Introducere

Cursul de Limba Latina este destinat studentilor Fcacultatii de Drept,anul I.

Limba laina este limba vorbita intai la Roma,apoi,dupa cuceririle succesive se vorbeste nu numai in Italia,ci in intreg Imperiul Roman,care ,la sfarsitul sec I e.n.se intindea din Britania pana in Afric si din Gallia pana in Partia.Este o limba indo-europeana;ea a cunoscut o evolutie continua.In toata evolutia ei s-a servit de cazuri,timpuri si moduri care au,in general,forme sintetice,s-a folosit de ablativ,de pasiv,de verbe deponente,de constructii gerunziale si gerundivale,de acuzativ cu infinitiv,etc.

Dupa destramarea Imperiului Roman,limba latina a continuat sa fie scrisa si vorbita,evoluand in conditii specifice fiecarei populatii.Astfel au luat nastere limbile neolatine(romanice)forme evoluate ale limbii latine populare ,raspandite in Europa,dar si in cele doua Americi:franceza,italiana, spaniol,romana,portughezasarda, provensala.Pentru romani,limba latina nu este o "limba moarta",ci este "mama"limbii romane,este calea fireasca de studiere a evolutiei limbii noastre,invatand constiinta latinitatii noastre.

Reguli pentru traducerea unui text latin

v     Plasarea cuvintelor este libera,putand ocupa orice loc in propozitie,aceasta depinzand si de importanta pe care o are o idee sau un cuvant care trebuie accentuat in mod deosebit.

v     Verbele exprima foarte precis persoana,fara a fi nevoie de pronume,ca in limbile moderne

v     Legatura dintre propozitiile subordonate si regentele lor este exprimata prin aplicarea regulei concordantei timpurilor(consecutio temporum)

v     Intr-o fraza se cauta mai intai verbele,care indica numarul propozitiilor.

v     Se imparte fraza in propozitii

v     Dupa cautarea predicatului se cauta subiectul apoi complementul direct impreuna cu adjectivele lor

v     Conjunctiile care fac legatura intre propozitii sunt de mare ajutor in traducere ,precum si pronumele relative si particulele interogative.Numai completivele infinitivale si constructiile participiale nu sunt introduse prin conjuncti.

v     Cand propozitiz are conjunctie,aceasta se traduce impreuna cu predicatul.

v     Cand propozitia a fost tradusa complet,ea trebuie sa aiba un inteles clar,logic

v     In multe cazuri predicatele aflate la modul conjunctiv in subordonate se traduc la indicativ.

Asadar traducem in ordinea urmatoare:conjunctia, subiectul,atributul,predicatul, complementul.

MORFOLOGIA

PARTILE DE VORBIRE

In limba latina intalnim urmatoarele parti de vorbire:

Flexibile: - Substantivul

Adjectivul

Pronumele se declina (nume)

Numeralul

Verbul se conjuga

Neflexibile: - Adverbul

Prepozitia

Conjunctia

Interjectia

Nu exista articol.

SUBSTANTIVUL

Este partea de vorbire care arata lucruri sau fiinte in ceea ce au ele mai esential. Substantivul are gen, numar, caz, declinare, functie sintactica.

GENUL

Limba latina are trei genuri: masculin, feminin si neutru.

De gen masculine sunt nume de fiinte barbatesti, precum si nume de lucruri carora, in mod logic, li s-au atribuit insusiri barbatesti.

De gen feminin sunt numele de fiinte femeiesti, precum si numele de lucruri cu insusiri femeiesti: nume de plate, arbori, nume de orase, tari, insule.

De gen neutru sunt nume de lucruri carora nu li se poate atribui nici genul masculin, nici genul feminin.

In cadrul fiecarei declinari exista reguli pentru recunoasterea genului, exceptie facand declinarea a III-a, unde singurul ajutor este dictionarul.

NUMARUL

In limba latina exista doua numere: singular si plural.

CAZURILE

Limba latina are sase cazuri:

1. NOMINATIV - este cazul subiectului, atributului adjectival si al numelui predicativ, acordate cu subiectul in nominativ. Raspunde la intrebarile: cine? ce?
2. GENITIV - este cazul atributului substantival si al completului. Raspunde la intrebarile:al, ai, a, ale cui?
3. DATIV - este cazul complementului indirect. Raspunde la intrebarile: cui? pentru cine?
4. ACUZATIV - este cazul complementului direct sau cerut de prepozitii. Raspunde la intrebarile: pe cine? ce?
5. ABLATIV - este specific limbii latine, este cazul complementelor circumstantiale sau este cerut de prepozitii.
6. VOCATIV - nu are functie sintactica, este cazul chemarii.

In limba latina veche exista si cazul locativ, care s-a mai pastrat in forme si expresii legate de locul unde se petrece actiunea: domi-acasa, Romae-la Roma. El are terminatiile "ae" pentru declinarea I si "i" pentru declinarile a II-a si a III-a.

DECLINARILE

Toate partile de vorbire flexibile isi schimba forma dupa functia pe care o indeplinesc in propozitie, respectiv dupa caz si numar si uneori dupa gen.

Trecerea acestora prin toate cele sase cazuri se numeste declinare. Cazurile se deosebesc intre ele prin terminatii.

In limba latina exista cinci declinari. Acestea se deosebesc in special dupa terminatia G. Sg.:

I - ae

II - i

III - is

IV - us

V - ei

Un substantiv apare in disctionar cu doua forme: nominativ si genitiv. Nominativul arata genul substantivului la declinarile a II-a si a IV-a iar la a III-a felul acesteia (parisilabica sau imparisilabica). Gentivul arata declinarea.

Exemplu: N. silva (padure)

G. silvae (terminatia "-ae" ne arata ca substantivul este de declinarea I).

Pentru a declina un substantiv trebuie sa-i aflam tema. Aceasta se afla indepartand terminatia Genitivului (acelasi lucru se intampla si la adjective). La aceasta tema se adauga desinentele specifice fiecarei declinari.

Desinenta este un grup format dintr-un sunet sau mai multe care se adauga la tema unui cuvant; ea exprima cazul, numarul si genul.

DECLINAREA I

Cuprinde substantive feminine. Exista si cateva substantive de genul masculin, care au aceleasi desinente ca cele feminine: - nume de barbati: Cinna, Catilina, Sylla, Seneca

- nume de fluvii: Matrona, Garununa, Seqnana

- nume de ocupatii barbatesti: agricola, nauta, poeta, scriba, collega(coleg), incola(locuitor), conviva(oaspete).

Exemplu: fortuna, - ae (noroc)

Singular Plural Singular Plural

N - a ae N fortuna fortun-ae

G - ae arum G fortun-ae fortun-arum

D - ae is D fortun-ae fortun-is

Ac - am as Ac fortun-am fortun-as

Abl - a is Abl fortun-a fortun-is

V - a ae V=N fortun-a fortun-ae

OBSERVATIE!

Substantivele "dea"(zeita) si "filia"(fiica) au doua forme la Dativ si Ablativ plural: "filius" si "deis" dar si "filiabus" si "deabus" atunci cand e necesar sa distingem forma feminina de cea masculina.

Exemple de substantive de declinarea I:

vita, -ae = viata

coma, -ae = par

prudentia, -ae = prudenta

amicitia, -ae = prietenie

schola, -ae = scoala

concordia, -ae = intelegere

copia, -ae = belsug

discipina, -ae = invatatura

pecunia, -ae = bani

sapientia, -ae = intelepciune

DECLINAREA a II-a

Cuprinde substantive masculine si neutre.

Substantivele masculine au la N sg. terminatiile: us, er, ir.

Substantivele feminine au aceleasi terminatii ca cele masculine terminate in us si sunt:

nume de plante si arbori: populus, -i (plop); malus, -i (mar); cerasus, -i (cires); prunus, -i (prun); pirus, -i (par)

nume de tari, orase si insule: Acayptus, -i; Tyrus, -i; Ephesus, -i; Rhodus, -i

cuvintele: alvus, -i (pantece); humus, -i (pamant); vannus, -i (lopata); colus, -i (furca de tors)

Substantivele feminine se declina ca cele de masculine.

Masculin

Sg. Pl.

N us, er, ir i

G i orum

D o is

Ac um os

Abl o is

V e, er, ir i

Observatie:

Substantivele masculine terminate la N sg in "us"au V sg terminat in "e";in toate celelalte situatii V este la fel ca N.

Exemple (substantive masculine terminate in "us" la N sg.:

Sg. Pl.

N discipulus(elev) discipuli

G discipuli discipulorum

D discipulo discipulis

Ac discipulum discipulos

Abl discipulo discipulis

V discipule discipuli

Substantive masculine terminate in "er" la N sg.:

Sg. Pl.

N puer (copil) pueri

G pueri puerorum

D puero pueris

Ac puerum pueros

Abl puero pueris

V puer pueri

Substantive masculine terminate in "ir" ;a N sg.:

Sg. Pl.

N vir (barbat) viri OBSERVATIE! Substantivul "vir" este singurul cu

D viri virorum terminatia ("-ir") la N sg. (inclusiv compusii: triumvir,

G viro viris decemvir etc).

Ac virum viros

Abl viro viris

V vir viri

Substantivele neutre au la N sg. terminatia "-um" si la G sg. terminatia "-i"

Sg. Pl.

N um a

G i orum

D o is

Ac um a

Abl o is

V um a

Regula neutrelor

1. Orice substantiv de gen neutru, indiferent de declinarea careia ii apartine, are la singular si la plural trei cazuri identice: N, Ac, V.

2. La plural aceste cazuri se termina intotdeauna in "-a".

3. La celelalte cazuri (G, D, Abl), singular si plural, substantivele neutre au aceleasi terminatii ca substantivele masculine, indiferent de declinare.

Exemple de substantive de declinarea a II-a :

Substantive masculine in "-us": Substantive masculine in "-er":

dominus, -i = stapan magister, -tri = profesor

servus, -i = sclav faber, -bri = mester

oculus, -i = ochi gener, -i = ginere

numerus, -u = numar liber, -bri = carte

annus, -i = an ager, -gri = ogor

morbus, -s = boala ministers, -tri = servitor

legatus, -i = sol

somnus, -i = somn

amicus, -i = prieten

nuntius, -ii = vestitor

Substantive neutre in "-um":

templum, - i = templu verbum, -i = vorba ingenium, -ii = talent officium, -ii = datorie

donum, -i = dar odium, -ii = ura auxilium, -ii = ajutor regmum, - i = domnie

bellum, -i = razboi

ADJECTIVUL - partea I

Adjectivul este partea de vorbire care arata o insusire, o calitate a substantivului. Cele mai multe adjective latinesti se declina la feminin dupa declinarea I iar la masculin si neutru dupa declinarea a II-a. Aceste adjective au trei terminatii la N sg.: "-us", "-a", "-um" sau "-er", "-a", "-um" - ele fac parte din GRUPA (CLASA) I .

Formele terminate in "-us" si "-um" se declina dupa declinarea a II-a, iar cele terminate in "-a" dupa declinarea I.

Exemple: Singular

M. F. N.

N altus alta altum (inalt)

D alti altae alti

G alto altae alto

Ac altum altam altum

Abl alto alta alto

V alte alta altum

Plural

M. F. N.

N alti altae alta

G altorum altarum altorum

D altis altis altis

Ac altos altas alta

Abl altis altis altis

V alti altae alta

bonus, - a, -um = bun

longus, -a, -um = lung

multus, -a, -um = mult

avidus, -a, -um = lacom

peritus, -a, -um = priceput

gratus, -a, -um = drag

DECLINAREA a III-a

Cuprinde substantive masculine, feminine si neutre. Genul acestora nu se poate cunoaste decat folosind dictionarul.

Cele masculine si feminine se declina la fel, iar la neutre se va tine cont de regula neutrelor.

Substantivele de declinarea a III-a au N sg. variat iar G sg. in "-is". Ele se impart in doua mari grupe: 1. imparisilabice - substantivele care au un numar inegal de silabe la N si G sg. (au o silaba in plus la G sg. fata de N sg.) Exemplu: N miles (soldat) iter (drum)

G militis itineris

2. parisilabice - substantivele care au la N si G sg. acelasi numar de silabe

Exemplu: N civis (cetatean)

G civis

DECLINAREA a III-a IMPARISILABICA

Singular  Plural

Masc./Fem. Neutru Masc./Fem. Neutru

N - - es a

G is is um um

D i i ibus ibus

Ac em = N es a

Abl e e ibus ibus

V = N = N = N a

Sg. Pl. Sg. Pl.

NV miles milites iter itinera

G militis militum itineris itinerum

D militi militibus itineri itineribus

Ac militem milites iter itinera

Abl milite militibus itinere itineribus

V miles milites iter itinera

Masculine Feminine Neutre

homo, -is = om virtus, -is = virtute corpus, -oris = corp

orator, -is = orator vox, -cis = voce nomen, is = nume

miles, -is = soldat civitas, -is = cetate iter, -is = drum

DECLINAREA a III-a PARILABICA

Substantivele parisilabice se declina la fel ca cele imparisilaice, cu urmatoarele deosebiri:

a)      la (Masc.,Fem.,Neutru) G pl. Este "-ium"

b)      la (N) Abl sg. este "-i"

c)      la (N) N, AC, V pl. Este "-ia"

Exemple:

Masculine Feminine Neutre

testis, -is = martor avis, -is = pasare mare, -is = mare

civis, -is = cetatean navis, -is = corabie animal, -is = animal

hostis, -is = dusman vulpes, -is = vulpe nectar, -is = nectar

Sg. Pl. Sg. Pl. Sg. Pl.

N civis cives navis naves mare maria

G civis civium navis navium maris marium

D civi civibus navi navibus mari maribus

Ac civem cives navem naves mare maria

Abl cive civibus nave navibus mari maribus

V civis cives navis naves mare maria

NOTA BENE!

FALSE IMPARISILABICE - au G pl. terminat in "-ium"

N fons N nox

G fontis fontium (izvor) G noctis noctium (noapte

N frons N urbs

G frontis frontium (frunte) G urbis urbium (oras)

N pars

G partis partium (parte) Substantivele care se termina la N sg. in doua consoane au G pl. in "-ium"

N nix

G nivis nivium (zapada)

FALSE PARISILABICE - au G pl. terminat in "-um"

N pater N frater

G patris patrum (tata) G fratris fratrum (frate)

N mater N senex

G matris matrum (mama) G senis senum (batran)

ADJECTIVUL - partea a II-a

Adjectivele din grupa (clasa) a II-a.

Aceasta grupa (clasa) cuprinde ajective cu: - doua terminatii la N sg.: "-is" ptr masc. si fem.

"-e" ptr neutru

- o terminatie la N sg. pentru toate genurile

Toate aceste adjective se declina dupa declinarea a III-a parisilabica, dar cu Abl sg. terminat in "-i". Neutrele primesc la N, Ac si V pl. terminatia "-ia". G sg. al acestor adjective este terminat in "-is" (chiar daca uneori nu apare in dictionar).

Exemple:

M/F N

N omnis, N -e = tot

N brevis, N -e = scurt

N facilis, N -e = usor

N utilis, N -e = util

N similis, N -e = asemanator

N dulcis, N -e = dulce

Exemple de adjective cu:

- o singura terminatie: M/F/N : N sapiens (intelept)

G sapientis

- doua terminatii: M/F Neutru

sg. pl. sg. pl.

N brevis breves (scurt) breve brevia

G brevis brevium brevis brevium

D brevi brevibus brevi brevibus

Ac brevem breves breve brevia

Abl brevi brevibus brevi brevibus

V brevis breves breve brevia

- o terminatie: M/F Neutru

sg. pl. sg. pl.

N felix felices (fericit) felix felicia

G felicis felicium felicis felicium

D felici felicibus felici felicibus

Ac felicem felices felix felicia

Abl felici felicibus felici felicibus

V felix felices felix felicia

M/F/N

N audas, G -is = indraznet

N pauper, G -is = sarac

N memor, G -is = care isi aminteste

N ferox, G -is = salbatic

N vetus, G -is = vechi

COMPARATIA ADJECTIVELOR

GRADUL COMPARATIV

Se formeaza adaugand la tema G singular a adjectivului terminatia:

IOR pentru masculin si feminin

IUS pentru neutru

Se obtine astfel N sg al comparativului. Adjectivele la gradul comparativ se declina dupa

declinarea a III-a imparisilabica.

N altus, -a, -um (inalt) - gradul pozitiv

G alti, altae, alti - tema G = alt

Comparativ

alt + ior (M/F) mai inalta(a

alt + ius (N)

M/F Neutru

Sg. Pl. Sg. Pl.

N altior altiores altius altiora

G altioris altiorum altioris altiorum

D altiori altioribus altiori altioribus

Ac altiorem altiores altius altiora

Abl altiore altioribus altiori altioribus

V altior altiores altius altiora

Comparativ

Felix, -cis felicior felicius (mai fericit)

Brevis, -e brevior brevius (mai scurt)

GRADUL SUPERLATIV

Se formeaza adaugand la tema G sg a adjectivului:

issimus (M)

issima (F) adica sufixul "-issim" + terminatiile adj clasa I la gradul la pozitiv.

issimum (N)

Superlativul se declina:

la masculin dupa decl. a IIa

la feminin dupa decl. I

la neutru dupa decl. a IIa

Pozitiv Superlativ

Altus, -a, -um altissimus, -a, -um = foarte inalt

Exceptii

Adjectivele terminate in "-L" formeaza superlativul cu suf. "-Lim" + terminatiile -us, -a, -um.

Similis, -e tema simil simillimus, -a, um (foarte asemanator)

Dissimilis, - e (neasemanator) dissimillimus, -a, -um

Facilis, -e (usor) facillimus, -a, -um

Difficilis, -e (greu) difficillimus, -a, -um

Humilis, -e (umil) humillimus, -a, -um

Gracilis, -e (delicat) gracillimus, -a, -um

Adjectivele terminate in "-ER" formeaza superlativul cu suf. "-rim" + term.-us,-a,-um

Niger, -a, -um (negru) nigerrimus, -a, um

Pulcher, -a, -um (frumos) pulcherrimus, -a, -um

Adjectivele terminate in "-dicus" sau "-ficus" formeaza comparativul cu "entior"

(M/F) + "entius' (N) si superlativul cu "-entissimus, -a, -um"

Comparativ Superlativ

Benelovus, -a, -um (binevoitor) benevolentior, -ius benevolentissimus,-a,-um

Adjectivele terminate in "-ius", "-eus", "-uus" formeaza comparativul cu adverbul

"magis" (mai) iar superlativul cu adverbul "maxime" (cel mai, foarte) asezate inaintea pozitivului.

Egregious, -a, -um (distins) comparativ: magis egregious, -a, -um

superlativ: maxime egregious, -a, -um

vacuum, -a, -um (gol) comparativ: magis vacuus, -a, -um

superlativ: maxime vacuus, -a, u

COMPARATIA NEREGULATA

Exista cinci adjective care au comparatia neregulata.

Pozitiv Comparativ Superlativ

Bonus, -a, -um (bun) melior, melius optimus, -a, -um

Magnus, -a, -um (mare) maior, maius maximus,- a, -um

Malus, -a, -um (rau) peior, peius pessimus, -a, -um

Multus, -a, -um (mult) plus, pluris plurimus, -a, -um

Parvus, -a, -um (mic) minor, minus minimus, -a, -um

Exista adjective care au forme diferite de la aceeasi tema:

iuvenis, -is = tanar iunior, -is = mai tanar

senex, -is = batran senior, -is = mai batran

ADJECTIVE FARA FORMA DE POZITIV

Unele adjective nu au o forma pentru pozitiv sau pozitivul apare sub forma unei prepozitii sau a unui adverb:

Pozitiv Comparativ Superlativ

deterior, deterius (mai rau) deterrimus, -a, -um (foarte rau)

potior, potius (preferabil) potissimus, -a, -um (cel mai bun)

ocior, ocius (mai repede) ocissimus, -a, -um (foarte repede)

Cis, citra(dincoace) citerior,citerius (mai de dincoace) citimus, -a, -um (cel mai

de dincoace)

Prope (aproape) prior, prius (mai din fata) primus, -a, -um (primul)

Ultra (de dincolo) ulterior, ulterius (mai de dincolo) ultimus, -a, -um (ultimul)

ADJECTIVE FARA GRADE DE COMPARATIE

Adjectivele al caror sens nu admite o comparatie: nocturnus, -a, -um = de noapte

vinus, -a, -um = viu

Adjectivele: ferus, -a, -um = salbatic

inop, -pis = sarac

mirus, -a, -um = minunat

si toate compusele cu "-fer" si "-ger": frugifer, -a, -um = roditor

Adjectivele compuse cu "per" si "prae", care capata astfel sens de superlativ:

Permagnus, -a, -um = foarte mare

Praegravis, -e = foarte greu

SUBSTANTIVUL - DECLINAREA A IV-A

Are, ca si declinarea a II-a, substantive masculine, feminine si neutre. Substantivele feminine sunt nume de arbori, precum si: nus, -us = batrana

socrus, -us = soacra

domus, -us = casa

manus, -us = mana

nurus, -us = nora

penus, us = provizie

acus, -us = ac

porticus, -us = portie

tribus, -us = trib

Substantivele masculine si cele feminine au aceleasi terminatii:

Sg. Pl. Ex: Sg. Pl.

N us us N exercitus (armata) exercitus

G us uum G exercitus exercituum

D ui ibus D exercitui exercitibus

Ac um us Ac exercitum exercitus

Abl u ibus Abl exercitu exercitibus

V us us V exercitus exercitus

Substantivele neutre respecta regula neutrelor:

Sg. Pl. Ex. Sg. Pl.

N u ua N cornu (corn) cornua

G us uum G cornus cornuum

D ui ibus D cornui cornibus

Ac u ua Ac cornu cornua

Abl u ibus Abl cornu cornibus

V u ua V cornu cornua

DECLINAREA A V-A

Cuprinde substantive feminine.

Sg. Pl. Ex. Sg. Pl.

N es es N res (lucru) res

G ei erum G rei rerum

D ei ebus D rei rebus

Ac em es Ac rem res

Abl e ebus Abl re rebus

V es es V res res

PRONUMELE

PRONUMELE PERSONAL

Persoana I

Sg. Pl.

N ego = eu nos = noi

G mii = de mine nostri - de noi/ nostrum = dintre noi

D mibi = mie, imi, mi nobis = noua, ne, ni

Ac me = pe mine, ma nos = pe noi, ne

Abl (a) me = (de catre) mine (a) nobis = (de catre) noi

Persoana a II-a

Sg. Pl.

N tu = tu vos = voi

G tui = de tine vestri = de voi/ vestrum = dintre voi

D tibi = tie, iti, ti vobis = voua, va, v

Ac te = pe tine, te vos = pe voi, va

Abl (a) te = )(de catre) tine (a) vobis = (de catre) voi

NOTA BENE

Nominativele "ego", "tu", "nos", "vos" se folosesc numai pentru a scoate in evident

subiectul.

Genitivul pronumelor personale nu exprima posesia (pentru aceasta valoare se

foloseste adjectivul posesiv). El poate avea, fie functia de complement al unor verbe care se construiesc cu Genitivul, fie de atribut (partitiv): nostrum, vestrum.

Pentru a arata asocierea (cu mine, cu tine, cu el, etc.) se foloseste Abl + prep "cum" =

= "cu" (se foloseste cu pronumele. Ex: mecum = cu mine; tecum = cu tine; secum = cu sine; nobiscum = cu noi; vobiscum = cu voi).

Nu exista pronume personale de persoana a III-a. Pentru aceasta se foloseste fie un

pronume demonstrativ (is, ea, id), fie un pronume reflexiv.

PRONUMELE REFLEXIV

Nu are cazul Nominativ (il gasim in dictionar la Acuzativ)

Formele lui sunt comune tuturor genurilor

Aceeasi forma se foloseste atat pentru singular, cat si pentru plural

Pronumele reflexiv se foloseste cand persoana pe care o inlocuieste este aceeasi cu subiectul

Sg. / Pl.

N -

G sui = de sine

D tibi = isi, pentru sine

Ac se = se

Abl se = prin sine

Genitivul "sui" are aceleasi valori ca cele ale pronumelui personal.

PRONUMELE SI ADJECTIVUL POSESIV

Fiecarui pronume personal so pronumelui reflexiv ii corespunde cate un adjectiv si pronume posesiv.

Forma acestuia este a unui adjectiv cu trei terminatii (de clasa I).

Sg.

Masc. Fem. Neutru

Pers. I meus mea mecum (al meu)

Pers. II tuus tua tuum (al tau)

Pers. III suus sua suum (al sau)

(reflexiv)

Pl.

Masc. Fem. Neutru

Pers. I noster nostra nostrum (al nostru)

Pers. II nester nestra nestrum (al vostru)

Pers. III suus sua suum (al lor)

Ca si pronumele reflexiv, de la care deriva, (suus, -a, -um) se refera atat la un posesor (sg.) cat si la mai multi (pl.); valoarea lui este reflexiva, posesorul fiind si subiectul propozitiei.

PRONUMELE DEMONSTRATIV

Limba latina are trei pronume demonstrative:

hic, haec, hoc - arata apropierea de pers. I, a vorbitorului - acesta de langa mine

iste, ista, istud - arata apropierea de pers. a II-a (a aceluia caruia i se vorbeste) - acesta de langa tine

ille, illa, illud - arata departarea, dar se poate referi si la un obiect apropiat de pers. a III-a

Pe langa aceste trei pronume demonstrative propriu-zise, limba latina mai are unul: is, ea, id, care trimite la un cuvant (sau o propozitie) din text (dinainte sau care urmeaza).

Pronumele "is" se poate traduce prin relativ de dupa el, se traduce prin "cel (care), ceea (ce)". Pe langa aceste patru pronume, mai exista:

un pronume de intarire: ipse, ipsa, ipsum = insumi, insuti, insusi

un pronume de identitate: idem, eadem, idem = acelasi, tot acela

OBSERVATIE!

Ipse, ipsa, ipsum se declina ca "ille", numai ca N, Ac netru se termina in "-m".

Idem, eadem, idem este format din "is" si particula "dem"

Inaintea particulei "-dem" desinentele terminate in "-m" il transforma pe acesta in "-n" :eundem,eorundem,

Declinarea demonstrativelor prezinta asemanari cu cea a adjectivelor cu trei terminatii. Principalele deosebiri sunt:

G sg se termina, la toate genurile, in "-ius"

D sg se termina, la toate genurile in "-i"

N, Ac sg neutru se termina, in general in "-d"

Singular Plural

Masc. Fem. Neutru Masc. Fem. Neutru

N ipse ipsa ipsum ipsi ipsae ipsa

G ipsius ipsius ipsius ipsorum ipsarum ipsorum

D ipsi ipsi ipsi ipsis ipsis ipsis

Ac ipsum ipsam ipsum ipsos ipsas ipsa

Abl ipso ipsa ipso ipsis ipsis ipsis

Singular Plural

Masc. Fem. Neutru Masc. Fem. Neutru

N idem eadem idem iidem eaedem eadem

G eiusdem eiusdem eiusdem eorundem earundem eorundem

D eidem eidem eidem iisdem iisdem iisdem

Ac eundem eandem idem eosdem easdem eadem

Abl eodem eadem eodem iisdem iisdem iisdem

PRONUMELE NEHOTARAT

Ca si in limba romana, pronumele nehotarate inlocuiesc un substantiv in mod nedeterminat, fara a face o precizare. Ele pot avea si rol de adjectiv (aceasta dubla functie explica forma dubla a neutrului).

Principalele pronume nehotarate sunt:

I1. Quis, quae, quid (quod) = cineva, ceva

2. Aliquis, aliqua, aliquid (aliquod) = cineva, ceva

3. Quidam, quaedam, quiddam (quoddam) = oarecine

4. Quisque, quaeque, quidque (quodque) = fiecare

5. Quivis, quaevis, quidvis (quodvis) = oricare, orice

OBSERVATIE!

Aceste pronume sunt compuse ale pronumelui relativ-interogativ pe care il voi prezenta in cele ce urmeaza.

Flexiunea compusului rezultat priveste numai pronumele relativ-interogativ, iar restul cuvantului ramane neschimbat.

II1. Unus, una, unum = unul singur

2. Alius, alia, aliud = altul

3. Alter, altera, alterum = celalalt

4. Uter, utra, utrum = unul din doi

5. Neuter, neutra, neutrum = niciunul

6. Ullus, ulla, ullum = vreunul

7. Nullus, nulla, nullum = niciunul

OBSERVATIE!

Aceste pronume se declina ca demonstrativele, au terminatii de la declinarile I si a II-a la toate cazurile, afara de genitivul singular terminat in "-ius" si de dativul singular, terminat in "-i".

III1. Nihil = nimic (de obicei indeclinabil)

2. Nemo (ne+ hemo) = niciun om - se declina dupa declinarea a III-a

PRONUMELE RELATIV

Pronumele relativ face legatura dintre o propozitie subordonata si unele cuvinte determinate din regenta. Se declina astfel:

Singular  Plural

Masc. Fem. Neutru Masc. Fem. Neutru

N qui quae quod (care) qui quae quae

G cuius cuius cuius quorum quarum quorum

D cui cui cui quibus quibus quibus

Ac quem quam quod quos quas quae

Abl quo qua quo quibus quibus quibus

OBSERVATII!

Pronumele relativ asezat la inceputul propozitiei inlocuieste un pronume demonstrativ, cu

valoare adjectivala sau substantivala, avand deci intelesul lui hic=acesta.

Pronumele relativ are valoare de substantiv atunci cand cuvantul determinat de el se afla in

alta propozitie. In cest caz, pronumele relativ se acorda cu substantivul determinat(antecedentul) numai in gen si numar, iar cazul va fi stabilit conform functiei lui in propozitie.

Pronumele relativ are valoare de adjectiv cand se afla langa cuvantul determinat, adica se

acorda cu acesta in gen, numar si caz.

PRONUMELE INTEROGATIV

Pronumele interogativ inlocuieste un substantiv asteptat ca raspuns la o intrebare: quis venit? = cine a venit?

Cand este insotit de un substantiv, are functie de adjectiv interogativ: quis liber est? = care (ce fel de) carte este? - acordandu-se in gen, numar si caz cu substantivul respectiv.

Pronumele interogativ se declina ca pronumele relativ, cu exceptia nominativului singular, care are forme diferite: quis (masc. si fem.) = cine?, quid (neutru) = ce?

OBSERVATIE!

Forma feminina "quis" este arhaica; ea a fost inlocuita cu "quae".

Pronumele interogativ are si doua compuse:

quisnam, quaenam, quidnam = cine? ce?

ecquis, ecqua(ecquae), ecquid = oare cine?

NUMERALUL

Numeralul este partea de vorbire care arata cantitatea sau ordinea lucrurilor sau a fiintelor. Numeralul care arata cantitatea este cardinal, iar cel care arata ordinea lucrurilor este ordinal.

Numeralul cardinal Numeralul ordinal Scrierea romana

1 - unus, una, unum primus, prima, primum (primul) I

2 - duo, duae, duo secundus, -a, -um (al doilea) II

3 - tres, tria tertius, -a, -um (al treilea) III

4 - quattuor quartus, -a, -um IV

5 - quinque quintus, -a, -um V

6 - sex sextus, -a, -um VI

7 - septem septimus, -a, -um VII

8 - octo octavus, -a, -um VIII

9 - nonem nonus, -a, -um IX

10 - decem decimus, -a, -um X

11 - undecim undecimus, -a, -um XI

12 - duodecim duodecimus, -a, -um XII

13 - tredecim tertius decimus (decima, decimum) XIII

14 - quattuordecim quartus decimus (-a, -um) XIV

15 - quindecim quintus decimus (-a, -um) XV

16 - sedecim sextus decimus (-a, -um) XVI

17 - septemdecim septimus decimus (-a, -um) XVII

18 - duodeviginti duodevicesimus, -a, -um XVIII

19 - undeviginti undevicesimus, -a, -um XIX

20 - viginti vicesimus, -a, -um XX

21 - viginti unus(unus et viginti) vicesimus primus XXI

22 - viginti duo(duo et viginti) vicesimus secundus XXII

30 - triginta trigesimus, -a, -um XXX

40 - quadraginta quadragesimus, -a, -um XL

50 - quinquaginta quinquagesimus, -a, um L

60 - sexaginta sexagesimus, -a, -um LX

70 - septuaginta septuagesimus, -a, -um LXX

80 - octoginta octogesimus, -a, -um LXXX

90 - nonaginta nonagesimus, -a, -um XC(LXXXX)

100 - centum centesimus, -a, -um C

101 - centum et unus centesimus primus CI

120 - centum et viginti centesimus vicesimus CXX

121 - centum vigintiunus centesimus vicesimus primus CXXI

200 - ducenti, -ae, -a ducentesimus, -a, -um CC

300 - trecenti, -ae, -a tricentimus, -a, -um CCC

400 - quadringenti, -ae, -a quadringentesimus, -a, -um CCCC

500 - quingenti, -ae, -a quingentesimus, -a, -um D

600 - sescenti, -ae, -a sescentesimus, -a, -um DC

700 - septingenti, -ae, -a septingentesimus, -a, -um DCC

800 - octingenti, -ae, -a octingentesimus, -a, -um DCCC

900 - nongenti, -ae, -a nongentesimus, -a, -um DCCCC

1000 - mille millesimus, -a, -um M

1140 - mille centum quadraginta millesimus centesimus quadragesimus MCXL

1900 - mille nongenti millesimus nongentesimus MCM

2000 - duo milia bismillesimus MM

1000000 - centum milia centies millesimus C

NUMERALUL DISTRIBUTIV, MULTIPLICATIV SI ADVERBIAL

Numeralul distributiv arata ate lucruri sau fiinte se gasesc repartizate intr-o unitate mai mare sau cate savarsesc deodata o actiune:

Numeralul multiplicativ arata de cate ori se mareste o cantitate sau sporeste o actiune.

Numeralul adverbial arata de cate ori se savarseste o actiune.

Exemple:

Numerale distributive:

Singuli, -ae, -a = cate unul

Bini, -ae, -a = cate doi

Terni, -ae, -a = cate trei

Quaterni, -ae, -a = cate patru

Quini, -ae, -a

Seni, -ae, -a

Septi, -ae, -a

Octoni, -ae, -a

Noveni, -ae, -a

Deni, -ae, -a

Undeni, -ae, -a

Duodeni, -ae, -a

Ternideni, -ae, -a

20. Viceni, -ae, -a

21. Viceni singuli, -ae, -a

30. Triceni, -ae, -a

100. Centeni, -ae, -a

101. Centeni singuli, -ae, -a

200. Duceni

1000. Singula milia

Numerale explicative Numerale adverbiale

Simplex = simplu semel = o data

Duplex = dublu bis = de doua ori

Triplex = triplu ter = de trei ori

Quadruplex = impatrit quarter = de patru ori

Quincuplex = incincit  quinquiens = de cinci ori

Septenplex = inseptit septiens = de sapte ori

Decemplex = inzecit  deciens = de zece ori

Centumplex = insutit  centiens = de o suta de ori

VERBUL

Verbul ESSE = A fi

Este verbul cel mai frecvent folosit in vorbire; este un verb neregulat; auxiliar, servind la formarea unor timpuri compuse ale verbelor pasive, deponente si ale conjugarii penfrastice.

INDICATIV

Timpuri simple: Timpuri compuse:

Prezent Perfect

Sum - Sumus Fui (am fost) - Fuimus

Es - Estis Fuisti - Fuistis

Est - Sunt (ei sunt) Fuit - Fuerunt

Imperfect Mai mult ca perfectul

Eram - Eramus Fueram (fusesem) - Fueramus

Eras - Eratis Fueras - Fueratis

Erat - Erant (ei erau) Fuerat - Fuerant

Viitor Viitor anterior (al II-lea)

Ero - Erimus Fuero (voi fi fost) - Fuerimus

Eris - Eritis Fueris - Fueritis

Erit - Erunt (ei vor fi) Fuerit - Fuerint

CONJUNCTIV

Timpuri simple: Timpuri compuse:

Prezent Perfect

Sum (sa fim) - Simus Fuerim (sa fi fost) - Fuerimus

Sis - Sitis Fueris - Fueritis

Sit - Sint Fuerit - Fuerint

Imperfect Mai mult ca perfectul

Essem (as fi) - Essemus Fuissem (as fi fost) - Fuissemus

Esses - Essetis Fuisses - Fuissetis

Esset - Essent Fuisset - Fuissent

IMPERATIV

Prezent Viitor

sg. II - es (fii) sg. II - esto (sa fii)

pl. II - este (fiti) III - esto (sa fie)

pl. II - estote (sa fiti

III - sunto (sa fie)

INFINITIV

Prezent Perfect

Esse - a fi; ca este Fuisse - a fi fost; ca a fost

Viitor - folosit mai ales in texte juridice

Sg. Futurum esse (m) Pl. Futuros esse (m)

Futuram esse (f) ca va fi Futuras esse (f) ca vor fi

Futurum esse (n) Futura esse (n)

OBSERVATIE! Exista si forma "fore" la infinitiv viitor!

PARTICIPIU

Viitor - futurus, -a, -um = cel, cea care va fi

Compusele verbului "SUM":

Verbul "sum" are 11 compuse cu o serie de proverbe:

Absum, abesse, afui = a fi lipsa, a fi departe

Adsum, adesse, adfui = a fi de fata

Desum, deesse, defui = a lipsi

Insum, inesse, infui = a fi inauntru

Intersum, interesse, interfui = a lua parte

Obsum, obesse, obfui = a fi impotriva, a vatama

Possum, posse, potui = a putea

Prossum, prodesse, profui = a fi de folos

Praesum, praeesse, praefui = a fi in frunte

Subsum, subesse, subfui = a fi sub

Supersum, superesse, superfui = a fi deasupra, a ramane

Aceste verbe se conjuga ca si verbul "sum", prepozitiile ramanand neschimbate. Numai doua

verbe ("absum", "praesum") au si participiul prezent sub forma "absens, -tis" si "praesens, -tis".

De asemenea, doua verbe prezinta neregularitati in conjugare: "possum" si "prossum".

Verbul "possum, posse, potui" = a putea

INDICATIV

Prezent Imperfect

Possum (eu pot) - Possumus Poteram (eu puteam) - Poteramus

Potes - Potestis Poteras - Poteratis

Potest - Possunt Poterat - Poterant

Viitor Perfect

Potero (eu voi putea) - Poterimus Potui (eu am putut) - Potuimus

Poteris - Poteritis Potuisti - Potuistis

Poterit - Poterunt Potuit - Potuerunt

Mai mult ca perfect Viitor anterior

Potueram (eu putusem) - Potueramus Potuero (eu voi fi putut) - Potuerimus

Potueras - Potueratis Potueris - Potueritis

Potuerat - Potuerant Potuerit - Potuerint

CONJUNCTIV

Prezent Imperfect

Possim (eu sa pot) - Possimus Possem (eu as putea) - Possemus

Possis - Possitis Posses - Possetis

Possit - Possint Posset - Possent

Perfect Mai mult ca perfectul

Potuerim (eu sa fi putut) - Potuerimus Potuissem (eu as fi putut) - Potuissemus

Potueris - Potueritis Potuisses - Potuissetis

Potuerit - Potuerint Potuisset - Potuissent

INFINITIV

Prezent Perfect

Posse = a putea, ca poate ca pot Potuisse = ca a (au) putut

Verbul "prosum, prodesse, profui" - a fi de folos

INDICATIV

Prezent Imperfect

Prosum (sunt de folos) - Prosumus Proderam (eram de folos) - Proderamus

Prodes - Prodestis Proderas - Proderatis

Prodest - Prosunt Proderat - Proderant

Viitor Perfect

Prodero (voi fi de folos) - Proderimus Profui (am fost de folos) - Profuimus

Proderis - Proderitis Profuisti - Profuistis

Proderit - Proderunt Profuit - Profuerunt

Mai mult ca perfect Viitor anterior

Profueram (fusesem de folos) - Profueramus Profuero (voi fi fost de folos) - Profuerimus

Profueras - Profueratis Profueris - Profueritis

Profuerat - Profuerant Profuerit - Profuerint

CONJUNCTIV

Prezent Imperfect

Prosim (sa fiu de folos) - Prosimus Proderam (as fi de folos) - Proderamus

Prosis - Prositis Proderas - Proderatis

Prosit - Prosint Proderat - Proderant

Perfect Mai mult ca perfectul

Profuerum (sa fi fost de folos) - Profuerimus Profuissem (as fi fost de folos) - Profuissemus

Profueris - Profueritis Profuisses - Profuissetis

Profuerit - Profuerint Profuisset - Profuissent

INFINITIV

Prezent - Prodesse = ca este (sunt) de folos Perfect - Profuisse = ca a (au) fost de folos

IMPERATIV

Prezent Viitor

Sg. II - prodes (fii de folos) Sg. II - prodesto (sa fii de folos)

Pl. II - prodeste (fiti de folos) III - prodesto (sa fie de folos)

Pl. II - prodestote (sa fiti de folos)

III - prosunto (sa fie de folos)

INFINITIV VIITOR

Sg. Profuturum (-am, -um) esse = ca va fi de folos

Pl. profuturos (-as, -a) esse = ca vor fi de folos

PARTICIPIU VIITOR

Profuturus, -a, -um = (cel, cea) care va fi de folos

VERBUL

Fiecare verb apartine unei conjugari. Limba latina are tot patru conjugari:

Conj. I: are vocala tematica (VT) a" - laudo, laudare (a lauda)

Conj. a II-a: e" - teneo, tenere (a tine)

Conj. a III-a: "e" - lego, legere (a citi); facio, facere (a face)

Conj. A IV-a: "i" - audio, audire (a auzi)

OBSERVATIE!

Un verb latinesc apare in dictionar cu patru forme:

Laudo, laudare, laudavi, laudatum

(ind.,prez.,I,sg.) (inf.,prez.-tema prezentului (ind.,pf.,I,sg. (supin - tema supinului)

tema perfectului)

Tema prezentului se afla indepartand terminatia "-re" de la infinitiv prezent.

Lauda - re tema prezentului este formata din radicalul (R) "laud" + VT "a"

(tema prez)

Tema perfectului se afla indepartand terminatia "-i" de la a treia forma a verbului.

Laudav-i

(tema pf)

Tema supinului se afla indepartand terminatia "-um" de la a patra forma a verbului.

Laudat - um

(tema

supinului)

Chiar daca verbele de conjugarea a II-a si cele de conjugarea a III-a au vocala tematica "e", ele se pot deosebi deoarece verbele de conj. a II-a au la indicativ prezent (prima forma) "e" inainte de "o" (teneo, tenere), iar cele de conj. a III-a au fie consoana (lego, legere), fie vocala (facio, facere - verbe vocalice).

Verbul are doua diateze:

Activa - subiectul face actiunea (eu laud)

Medio - pasiva - subiectul fie face actiunea si o suporta (ma spal), fie suporta actiune (sunt spalat)

Are moduri personale si nepersonale.

Personale: indicativ, conjunctiv, imperativ (Observatie! Nu are conditional optativ)

Nepersonale : a) trei moduri cu forme substantiale: infinitiv - a lauda

gerunziu - de a lauda

supin - spre a lauda; de laudat

b) doua moduri cu forme adjectivale: participiu - laudat

gerunziu - care este de laudat

Verbul are sase forme temporale. Toate sase se gasesc la modul indicativ; celelalte

moduri au putine forme.

Timpuri simple: prezent

imperfect

viitor

Timpuri compuse: perfect

mai mult ca perfectul

viitor anterior (al II-lea)

Verbul are trei persoane (I, II, III) si doua numere (singular si plural) exprimate prin

desinente.

Desinente

Activ - la toate timpurile, afara de Pasiv - numai la timpurile simple

perfect indicativ

I: o/m - mus I: or/r - mur

II: s - tis II: ris/re - mini

III: t - nt III: tur - ntur

Desinentele personale la perfectul indicativ

I: i - imus

II: isti - istis

III: it - erunt/ere

Desinentele imperativului

Activ

Prezent Viitor

Sg. II - tema Sg. II - to Sg. III - to

Pl. II - tema + te Pl. II - tote Pl. III - nto

Pasiv

Prezent Viitor

Sg. II - re Sg. II - tor Pl. III - ntor

Pl. II - mini Sg. III - tor

FORMAREA TIMPURILOR

INDICATIV

Prezent - se formeaza la conjugarile I si a II-a din tema de prezent + terminatiile

o - mus

s - tis

t - nt

Conj. I - canto, cantare

canto (eu cant) - cantamus

cantas - cantatis

cantat - cantant

Conj. a II-a - teneo, tenere

teneo (eu tin) - tenemus

tenes - tenetis

tenet - tenent

La conjugarea a III-a se formeaza din: radicalul prezentului + "i" + terminatii

+ "u" + "nt" la persoana a III-a pl

Lego, legere Facio, facere

lego (eu citesc) - legimus facio (eu fac) - facimus

legis - legitis facius - facitis

legit - legunt facit - faciunt

OBSERVATIE!

Verbele vocalice (facio, facere) il pastreaza pe "i" in toata conjugarea.

La conjugarea a IV-a se formeaza din tema prezentului + term. personale (la pers. a III-a pl inaintea terminatiei "nt" apare "u").

Finio, finire

finio (eu termin) - finimus

finis - finitis

finit - finiunt

Imperfect - se formeaza la conj. I si a II-a din tema prezentului + "ba" + term.

m - mus

s - tis

t - nt

Voco, vocare - a chema

vocabam - vocabamus

vocabas - vocabatis

vocabat - vocabant

Suadeo, suadere - a sfatui

suadebam - suadebamus

suadebas - suadebatis

suadebat - suadebant

La conj. a III-a se formeaza din radical + "e" + "ba" + terminatiile personale m, s, t, mus, tis, nt.

Dico, dicere

dicebam - dicebamus

dicebas - dicebatis

dicebat - dicebant

Facio, facere

faciebam - faciebamus

faciebas - faciebatis

faciebat - faciebant

La conj. a IV-a se formeaza din tema prezentului + "e" + "ba" + terminatii.

Audio, audire - a auzi

audiebam - audiebamus

audiebas - audiebatis

audiebat - audiebant

Viitor - la conjugarile I si a II-a se formeaza din tema prez. + "ba" (pers. I sg)

"bi" + term (pers. II,III,I,II pl)

"bu" + "nt" (pers. a III-a pl)

Voco, vocare

vocabo (eu voi chema) - vocabimus

vocabis - vocabitis

vocabit - vocabunt

Teneo, tenere

tenebo - tenebimus

tenebis - tenebitis

tenebit - tenebunt

La conj. a III-a se formeaza din radical + "a" + "m" (pers. I sg)

"e" + term s, t, mus, tis, nt

Dico, dicere

dicam - dicemus

dices - dicetis

dicet - dicent

Audio, audire

audiam - audiemus

audies - audietis

audiet - audient

Perfect - se formeaza la toate conjugarile din tema perfectului (a treia forma a verbului) + terminatiile personale: i, isti, it, imus, istis, erunt/ere.

Tema perfectului se afla indepartand terminatia "-i" de la a treia forma.

Conj. I

Canto, cantare, cantavi

cantavi (am cantat) - cantavimus

cantavisti - cantavistis

cantavit - cantaverunt/cantavere

Conj. a II-a

Habeo, habere, habui

habui (am avut) - habuimus

habuisti - habuistis

habuit - habuerunt/habuere

Conj. a III-a

Dico, dicere, diximus

dixi (am spus) - diximus

dixisti - dixistis

dixit - dixerunt/dixere

Conj. a IV-a

Audio, audire, audivi

audivi (am auzit) - audivimus

audivisti - audivistis

audivit - audiverunt/audivere

Mai mult ca perfectul - se formeaza la toate conjugarile din tema perfectului + "era" + term.

Ex. Canto, cantare, cantavi

cantaveram (cantasem) - cantaveramus

cantaveras - cantaveratis

cantaverat - cantaverant

Viitor anterior - se formeaza la toate conjugarile din tema perfectului + "ero" (pers. I sg)

+ "eri" + term.

cantavero (voi fi cantat) - cantaverimus

cantaveris - cantaveritis

cantaverit - cantaverint

Prezent

Conjunctiv - se formeaza la conj. I din tema prezentului (cu vocala tematica "a" inlocuita cu "e") + terminatii.

Canto, cantare

cantem (sa cant) - cantemus

cantes - cantetis

cantet - cantent

La conj. a II-a, a III-a si a IV-a se formeaza din tema prezentului + "a" + terminatii.

Conj. a II-a

habeam (sa am) - habeamus

habeas - habeatis

habeat - habeant

Conj. a III-a (radical + "a" + terminatii)

Dico, dicere

dicam (sa spun) - dicamus

dicas - dicatis

dicat - dicant

Conj. a IV-a

Audio, audire

audiam (sa aud) - audiamus

audias - audiatis

audiat - audiant

Imperfect - (se traduce cu optativul prezent din limba romana) se formeaza la toate conjugarile din infinitiv prezent + terminatii.

Dico, dicere (conj. a III-a)

dicerem (as zice) - diceremus

diceres - diceretis

diceret - dicerent

Perfect - se formeaza la toate conjugarile din tema perfectului + "eri" + terminatii (este identic cu indicativul viitor anterior exceptand persoana I singular)

Voca, vocare, vocavi - a chema (conj. I)

vocaverim (sa fi chemat) - vocaverimus

vocaveris - vocaveritis

vocaverit - vocaverint

Mai mult ca perfectul - (se traduce cu optativul perfect din limba romana) se formeaza la toate conjugarile din tema perfectului + "isse" + terminatii.

vocavissem (as fi chemat) - vocavissemus

vocavisses - vocavissetis

vocavisset - vocavissent

Imperativ prezent - se formeaza la conjugarile I, a II-a si a IV-a din: pers.a II-a sg. tema prezentului

pers.a II-a pl. tema prez. + "te"

voco, vocare - voca! (cheama!)

vocate! (chemati!)

La conj. a III-a se formeaza din: pers. a II-a sg - radical + "e"

pers. a II-a pl - radical + "i" + "te"

dico, dicere - dice! (spune!)

dicite! (spuneti!)

Diateza pasiva

Se folosesc doua sisteme,bazate numai pe doua teme:

1. tema prezentului
2. tema perfectului

Timpurile care la activ se formeaza de la tema prezentului(simple:prezent,imperfect si viitor),la pasiv schimba desinentele personale active(-m,-s,-t,-mus,-tis,-nt)cu desinentele personale pasive(-r,-ris,-tur,-mur,-mini,-ntur)

Activ-imperfect pasiv-imperfect

Lauda-ba-m lauda-ba-mus lauda-ba-r lauda-ba-mur

Lauda-ba-s lauda-ba-tis lauda-ba-ris lauda-ba-mini

Lauda-ba-t lauda-ba-nt lauda-ba-tur lauda-ba-ntur

Sufixele temporale si modale raman aceleasi ca si la diateza activa.

Celelalte timpuri,care la activ se formeaza de la tema perfectului(timpurile compuse:perfect,m.m.c.p,viitor anterior) au forme compuse din perfect pasiv,la care se adauga timpurile verbului "a fi"

Participiul perfect pasiv

Se formeaza din tema supinului(a patra forma a verbului)-se indeparteaza terminatia:-um,la care se adauga terminatiile adjectivului de clasa I:-us,-a,-um

EX:laudo,laudare,laudavi,laudatum

Tema supunului:laudat

Participiul perfect pasiv(masc):laudatus-de laudat,(fem):laudata,(neutru):laudatum

Indicativ perfect pasiv+prezentul vb "a fi"

Laudatus ,-a,-um sum-am fost laudat laudati,-ae, sumus

Laudatus,-a,-um es laudati,-e,-a estis

Laudatus,-a,-um est laudatus,-ae,-a sunt

Indicativul m.m.c.perfect pasiv+imperfectul vb "a fi"

Laudatus,-a,-um eram-fusesem laudat

Indicativul viitor anterior+viitorul vb "a fi"

Laudatus,-a,-um ero -voi fi laudat

Conjunctivul perfect+conj prezent al vb " a fi"

Laudatus,-a,-um sim sa fi fost laudat

Conjunctiv m.m.c.perfect+conj imperfect al vb "a fi"

Laudatus,-a,-um essem as fi fost laudat

Observatie:participiul perfect pasiv nu-si schimba forma.

v     In limba latina exista verbe care au intotdeauna diateza pasiva,dar intelesul lor este activ sau reflexiv(se numesc verbe deponente):

Hortor,hortari,hortatus sum=a indemna

Glorior ,gloriari,gloriatus sum=a se fali

v     Exista si verbe care la timpurile simple se conjuga la diateza activa,iar la cele compuse la diateza pasiva,iar intelesul lor este activ sau reflexiv(se numesc verbe semideponente)

Audeo,audere,ausus sum=a indrazni

Fido,fidere,fisus sum=a se increde

Gaudeo,gaudere,gavisus sum=a se bucura

Soleo,solere,solitus sum=a obisnui

Confido,confidere,confisus sum=a avea incredere

Diffido,diffidere,diffisus sum=a nu avea incredere

Verbe impersonale

Ca si in limba romana,exista verbe care se folosesc,de obicei,la persoana a III-a singular,fara a avea un subiect hotarat:pluit=ploua;tonat=tuna;decet=se cuvine;accidit=se intampla; oportet=trebuie

SINTAXA

Sintaxa propozitiei

Cazurile

Nominativul

Este cazul in care stau :subiectul,atributul adjectival,apozitia,numele predicativ.

Uneori ,nominativul se intrebuinteaza:

-in exclamatii

-in locul vocativului

Genitivul

La origine,genitivul a aratat,probabil,intregul din care se ia o parte.Apoi ,succesiv ,a exprimat :

v     Intregul asupra caruia se rasfrange in parte actiunea unui verb

v     Posesorul unui lucru

v     Subiectul sau obiectul unei lucrari exprimate printr-un substantiv

v     Calitatea unui lucru

v     Pretul unui lucru

v     Lucrul cu privire la care se face o exclamatie

Genitivul cu functie de atribut

Genitivul partitiv

Arata intregul din care se ia o parte:Eorum una pars.=o parte dintre acestia.

Genitivul partitiv apare dupa:

1. adverbe care exprima ideea de cantitate:multum=mult,parum=putin, plus=mai mult,tantum=atat
2. nume care exprima ideea de cantitate :amphora vini=o amfora cu vin
3. pronume neutre:quid=ce,aliquid=ceva, nihil=nimic, id=aceasta
4. adverbe de loc:ubi=unde,aliquo=undeva,postidea=dupa aceea
5. adjective la neutru:reliquum vitae=restul vietii
6. adjective la comparativ si superlativ:summe ducum=tu,cel mai mare dintre comandanti
7. adjective care exprima ideea de participare:particeps=care participa,

Genitivul apartenentei

Arata posesorul unui lucru sau al unei fiinte:Domus Ciceronis=casa lui Cicero

Genitivul explicativ

Aduce o explicatie in plus:fontem Timavi=fantana Timavi

Genitivul subiectiv,obiectiv

Apar dupa substantive verbale,pot fi inlocuite cu un subiect sau cu un complement de obiect

Genitivul subiectiv arata subiectul lucrarii implicite in numele pe langa care sta:cantus volucrum= cantecul pasarilor(pasarile canta)

Genitivul obiectiv arata obiectul care sufera actiunea :faber suae fortunae= fauritorul soartei sale

Genitivul calitatii

Arata insusirea fiintei sau a lucrului exprimat de numele pe langa care este pus si pe care-l determina: homines magnae virtutis= oameni de mare curaj

Genitivul relatiei

Arata acea privinta fata de care se indeplineste actiunea unui verb sau substantiv:omnium rerum desperatio

=disperare in toate privintele.

Genitivul cu functie de complement

Este cerut de- verbe de memorie (memini,meminisse= a-si aminti, obliviscor,oblivisci=a uita)

-dupa adjective care exprima ideea de:

v     belsug:plenus,refertus

v     participare:particeps

v     pricepere:peritus

Dativul

Arata fiinta sau lucrul in interesul caruia se indeplineste lucrarea indicata de verbul pe langa care este asezat.

Are functia de complement indirect.Tibi aras.=pentru tine ari.

Dativul apare dupa:

v     verbe care exprima ideea de:

apropiere:appropinquare, coniungere,assidere,implicare, sociare,=a se apropia,a se uni

v     verbe tranzitive in limba romana,dar intranzitive in limba latina:

suadeo= a se ocupa,parco=a cruta,invideo=a invidia,noceo=a vatama,fido=a avea incredere,

v     verbe cu preverbe:antecedo,praesto,praecedo,=a o lua inaintea cuiva ,praesum=a fi in frunte

v     adjective:proximus=foarte apropiat, propinquus=apropiat, acceptus=primit,gratus=placut, ingratus=neplacut,invisus=urat,carus=

drag,propius=propiu,simillis=asemanator

Sunt mai multe specii de dativ:

dativul avantajului si al pagubei

dativul etic

dativul de scop

dativul persoanei care judeca

dativul autorului

Acuzativul

Acuzativul are functia de complement direct si complement circumstantial,subiect al infinitivalei

1.Cu functia de complement direct,acuzativul este cerut de urmatoarele verbe:

v     verbe tranzitive:

lego,video,facio,scribo,oro,laudo

Caesar Gallos vicit.=Cezar i-a invins pe galli.

v     Verbe tranzitive in latina,intranzitive in romana

Timere,metuere=a se teme,cavere=a se pazi,fugere=a fugi,vitare,evitare=a se feri

Cave canem fereste-te de caine.

v     Verbe care admit complement dublu(al persoanei si al obiectului)

Rogare,poscere=a ruga,docere=a invata,vocare=a chema

Magister pueros lectionem docet.=profesorul ii invata pe copii lectia.

v     Verbe intranzitive care cer un complement intern derivat din radacina acestora.

Vivere=a trai,somniare=a dormi,cantare=a canta,pugnare=a lupta

Somnium somniavi.=a dormi somnul.

2.Cu functia de complement circumstantial,acuzativul poate exprima:

Locul-directia:Romam,domum eo.=Merg la Roma,acasa.

-intinderea in spatiu:Per Romam ambulo.=Ma plimb prin Roma.

Timpul-intinderea in timp:Per multos annos vixit.=A trait multi ani.

Ablativul

Are functie de complement circumstantial:

de loc-separativ:Domo,ex Italia profectus est.=a plecat de acasa ,din Italia.

Locativ:In urbe sum.=sunt in oras.

de timp-In pueritia.=in copilarie

de mod,de cauza,de instrument,sociativ.Variis modis.=In feluri diferite

Metu=de teama

Gladiis pugnatum est.=s-a luptat cu sabiile.

Cum his legatis venit=a venit cu acesti soli.

Are functie de complement:

dupa verbe care arata o despartire,o oprire

dupa verbele deponente:utor(a se folosi),fungor(a Indeplini),fruor(a se bucura)

agentul(subiectul logic al propozitiei)dupa un verb la diateza pasiva.

Subiect in ablativul absolut

Sintaxa frazei

Propozitiile completive

conjunctivala

-se construieste cu modul conjunctiv

-este introdusa de prepozitiile:ut =sa, ca sa ne= sa nu ut non,ut ne,ne non =ca nu quin,quominus=ca(cand regent este un verb la forma negativa de obstacol ori indoiala)

2.completiva cu quod

-se construieste cu modul indicativ

-este introdusa de conjunctia quod =ca

3.interogativa indirecta

-se construieste cu modul conjunctiv