Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice




Acasa » referate » literatura romana » gramatica
Gradele comparativ si superlativ cu tructura: cel mai (putin) + adjectiv

Gradele comparativ si superlativ cu tructura: cel mai (putin) + adjectiv




gRADELE COMPARATIV SI SUPERLATIV CU TRUCTURA: Cel mai (puTin) + adjectiv

I.        In limba romana, adjectivele la gradul superlativ relativ se formeaza prin procliza articolelor demonstrative-adjectivale cel, cea, cei, cele etc. - variabile dupa gen, numar si caz - la un adjectiv cu forma de comparativ (v. Mioara Avram, Gramatica pentru toti, Bucuresti, Ed. Humanitas, 1997; Dumitru Bejan, Gramatica limbii romane. Compendiu, Cluj, Editura Echinox, 1995; I. N. Bitea, Observatii asupra unor opinii despre adverb, SCL, 2/1987; Grigore Brancus, Manuela Saramandu, Gramatica limbii romane. Morfologia, Bucuresti, Editura Atos; Corneliu Dimitriu, Tratat de gramatica a limbii romane. Morfologia, Iasi, Institutul European, 1999; Iorgu Iordan, Vladimir Robu, Limba romana contemporana, Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica, 1978; Dumitru Ivanus, Limba romana contemporana. Morfologia, ed. a IV-a, Craiova, Ed. Universitaria, 2002; Maria Manoliu, Asupra categoriei comparatiei in limba romana, SCL, 2/1962; Ion Toma, Limba romana contemporana. Privire generala, Bucuresti, Editura Niculescu, 2001; Gheorghe Trandafir, Probleme controversate de gramatica a limbii romane actuale, Craiova, 1982 etc. sau volumele colective: Angela Bidu-Vranceanu, Cristina Calarasu, Liliana Ionescu-Ruxandoiu, Mihaela Mancas, Gabriela Pana Dindelegan, Dictionar de stiinte ale limbii, Bucuresti, Editura Nemira, 2001; Marius Sala (coord.), Enciclopedia limbii romane, Bucuresti, Editura Univers Enciclopedic, 2001 etc.)..


In acest caz, cel + adjectiv la comparativul de superioritate formeaza un adjectiv la gradul superlativ de superioritate:

cel mai atent, cea mai harnica, celor mai buni etc.

iar cel + adjectiv la comparativul de inferioritate formeaza gradul superlativ relativ de inferioritate:

cel mai putin atent, cea mai putin harnica, celor mai putin buni etc.

II.     Formal, adjectivul la comparativ sau la superlativ relativ este o sintagma in care distingem doi termeni: termenul I sau prima parte a comparatiei se diferentiaza prin morfemele mobile antepuse specifice fiecarui grad, atasate formei de pozitiv, iar termenul al doilea sau termenul de referinta este exprimat in majoritatea enunturilor printr-un complement de mod comparativ (considerat si complement indirect: v. C. Dimitriu, Tratat, p. 203), ori, mai rar, printr-un complement de loc sau de timp (v. C. Dimitriu, Tratat, p. 203; Mioara Avram, Gramatica pentru toti, p. 129); la nivelul frazei, termenul al II-lea poate fi si o propozitie subordonata circumstantiala de mod comparativa.

Si termenul al II-lea se diferentiaza formal prin ocurenta unor elemente specifice fiecaruia dintre cele doua grade de comparatie: comparativ sau superlativ.

III.           Cuvintele din limba literara cel, cea, cei, cele, celui, celei, celor, precum si corespondentele lor populare al, a, ai, ale, alui, alei, alor sunt articole demonstrative sau adjectivale, provenite din pronume demonstrative literare: acela, aceea, aceia, acelea, aceluia, aceleia, acelora, sau populare: ala, aia, aia, alea, aluia, aleia, alora.

De aceea, articolele demonstrative cel, al, cea, a etc. sunt si pronume demonstrative de departare, forme scurte, ori adjective pronominale demonstrative de departare, forme scurte, bineinteles cand apar in contexte diferite.

Intr-un articol (Despre cel, cea, cei, cele in limba romana, in 'Analele Universitatii din Craiova', 1-2/1998, pag. 114-118) am precizat toate situatiile contextuale prin care am delimitat cele trei valori morfologice ale cuvantului cel (si ale formelor sale flexionare - literare si populare): articol/ pronume/ adjectiv demonstrativ.

IV.           In sintagmele cel mai bun / cel mai putin bun / al mai bun/ al mai putin bun etc. se observa ocurenta articolului demonstrativ-adjectival in structura adjectivului bun, la gradul superlativ relativ.

Astfel, in enunturile:

El este cel mai bun dintre noi.

Ea a fost cea mai buna dintre cate au participat la concurs.

cel mai bun si cea mai buna sunt adjective in care cel si cea sunt articole demonstrative-adjectivale, morfeme analitice (v. Andra Serbanescu, Superlativ, in Marius Sala (coordonator), Enciclopedia limbii romane, p. 551) ale gradului superlativ de superioritate, avand termenul al doilea al comparatiei sau termenul II de referinta (v. Iorgu Iordan si Vladimir Robu, Limba romana contemporana¸ p. 404) exprimat printr-un complement circumstantial de mod comparativ (dintre noi, in ex. 1) considerat de C. Dimitriu (Tratat, p. 202) complement indirect sau printr-o propozitie subordonata circumstantiala de mod comparativa (dintre cate au participat la concurs, din ex. 2).

Tot astfel, trebuie interpretate si sintagmele subliniate din enunturile urmatoare:

Cel mai putin atent din clasa/ dintre noi/ intre noi este Costel.

Cu cea mai putin atenta dintre voi nu discut.

Cei mai putin respectuosi dintre cati/ dintre cate au participat au fost atentionati.

Cu cei mai putin respectuosi dintre cati s-au prezentat n-am discutat;

sau sintagmele alcatuite cu formele oblice ale cuvantului cel, :

Celui mai putin silitor din clasa/ din scoala i se da nota mica.

Celor mai putin talentate dintre cate au concurat nu li s-a dat nici un premiu.;

precum si sintagmele urmatoare (adjective la superlativ relativ de superioritate ori de inferioritate), alcatuite cu formele populare: al, a, / alui, alei:

Al mai bun din clasa esti tu.

A mai putin bogata dintre noi este ea.

Alor mai frumoase dintre cate au participat li s-a dat orice.

Alor mai putin buni dintre cati au participat nu li s-a dat nimic.

O prima concluzie este ca, in toate enunturile de mai sus (1-12), adjectivele substantivizate sau nesubstantivizate subliniate sunt la gradul superlativ relativ de superioritate (ex. 1, 2, 9, 11) sau de inferioritate (ex. 3, 4, 5, 6, 7, 8, 10, 12) - in structura carora cuvintele cel, cea, cei, celui, celor, al, a, alor sunt articole-demonstrative adjectivale, literare sau populare, variabile dupa gen, numar si caz (v. si C. Dimitriu, Tratat, p. 207)  care preceda comparativele de superioritate ori de inferioritate (v. si Dictionar de stiinte ale limbii, 2001, p. 520) - si ca au diferite functii sintactice: subiect (ex. 5), nume predicativ (ex. 1, 2, 3, 9, 10), complement indirect in acuzativ (ex. 4, 6) sau in dativ (ex. 7, 8, 11, 12).



Toate adjectivele (1-12) sunt la gradul superlativ relativ pentru ca termenul al II-lea al comparatiei sau termenul II de referinta este un complement de mod comparativ (sau complement de comparatie, v. Maria Manoliu, p. 212; ori complement comparativ, v. I. N. Bitea, p. 158), care poate fi inlocuit cu un complement de timp: Ieri a fost ziua cea mai buna din viata lui (v. C. Dimitriu, Tratat, p. 203) ori de loc: El este cel mai bun de aici/ de acolo. (v. M. Avram, Gramatica, p. 124; C. Dimitriu, Tratat, p. 203) sau o propozitie subordonata circumstantiala de mod comparativa, care poate fi inlocuita si cu o propozitie circumstantiala de timp ('Asta e ziua lui cea  mai buna de cand traieste.', v. C. Dimitriu, Tratat, p. 203, M. Avram, Gramatica, p. 124).

Atat in structura complementelor, cat si a subordonatelor care constituie termenul al II-lea de comparatie al adjectivelor la superlativul relativ de superioritate ori de inferioritate intra obligatoriu una dintre prepozitiile: din si, mai rar, in; dintre  si, mai rar, intre ori chiar printre (v. M. Avram, Gramatica, p. 124).

V.      Pe de alta parte, structurile omonime cel mai bun, cea mai buna etc. pot fi interpretate morfologic si sintactic si altfel, cand apar insa in contexte precum:

Cel mai bun decat mine/ ca noi/ in comparatie cu noi a castigat.

Cea mai buna decat cate/ in comparatie cu cate/ comparativ cu cate/ fata de cate au participat la concurs a fost Maria.

In propozitia 13, grupul cel mai bun este alcatuit din pronumele demonstrativ cel (= acela), urmat si determinat de adjectivul mai bun la gradul comparativ de superioritate, al carui termen II de comparatie sau de referinta este unul dintre complementele de mod comparativ decat mine, ca noi, in comparatie cu noi, iar, in propozitia 14, sintagma cea mai buna este alcatuita din pronumele demonstrativ cea (= aceea), determinat de adjectivul urmator mai buna la gradul comparativ de superioritate, al carui termen II este exprimat printr-o propozitie subordonata circumstantiala de mod comparativ (decat cate/ in comparatie cu cate/ comparativ cu cate/ fata de cate au participat la concurs).

La fel trebuie interpretate si sintagmele subliniate din urmatoarele enunturi:

Cei mai putin atenti decat mine/ in comparatie cu mine/ comparativ cu mine nu au inteles explicatiile profesorului.

Celor mai putin atenti decat noi/ in comparatie cu noi/ comparativ cu noi li s-au spus doar cateva cuvinte.

Ai mai putin buni ca noi/ decat noi/ in comparatie cu noi nu au fost premiati.

Alor mai putin buni ca noi/ decat noi/ in comparatie cu noi nu li s-a dat nimic.

in care cei, celor, ai si alor sunt pronume demonstrative de departare, forme scurte (= aceia, acelora, aia, alora), literare sau populare, cu functie de subiect (ex. 15, 17) sau de complement indirect (ex. 16, 18), iar mai putin atenti si mai putin buni sunt adjective la gradul comparativ de inferioritate (cu functie de atribute adjectivale), urmate de termenul II exprimat printr-un complement de mod comparativ, in structura carora intra adverbele decat, ca sau locutiunile prepozitionale in comparatie cu, comparativ cu, fata de ori in raport cu  (v. Gr. Brancus, Manuela Saramandu, Gramatica limbii romane. Morfologia, p. 43).

Cand termenul al II-lea al comparatiei sau de referinta este o propozitie subordonata circumstantiala de mod comparativa, structurile adjectivale omonime cu superlativul relativ sunt mai putin clare sau mai putin transante. Astfel, in structurile:

Cei mai pregatiti in comparatie cu cati s-au prezentat au fost colegi de-ai mei.

Cei mai putin pregatiti in comparatie cu/ decat cine a luat premiul au fost ei.

Celui mai pregatit in comparatie cu/ decat cine contesta rezultatul i s-a dat premiul.

Celor mai putin pregatite in comparatie cu cate au luat premiu/ decat cine a luat premiul li s-au adresat totusi felicitari.

A mai pregatita in comparatie cu cate au participat/ decat cine a participat a fost Maria.

Ai mai putin pregatiti in comparatie cu cati au venit/ decat cati au venit au fost felicitati pentru participare.

Alor mai pregatiti in comparatie cu cati/ decat cati nu au invatat li s-au acordat premii.

Alor mai putin pregatite in comparatie cu cate/ decat cate au primit premii li s-au acordat diplome de participare.

Cei mai pregatiti, cei mai putin pregatiti, celui mai pregatit, celor mai putin pregatite, a mai pregatita, ai mai putin pregatiti, alor mai pregatiti si alor mai putin pregatite sunt structuri analizabile, alcatuite din:

a)     cei, celui, celor, a, ai, alor sunt pronume demonstrative de departare, forme scurte - literare sau populare - cu functie de subiect (ex. 19, 24), de nume predicativ (ex. 20, 23) sau de complemente indirecte in dativ (ex. 21, 22, 25, 26);

b)     mai pregatiti, mai putin pregatiti, mai pregatit, mai putin pregatite, mai pregatita adjective la gradul comparativ de superioritate ori de inferioritate cu functie de atribute adjectivale care determina pronumele demonstrative, forme scurte precedente; adjectivele la comparativ de superioritate sau de inferioritate sunt regente pentru propozitiile subordonate circumstantiale de mod comparative imediat urmatoare, propozitii care reprezinta termenul al II-lea de referinta sau al comparatiei pentru adjectivele la comparativul de superioritate ori de inferioritate.



VI.           In concluzie, structurile adjectivale cel mai (putin) + adjectiv la gradul pozitiv (spre exemplu cel mai bun/ cel mai putin bun, cea mai buna/ cea mai putin buna, , celui mai bun/ celui mai putin bun, celei mai bune/ celei mai putin bune, , al mai bun/ al mai putin bun, a mai buna/ a mai putin buna, , alui mai bun/ alui mai putin bun, alei mai bune/ alei mai putin bune.) sunt grupuri adjectivale omonime (v. Dumitru Ivanus, Omonimii gramaticale, Analele Universitatii din Craiova, Seria Stiinte Filologice. Lingvistica, 1-2/2000, p. 129) cu structuri morfosintactice diferite:

a)     adjective la gradul superlativ relativ de superioritate ori de inferioritate - in care cel, cea, cei, cele, celui, , al, a, alui, sunt articole demonstrative sau adjectivale, morfeme lexico-gramaticale ale gradului superlativ relativ (v. Gr. Brancus si M. Saramandu, op. cit., p. 43), neanalizabile sintactic in cadrul grupului -, pentru ca termenul al II-lea al comparatiei este fie un complement de mod comparativ, fie o propozitie modala comparativa, in structura carora, asa cum s-a constatat mai sus, apar prepozitiile din si, mai rar, in (urmate de un singular ori de un grup sau de colectivitate), dintre si, mai rar, intre ori printre (urmat de un plural sau de obiecte numarabile) (v. D. Bejan, op. cit., p. 85; Iordan, Robu, op. cit., p. 407; Brancus, Saramandu, op. cit., p. 43);

Superlativul relativ de superioritate ori de inferioritate poate aparea si absolut (v. Brancus, Saramandu, op. cit., p. 43; Trandafir, op. cit., pp. 19-26) sau implicit (v. C. Dimitriu, op. cit., p. 202) ori in absentia (v. Iordan, Robu, op. cit., p. 406), fara a exprima cel de al doilea termen al comparatiei:

Cel mai mare/ al mai mare are zece ani.

Celui mai mare/ alui mai mare ii place fotbalul.

Cel mai putin serios/ al mai putin serios este un vecin.

Celui mai putin serios/ alui mai putin serios nu ii dau nimic.

In aceste enunturi, in care termenul al II-lea al comparatiei - complement de mod comparativ sau propozitie modala comparativa - lipseste (dar se subinteleg complemente ca: dintre copii etc. ori propozitii precum: dintre cati copii am etc.), adjectivele sunt la gradul superlativ relativ de superioritate ori de inferioritate, in structura carora cel, cea, , al, a etc. sunt articole demonstrative sau adjectivale, morfeme gramaticale ale superlativului relativ.

b)     structuri analizabile atat morfologic, cat si sintactic (alcatuite din pronume demonstrative de departare, forme scurte, literare sau populare: cel, cea, cei, cele, al, a, si din adjective la gradul comparativ de superioritate ori de inferioritate, cu functie de atribute adjectivale, acordate cu pronumele demonstrative precedente pe care le determina), pentru ca termenul al II-lea al comparatiei - complement de mod comparativ sau propozitie modala comparativa - nu mai este introdus prin prepozitiile din, dintre, in, intre, printre (specifice superlativului relativ), ci prin adverbele de mod comparativ ca, decat ori prin locutiunile prepozitionale in comparatie cu, comparativ cu, fata de, in raport cu etc.

Mioara Avram (Gramatica pentru toti, p. 124) constata ca termenul al doilea al comparatiei si accentul fac deosebirea dintre omonimele de tipul cel mai bun/ cel mai putin bun (superlative relative) si cel mai bun/ cel mai putin bun (grupuri analizabile din cel, pronume demonstrativ, si mai bun/ mai putin bun, adjective la comparativ de superioritate ori de inferioritate).

De asemenea, consideram ca, alaturi de existenta termenului al II-lea de comparatie cu o structura sau alta si alaturi de accent, un rol important in dezambiguizarea omonimelor gramaticale de tipul cel mai bun/cel mai putin bun il are, mai ales, pauza.

c)     La adverb, nu se poate vorbi de o omonimie intre cel mai repede/ cel mai putin repede (din enunturile 'El/ ea/ ei/ ele alearga cel mai repede/ cel mai putin repede.'). Cele doua forme sunt doar adverbe la gradul superlativ relativ de superioritate ori de inferioritate, pentru ca cel este numai articol demonstrativ, morfem gramatical invariabil al superlativului. Acest morfem nu poate deveni pronume demonstrativ de departare, urmat si determinat de un adverb la comparativ de superioritate ori de inferioritate.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA

Avram, Mioara, Gramatica pentru toti, ed. a II-a, Editura Humanitas, Bucuresti, 1997, pp. 120-130.

Bejan, Dumitru, Gramatica limbii romane. Compendiu, Editura Echinox, Cluj, 1995, pp. 84-86.

Dimitriu, Corneliu, Tratat de gramatica a limbii romane. Morfologia, Editura Institutul European, Iasi, 1999, pp. 200-208.

Iordan, Iorgu, Robu, Vladimir, Limba romana contemporana, E.D.P., Bucuresti, 1978, pp. 360-370, 402-405.

Ivanus, Dumitru, Cel mai (putin) + adjectiv: superlativ sau comparativ?, in Analele Universitatii din Craiova, Seria Stiinte Filologice. Lingvistica, 1-2/2003, p. 120-125.

Sala, Marius (coord.), Enciclopedia limbii romane, Ed. Univers Enciclopedic, Bucuresti, 2001, pp. 550-551.

Elemente de autoevaluare

cel, cea, - in structura adjectivelor la gradul superlativ relativ: contexte, exemplificari.

Structura complementelor si a subordonatelor circumstantiale care constituie termenul de comparatie al superlativului relativ: contexte, functii, exemple.

cel, cea, + adjective la comparativ: contexte, functii, exemple.

Termenul de comparatie sau de referinta al grupurilor cel (cea, ) - pronume - + adjective la comparativ.







Politica de confidentialitate


.com Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 SCHITA DE PROIECT DIDACTIC GEOGRAFIE CLASA: a IX-a - Unitatile majore ale reliefului terestru
 PROIECT DIDACTIC 5-7 ani Educatia limbajului - Cate cuvinte am spus?
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 Proiect - masurarea si controlul marimilor geometrice

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 LUCRARE DE LICENTA CONTABILITATE - ANALIZA EFICIENTEI ECONOMICE – CAI DE CRESTERE LA S.C. CONSTRUCTIA S.A TG-JIU
 Lucrare de licenta sport - Jocul de volei
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 PROIECT ATESTAT MATEMATICA-INFORMATICA - CALUTUL INTELIGENT
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM








Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu