Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice




Acasa » referate » literatura romana » gramatica
Pronumele, adjectivul si adverbul 'ce'

Pronumele, adjectivul si adverbul 'ce'




Pronumele, adjectivul si adverbul 'ce'

In limba romana, ce este un cuvant cu o frecventa deosebita, aparand singur sau in diferite locutiuni sau expresii.

1.a. Valoarea morfologica a lui ce este, in primul rand, de pronume sau adjectiv interogativ

Ce citesti? (pronume interogativ)

Ce carte citesti? (adjectiv interogativ)




Valoarea interogativa se impleteste sau se inlocuieste cu una exclamativa:

Ce iarna grozava vom avea! (adjectiv exclamativ)

1.b.Pronumele sau adjectivul interogativ-exclamativ este transformat in pronume sau adjectiv relativ:

Spune-mi ce s-a intamplat ieri. (pronume relativ)

Am aflat ce succes ai avut. (adjectiv relativ)

Pronumele si adjectivele relative ori interogative sunt invariabile in raport cu genul, numarul si cazul substantivelor pe care le substituie sau pe care le determina:

Am aflat ce citesti/ ce carte, ce carti citesti.

Ce vezi? Ce carte, ce carti citesti?

'Auzit-ati de-un oltean,

De-un oltean, un craiovean,

Ce nu-i pasa de sultan?'

('Cantecul lui Mihai Viteazul')

Sunt foarte multe contexte in care pronumele interogative sau relative sunt precedate de prepozitii, de cele mai multe ori cu regim de acuzativ: cu ce, pe ce, sub ce, pe langa ce, spre ce etc.:

Cu ce scrii? Spune-mi cu ce scrii.

Pe ce te-ai asezat? Nu stiu pe ce te-ai asezat.

In ce vaza ai pus florile? Spune in ce vaza ai pus florile.

In propozitiile de mai sus, in functie de sensul lexical al prepozitiilor care le insotesc, pronumele interogative au diferite functii sintactice: complemente indirecte, complemente circumstantiale etc., iar adjectivele interogative sunt atribute adjectivale.

In fraze, pronumele relative precedate de aceleasi prepozitii au un dublu rol: in primul rand, de elemente de relatie subordonatoare care introduc propozitii necircumstantiale:

SB: Nu se stie cu ce vom scrie.

PR: Problema este cu ce vom scrie

AT: Nu se pune problema cu ce vom scrie.

CD: Nu stiu cu ce vom scrie

CI: Habar n-avem cu ce vom scrie.

iar, in al doilea rand, de aceleasi parti de propozitie pe care le au pronumele interogative: complemente indirecte ori complemente circumstantiale in propozitiile subordonate pe care le introduc; adjectivele relative sunt, de asemenea, atribute adjectivale.

Destul de rar, pronumele interogative sau relative sunt precedate si de prepozitii – dar mai ales de locutiuni prepozitionale – cu regim de genitiv: impotriva a ce, in fata a ce, in jurul a ce etc.

In fata a ce v-ati asezat?

In toate exemplele citate sub 1.a. si 1.b., pronumele interogative si relative substituie numele unor obiecte precise sau usor de precizat:

Cu ce scrii? Spune cu ce scrii. (cu stiloul, cu pixul)

Pe ce te-ai asezat? Vad pe ce te-ai asezat. (pe pat, pe scaun, pe fotoliu, pe palarie etc.),

iar ca adjective interogative ori relative insotesc clar un substantiv anume, precedat el, de data aceasta, de prepozitia respectiva:

Cu ce stilou scrii? Spune cu ce stilou scrii.

Pe ce scaun te asezi? Spune pe ce scaun te asezi.

1.c. In alte contexte, aria de recunoastere a substantivului substituit de pronumele interogativ sau relativ este mai larga, obiectul avand o valoare neutra, mai putin precisa. Este vorba de pronumele interogative si relative precedate de prepozitiile de, pentru, la:

De ce plangi? Ma intreb de ce plangi.

De ce ai venit? Nu stiu de ce ai venit.

Pentru ce ai venit? Spune pentru ce ai venit.

La ce plangi? Ma intreb la ce plangi.

La ce te duci? Nu stiu la ce te duci.

In aceste propozitii si fraze, pronumele interogative si relative sunt complemente de cauza sau de scop. Cauzele si finalitatile adevarate pot fi precizate cu aproximatie:

De ce plangi? (de bucurie, de necaz, de ciuda etc.)

Pentru ce ai venit? (pentru cumparaturi, pentru examen, pentru nunta, pentru a intalni etc.)

In orice caz, pronumele ce precedat de prepozitiile de, pentru, la este echivalent cu sensurile 'din ce cauza', 'cu ce scop'.

Pronumele ce precedat de prepozitiile respective este complement de cauza sau de scop cand se poate inlocui cu un substantiv sau cand este in corelatie cu o cauzala ori cu o finala:

De ce plangi? Pentru ca ti-e teama?

Pentru ce ai venit? Pentru ca sa cumperi ceva?

Ele sunt pronume interogative ori relative clare; in limba veche si in limba populara, ce are doua sensuri - cauzal si final - si fara sa fie precedat de prepozitie:

'De e curca, / Ce se-ncurca?'

'Cucule, pasare sura, / Ce tot canti la noi pe sura?'

'Ce te uiti asa la mine?'

'Ce-mi spui mie (chestia asta)?'

In concluzie, in mod gresit, ce precedat de prepozitiile mai sus amintite (de, pentru, la) este socotit locutiune conjunctionala, cauzala sau finala. Se poate demonstra usor ca nu este locutiune conjunctionala, aratand ca pronumele respectiv are functie sintactica de complement de cauza sau de scop, fiind corelativul unei locutiuni conjunctionale cauzale sau al uneia finale:

De ce n-ai venit, pentru ca ti-a fost teama?

De ce ai venit, pentru ca sa te joci?

Daca ar fi fost o locutiune conjunctionala, nu ar fi avut functie sintactica in propozitie. De asemenea, este un lucru clar ca propozitiile subordonate necircumstantiale nu sunt introduse prin locutiuni conjunctionale (cel mult cum ca, precum ca, decat sa, ca si cum etc.). De ce, pentru ce, la ce introduc orice specie de subordonate necircumstantiale:



SB: Se stie de ce n-ai venit.

PR: Intrebarea este de ce n-ai venit.

AT: S-a pus problema de ce n-ai venit.

CD: Nu stiu de ce n-ai venit.

CI: Habar n-am de ce n-ai venit.

Este clar deci ca sunt pronume relative in acuzativ, precedate de prepozitii, cu functie de complement circumstantial (de cauza sau de scop) si nicidecum nu sunt locutiuni conjunctionale, fara functie sintactica de parte de propozitie.

1.d.Pronumele ce, cu functie de subiect sau de complement direct in subordonata pe care o introduce, poate fi precedat si de alte prepozitii decat pe, fiind considerate exceptii de la modalitatea de exprimare a subiectului si a complementului direct, intrucat, in aceste situatii, pronumele ce introduce diferite subordonate:

1a       Ne gandim la ce s-a intamplat ieri.

2a       Vorbim despre ce s-a intamplat ieri.

3a       Plangem din cauza a ce s-a intamplat.

1b      Ne gandim la ce faci tu acum.

2b      Vorbim despre ce faci tu acum.

3b      Plangeau din cauza a ce ai facut tu.

In exemplele 1a, 2a, 3a, pronumele relativ ce precedat de prepozitiile la, despre si de locutiunea prepozitionala din cauza sunt subiecte in Acuzativ ale verbului impersonal s-a intamplat, exceptii de la cazul nominativ al subiectului, iar in exemplele 1b, 2b, 3b, pronumele relativ ce precedat de aceleasi prepozitii (si locutiune prepozitionala) sunt complemente directe ale verbului face, exceptii de la modalitatea de exprimare a complementului direct.

In alte enunturi, pronumele relative citate mai sus introduc o subordonata, dar au functie de subiect si de complement direct pe langa cuvinte regente dintr-o subordonata care urmeaza:

1c       Ne gandim 1/ la ce trebuie 2/ sa se fi intamplat ieri. 3/

2c       Vorbim 1/ despre ce ar fi putut 2/ sa se intample ieri. 3/

3c       Plangeau 1/ din cauza a ce ar fi putut 2/ sa se intample ieri. 3/

1d      Ne gandim 1/ la ce trebuie 2/ sa faci tu acum. 3/

2d      Vorbim 1/ despre ce trebuie 2/ sa faci tu acum. 3/

3d      Plangeau 1/ din cauza a ce a trebuit 2/ sa faci tu. 3/

Pronumele ce precedate de prepozitiile la, despre si de locutiunea prepozitionala din cauza (a) au functie de subiect al verbului a se intampla din P3 (in exemplele 1c, 2c, 3c) sau de complement direct al verbului a face din P3 (in exemplele 1d, 2d, 3d), dar, in toate cele sase exemple, introduc propozitiile subordonate nr. 2 (completive indirecte si, respectiv, cauzale).

Pronumele relativ ce, precedat de aceleasi prepozitii sau locutiuni prepozitionale, poate indeplini si alte functii sintactice atat in subordonata pe care o introduce, cat si intr-o subordonata urmatoare celei pe care o introduce:

1a       Ne gandim 1/ (la ce) vom deveni.

2a       Ne gandim (la ce) se cuvine 2/ (sa) devenim. 3/

1b      Vorbim (despre ce) vom deveni. 2/

2b      Vorbim (despre ce) trebuie 2/ (sa) devenim. 3/

In cele patru fraze de mai sus, la ce si despre ce sunt nume predicative ale verbului copulativ a deveni, in aceeasi subordonata pe care o introduc (1a, 2a) sau in subordonata urmatoare celei pe care o introduc (1b, 2b).

1.e. Pronumele relativ ce este echivalent cu pronumele relativ care, in contexte ca:

Pe zi ce trece, se face tot mai frumoasa.

sau cu pronumele nehotarat orice:

Zica lumea ce a zice.

In aceste fraze, pronumele ce introduce o atributiva si, respectiv, o completiva directa, avand functie de subiect, in prima fraza, si de complement direct, in a doua.

Ce este si adjectiv pronominal nehotarat, echivalent cu oarecare:

'Are el un ce profit.'

1.a.Pronumele ce precedat de prepozitia de are sensul 'cu atat', fiind o locutiune adverbiala in corelatie cu locutiunea conjunctionala de ce, care are sensul 'cu cat', 'pe masura ce', ambele aparand in fraze ca:



De ce te grabesti mai mult, 1/ de ce intarzii mai mult. 2/

De ce inveti mai mult, 1/ de ce parca stii mai putin. 

P1= circumstantiala de mod de masura progresiva

P2= principala

Primul de ce din cele doua fraze citate mai sus este locutiune conjunctionala echivalenta cu locutiunile conjunctionale cu cat, pe masura ce, care introduc o subordonata circumstantiala de mod de masura progresiva, iar al doilea de ce din fiecare fraza de mai sus este o locutiune adverbiala corelativa, echivalenta cu adverbul cu atat si cu locutiunea adverbiala de aceea. Primul de ce este fara functie sintactica, iar al doilea este complement de mod.

3.a.Pronumele relativ devine adverb relativ cu un sens temporal ('cat', 'cat timp') in propozitii subordonate circumstantiale de timp care repeta verbul din regenta:

Merse ce merse.

Canta ce canta si tacu.

'Caci ei bat ce bat si se duc' (Creanga)

Stam ce stam si plecam.

3.b.          Ce devine adverb interogativ-exclamativ sau relativ care exprima o cantitate, avand sensurile: 'cat', 'cat de', 'cum':

Vai, ce-am mai ras! Va dati seama ce-am mai ras?

Ce-mi pasa de tine.

Ce departe s-a dus! Uitati-va ce departe s-a dus.

Ce frumoasa este viata! Se stie ce frumoasa este viata.

De buna ce e, / De proasta ce e, / De departe ce e, n-o vad prea bine.

In alte situatii, ce adverbial interogativ-exclamativ ori relativ este insotit de prepozitia de (cu valoare cantitativa 'multi, multe'):

Ce de oameni au venit!

Ce de mere am mancat!

De-ti sti ce de ziare apar!

3.c.           De asemenea, ce insotit sau nu de adverbul mai este adverb care exprima intensitatea:

Ce m-as mai amuza! Ce m-as amuza, daca as putea.

Ce mai freamat, ce mai zbucium

In aceste propozitii sau fraze, ce este complement de timp (in 3.a.) sau complement de mod (in 3.b., 3.c.), in propozitiile din care face parte.

Ce este element constitutiv si al altor locutiuni:

a)     conjunctionale (subordonatoare): pana ce, dupa ce, indata ce, imediat ce, in timp ce, de vreme ce etc.

b)     adverbiale: din ce in ce, cat pe ce etc.

c)     pronominale: nu stiu ce, te miri ce, ce si ce etc.

Grupul indiferent ce - alcatuit din adverbul indiferent, provenit din adjectiv prin conversiune, si din pronumele relativ - introduce o concesiva. Aparent este o locutiune conjunctionala subordonatoare, deci fara functie sintactica distincta de parte de propozitie in subordonata concesiva, avand rolul doar de a o introduce. In realitate, ce este pronume relativ cu functie de subiect, de complement direct - exceptii de la modalitatea de exprimare a subiectului (care sta in N) sau a complementului direct (care se formeaza cu prepozitiile pe, la), intrucat pronumele ce precedat de adverbul indiferent introduce o propozitie subordonata circumstantiala concesiva:

(Indiferent ce) ti-ar trebui, / tot nu gasesti. / (subiect)

(Indiferent ce) ai vrea, / tot nu ti-as da. / (complement direct)

(Indiferent ce) ai deveni, / tot nu te voi iubi. / (nume predicativ)

Utilizarea cuvantului ce atat de frecventa a facut ca acesta sa aiba diferite sensuri lexicale si, in consecinta, datorita acestor contexte multiple si variate, sa capete urmatoarele valori morfologice:

pronume (si adjectiv) interogativ-exclamativ;

pronume (si adjectiv) relativ;

pronume (adjectiv) pronominal nehotarat;

adverb interogativ-exclamativ;

adverb relativ.

De asemenea, este element constitutiv intr-o:

locutiune adverbiala de mod;

locutiune conjunctionala subordonatoare;

locutiune pronominala nehotarata.







Politica de confidentialitate


.com Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 SCHITA DE PROIECT DIDACTIC GEOGRAFIE CLASA: a IX-a - Unitatile majore ale reliefului terestru
 PROIECT DIDACTIC 5-7 ani Educatia limbajului - Cate cuvinte am spus?
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 Proiect - masurarea si controlul marimilor geometrice

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 LUCRARE DE LICENTA CONTABILITATE - ANALIZA EFICIENTEI ECONOMICE – CAI DE CRESTERE LA S.C. CONSTRUCTIA S.A TG-JIU
 Lucrare de licenta sport - Jocul de volei
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 PROIECT ATESTAT MATEMATICA-INFORMATICA - CALUTUL INTELIGENT
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM








Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu