate locutiuni adjectivale, in contexte ca: 'prispa cea de brazde' (='brazdata'), podul cel de piatra (= 'pietros'), cuvintele cel, cea (precedate de substantive) sunt considerate articole adjectivale-demonstrative; in contextele fara substantivele precedente: cea de brazde si cel de piatra, cea si cel sunt considerate pronume demonstrative.

c)     cand preceda un numeral, fie cardinal: cei doi, cele trei, fie ordinal (in care articolele cel, cea sunt legate de numeralul ordinal cu prepozitia de): cel de al doilea, cea de a doua prepozitia de este aglutinata in numeralele compuse de + intai = dintai, de + intaia = dintaia, cel dintai / al dintai, cea dintai(a), a dintai(a)

d)     cand este marca/morfem pentru superlativul relativ al adjectivelor (articolul avand paradigma completa pentru toate genurile, numerele si cazurile: cel (celui, al, alui) mai frumos / cea (celei, a, alei) mai frumoasa (frumoase) / cei mai frumosi / cele mai frumoase etc.) sau al adverbelor (articolul avand forma invariabila cel):

'El / ea vorbeste cel (al) mai tare';

'Ei / ele vorbesc cel (al) mai tare'

e)     cand intra in structura unor locutiuni adverbiale (considerate adverbe la gradul superlativ relativ de superioritate, eliptice de adverbul mai - vezi M. Avram, Gramatica pentru toti, 1997, p. 258): cel mult 'maximum in cel mai bun caz', cel putin 'minimum; macar, in orice caz', cel tarziu 'ca ultim termen'.

f)      cand intra in structura unor nume proprii compuse cu un adjectiv: Stefan cel Mare, Mircea cel Batran, Radu al Mare etc. (v. si Al. Tosa, Elemente, p. 46).

Dintre aceste sase structuri (a-f) care contin articole demonstrative sau adjectivale, primele patru isi pastreaza statutul de articol, indiferent ca sunt sau nu precedate ori, rareori, urmate, de un substantiv:

a)     omul cel bun / cel laudat / cel suferind

b)     oamenii cei cu dare de mana

c)     cei doi oameni / cel de-al doilea examen / raspunsul cel dintai

d)     orasul cel mai frumos / fata a mai harnica.

Si celelalte doua isi pastreaza valoarea de articol, intrucat in substantivul propriu compus grupul cel + adjectiv este deja precedat de un substantiv propriu, iar adverbele mult, putin, tarziu, precedate de articolul cel, nu admit ocurenta unui substantiv.

Articolul demonstrativ sau adjectival scoate in evidenta obiectele care au insusirea exprimata de adjectiv (Coteanu, Ion (coord.), Gramatica de baza a limbii romane, Editura Garamond, Bucuresti, f.a., p. 115) si nu are functie sintactica de parte de propozitie. El este, in primul rand, marca a substantivizarii adjectivului la pozitiv sau la superlativ relativ ori absolut, a locutiunii adjectivale, a participiului si a gerunziului acordat, a numeralului (Iordan, Iorgu, Robu, Vladimir, Limba romana contemporana, E.D.P., Bucuresti, 1978, p. 362).

Limba romana contemporana, p. 362):

I.         a) Cel harnic

b)     Cel mai harnic

c)     Cel foarte harnic este si admirat de toti.

d)     Cel premiat

e)     Cel suferind

f)      Cel dintai

a) celor harnici

b) celor mai harnici

c) celor foarte harnici sunt curate

II.       Gandurile d) celor premiati



e) celor suferinzi

f) celor doi/celor dintai

(v. M. Avram, Gramatica pentru toti, 1997, p. 143);

Exercitii: Adjectivul - exercitii adverbele simple si compuse
https://www.qdidactic.com/didactica-scoala/literatura/gramatica/adjectivul-exercitii-adverbele-simple-si-compuse566.php

Adjectivele, participiile si gerunziile (a-e) sunt substantivizate, iar numeralele au valoare substantivala (f). In enunturile noastre de mai sus, cuvintele substantivizate sau cu valoare substantivala au functia de subiect (in I) sau de atribut substantival genitival (in II), dar pot avea toate functiile sintactice pe care le indeplineste substantivul.

Articolul demonstrativ este, in al doilea rand, si morfem al genului, numarului si, mai ales, al cazului atat pentru substantivele masculine si neutre, cat si pentru cele feminine:

celui mai harnic prieten / celei

fiul celui de-al doilea coleg / celei

celui dintai inginer / celei

celui mai de seama director / celei

B.    Cel, cea, cel, cele (cu variantele populare: al, a, ai, ale) sunt si pronume demonstrative de departare, forme scurte cand sunt urmate de:

I.    parti de vorbire in G. D. Ac. cerute/precedate de prepozitii sau locutiuni prepozitionale:

a)     un substantiv, un adjectiv substantivizat ori o locutiune adjectivala substantivizata:

(G) din fata statiei / din fata celor multi / din fata celor de fata

cel (D) aidoma parintilor / aidoma celor multi / aidoma celor de geniu

(Ac.) de langa scoala / de langa cei multi / de langa cei din fata

b)     un pronume (sau un adjectiv pronominal posesiv in Ac., exceptie de la G):

(G) - din fata lui / din fata alor vostri

(D) - aidoma mie / voua / alor vostri

cel (D posesiv) – din fata-mi / din juru-ti

(Ac.) de langa mine / de langa ai vostri

(adj. pos. in Ac.) din fata mea / din fata voastra

c)     un numeral cu valoare substantivala:

(G) - din fata celor doi

cel (D) - aidoma celor doi

(Ac.) - de langa cei doi

II. a) un substantiv, pronume, numeral in G fara prepozitie

al vecinului

cel al catorva dintre noi

al ambilor

b)     pronumele relativ care in diferite cazuri (cu sau fara prepozzitii), regent pentru AT:

care alearga

caruia ii scrii

cel din cauza caruia plaangi

datorita caruia ai reusit

in care ai incredere,

III.           adverb sau locutiune adverbiala

a)     un adverb compus prin contopire: dinainte, dinapoi (de + inainte, de + inapoi):

dinainte

cel

dinapoi

b)     un adverb precedat de prepozitia de:

de acolo

de ieri

cel de maine

de aici / de sus / de jos

c)     o locutiune adverbiala:

din fata

cel din stanga / din dreapta



din jos / din sus

IV.           un verb la supin:

de scris

cel

de scos afara

V.  De asemenea, cel este socotit primul element al pronumelui relativ compus (cel ce, cei ce, cele ce), alcatuite din cel, cei, cele (pronume demonstrative de departare, forme scurte) si ce (pronume relativ simplu).

In analiza unor grupuri sintactice, aparent asemanatoare, precum:

I.         a) Toti cei de aici / toti cei din fata.

b) Toti cei de fata.

II.       a) Tuturor celor de aici / celor din fata.

b) Tuturor celor de fata

constatam ca toti, tuturor sunt adjective (cu functie de atribute adjectivale); cei, celor de sub I.a), II.a) sunt pronume demonstrative, iar de sub I.b), II.b) sunt articole demonstrative care substantivizeaza locutiunea adjectivala de fata “prezenti”.

C.    Cel este si adjectiv pronominal demonstrativ de departare, forma scurta, in doua situatii topice (vezi si D. Bejan, Gramatica limbii romane. Compendiu, Editura Echinox, Cluj, 1995, pp. 75-76

C1. In enunturile din toate cele noua contexte (de sub I, II, III, IV) in care pronumele demonstrative cel, cea, eei, cele preceda un substantiv, pronume, numeral, adverb, verb etc., cuvintele cel, cea, cei, cele devin adjective demonstrative de departare cand sunt precedate, 1a randul lor, de un substantiv:

I.    a) Omul   cel din fata statiei / de langa scoala

cel din fata celor multi / de langa cei multi

b)   Copilul  cel din fata lui / din fata-mi / de langa mine

cel din fata mea

c) Copacul cel din fata celor doi

Caietele cele aidoma celor doua

Baiatul ce1 de langa cei doi

II.     a) Copiii cei ai vecinului / ai unora / ai ambilor

b) Omul cel care / caruia / in care / din cauza earuia / datorita caruia

III.  a) Raspunsul cel dinainte

Piciorul cel dinapoi

b)     Copacul cel de acolo / de ieri / de sus

c)     Blocul cel din fata / din stanga / din sus

IV.    Tema cea de scris

Covorul cel de scos afara

C2. Pronumele cel, cea, cei, cele devin adjective demonstrative si cand preceda un substantiv cu care se acorda in gen, numar si caz:

cel mosneag, cea maicuta, pe cel deal / pe cel colnic

'Placuta-i a ghirlanda - sublima insa este / Cununa cea de laur'.

(Eminescu, 'La Heliade', apud. L. Gáldi, Introducere , p. 95)

In concluzie, cel, cea, cei, cele sunt articole demonstrative sau adjectivale, provenite din pronume demonstrative care, prin frecventa intrebuintare, si-au slabit valoarea demonstrativa initiala, ceea ce a dus la pierderea independentei lor functionale, la morfemizarea lor ca elemente relationale (Iordan, Robu, Lucr. cit., p. 361). In alte contexte, caci contextul este elementul determinant care poate dezambiguiza valorile morfologice, cuvintele cel, cea, cei, cele (si formele populare al, a, ai, ai, ale, ale) - asa cum s-a demonstrat - sunt pronume sau adjective demonstrative de departare, forme literare sau populare scurte.

Articolul demonstrativ nu trebuie confundat cu pronumele demonstrativ sau cu adjectivul demonstrativ de departare, forma scurta. Aceasta este si finalitatea capitolului de fata.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA

Avram, Mioara, Gramatica pentru toti, ed. a II-a, Editura Humanitas, Bucuresti, 1997, pp. 140-144.

Bejan, Dumitru, Gramatica limbii romane. Compendiu, Editura Echinox, Cluj, 1995, pp. 75-76.

Brancus, Grigore, Saramandu, Manuela, Gramatica limbii romane. Morfologia, Editura Atos, Bucuresti, f.a., pp. 31-32, 94-95.

Constantinescu-Dobridor, Gheorghe, Morfologia limbii romane, Editura Vox, Bucuresti, 1996, pp. 40-45.

Coteanu, Ion (coord.), Gramatica de baza a limbii romane, Editura Garamond, Bucuresti, f.a., pp. 114-115.

Ivanus, Dumitru, Probleme de gramatica a limbii romane, Editura Universitaria, Craiova, 2001, pp. 43-48.

Elemente de autoevaluare

Valoarea determinativa a articolelor demonstrative-adjectivale.

cel, cea, - articole demonstrative: contexte, confuzii.

cel, cea, - pronume demonstrative de departare, forme scurte: contexte, functii sintactice, exemplificari.

cel, cea, - adjective pronominale demonstrative de departare, forme scurte: contexte, functii sintactice, confuzii.







Politica de confidentialitate


.com Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 SCHITA DE PROIECT DIDACTIC GEOGRAFIE CLASA: a IX-a - Unitatile majore ale reliefului terestru
 PROIECT DIDACTIC 5-7 ani Educatia limbajului - Cate cuvinte am spus?
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 Proiect - masurarea si controlul marimilor geometrice

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 LUCRARE DE LICENTA CONTABILITATE - ANALIZA EFICIENTEI ECONOMICE – CAI DE CRESTERE LA S.C. CONSTRUCTIA S.A TG-JIU
 Lucrare de licenta sport - Jocul de volei
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 PROIECT ATESTAT MATEMATICA-INFORMATICA - CALUTUL INTELIGENT
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM








Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu