Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice
Acasa » referate » literatura romana » gramatica
Limba spaniola - curs practic

Limba spaniola - curs practic




LIMBA SPANIOLA - CURS PRACTIC

LECCIÓN 1. NUESTRO APARTAMENTO

NUESTRO APARTAMENTO

APARTAMENTUL NOSTRU

(Victor Ionescu, bucarestino, describe

la casa en que vive

a uno de sus amigos, provinciano,

de paso por Bucarest)



(Victor Ionescu, bucurestean, descrie

casa in care traieste

unuia din prietenii lui, provincial,

in trecere prin Bucuresti

Vivo en la ciudad de Bucarest,

Avenida de la República, número diez,

desde hace más de

doce años.

desde

hace

Locuiesc in orasul Bucuresti,

Bulevardul Republicii, numarul zece,

de mai mult de/ de mai bine de

doisprezece ani.

de la, din/ incepand cu/ dinspre, din directia

face [hacer = a face, a construi/ a compune]

La casa que habito con mi familia

es un edificio de tres pisos.

No tiene ascensor.

Subimos por una escalera

que tiene peldaños de mármol blanco.

Casa pe care o locuiesc cu familia mea

este un edificiu/ o cladire cu trei etaje.

Nu are ascensor.

Ne urcam pe o scara

care are trepte de marmura alba.

Vivimos en el piso segundo.

Nuestro apartamento se compone de

un comedor, tres dormitorios (o alcobas),

una cocina, un cuarto de baño,

un despacho y una despensa.

Locuim la etajul al doilea.

Apartamentul nostru se compune din

o sufregerie, trei dormitoare (sau iatacuri),

o bucatarie, o camera de baie,

un birou/ cabinet (de lucru) si o camara.

Dos dormitorios tienen balcones que

dan al patio.

En los balcones hay flores.

Las ventanas del comedor dan al jardín.

Doua dormitoare au balcoane care

dau spre curtea interioara.

In balcoane exista/ sunt flori.

Ferestrele sufrageriei dau in gradina.

Los techos son altos

y las paredes

bastante gruesas.

Tavanele/ Acoperisurile sunt inalte

si peretii/ zidurile

destul/ suficient de grosi/ mari/ voluminosi.

La casa tiene calefacción central

y luz eléctrica.

Casa are incalzire centrala

si lumina electrica.

Delante de la casa hay un jardín.

Detrás de la casa hay unos árboles.

delante

delante de

detrás

detrás de

In fata casei exista o gradina.

In spatele casei exista (niste) arbori/ copaci.

in fata, inainte, dinainte

in fata

in spate, indarat; in urma/ pe verso

in spatele, dupa

LECCIÓN 2. MI FAMILIA

MI FAMILIA

FAMILIA MEA

Uds. van a conocer

a mi familia.

Dvs. intentionati sa cunoasteti [= (ei, ele) merg ; pentru a cunoaste/ (ca) sa cunoasteti]

la/ pe a mea familie.

/Dumneavoastra imi veti cunoaste familia.

[Ir a e o forma de exprimare a viitorului, de fapt a unei intentii viitoare]

Me llamo Víctor Ionescu,

es decir,

mi nombre (nombre de pila)

es Víctor y Ionescu es

mi apellido.

Soy alto, delgado,

tengo [in text: tengos] ojos negros;

ya tengo canas.

Tengo cuarenta y cinco años de edad.

Soy ingeniero y trabajo en una empresa.

Estoy casado desde hace más de veinte años.

Ma cheama/ Ma numesc Victor Ionescu,

adica [= (el, ea) este/ d-ta esti a zice],

(pre)numele meu (nume de botez/ cristelnita)

este Victor si Ionescu este

numele meu de familie.

Sunt inalt, subtire,

am ochi negri;

deja am (fire de) par alb.

Am patruzeci si cinci ani ca varsta.

Sunt inginer si lucrez intr-o intreprindere.

Sunt casatorit de peste douazeci de ani.

Mi mujer, María,

no es alta ni baja;

es de altura mediana y es esbelta.

El color de su rostro es pálido,

sus ojos son claros y vivos,

su frente es despejada.

María trabaja de profesora de geografía

en una escuela de segunda enseñanza.

Tenemos dos hijos: Manuel y Ángela.

La hija se parece a su madre.

Es muy bella;

es una morena de diecinueve años.

Es estudiante;

estudia la carrera de medicina.

Manuel, más joven que su hermana,

tiene trece años.

Mi hijo es alumno.

E1 muchacho es alto,

fuerte,

sus cabellos son rubios.

Es un muchacho de ojos azules.

Sotia (femeia) mea, Maria,

nu este nici inalta, nici scunda;

este de inaltime mijlocie si este zvelta.

Culoarea fetei ei este palida/ are fata/tenul palid(a),

ochii sai sunt luminosi/ limpezi si vii/ intensi,

fruntea sa este senina/ isteata/ vioaie.

Maria are ocupatia de profesoara de geografie

intr-o scoala de invatamant secundar/ mediu.

Avem doi copii/ urmasi: Manuel si Angela.

Fiica se aseamana cu/ arata ca mama ei.

Este foarte frumoasa;

este o bruneta de nouasprezece ani.

Este studenta;

studiaza medicina [= studiaza profesiunea medicinei].

Manuel, mai tanar decat sora lui,

are treisprezece ani.

Fiul meu este elev/ scolar.

Copilul/ Baiatul este inalt,

puternic/ rezistent/ solid,

are parul blond [= parul lui (firele sale de par) sunt blonde].

Este un baiat cu ochi albastri.

LECCIÓN 3 MI FAMILIA (II)

MI FAMILIA (II)

FAMILIA MEA (II)

Mi hermana, la tía Eugenia

como la llaman mis hijos,

vive en Sinaia.

Su esposo es mi cuñado,

y sus dos hijos, Emilia y Emilio,

son mis sobrinos y,

al mismo tiempo,

primos de mis hijos.

Eugenia tiene cuarenta años,

poco más o menos;

es muy alegre y

su voz es muy armoniosa.

Nunca está triste.

Mi cuñado es alto,

enjuto de carnes, más viejo,

más callado que su esposa,

pero es un hombre

hecho y derecho.

Emilia, que tiene más de quince años,

es una alumna aplicada.

Aprende la lengua española.

Su hermano Emilio, un joven simpático,

es estudiante en Petróleo.

Como es muy hablador,

igual que su madre,

sus amigos le llaman 'el loro'.

Este apodo no le enfada.

El muchacho es el nieto

preferido de sus abuelos,

que viven en el campo.

Eugenia y yo no tenemos madre ni padre;

hace ocho años

han muerto nuestros padres.

Los de mi mujer son

bastante jóvenes para trabajar.

Mi suegro trabaja de abogado y mi suegra, una mujer amable y cariñosa,

es ama de casa.

La abuelita quiere a sus nietos

como a las niñas de sus ojos.

Sora mea, matusa Eugenia

cum o numesc fii mei,

locuieste in Sinaia.

Sotul ei este cumnatul meu,

si ai sai doi fii, Emilia si Emilio,

sunt ai mei nepoti (de frate sau de sora) si,

in acelasi timp,

verii copiilor mei.

Eugenia are patruzeci de ani,

un pic mai mult sau mai putin;

este foarte vesela/ voioasa si

vocea sa este foarte armonioasa.

Niciodata nu este trista/ mahnita.

Cumnatul meu este inalt,

slab [= uscat de carnuri], mai batran,

mai tacut decat sotia sa,

insa este un barbat

matur/ dezvoltat si drept/ just

[hecho y derecho = dintr-o bucata (???)] .

Emilia, care are peste cincisprezece ani,

este o eleva silitoare/ sarguincioasa/ harnica.

Invata/ Studiaza limba spaniola.

Fratele ei Emilio, un tanar simpatic,

este student la Petrol.

Deoarece/ Intrucat este foarte vorbaret/ flecar,

la fel ca mama sa,

prietenii sai il numesc 'papagalul'.

Aceasta porecla nu il supara.

Baiatul este nepotul (din partea bunicilor) preferat de bunicii lui [/ al bunicilor lui]

care locuiesc la tara.

Eugenia si eu nu avem nici mama, nici tata;

sunt/ au trecut [= face] opt ani (de cand)

au murit parintii nostri

Cei [parinti(i) ???] ai femeii mele sunt

destul de tineri pentu a munci.

Socrul meu lucreaza ca avocat si soacra mea,

o femeie amabila/ draguta si dragastoasa,

este godpodina [stapana a casei].

Bunicuta tine la nepotii ei ca la ochii din cap

[= Bunicuta doreste nepotilor sai precum pupilelor ochilor sai ].

Tengo bastantes parientes, que forman

mi querida y numerosa familia.

Am destule rude, care formeaza/ constituie

familia mea iubita si numeroasa [= a mea iubita si numeroasa familie].

LECCIÓN 4 UN CUARTO DE SOLTERO

UN CUARTO DE SOLTERO

O CAMERA DE CELIBATAR/ BURLAC

- tHola! amigo.

- Noroc prietene!

- tHola! Jorge. sCómo estás?

- Buna Jorge! Ce mai faci? [= Cum esti?]



- Muy bien. sY tú? sA dónde vas

tan de prisa?

- Foarte bine. Si tu? Unde mergi

asa de grabit [= atat de/ asa de in graba]?

- Voy de compras.

Tengo que comprar varias cosas

para mi cuarto;

ya está amueblado.

- Merg la cumparaturi.

Trebuie sa [= Am sa] cumpar diferite lucruri

pentru camera mea;

deja/ acum/ indata/ alta data este mobilata.

- sCómo has amueblado tu cuarto?

- [Tu] Cum ai mobilat camera ta?

- He aquí un esbozo hecho

por un amigo arquitecto.

- Am aici o schita facuta/ dezvoltata/ matura

pentru un prieten arhitect.

En esta parte está la cama

y la mesilla de noche.

A la derecha he puesto un armario

con un espejo de cuerpo entero.

A la izquierda está el escritorio

y la biblioteca.

Delante de la ventana hay dos butacas

y dos sillas.

En aquel rincón está el televisor.

In aceasta parte este patul

si noptiera [= masuta de noapte].

La dreapta am pus un dulap

cu o oglinda de corp intreg.

La stanga este biroul

si biblioteca.

In fata ferestrei exista doua fotolii

si doua scaune.

In acel colt/ ungher este televizorul.

sDónde vas a colocar la radio?

Unde intentionezi [= mergi] sa asezi radioul?

- Voy a poner la radio

junto a la cama.

Intentionez sa pun [= a pune] radioul

aproape de pat.

Tienes razón. Es muy cómodo así.

Y squé quieres comprar?

- Ai dreptate. Este foarte comod asa.

Si ce doresti a cumpara?

Necesito una cortina,

un marco para mi cuadro preferido

y una lámpara de escritorio.

Y un cenicero que voy a

poner sobre la mesa.

- Am nevoie de/ Imi trebuie o perdea,

o rama pentru tabloul meu preferat

si o lampa de birou/ veioza.

Si o scrumiera pe care intentionez/ vreau sa

(o) pun pe masa.

- Me gusta como has amueblado tu cuarto.

Imi place cum ai mobilat camera ta.

LECCIÓN 5. CÓMO PASO LA MAÑANA

CÓMO PASO LA MAÑANA

CUM (PE)TREC DIMINEATA [/MAINE]

Los días laborables me despierto

a las seis de la madrugada

y me levanto en seguida.

Los días festivos me levanto

un poco más tarde.

Después de levantarme, me lavo

en el cuarto de baño.

Como no tengo bastante tiempo

para tomar un baño,

me ducho con agua caliente o fría y jabón.

A mí me gusta mucho lavarme con agua fría.

Me limpio los dientes con la pasta dentífrica y el cepillo.

Me afeito con la maquinilla de afeitar,

me seco con la toalla

y me peino con el peine ante el espejo.

Luego me visto [vestir].

Me pongo la camisa, los pantalones,

los calcetines, los zapatos,

la corbata y la americana.

Después de vestirme, me siento a la mesa

a desayunar.

Tomo tres bocadillos de jamón y

una taza de café con leche.

Antes de salir a la calle

me pongo el abrigo y el sombrero.

Entro en el estanco para comprar

los periódicos de hoy.

Después de salir del estanco,

me voy a la oficina.

Trabajo en una empresa

de comercio exterior.

Tengo que estar en la oficina

a las siete y media.

Nunca falto

al trabajo.

(In) zilele lucratoare ma destept/ ma trezesc

la sase in zori

si ma scol/ ma ridic indata/ numaidecat.

(In) zilele de sarbatoare ma scol

putin mai tarziu.

Dupa sculare, ma spal

in camera de baie/ in baie.

Deoarece/ Intrucat nu am destul timp

pentru a face baie [= a lua o baie],

fac un dus cu apa calda sau rece si sapun.

Mie imi place mult sa ma spal cu apa rece.

Imi curat dintii cu pasta de dinti

si peria/ periuta.

Ma barbieresc cu masina de ras,

Ma sterg [= usuc] cu prosopul

si ma pieptan cu pieptenele in oglinda.

Dupa aceea ma imbrac.

Imi pun camasa, pantalonii,

sosetele, pantofii,

cravata si sacoul.

Dupa ce ma imbrac, ma asez la masa

pentru a lua micul dejun.

Iau trei sandvisuri cu sunca si

o ceasca de cafea cu lapte.

Inainte de a iesi pe strada

imi pun paltonul/ haina si palaria.

Intru in debit/ tutungerie pentru a cumpara

ziarele de azi/ astazi.

Dupa ce ies din tutungerie,

ma duc la birou.

Lucrez intr-o intreprindere

de comert exterior.

Trebuie sa fiu in birou

la sapte jumatate.

Niciodata (nu) lipsesc/ absentez

(de) la munca.

LECCIÓN 6. UNA VISITA

UNA VISITA

O VIZITA [/O MUSAFIRA]

La hija de los vecinos viene al apartamento de la familia Ionescu y

toca el timbre

Al poco rato,

Ángela abre la puerta.

Fiica vecinilor vine la apartamentul

familiei Ionescu si

suna la sonerie [= apasa [atinge, canta] pe sonerie [clopotelul].

Intr-o clipita [= la un putin moment],

Angela deschide usa.

t Buenos días, Ángela!

Mi abuelita me ha dicho

que te encuentras mal

y que no vas a la facultad

y por eso he venido a visitarte,

si no te molesto.

- Buna ziua, Angela!

Bunicuta mea mi-a spus

ca te simti rau

si ca nu mergi la facultate

si de aceea am venit sa te vizitez,

daca nu te supar/ plictisesc/ sacai.

- Por el contrario, Juanita mía,

me da mucha alegría

esta visita.

Eres bienvenida.

- Dimpotriva, draga Juanita [= Juanita mea],

imi face [= da] multa bucurie/ veselie

/ma bucura foarte mult

aceasta vizita.

Esti binevenita.

t Qué  bonito calendario tienes

en este cuarto!

sCuál es la fecha de hoy?

- Ce calendar dragut/ frumos ai

in aceasta camera!

Care este data de azi?

Hoy es el ocho de octubre, o

sea

estamos a ocho de octubre.

Pero sabes qué día es hoy?

- Azi este opt octombrie, sau

altfel spus [/ sa spun altfel / Sa spuna altfel!/ oricat de greu ar fi]

suntem in opt octombrie.

Dar tu stii ce zi este azi/ astazi?

Claro que sí. Hoy es jueves.

Ayer fue miérco1es y

mañana será viernes.

Desigur [= clar/ sigur ca da]. Azi este joi.

Ieri a fost miercuri si

maine va fi vineri.

La abuelita me dice que pasado mañana

será el cumpleaños de mi primo.

Cumple los dieciséis años.

Somos sus invitados.

Con tal motivo

yo voy a regalarle un libro,

pero no sé qué tengo que decirle.

Bunicuta imi spune ca poimaine

va fi ziua de nastere/ aniversarea varului meu.

Implineste cei saisprezece ani.

Suntem invitatii sai.

Cu asemenea motiv

eu intentionez [= merg] sa ii daruiesc o carte,

dar nu stiu ce trebuie sa [= ce am sa] ii spun.

- Juanita, para felicitar

a uno con motivo

de su cumpleaños

se emplean varias fórmulas,

como por ejemplo:

t Muchas felicidades

t Feliz cumpleaños

t Que cumpla Ud. muchos con salud

tReciba Ud. mi más sincera enhorabuena!,

tMi más cordial felicitación

- Juanita, pentru a felicita

pe cineva [= la unul] cu prilejul

zilei sale de nastere

se folosesc/ intrebuinteaza diferite formule,

cum ar fi [= cum pentru exemplu]:

Multe felicitari! !/

La multi ani! [= Fericita zi de nastere!]

La multi ani cu sanatate! [Multi inainte cu sanatate! = Care/ Ce/ Cat implineste Dumneata multi cu sanatate!]

Va urez cele mai sincere felicitari!

[= Primeste Dumneata a mea mai sincera felicitare!]

Felicitari din toata inima!

[= A mea mai cordiala felicitare!]

LECCIÓN 7. EL RELOJ



EL RELOJ

Yo no tengo reloj - dice Juanita- porque

soy pequeña y no sé nada sobre el reloj.

Por favor, squieres enseñarme?

- Eu nu am ceas - spune Juanita - pentru ca

sunt mica si nu stiu nimic despre ceas.

Te rog, vrei tu sa ma inveti?

Con mucho gusto, chica.

Cu multa placere, fetito.

E1 reloj indica las horas, los minutos

y los segundos.

Las agujas de1 reloj se llaman

horario, minutero y segundero.

Ceasul indica orele, minutele

si secundele.

Limbile/ acele ceasului se numesc

orar, minutar si secundar.

- sTienes reloj?

Ai ceas?

- Sí, tengo un reloj de pulsera.

Da, am un ceas de mana [= bratara].

- Mi padre tiene también

un reloj de pulsera,

en cambio mi abuelo tiene

un reloj de bolsillo

y en mi casa hay un reloj de pared

y un despertador.

El reloj de mamá está descompuesto.

Hay que llevarlo a una relojería

para arreglarlo.

No anda bien;

a veces atrasa

y otras veces adelanta.

Mi abuelo dice que en la relojería

que está cerca de nuestra casa

trabaja un relojero muy bueno.

- Tatal meu are de asemenea

un ceas de mana,

in schimb bunicul meu are

un ceas de buzunar

si in casa mea exista un ceas de perete

si un (ceas) desteptator.

Ceasul mamei este stricat/ descompus.

Este necesar sa fie dus la o ceasornicarie

pentru a fi reparat.

Nu merge/ functioneaza bine;

uneori ramane in urma

si alte ori merge inainte.

Bunicul meu spune ca in ceasornicaria

care este aproape de casa noastra

lucreaza un ceasornicar foarte bun.

-tTodo lo sabes, Juanita!

- Totul il stii, Juanita!

- Tú sabes mucho más,

porque eres estudiante.

smañana vas a la facultad?

- Tu stii mult mai mult,

pentru ca esti student.

maine mergi la facultate?

- Creo que sí.

- Cred ca da.

-sA qué hora sales para la facultad?

- La ce ora pleci la facultate?

- Salgo a las siete en punto de la mañana,

tomo el tranvía a las siete y cuarto,

llego a las siete y media

y vuelvo a casa por la tarde

a eso de las tres.

Alguna que otra vez,

vuelvo a la facultad

a las cinco menos cuarto.

- Plec la sapte fix de dimineata,

iau tramvaiul la sapte si un sfert,

ajung la sapte si jumatate

si ma intorc acasa dupa amiaza

aproximativ la (ora) trei.

Cateodata [= ceva | ce/ care | alt(a)/ alti/-te | 

data/ oara/ rand]

ma inapoiez la facultate

la cinci fara un sfert.

- Trabajas mucho [niucho ???].

Mamá dice que eres muy aplicada.

Puedes decirme squé  hora es?

- Muncesti mult.

Mama spune ca esti foarte silitoare/ harnica.

Poti sa imi spui ce ora este?

- Lo, siento mucho, Juanita,

pero mi reloj está parado,

porque me olvidé anoche de darle cuerda.

[dar cuerda al reloj]

Vete al cuarto de Manuel y trae

su despertador.

Voy a enseñarte también qué  hora es.

- (O) regret mult/ Imi pare foarte rau, Juanita,

dar ceasul meu este stat/ oprit/ lenes,

pentru ca am uitat aseara sa il intorc

[= sa ii dau arcul].

[a intoarce ceasul]

Du-te in camera lui Manuel si adu

ceasul lui desteptator.

Intentionez sa te invat de asemenea ce ora e.

La niña trae muy cuidadosamente el reloj

y se lo da a Ángela.

Fata aduce foarte grijulie ceasul

si i-l da lui Angela.

La lección comienza:

Lectia incepe:

Es la una,

son las dos,

son las nueve.

Este (ora) unu.,

este [= sunt] (orele) doua.,

este ora noua/ sunt orele noua.

Es la una y media,

son las cinco [cincio ???] y media.

Este unu si jumatate.,

este cinci jumatate.

Es la una y cuarto, son las diez y cuarto

Este unu si un sfert., este zece si un sfert.

Son las ocho menos veinte,

son las diez menos cinco.

Este opt fara douazeci.,

este zece fara cinci.

Ahora acaban de

dar las doce y media.

Acum/ Adineauri se sfarsesc/ se termina de

a bate ora [= a da (orele)] douasprezece si jumatate.

A la una en punto vuelvo a casa,

porque me espera una buena comida.

- La unu fix/ exact [= punct] ma intorc acasa,

pentru ca ma asteapta o buna masa/ mancare/ (masa de) pranz.

LECCIÓN 8. LAS ESTACIONES DEL AÑO

LAS ESTACIONES DEL AÑO

ANOTIMPURILE ANULUI

A fines de septiembre ya

empieza el otoño.

Se han marchado las aves de paso

a los países cálidos.

Van cayendo las hojas de los árboles,

formando una alfombra amarilla en el suelo.

Son más cortos los días

y más largas las noches.

El sol brilla menos que en verano.

Menudean

la niebla y la escarcha.

Es rica esta estación

en toda clase de frutas.

Es la época de la cosecha

de varias frutas.

En diciembre,

el mal tiempo y el frío

anuncian la llegada del invierno.

En invierno sopla un viento helado

y copos de nieve

caen del cielo encapotado.

Los árboles están despojados,

y toda la naturaleza parece muerta

debajo de la capa blanca de nieve.

Los niños están alegres.

Ellos se divierten

lanzando [lanzado ???] bolas de nieve.

Se alegran también los aficionados

a los deportes de invierno, quienes, cada año,

van multiplicándose.

Pero como

'no hay mal que cien años dure',

en marzo empieza la primavera.

De pronto renace la alegría.

Brotan

las primeras hojas de los árboles;

las flores y la hierba vuelven

a cubrir los prados;

vuelven las golondrinas.

Los días siguen creciendo y

el sol brilla en el cielo azul.

Pronto

aumenta el calor y

maduran las primeras frutas;

estamos a fines de junio, es decir, en verano.

Los días son largos y calurosos.

En esta estación,

muchas veces el cielo se cubre rápidamente



de nubes y comienza a llover a cántaros.

Pero muy pronto

el sol vuelve a brillar

y hace buen tiempo.

El verano es la época de la cosecha

de los cereales.

La sfarsitul lui septembrie deja

incepe toamna.

Au plecat pasarile calatoare [= de trecere]

spre tarile calde.

Se duc/ Pleaca frunzele copacilor,

formand un covor galben pe pamant.

Sunt mai scurte zilele

si mai lungi noptile.

Soarele straluceste mai putin decat vara.

Se inmultesc/detaliaza/repeta frecvent/abunda

ceata/ negura si bruma/ promoroaca.

Este bogat acest anotimp

in toate felurile/ categoriile de fructe.

Este timpul/ perioada/ sezonul culesului/ recoltarii a diferite/ mai multor fructe.

In decembrie,

vremea/ timpul rau si frigul

anunta sosirea iernii.

Iarna sufla un vant inghetat

si fulgi de zapada

cad din cerul innorat/ acoperit/ mohorat.

Copacii sunt dezbracati/ jefuiti/ pradati,

si intreaga natura pare moarta

sub mantia/ pelerina alba de zapada.

Copiii sunt veseli/ bucurosi/ voiosi.

Ei se distreaza/ amuza

aruncand bulgari de zapada.

Se bucura de asemenea pasionatii/ amatorii

sporturilor de iarna, care, in fiecare an,

se inmultesc [= vin/ merg inmultindu-se].

Dar cum

'nu exista rau ce o suta de ani dureaza',

in martie incepe primavara.

Dintr-odata  renaste bucuria/ veselia.

Rasar/ Incoltesc/ Inmuguresc/ Apar

primele frunze ale copacilor;

florile si iarba revin/ se intorc

(ca) sa acopere islazurile/ pajistile/ pasunile;

revin/ se inapoiaza randunicile.

Zilele continua sa creasca si

soarele straluceste in cerul albastru.

Curand/ Neintarziat/ Repede/ Imediat

creste caldura si

se coc primele fructe;

suntem la sfarsitul lui iunie, adica, vara.

Zilele sunt lungi si calduroase.

In acest anotimp,

adeseori cerul se acopera repede

cu nori si incepe a ploua cu galeata/ urciorul.

Dar foarte repede/ devreme

soarele incepe din nou sa straluceasca

si face/ este vreme buna.

Vara este perioada recoltei/ culesului

cerealelor.

LECCIÓN 9. EL TIEMPO

EL TIEMPO

TIMPUL/ VREMEA

Estamos en el siglo veinte,

el siglo de la velocidad y de la técnica.

Es el siglo en que el hombre

ha puesto su pie en el suelo de la luna.

De los cien años de este

estupendo siglo han pasado ya

nueve decenios.

El año se puede dividir en dos semestres,

pero para los alumnos

en un año hay tres trimestres.

Para los que quieren dividirlo

en intervalos más pequeños,

el año tiene doce meses,

esto es,

cincuenta y dos semanas o

trescientos sesenta y cinco días.

Los meses tienen treinta y un días,

salvo

el mes de febrero que tiene

veintinueve días en los años bisiestos

y veintiocho en los demás.

Los meses se llaman:

Enero, Febrero, Marzo,

Abril, Mayo, Junio,

Julio, Agosto, Septiembre,

Octubre, Noviembre y Diciembre.

La semana, a su vez, tiene siete días:

seis días laborables y un día de descanso:

lunes, martes, miércoles,

jueves, viernes y sábado

son días laborables

y domingo es el día de descanso.

Si hoy es miércoles,

entonces ayer fue martes,

anteayer lunes,

mañana será jueves y

pasado mañana será viernes.

Ahora queda por decir

algunas palabras sobre el día.

Veinticuatro horas constituyen un día.

Cada día tiene tres partes:

la mañana, la tarde y la noche.

La mañana empieza a la salida del sol,

es decir, al amanecer,

y termina al mediodía

cuando empieza la tarde que dura

hasta la puesta del sol,

es decir al anochecer o crepúsculo.

Desde este momento hasta el alba

dura la noche.

Hay fórmulas de saludo para

cada uno de estos intervalos de tiempo,

esto es:

tBuenos días!

tBuenas noches!

Hay también otras fórmulas

de la misma índole:

tHasta la vista!

tHasta luego!

tHasta mañana!

Suntem in secolul douazeci,

secolul vitezei si al tehnicii.

Este secolul in care omul

si-a pus piciorul pe pamantul lunii.

Din cei o suta de ani ai acestui

extraordinar/ minunat secol au trecut deja

noua decenii.

Anul se poate imparti in doua semestre,

dar pentru elevi

intr-un an sunt trei trimestre.

Pentru cei care doresc sa il imparta

in intervale mai mici,

anul are douasprezece luni,

aceasta insemnand [= acesta este],

cincizeci si doua saptamani sau

trei sute saizeci si cinci zile.

Lunile au treizeci si una zile,

in afara de/ mai putin/ cu exceptia

lunii februarie care are

douazeci si noua de zile in anii bisecti

si douazeci si opt in ceilalti.

Lunile se numesc/ se cheama:

Ianuarie, Februarie, Martie,

Aprilie, Mai, Iunie,

Iulie, August, Septembrie,

Octombrie, Noiembrie si Decembrie.

Saptamana, la randul ei, are sapte zile:

sase zile lucratoare si o zi de odihna:

Luni, Marti, Miercuri,

Joi, Vineri si Sambata

sunt zile lucratoare

si Duminica este ziua de odihna.

Daca azi este miercuri,

atunci ieri a fost marti,

alaltaieri luni,

maine va fi joi si

poimaine va fi vineri.

Acum ramane pentru a zice

niste/ cateva cuvinte/ vorbe despre zi.

Douazeci si patru ore formeaza o zi.

Fiecare zi are trei parti:

dimineata, dupa-amiaza/ seara si noaptea.

Dimineata incepe la rasaritul soarelui,

adica, in zori,

si se termina la amiaza/ miezul zilei

cand incepe dupa-amiaza care dureaza

pana la apusul/ asfintitul soarelui,

adica (pana) la inserare/ amurg sau crepuscul.

Din acest moment pana in zori

dureaza noaptea.

Exista formule de salut pentru

fiecare/ oricare din aceste intervale de timp,

cum ar fi [= acesta este]:

Buna ziua!

Noapte buna!

Exista de asemenea alte formule

de aceeasi natura/ fel/ caracter/ fire:

La revedere [= Pana vederea/ vazul/ privirea]!

La revedere [= Pana indata/ dupa aceea]!

La revedere [= Pana maine (dimineata)]!

LECCIÓN 10. ALGO DE MATEMÁTICAS

ALGO DE MATEMÁTICAS

PUTIN/ CEVA DESPRE MATEMATICA

Manuel, alumno de séptimo grado, es muy aficionado a las matemáticas.

Cuando tenía sólo siete años de edad,

ya sabía las cuatro reglas fundamentales

de la aritmética: la adición (o suma),

la resta (o sustracción),

la multiplicación y la división.

En el presente, ya sabe lo que significan

números enteros,

números quebrados (o fraccionarios), fracciones ordinarias y fracciones decimales.

Puede también elevar al cuadrado

y al cubo y resolver problemas de álgebra.

Por eso, es apreciado por

los demás alumnos de la clase.

Un día, entra en su cuarto un vecino suyo,

alumno de tercer grado, para solicitarle

un libro de cuentos.

A su vecino le gustan

también las matemáticas.

Manuel, elev de clasa a saptea, este foarte pasionat/ amator/ indragostit de matematici.

Cand avea numai sapte ani,

deja stia cele patru reguli fundamentale

ale aritmeticii: adunarea (sau suma),

diferenta (sau scaderea),

inmultirea si impartirea.

In prezent, deja stie ce inseamna

numere intregi,

numere sparte/ sfaramate (sau fractionare),

fractii ordinare si fractii zecimale.

El poate de asemenea sa ridice la patrat

si la cub si sa rezolve probleme de algebra.

De aceea, este apreciat pentru/ prin/ pe/ ca/ de

ceilalti elevi ai clasei.

Intr-o zi, intra in camera sa un vecin al sau,

elev de clasa a treia, pentru a-i cere

o carte de povesti/ basme.

Vecinului lui ii place

de asemenea matematica.

- Manuel, spodrías prestarme

un libro de cuentos?

He resuelto hasta ahora

problemas de aritmética.

Para divertirme un poco,

querría [quería ?] leer algún cuento.

- Manuel, poti sa imi imprumuti

o carte de povesti?

Am rezolvat pana acum/ adineauri

probleme de aritmetica.

Pentru a ma distra/ amuza putin,

el/ea ar vrea [voiam ?] a citi vreun basm.

- Con sumo gusto

te presto tal libro,

si, previamente,

me dices cómo se suman, se restan,

se multiplican y se dividen los números.

- Cu cea mai mare [= cel mai inalt] placere

iti imprumut astfel/ oarecare/ cutare carte,

daca, in prealabil/ mai inainte,

imi spui cum se aduna, se scad,

se inmultesc si se impart numerele.

- No hay nada más fácil que esto.

Para sumar, colocamos las cantidades

una debajo de la otra,

de manera que las unidades, las decenas,

las centenas, etc.

se correspondan verticalmente.

Luego se traza

una raya horizontal y se comienza a sumar

de la manera siguiente

- Nu exista nimic mai usor decat aceasta.

Pentru a aduna, asezam cantitatile

una sub cealalta,

asa incat unitatile, zecile,

sutele etc.

corespund (una alteia) vertical/ pe verticala.

Apoi se proiecteaza/ traseaza/ descrie

o linie orizontala si se incepe a aduna

in felul urmator/ care urmeaza.

- Muy hien, le interrumpe Manuel.

Ahora bien

spodrías decirme cómo se resta?

- Foarte bine, il intrerupe Manuel.

Ei, bine! [= Acum bine,]

ai putea sa imi zici cum se scade?

- En tal caso,

escribo la cantidad menor

debajo de la mayor y

- In asemenea caz/ imprejurare/ intamplare,

scriu cantitatea cea mai mica

sub cea mai mare si.

- Perfectamente. sCuántos son

doce multiplicado por dos

y doce dividido entre dos?

- Perfect. Cat fac [= Cati sunt]

doisprezece inmultit cu doi

si doisprezece impartit la doi?

- Doce por dos (12 x 2) son

veinticuatro

y doce entre dos (12:2) son seis.

- Doisprezece ori doi (12 x 2) sunt

douazeci si patru

si doisprezece impartit la doi (12 : 2) sunt

sase.

- Te felicito por tus conocimientos

de aritmética, y el libro que pides

te lo ofrezco con mucho placer.

- Te felicit pentru cunostintele tale

de aritmetica, si cartea pe care o ceri

ti-o ofer cu multa placere.







Politica de confidentialitate







creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.