Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice




Acasa » referate » literatura romana » gramatica
Adverbele si conjunctiile 'unde, cand, cum'

Adverbele si conjunctiile 'unde, cand, cum'




Adverbele si conjunctiile 'unde, cand, cum'

Cuvintele unde, cand, cum au statut morfologic de adverbe sau de conjunctii, atat in limba romana, cat si in alte limbi. Ele sunt mostenite din latina: unde < lat. unde, cand < lat. quando, cum < lat. quomodo, in care sunt adverbe (toate trei) sau conjunctii (cand).

Adverbele si, mai ales, conjunctiile unde, cand, cum au fiecare mai multe sensuri lexicale si valori gramaticale, utilizandu-se ca elemente de relatie subordonatoare in diferite tipuri de propozitii secundare.


Ne propunem sa precizam valorile morfologice si, implicit, sintactice ale celor trei cuvinte, tinand seama de faptul ca adverbul are functie sintactica de parte de propozitie de sine statatoare, iar conjunctia (ca si locutiunea conjunctionala) nu are acest statut sintactic, ci numai unul de auxiliar - adica are rolul de a lega doua parti de propozitie sau de a introduce o propozitie subordonata.

Unde, cand, cum apartin clasei adverbelor pronominale interogative (-exclamative) sau relative, alaturi de cat, ce, precum, precat etc.

Ca adverbe interogative (-exclamative), intra in alcatuirea unor propozitii principale interogative sau, mai rar, exclamative:

Unde ai fost? De unde ai venit? Unde s-a mai pomenit asa ceva?

Cand ai venit? Pana cand ai ramas acolo?

Cum ti s-a parut spectacolul? Cum trec anii de repede!

Unde are sensul general de circumstantial de loc, cand - de timp, cum - de mod (sau de timp). Adverbele unde si cand pot fi precedate sau nu de prepozitiile de, pe, pana, de pe. Cand sunt precedate de prepozitii, nu-si schimba (exceptie de unde, care poate fi - in unele subordonate conditionale sau concesive - locutiune conjunctionala 'daca', 'desi') statutul morfosintactic de adverb. In schimb, adverbul interogativ cum nu este precedat de prepozitii (dupa cum, pe cum sunt locutiuni conjunctionale).

Repetate, adverbele unde si cand devin locutiuni adverbiale de loc si, respectiv, de timp:

'Mai gasesti unde si unde ('din loc in loc', 'ici si colo') cate ceva.'

'Mai gasesti cand si cand / din cand in cand ('uneori', 'cateodata')'

Ca adverbe relative, unde, cand si cum sunt conective gramaticale, adica elemente jonctionale subordonatoare ale diferitelor propozitii necircumstantiale sau circumstantiale, avand aceleasi sensuri lexicale de loc, de timp si, respectiv, de mod (ca si adverbele interogative):

a)     propozitii necircumstantiale

unde

SB: Nu se stie 1/ cand a plecat.2/

cum

unde

PR: Problema este 1/ cand a plecat.2/

cum

unde

AT: S-a pus problema 1/ cand a plecat.2/

Cum

unde

CI: Nu ne dam seama 1/ cand a plecat.2/

cum

unde

CD: Am aflat 1/ cand a plecat.2/

cum

Nota: In enunturile urmatoare, adverbele relative unde, cand, cum nu introduc o propozitie completiva directa, ci un complement direct dezvoltat analizabil, dupa verbul auxiliar a avea cu sensul 'a putea':

'E n-a avut unde (cand, cum) pleca.' (in complementele directe dezvoltate unde pleca, cand pleca, cum pleca, adverbele unde, cand, cum sunt complemente de loc, timp, mod ale verbului la infinitiv a pleca, iar infinitivul pleca este complementul direct al verbului auxiliar n-a avut).

Adverbul relativ unde introduce o atributiva, in care indeplineste functia de complement de loc folosit, uneori, figurat, metaforic:

'Lectiile de literatura, unde (= 'in care') elevii se familiarizeaza cu ';

'Feerica ameteala a visurilor, unde (= 'in care') cele mai absurde peripetii ' (L. Gáldi, Introducere in stilistica literara a limbii romane, Ed. Minerva, Bucuresti, 1976, p. 133).

Uneori unde este si temporal (pentru ca substituie un substantiv cu sens temporal):

'Dupa o saptamana, ca cea dinainte, unde (= 'in care') am avut cele mai mari deziluzii ' (L. Gáldi, Ibidem).

b)    propozitii circumstantiale

UNDE

CL: 'S-a dus 1/ unde l-am trimis. 2/'

'A mers 1/ (pana) unde l-am trimis. 2/'

CV: 'Unde s-ar duce, 1/ tot ar avea ce face. 2/' (unde = 'oriunde')

CAND

CT: 'A stat 1/ (pana) cand a avut timp.

CV: 'Cand ai fi venit, 1/ eu tot te-as fi primit. 2/' (cand = 'oricand')

CUM

CM: 'Procedezi 1/ cum ai mai facut. 2/'

CV: 'Cum ai face, 1/ tot nu-l multumesti. /' (cum = 'oricum')

In concesivele introduse de ele, adverbele unde, cand, cum sunt, ca sens, nehotarate (= 'oriunde', 'oricand', 'oricum').

In propozitiile necircumstantiale, adverbele relative sunt conective nespecifice unei subordonate anume, rolul primordial, in stabilirea tipului subordonatei, revenindu-i elementului regent verbal (sau substantival).



In propozitiile circumstantiale, adverbele relative sunt specifice unui anumit tip de subordonata (unde = de loc, cand = de timp, cum = de mod), conform sensului lexical al adverbului, exceptie facand in circumstantialele concesive, in care adverbele isi pastreaza permanent si nuanta circumstantiala primara (de loc, de timp, de mod).

De asemenea, in sintagmele acolo unde, atunci cand, asa cum ( pe care Gramatica Academiei, vol. II, p. 307, le considera 'constructii locutionale mai putin sudate', deci fara functie sintactica de parte de propozitie), cele doua cuvinte stabilesc o corelatie intarita intre regenta si subordonata (Al. Tosa, Elemente de morfologie, p. 128) si sunt analizabile separat, atat din punct de vedere morfologic, cat si sintactic:

acolo, atunci, asa sunt adverbe de loc, timp si mod corelative si au functie sintactica de parte de propozitie in regenta careia ii apartin;

unde, cand, cum sunt adverbe relative si au functie sintactica de parte de propozitie, de obicei in propozitia pe care o introduc si, mai rar, intr-o subordonata care urmeaza (dar pe care n-o introduc):

'El vorbeste asa 1/ cum vorbim toti.

asa = adverb de mod corelativ, complement circumstantial de mod;

cum = adverb de mod relativ, are functie de complement circumstantial de mod in P2 pe care o introduce;

'Tu ai lucrat asa 1/ cum trebuia 2/ sa lucrezi. 3/'

asa = adverb de mod corelativ, complement circumstantial de mod;

cum = adverb de mod relativ, introduce P2, dar are functie de complement circumstantial de mod in P3.

Adverbul cum are, in limba romana contemporana, si sensurile 'indata', 'imediat'; fara a fi interogativ (-exclamativ) intr-o principala, este element adverbial al regentei unei temporale, avand rolul de corelativ al conjunctiei temporale cum, din subordonata:

Cum (= conjunctie, 'indata ce') venira, 1/ cum (= adverb de timp corelativ, 'indata') si plecara. 2/

Din punct de vedere sintactic, toate adverbele (interogative, -exclamative sau nehotarate) au functii sintactice, in propozitiile (principale sau secundare) din care fac parte:

UNDE

complement circumstantial de loc:

'Unde pleci?'

'Unde s-a mai pomenit asa ceva?' (= Nicaieri nu s-a mai pomenit)

'Spune-mi unde pleci.'

'Unde s-ar duce, tot nu ar fi primit.' (unde = 'oriunde').

element predicativ suplimentar:

'Unde ma credeai?'

'Spune-mi unde ma credeai.'

CAND

complement circumstantial de timp:

'Cand ai venit?'

'Stiu cand ai venit.'

'Cand ai veni, tot ai fi bine primit.' (cand = 'oricand')

CUM

complement circumstantial de mod:

'Cum ai aflat?'

'Spune-mi cum ai procedat.'

'Cum ai face, tot nu-l multumesti.' (cum = 'oricum')

nume predicativ:

'Cum este vremea?'

'Stiu cum este viata in alte tari.'

'Cum ar fi, viata trebuie traita.' (cum = 'oricum')

element predicativ suplimentar:

'Cum te numesti?'

'Nu esti cum te credeam.'

complement circumstantial de timp:

'Cum nu esti atent, cum gresesti.' (al doilea cum = 'indata').

De asemenea, mai rar, adverbele pronominale relative au functiile sintactice precizate mai sus intr-o subordonata care urmeaza unei subordonate regente pe care doar o introduc:

'Stiu 1/ unde trebuie 2/ sa plec. 3/' (unde introduce P2, dar e complement de loc al verbului sa plec din P3).

'Nu mi-a spus 1/ cand trebuie 2/ sa revin. 3/' (cand introduce P2, dar e complement de timp al verbului sa revin din P3).

'Spune-mi 1/ cum trebuie 2/ sa procedez. 3/' (cum introduce P2, dar e complement de mod al verbului sa procedez din P3).

'Stiu 1/ cum ar trebui 2/ sa fie viata noastra. /' (cum introduce P2, dar e nume predicativ al verbului copulativ sa fie din P3).

Anticiparea adverbelor unde, cand si cum apare si cand acestea au valoare interogativa. Aparent, adverbele interogative tin de o propozitie principala, dar, de fapt, apartin unei subordonate urmatoare in care au o functie sintactica de parte de propozitie (fara a fi si element subordonator in fraza):

'Unde 2/ crezi 1/ ca te afli?

'Cum 2/crezi 1/ ca s-a aflat? 2/'

Cuvintele unde, cand, cum apartin si clasei conjunctiilor subordonatoare. Studiate mai putin si acceptate mai greu, aceste conjunctii sunt considerate, din cauza folosirii lor ca elemente de relatie subordonatoare, drept adverbe relative in propozitiile pe care le introduc, nu numai in tipurile de subordonate pe care le-am amintit (vezi 3.2.), ci in toate tipurile de subordonate in care apar.

Unde este conjunctie subordonatoare cand introduce:



CZ: 'Unde (= 'fiindca') nu a invatat, 1/ de aceea n-a stiut. 2/'

'Mihnea raspunse pe scurt 1/ ca-i pare rau, 2/ unde nu se pot intelege de-a dreptul.' 3/ (Odobescu), apud L. Gáldi, Introducere in stilistica literara a limbii romane, p. 138.

Unde, precedat de prepozitia de, este locutiune conjunctionala subordonatoare si introduce:

CV: 'De unde (= 'desi') pana ieri ma cunostea, 1/ astazi nu ma mai cunoaste.

'Mi-a adus doar o carte, 1/ de unde (= 'desi') imi promisese mai multe.

COND: (= propozitii conditionale negative, eliptice de predicat):

'Invatati, 1/ de unde nu (= 'daca' nu, 'in caz ca' nu), 2/ veti regreta. 3/'

Cand este conjunctie subordonatoare cand introduce:

CV: 'Vine pe jos, 1/ cand (= 'desi') are masina personala. 2/'

'Cand (= 'desi') altul ar sari in sus de bucurie, 1/ tu stai nepasator. 2/'

COND: 'Ce sa spui, 1/ cand (= 'daca') nimic nu ai de spus? 2/'

'Cand (= 'daca') m-as potrivi eu voua, 1/ as innebuni. 2/'

CZ:  'Cand (= 'fiindca') nu stii nimic, 1/ de ce vorbesti? 2/'

In toate aceste trei tipuri de subordonate pe care le introduce, cand este conjunctie subordonatoare fara functie sintactica de parte de propozitie, dar isi pastreaza nuanta adverbial temporala. Din cauza acestei nuante, unii specialisti (inclusiv Gramatica Academiei, vol. I, p. 319), considera cuvantul cand, chiar si in aceste trei tipuri de subordonate, adverb relativ cu functie sintactica de complement de timp. Totusi, Gramatica Academiei (vol. I, p. 319, 347) considera ca este conjunctie fara functie sintactica - pentru ca functia de complement circumstantial trece pe plan secundar.

Adverbul cand intra in locutiunea conjunctionala ca si cand, care introduce o circumstantiala modala sau o predicativa:

'Merge 1/ ca si cand ar fi beat. 2/' (P2 = CM);

'Daca ai urca pe munte, 1/ asta ar fi 2/ ca si cand ai pluti. 3/' (P3 = PR).

Cand repetat (cand , cand) este adverb de timp alternativ cu sensurile 'cateodata' , 'alta data'.

'Cand vine, cand nu vine.'

'Sta cand pe un picior, cand pe altul.'

In aceste exemple, cand , cand sunt doua complemente circumstantiale de timp.

Grupul cand , cand este considerat si conjunctie coordonatoare disjunctiva repetata, cu sensurile 'sau, sau', 'ori , ori', deci cand, cand sunt fara functie sintactica de parte de propozitie.

Cum este conjunctie subordonatoare cand introduce:

CZ:  “Cum (= “deoarece”) esti foarte harnic, 1/ tu vei realiza multe in viata“. 2/

CT: “Cum (= “imediat ce”) ajunse, 1/ cum (= adverb relativ, “imediat”) ma sI vazu. 2/”

De cele mai multe ori, cum precedat de prepozitile dupa, pe ori de adverbele de mod ca si este locutiune conjunctionala care introduce circumstantiale modale sau predicative:

“Dupa cum / pe cum stiti, 1/ eu am invatat. 2/” (P1= CM)

“Daca muncesti prea mult 1/ este 2/ ca sI cum ai fi beat. 3/” (P3= PR)

“Merge 1/ ca si cum ar fi bolnav. 2/” (P2= CM)

In concluzie, cuvintele unde, cand, cum au statut morfologic de:

adverbe pronominale interogative sau interogative-exclamative, in propozitii principale interogative sau exclamative;

adverbe pronominale relative, in propozitii subordonate necircumstantiale sau in circumstantiale de loc, timp, mod ori concesive;

adverbe de timp corelative (vezi 3.3.3., in care cum “indata“, “imediat” este complement de timp) pentru conjunctia cum “indata ce”, “imediat ce”;

adverbe de timp alternativedat['e 3.3.,p corelativee necircumstaniale sau @n circumstaniale de loc, timp, mod ori concesive;

(considerate si conjunctii coordonatoare disjunctive repetate): cand …, cand;

locutiuni adverbiale de loc sau de timp: unde si unde, cand si cand, din cand in cand;

intra in structura locutiunilor adverbiale de loc, timp, mod:

nu stiu

nu se stie unde

cine stie  cand

te miri  cum

naiba stie

conjunctii subordonatoare: de cauza (unde, cand, cum), conditionale (cand), concesive (cand), temporale (cum) (vezi sI Gr. Brancus, M. Smarandu, Gramatica limbii romane. Morfologia, p. 211);

locutiuni conjunctionale subordonatoare: de mod (dupa cum, pe cum, ca si cum, ca si cand), concesive (de unde), conditionale negative (de unde nu…).

Cand sunt adverbe sau locutiuni adverbiale, unde, cand (precedate sau nu de prepozitii) si cum au intotdeauna functie sintactica de parte de propozitie (complement de loc, timp, mod; nume predicativ; element predicativ suplimentar), indiferent daca propozitia este principala sau subordonata.

Cand unde, cand si cum sunt conjunctii sau locutiuni conjunctionale subordonatoare, ele sunt doar conective in propozitiile pe care le introduc si nu au functie sintactica de parte de propozitie, asa cum au adverbele relative din care s-au format prin conversiune.







Politica de confidentialitate


.com Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 SCHITA DE PROIECT DIDACTIC GEOGRAFIE CLASA: a IX-a - Unitatile majore ale reliefului terestru
 PROIECT DIDACTIC 5-7 ani Educatia limbajului - Cate cuvinte am spus?
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 Proiect - masurarea si controlul marimilor geometrice

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 LUCRARE DE LICENTA CONTABILITATE - ANALIZA EFICIENTEI ECONOMICE – CAI DE CRESTERE LA S.C. CONSTRUCTIA S.A TG-JIU
 Lucrare de licenta sport - Jocul de volei
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 PROIECT ATESTAT MATEMATICA-INFORMATICA - CALUTUL INTELIGENT
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM








Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu