Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice




Acasa » referate » literatura romana » gramatica
Repetarea gramaticala

Repetarea gramaticala




REPETAREA GRAMATICALA

Repetarea unor parti de propozitie sau a unor propozitii are diverse scopuri in limba romana:

sa explice cuvantul sau propozitia de baza,

sa dea un supliment de informatie,




sa dezambiguizeze un mesaj, o anumita valoare gramaticala,

sa asigure interpretarea sintactica a cuvantului sau a propozitiei repetate etc.

Repetarea (M. Avram, GT, 1997, p. 326) se face prin reluarea si, mai rar sau deloc, prin anticiparea bazei, exprimata printr-un cuvant sau printr-o propozitie.

Reluarea poate fi realizata fie prin acelasi cuvant prin care se exprima baza, fie printr-unul diferit, care, prin continutul sau, explica baza:

'Mi-am cumparat un stilou, un stilou minunat.'

'M-a bucurat succesul tau, lucru demn de toata lauda'.

Substantivul lucru poate fi inlocuit prin altele din aceeasi serie semantica: fapt, dovada, motiv, prilej, semn, act etc.

Reluarea indeplineste un rol structural, servind ca baza la dezvoltarea unui supliment de informatie sau ca mijloc de dezambiguizare a mesajului. Astfel, pentru a dezambiguiza mesajul din fraza:

'Mi-am cumparat o cravata de la o vanzatoare, care mi-a placut mult.',

intrucat pronumele relativ care poate substitui atat substantivul cravata, cat si substantivul vanzatoare, se reia substantivul pe care il considera vorbitorul drept baza:

a)     'Mi-am cumparat o cravata de la o vanzatoare, cravata care mi-a placut mult.'

b)     'Mi-am cumparat o cravata de la o vanzatoare, vanzatoare care mi-a placut mult.'

De cele mai multe ori, baza (substantiv cu functie de subiect) este reluata sau anticipata printr-un pronume cu aceeasi functie:

a)     'Noi am facut o greseala, am crezut ca chiaburii nu indraznesc ei sa ridice capul.' (M. Preda)

'Mama ma mai ajuta si ea.' (pronumele-subiect reia subiectul-substantiv);

b)     'Stai, mai, porcane, ca te captuseste ea Marioara acus!' (I. Creanga);

'Vine ea mama.' (pronumele-subiect anticipa subiectul-substantiv).

Baza (substantiv, pronume personale accentuate sau alte specii de pronume sau numerale, cu functia de complement direct sau de complement indirect) este reluata sau anticipata printr-o forma neaccentuata a pronumelui personal sau reflexiv in dativ sau acuzativ:

a)     complement direct

Reluare

'Lacul codrilor albastru direct

Nuferi galbeni il incarca.' (Eminescu)

Anticipare

'Il salut pe celalalt (pe altul, pe al doilea etc.)'.

b)     complement indirect

Reluare

'Noua ne place munca.';

Anticipare

'Ii dau Mariei (altcuiva, primului etc.) o carte.'

Reluarea prin pronume sau adverbe asigura interpretarea sintactica a bazei in raport cu o unitate regenta.

Reluarea prin pronume caracterizeaza subordonatele necircumstantiale si partile de propozitie necircumstantiale. Reluarile se fac prin cuvinte cu aceeasi functie ca si subordonata necircumstantiala reluata sau ca si partea de propozitie necircumstantiala reluata.

A.    Propozitii subordonate necircumstantiale

SB 'Care stie, acela va reusi.'

'Daca ar fi stiut, asta s-ar fi constatat.'

PR  'Ceea ce esti tu, aceeasi voi deveni si eu.'

CD 'Pe care il ajuti tu, pe acelasi '

'Ce-ai cumparat, aia sa mananci!'

'Unde este ea acum, asta n-o stiu.'

CI 'La care te gandesti tu, la acelasi '

'Cui ii scrii tu, aceluiasi '

CAG  'De cati esti ajutat tu, de atatia '

B.    Parti de propozitie necircumstantiale

sb. 'Muncitorii si taranii, ei conduceau tara.'

n.p. 'Serios si harnic, asa a fost mereu.'

c.d. 'Si munca, si jocul, pe toate le-a facut.'

c.i. 'La colegii si colegele sale, la acestia se gandea.'

c.ag.  'De prieteni si de dusmani, de toti e apreciat.'

Daca in reluarea subordonatelor necircumstantiale de sub A, numite de unii specialisti subiective apozitive, predicative apozitive, completive directe apozitive etc., pronumele sunt clar subiecte, nume predicative etc. (ca si subordonatele pe care le reiau, explicandu-le, intarindu-le), in reluarea partilor de propozitie necircumstantiale, de sub B, cuvantul poate avea aceeasi functie ca si baza, dar ar putea fi interpretat si ca apozitie, ceea ce nu este corect, pentru ca subiectul nu se desparte prin virgula de predicat, numele predicativ de verbul copulativ etc. De asemenea, si interpretarea ca baza a reluarii (cu functie clara de subiect, nume predicativ etc.) si ca anticipare cu functia de apozitie (a fostelor subiecte, nume predicative etc.) nu este corecta, pentru ca apozitia explica ceva (o baza), de aceea explicatia nu poate sta inaintea cuvantului care trebuie explicat.

Propozitiile necircumstantiale (SB, PR, CD, CI, CAG), reluate in regenta printr-un subiect, nume predicativ, complement direct, indirect sau de agent, devin APOZITIVE care explica un pronume cu functie de subiect, nume predicativ, complement direct etc., dintr-o regenta antepusa

'Acela va reusi, 1/ care stie. 2/'

'Aceeasi voi deveni si eu, 1/ ceea ce esti tu acum. 2/'



'Aia sa mananci, 1/ ce-ai cumparat. 2/'

'Pe acelasi il ajut si eu, 1/ pe care il ajuti tu. 2/'

'La acelasi ma gandesc si eu, 1/ la care te gandesti si tu. 2/'

'De atatia voi fi ajutat si eu, 1/ de cati esti ajutat si tu.   2/'

In toate frazele de mai sus, P2 sunt apozitive, care pot fi intarite de adverbele de mod explicative: anume, adica etc. De exemplu:

'Acela va reusi, 1/ anume care stie. 2/' etc.

Subordonatele circumstantiale se caracterizeaza prin reluarea si anticiparea lor de catre adverbe si locutiuni adverbiale corelative. Corelativele circumstantiale, care corespund 'unui element de relatie plasat de celalalt termen al unui raport sintactic' (v. M. Avram, GT, 1997, p. 498); intre corelative, M. Avram include si pronume sau adjective (Ibidem); ele sunt o exceptie, fiind corelative doar pentru consecutive (v. D. Ivanus si colab., Limba romana, Compendiu. Grile, vol. I, Craiova, 1996, p. 310), sunt unitati care participa la exprimarea aceleiasi functii ca si a unitatii reluate sau anticipate. Corelativele reactualizeaza dependenta bazei fata de un regent, de multe ori indeplinind si rolul (v. si Iorgu Iordan, Vladimir Robu, LRC, 1958, p. 530-531) de a contribui la identificarea subordonatei:

Elemente

de relatie

Elemente

corelative

Elemente corelative

Elemente

de relatie

CL

unde , acolo

acolo .., unde

de unde ., de acolo

de acolo ., de unde

CT

cand , atunci

atunci .., cand

pana cand , pana atunci

pana atunci , pana cand

cum , cum

CM

cum , asa

asa ., cum

de ce ., de ce / de aia

cu cat , cu atat

cu atat ., cu cat

CZ

fiindca .., de aceea

de aceea ., fiindca

pentru ca .., pentru aceea

pentru aceea , pentru ca

CS

ca sa .., de aceea

de aceea ., ca sa

pentru ca sa ., pentru aceea

pentru aceea ., pentru ca sa

COND

daca , atunci/ in acest caz/apoi

atunci .., daca

CV

desi ., totusi/tot/cu toate acestea



totusi/tot , desi

chiar daca , totusi/tot/cu toate astea

totusi/tot , chiar daca

CNS

asa (de) ., incat

atatea, atat de , ca

destul de .., sa

destui, prea , ca sa

Cu exceptia consecutivei (care are topica fixa, dupa regenta), toate circumstantialele pot preceda (anticipa) sau urma (relua) o regenta in care exista sau nu un corelativ de natura adverbiala.

Adverbele cum si ce, in circumstantialele de mod de identificare cu topica fixa pe langa (adica imediat dupa) o baza adjectivala sau adverbiala, au o functie de reluare (v. D. Ivanus, Limba romana contemporana. Morfologia, ed. a V-a, Editura Universitaria, Craiova, 2002, p. 208):

De rea / ce era, 2/ toti o urau. 1/

cz.

De tare / ce vorbea, 2/ ne asurzea. 1/

cz.

De incet / cum mergea, 2/ ma enerva. 1/

cz.

Prin reluarea unor complemente de cauza, exprimate prin adjective sau adverbe de mod precedate de prepozitia de, adverbele ce si cum devin nume predicative (ex. 1) sau complemente de mod (ex. 2, 3).

Apozitivele de reluare:

b)   'Mi se parea 1/ ca va ploua, 2/ ceea ce nu s-a intamplat. 3/'

c)   'Mi se parea 1/ ca va ploua, 2/ drept pentru care mi-am luat umbrela. 3/'

sunt considerate, din cauza dificultatilor lexicale pe care le cuprind, si principale incidente.

Pentru ca insa au drept elemente de relatie pronumele relative ceea ce, (drept, dupa, la, pentru) care sau adverbul relativ cu prepozitie (de) unde, aceste propozitii care reiau sau explica sunt subordonate (pronumele relative si adverbele relative introduc numai propozitii subordonate) explicative, deci apozitive.

Aceeasi situatie se intalneste si la asa-numita principala incidenta, de fapt apozitiva antepusa unei regente, coordonata cu alta propozitie (v. M. Avram, GT, 1997, p. 430):

'Am invatat foarte multe in scoala 1/ si, 2/ ceea ce m-a bucurat foarte mult, 3/ acestea mi-au folosit in viata. 2/'

P3 este apozitiva care explica si anticipa P2, coordonata cu P1.

O problema controversata o constituie structurile de tipul:

1.a)'De ce / Pentru ce / La ce plangi?'

1.b) 'De ce / Pentru ce / La ce ai venit?'

cuvantul ce, precedat de prepozitiile de, pentru, la, este, atat in prima propozitie, cat si in a doua, pronume interogativ care substituie substantive cu sens cauzal (de bataie, de necaz, de bucurie, de ciuda, de frica, de teama) sau final (pentru ajutor, pentru cumparaturi, pentru impresionare).

La prima vedere, de ce (pentru ce, la ce) din 1.a) este cauzal, iar de ce () din 1.b), este final. Dar, de fapt, fiecare dintre ele poate fi dublat prin celalalt sens: final in 1.a):

'De ce plangi? Pentru a ma impresiona? '

si cauzal in 1.b):

'De ce ai venit? Din cauza vremii / din cauza lipsurilor  etc.?'

In frazele:

2.a1)  'De ce plangi, 1/ pentru ca te-a batut cineva? 2/'

2.b1)   'De ce plangi, 1/ pentru ca sa ma impresionezi? 2/'

2.a2)  'La ce sa mai invat 1/ ca sa raman acasa? 2/'

'De ce ai venit, 1/ ca sa ma ajuti? 2/'

2.b2)   'De ce ai venit, 1/ pentru ca te-am chemat? 2/'

situatia este aparent asemanatoare ca in exemplele de sub 1.a), 1.b), cu singura deosebire, ca, indiferent de regent, propozitiile subordonate sunt toate, aparent clar, cauzale sau finale.

Astfel, in 2.a1) si in 2.b2), de ce este pronume interogativ in acuzativ cu functie de complement de cauza in propozitia regenta (principala interogativa), functie intarita explicata, reluata de propozitia subordonata cauzala din imediata apropiere a regentei.

In 2.a2) si in 2.b1), de ce este pronume interogativ in acuzativ cu functie de complement de scop in regenta (principala interogativa). Valoarea sintactica finala este, ca si in 2.a1) si 2.b2), reluata, intarita, explicata de subordonata circumstantiala de scop care urmeaza regentei.

Atat in a), cat si in b), de ce, asa cum s-a aratat mai sus sub 1.a), 1.b) , nu ete locutiune adverbiala corelativa de cauza (precum: de aceea, pentru aceea, de aia, pentru aia, de asta, pentru asta etc.) sau de scop (precum: intr-adins, dintr-adins, de aceea, pentru aceea, de asta, pentru asta etc.), ci este pronume interogativ (care poate fi si relativ - vezi exemplele de sub Y), care substituie un nume cu sens cauzal sau final. El poate fi precedat de prepozitiile de, pentru, la:



De ce ca te-am chemat?

X)     La ce ai venit,

Pentru ce  sa ma ajuti?

de ce fiindca te-ai simtit obligat.

Y) Stiu 1/ pentru ce ai venit, 2/

la ce pentru ca sa ma ajuti.

Aceste enunturi cu propozitii subordonate cauzale si finale explicative ale pronumelor interogative sau relative de ce, pentru ce, la ce au topica fixa, dupa regenta. Ele nu pot preceda o regenta, in care de ce, pentru ce, la ce sa reia sensurile de cauza si de scop ale celor doua subordonate care anticipa regenta:

X1) 'Ca (pentru ca, fiindca) te-am chemat, 1/ de ce ai venit? 2/'

'Sa (pentru ca sa) ma ajuti, 1/ de ce ai venit?

Y1) 'Fiindca te-am chemat, 1/ stiu 2/ de ce ai venit.

'Pentru ca sa ma ajuti, 1/ stiu 2/ de ce ai venit. 3/'

Dupa cum se vede, nu au nici o logica, nici un sens intrebarile sau reluarile cu de ce, pentru ce, la ce, care sa explice subordonatele cauzale sau finale din P1.

Reiese ca propozitiile subordonate de sub X si Y care intaresc, precizeaza, explica atat sensurile (cauzal si final), cat si functiile sintactice de complement de cauza sau de scop ale pronumelui interogativ sau relativ ce (precedat de prepozitiile de, pentru, la) sunt apozitive de o valoare deosebita, si anume apozitive cauzale sau apozitive finale:

'De ce (pentru ce, la ce) ai venit, 1/ anume ca ti-a placut? 2/'

'De ce (pentru ce, la ce) ai venit, 1/ adica sa ma ajuti? 2/'

Daca subordonatele introduse prin ca, pentru ca, fiindca etc., sau prin sa, ca sa, pentru ca sa ar preceda regenta, pronumele interogative sau relative de ce, pentru ce, la ce ar deveni locutiuni adverbiale corelative de cauza sau de scop, alcatuite insa din pronume demonstrative de apropiere sau de departare (cu o valoare neutra), precedate doar de doua dintre cele trei prepozitii (= de, pentru):

de aceea/ pentru aceea

de aia/pentru aia

CZ 'Pentru ca nu ai venit, 1/ de aceasta/ pentru aceasta m-am suparat. 2/'

de asta/ pentru asta

de aceea/ pentru aceea

de aia/pentru aia

CS 'Pentru ca sa te ajut, 1/ de aceasta/ pentru aceasta am venit. 2/'

de asta/ pentru asta

Nota: Corelativele finalei pot fi si alte locutiuni adverbiale (intr-adins, dintr-adins) sau adverbe (inadins, dinadins, anume etc.).

In aceste fraze, propozitiile subordonate sunt clar cauzale sau finale, iar de aceea, pentru aceea etc. sunt locutiuni adverbiale corelative cu functie de complemente de cauza sau de scop, care reiau subordonatele corespunzatoare CZ sau CS (v. si Gh. Constantinescu-Dobridor, Sintaxa, 1994, p. 455, 460). Aceste locutiuni adverbiale corelative pot si preceda (v. 4.2.) subordonatele cauzale sau finale, de fapt asa cum se intampla in contextele cu toate speciile de subordonate circumstantiale (cu exceptia consecutivei, la care topica este fixa, astfel ca elementele corelative doar preceda o consecutiva):

CZ 'De aceea (pentru aceea) m-am suparat, ca n-ai venit.'

CS 'De aceea (pentru aceea) am venit, pentru ca sa te ajut.'

Circumstantialele CZ si CS (ca si celelalte specii de circumstantiale cu corelativele in regentele antepuse) nu pot fi interpretate ca apozitive, ca in subordonatele necircumstantiale reluate printr-o parte de propozitie (vezi 4.1, A) sau, mai ales, ca in 4.1.1., in care subordonatele clar apozitive explica un pronume din regenta antepusa cu functie de subiect, nume predicativ etc.

In concluzie, cauzalele si finalele care reiau si explica pronumele interogativ sau relativ ce in Ac. (cu prepozitiile de, pentru, la), cu functie de complement de cauza sau de scop in regenta (intotdeauna antepusa subordonatei), sunt o exceptie in ceea ce priveste interpretarea lor ca subordonate cauzale sau finale, ele neputand fi reluate prin aceleasi pronume de ce, pentru ce, intr-o regenta postpusa subordonatei, asa cum se intampla frecvent in cazul corelativelor adverbiale circumstantiale.

Aceste propozitii sunt la granita dintre sensul apozitiv si forma circumstantiala. Forma insa, de data aceasta, nu are rolul principal in stabilirea felului propozitiei subordonate. Deci ele sunt cauzale apozitive si, respectiv, finale apozitive.

Exista deci si circumstantiale apozitive, pentru ca de ce, pentru ce, la ce nu sunt locutiuni adverbiale corelative pentru cauzala si finala. Ele sunt pronume interogative sau relative si nu pot sa anticipe si sa reia o subordonata (ca orice circumstantiala), ci doar sa anticipe o propozitie cu sensurile cauzal si final, adica o propozitie cauzala sau finala apozitiva (ori apozitiva cauzala si apozitiva finala care explica pronumele ce in Ac.).

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA

Avram, Mioara, Gramatica pentru toti, ed. a II-a, Editura Humanitas, Bucuresti, 1997, pp. 320-330, 420-440.

Brancus, Grigore, Saramandu, Manuela, Gramatica limbii romane. Morfologia, Editura Atos, Bucuresti, f.a., pp. 198-200.

Constantinescu-Dobridor, Gheorghe, Sintaxa limbii romane, Editura Stiintifica, Bucuresti, 1994, pp. 455-460.

Iorgu, Iordan, Robu, Vladimir, Limba romana contemporana, E.D.P., Bucuresti, 1978, pp. 520-540.

Ivanus, Dumitru, Probleme de gramatica a limbii romane, Editura Universitaria, Craiova, 2001, pp. 35-42.

Elemente de autoevaluare

Repetarea partilor de propozitie sau a propozitiilor: scopuri, modalitati de realizare.

Reluarea sau anticiparea unei baze printr-o forma neaccentuata a pronumelui personal sau reflexiv: contexte, functii sintactice, exemplificari.

Reluarea subordonatelor necircumstantiale printr-un pronume: contexte, functii, exemple.

Pronume in regenta, explicat de apozitive.

Anticiparea sau reluarea subordonatelor circumstantiale prin adverbe sau locutiuni adverbiale corelative: contexte, functii sintactice, exemplificari.

de ce, pentru ce, la ce (in regente ale unor apozitive cauzale sau apozitive finale): statutul morfosintactic, contexte, exemplificari.







Politica de confidentialitate


.com Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 SCHITA DE PROIECT DIDACTIC GEOGRAFIE CLASA: a IX-a - Unitatile majore ale reliefului terestru
 PROIECT DIDACTIC 5-7 ani Educatia limbajului - Cate cuvinte am spus?
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 Proiect - masurarea si controlul marimilor geometrice

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 LUCRARE DE LICENTA CONTABILITATE - ANALIZA EFICIENTEI ECONOMICE – CAI DE CRESTERE LA S.C. CONSTRUCTIA S.A TG-JIU
 Lucrare de licenta sport - Jocul de volei
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 PROIECT ATESTAT MATEMATICA-INFORMATICA - CALUTUL INTELIGENT
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM








Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu