Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice



Acasa » referate » management
Inovatia, cercetarea si dezvoltarea in IMM-urile romanesti

Inovatia, cercetarea si dezvoltarea in IMM-urile romanesti



Inovatia, cercetarea si dezvoltarea in IMM-urile romanesti

Un sistem de inovatii cuprinde in principal urmatoarele elemente: institutii si entitati care se ocupa de activitati din domeniul cercetarii si dezvoltarii, care se constituie in asa numitul mediu stiintific; Centre Tehnologice; intreprinderi care furnizeaza servicii tehnologice catre alte intreprinderi (mediul tehnologic); companii inovatoare care formeaza nucleul sistemului (mediul de afaceri) si in sfarsit, institutiile si entitatile care faciliteaza finantarea procesului de inovatie (mediul financiar). In cadrul acestui sistem este de asemenea necesar sa se ia in considerare rolul autoritatilor guvernamentale, al sistemului de educatie, si diferite alte aspecte legate de capitalul social si de alti factori socio-economici care influenteaza capacitatea de inovatie a unei tari sau a unei regiuni.

In contextul UE, strategia Lisabona de crestere si competitivitate (a se vedea anexa a), agreata in cadrul Consiliului European in perioada 23-24 martie 2000 la Lisabona, subliniaza importanta cresterii productivitatii si raspunsului dat provocarilor generate de globalizare si societatea bazata pe cunoastere (“knowledge-based society”). In acest sens, obiectivul strategic pentru UE in secolul 21 este acela de “a deveni cea mai competitiva si mai dinamica economie bazata pe cunoastere din lume, capabila de crestere economica sustenabila, cu locuri de munca mai multe si mai bune si un grad mai mare de coeziune sociala” (Parliamentul European 2000:2).



Acest capitol descrie aspectele fundamentale ale sistemului de inovatie, cercetare si dezvoltare din Romania; si, in particular, cel din sectorul IMM-urilor, ca fiind unul dintre principalele sectoare implicate in procesul de dezvoltare dinamica a economiei.

Impactul crizei din 2009 asupra sectorului afacerilor este evident cand examinam indicatorii privind cercetarea si dezvoltarea (sectiunea 1), facand astfel dificila parcurgerea agendei Lisabona pentru Romania.

Sectiunea 2 exploreaza rolul sectorului antreprenorial in cadrul sistemului de inovatie, cercetare si dezvoltare. Prin comparatie cu media UE, rolul sectorului antreprenorial in cheltuielile destinate cercetarii si dezvoltarii ca si alti indicatori din domeniu sunt cu mult inferiori. Aceasta se reflecta in intensitatea scazuta a resurselor umane alocate activitatilor de cercetare si dezvoltare in sectorul antreprenorial, si intr-o proportie foarte mica de industrii high-tech si servicii bazate intens pe cunoastere in economia romaneasca.

Text Box: Anexa a Politica comunitara pentru cercetare si dezvoltare

Strategia Lisabona este un obiectiv strategic prin care UE doreste sa devina cea mai competitiva si mai dinamica economie bazata pe cunoastere din lume, capabila de crestere economica continua si de a oferi oportunitati de angajare mai bune si mai multe, asigurand in acest mod o mai buna coeziune sociala. Dezvoltarea stiintifica, cea tehnologica, cercetarea si inovatia se afla in centrul economiei bazata pe cunoastere, fiind principalii factori de crestere, de competitivitate antreprenoriala si de creare a locurilor de munca. 

Summit-ul de la Barcelona in 2002 a subliniat drept obiectivul pe termen lung al UE economia competitiva bazata pe cunoastere. Acesta a promovat o mai buna integrare a statelor membre intr-o Zona a Cercetarii Europene si a stabilit drept tinta cresterea investitiilor in cercetare si dezvoltare la 3% din PIB pana in 2010.

Programul cadru in functiune in prezent (The 7th Framework Programme - FP7) reprezinta principalul instrument de finantare al UE pentru cercetarea din Europa si aduna laolalta toate initiativele europene legate de cercetarea stiintifica. FP7 urmareste urmatoarele obiective:
1. Sa sprijine cooperarea intre universitatile europene, sectorul industrial, centrele de cercetare si autoritati, ca si intre jucatori din afara spatiului european, pentru a se castiga astfel o pozitie de lider in domeniile stiintifice si tehnologice cheie.
2. Sa finanteze “cercetarea de frontiera” (“frontier research”) in vederea imbunatatirii gradului de creativitate si excelenta a cercetarii europene.
3. Sa consolideze potentialul uman angrenat in cercetarea europeana, prin sprijinirea formarii profesionale, mobilitatii profesionale si carierelor de cercetator. 
4. Sa imbunatateasca capacitatile de inovatie si cercetare europeana (infrastructura).

Green Paper (2007). Comisia Europeana a formulat obiectivele Zonei Europene de Cercetare (European Research Area -ERA) in termenii urmatoarelor sase dimensiuni: 
1. Realizarea unei unice piete a muncii pentru cercetatori 
2. Dezvoltarea infrastructurii de cercetare la nivel mondial
3. Consolidarea institutiilor de cercetare
4. Diseminarea cunoasterii
5. Optimizarea programelor si prioritatilor de cercetare
6. Deschiderea catre lume: cooperare internationala in domeniul stiintei si tehnologiei

Cercetarea si dezvoltarea in Romania: un an inapoi pe drumul catre atingerea agendei Lisabona

In Romania, intensitatea cercetarii si dezvoltarii (definita ca fond alocat pentru cercetare si dezvoltare, exprimat in procente din PIB) a fost de 0,48% din PIB in 2009, cu 0,10% mai putin decat in 2008 si cu 0,04% mai putin decat in 2007. Aceste procente plaseaza Romania, impreuna cu Slovacia, Cipru si Letonia, pe ultimele locuri in UE. Pe primele locuri ale clasamentului se afla Suedia si Danemarca, iar acestea sunt singurele tari care au atins cei 3% din PIB stipulati in Strategia Lisabona pentru 2010 (a se vedea graficul 1.a). In ceea ce priveste Planul National de Dezvoltarea, Cercetare si Inovare, tinta lui este mai mica decat chiar jumatate din cea a obiectivului sectorului privat pentru anul 2013 (1% din PIB, a se vedea Sectiunea 5).

Graficul 1.a Procentaj din PIB alocat pentru cercetare si dezvoltare in 2008 si 2009.

Sursa: Eurostat. Stiinta, tehnologie si inovatie

*Date din 2008

Desi majoritatea agentilor economici sunt de acord ca cresterea cheltuielilor pentru sectorul de cercetare si dezvoltarea este cruciala pentru imbunatatirea competitivitatii, este cert ca investitiile in sector au scazut in anul 2008, dupa o lunga perioada de crestere, ca o consecinta a crizei economico-financiare (a se vedea Graficul 1.b.). Nivelul cheltuielilor destinate cercetarii si dezvoltarii este intr-adevar egal cu cel din anul 2007, ceea ce inseamna un punct de inflexiune in tendinta prezenta din anul 2000.

Graficul 1.b Procentaj din PIB alocat pentru cercetare si dezvoltare de Romania, 2000-2007.

Sursa: Eurostat. Stiinta, tehnologie si inovatie

In ceea ce priveste resursele umane angrenate in sectoarele stiinta si tehnologie, in 2009, 5,8% din totalul fortei de munca din toate cele 25 de state ale UE cuprindea oameni de stiinta si ingineri (a se vedea Graficul 1.c.). Romania se situeaza pe o pozitie intermediara in acest clasament cu 4,9%, depasind procentele de oameni de stiinta si ingineri din tari cum ar fi Estonia, Grecia, Ungaria si Bulgaria printre altele.

Graficul 1.c Procent din forta de munca angrenata in sectoarele stiinta si tehnologie, 2009

Sursa: Eurostat. Stiinta, tehnologie si inovatie

In 2007, personalul din sectoarele de cercetare si dezvoltare s-a ridicat la 1,54% din forta de munca totala angajata in cele 27 state ale UE (prin numararea persoanelor – “head count” sau HC). La nivel national, in Romania procentajul de personal din sectoarele de cercetare si dezvoltare din forta de munca totala a fost unul dintre cele mai scazute din statele membre.

Graficul 1.d Total personal cercetare si dezvoltare ca procent din forta de munca totala angajata, 2007

Sursa: Eurostat. Stiinta, tehnologie si inovatie

Contabilizare prin numararea persoanelor amgajate in respectivele domenii

Nota (*): date pentru anul 2006

Intr-adevar, in echivalent norma intreaga, numai 30.000 persoane au lucrat in sectorul cercetare-dezvoltare in Romania. Intre 2007 si 2008 numarul de persoane angajate in toate sectoarele a crescut cu un procent mediu de 4,9%. In aceeasi perioada de timp, cresterea inregistrata de personalul din cercetarea si dezvoltarea din sectorul de stat a fost mai mare (14,4%), ca si aceea inregistrata in domeniul educational (21,7%).

Totusi, personalul angrenat in cercetarea si dezvoltarea din cadrul sectorului antreprenorial a scazut la 12,1%. Comparatia dintre personalul angajat in cercetare si dezvoltare in Romania si cel angajat in cele 27 de state membre UE arata ca procentul personalului angajat in cercetare-dezvoltare in sectorul antreprenorial din Romania este mai scazut decat media UE, ceea ce reprezinta un punct slab pentru sistemul inovatiilor din sectorul afacerilor.

Graficul 1.e Cifra totala de personal din cercetare dezvoltare pe sectoare, 2008

Sursa: Eurostat. Stiinta, tehnologie si inovatie

Rolul sectorului antreprenorial in cercetare si dezvoltare: intensitate scazuta si pondere mica a sectoarelor high-tech.

Prin comparatie cu cele 27 de state UE, procentul de cheltuieli ale intreprinderilor romanesti pentru cercetare si dezvoltare este mult mai scazut decat media UE (a se vedea Graficul 2.a.), iar criza a avut un impact enorm asupra rolului sectorului antreprenorial in sistemul cercetare-dezvoltare, dupa cum demonstreaza statisticile. Acest fapt se explica prin ponderea mica a industriilor high-tech si a serviciilor cu grad inalt de specializare, acestea fiind activitatile economice cu cea mai mare intensitate a cheltuielilor pentru cercetare si dezvoltare.

Cheltuielile alocate cercetarii si dezvoltarii in Romania au atins intr-adevar in 2009 806,5 milioane EUR, total din care 40,2% au provenit din sectorul antreprenorial, , 34,9% de la bugetul de stat, si 42,7% de la invatamantul superior, o structura care este diferita de cea a majoritatii tarilor avansate, unde rolul sectorului antrpeprenorial este mai important, fondurile provenind de la acesta ridicandu-se la doua treimi din totalul cheltuielilor pentru cercetare-dezvoltare.

Graficul 2.a Cheltuieli pentru cercetare-dezvoltare pe sector, 2009

Sursa: Eurostat. Stiinta, tehnologie si inovatie

Impactul crizei din anul 2009 asupra acestui indicator strategic a fost puternic, cu o descrestere de 14% fata de anul precedent. De fapt, la sfarsitul anului 2008, sectorul privat detinea 491 unitati de cercetare si dezvoltare, in care erau angajate 19.000 persoane (a se vedea Graficul 2.b).

Graficul 2.b Procentul angajatilor in activitati de cercetare-dezvoltare pe sector

Sursa: INS. Baza de date TEMPO

Intensitatea scazuta a cercetarii si dezvoltarii in sectorul antreprenorial se explica prin structura acestuia, si mai ales prin numarul mic de intreprinderi in sectoarele asa numite de high-tech si servicii bazate pe cunoastere intensiva (knowledge-intensive services - KIS). Intreprinderile care utilizeaza intensiv tehnologia sunt cu atat mai mult vitale pentru pozitia competitiva a unei tari, cu cat ele sunt motoarele cheie ale cresterii economice, productivitatii si bunastarii si in general reprezinta o sursa de valoare adaugata superioara si locuri de munca bine platite. Aceste intreprinderi trebuie sa fie nucleul sistemului de cercetare-dezvoltare in sectorul antreprenorial, si sa incurajeze de asemenea cererea pentru cercetari in institutiile publice si in sistemul invatamantului superior.

In 2007, Romania avea numai 19.590 intreprinderi clasificate ca apartinand sectorului high-tech, din care 11% faceau parte din sectorul de productie high-tech si 89% apartineau sectorului de servicii high-tech, bazat pe cunoastere intensiva. Aceasta valoare situa Romania pe o pozitie intermediara in clasamentul european (a se vedea Graficul 2.c).

Graficul 2.c. Numarul intreprinderilor din sectorul high-tech. 2007

Sursa: Eurostat. Stiinta, tehnologie si inovatie

In ciuda pozitiei bune ocupate de Romania in clasamentul general, exista puncte slabe legate de variabilele economice, cum ar fi cifra de afaceri, valoarea productiei, valoarea adaugata si numarul de angajati, toate acestea situand Romania pe o pozitie inferioara (a se vedea table 2.a). De exemplu, in ceea ce priveste valoarea productiei totale, cifra de afaceri si valoarea adaugata, Romania se afla pe o pozitie inferioara. Germania, Franta si Regatul Unit sunt mai specializate in sectoare cu valoare mai mare a productiei, cum ar fi sectoarele aerospatiale si farmaceutice, in timp ce Romania este mai specializata in electronica si telecomunicatii.

In 2008, in sectoarele high-tech si bazate pe cunoastere intensiva erau angajate 206.558 persoane, aceasta reprezentand 2,2% din totalul persoanelor angajate. Aceasta rata plaseaza Romania pe ultima pozitie in clasamentul celor 27 state UE (Graficul 2.d). Totusi, Romania a inregistrat cea mai mare rata de crestere (15,2%) intre 2007 si 200

Graficul 2.d Rata de angajare in sectoarele high-tech si bazate pe cunoastere intensiva (% din totalul persoanelor angajate)

Sursa: Eurostat. Stiinta, tehnologie si inovatie

Ponderea mica a industriei high-tech si a serviciilor specializate bazate pe cunoastere intensiva in sectorul IMM

In 2009, numai 2,14% din IMM-urile romanesti din sectorul de productie pot fi clasificate ca intreprinderi high-tech, adica intreprinderi care opereaza in principal in domeniul computere, produse electronice si optice, ca si produse farmaceutice de baza si preparate farmaceutice. S-a inregistrat o mica descrestere in valoare absoluta fata de numarul inregistrat in anul 2008 (circa 130 intreprinderi). Mai mult, aproximativ 7% din toti producatorii pot fi inclusi in sectorul de tehnologie inalta de nivel mediu, care include producerea de produse chimice, echipamente electrice, masini, automobile si alte echipamente de transport. Majoritatea IMM-urilor industriale din Romania sunt inca producatori care utilizeaza tehnologie de nivel scazut sau scazut spre mediu.



Graficul 2.e Procent al intreprinderilor din industria producatoare, dupa nivelul tehnologic si clasa de marime, 2009.

Sursa: INSSE si elaborari proprii

In sectorul serviciilor, situatia este mai putin dramatica, cu aproape un sfert (25,6%) din IMM-urile din sectorul de servicii (circa 100.000) putand fi clasificate ca oferind servicii bazate intensiv pe cunoastere (knowledge-intensive services - KIS), incluzand aici o diversitate de servicii oferite altor intreprinderi (inginerie, cercetari de piata, servicii contabile si juridice, etc.), servicii de transport aerian, sanatate, management rezidential, telecomunicatii, etc.

Graficul 2.f. Procentaj din intreprinderile din sectorul serviciilor dupa nivel tehnologic si clasa de marime . Romania 2009

Sursa: INSSE si elaborari proprii

In concluzie, ceea ce dauneaza dezvoltarii unei economii globale, competitive, bazata pe tehnologie, este structura industriala si a serviciilor in Romania, si mai ales intensitatea scazuta a cercetarii si dezvoltarii.

Totusi, asa cum demonstreaza statisticile privind inovatia, se face un efort din ce in ce mai mare pentru a imbunatati produsele si procesele, mai ales in intreprinderile de talie medie.

Inovatia in sectorul IMM: un efort sustinut

Inovatia este un proces continuu si dynamic, care contribuie la cresterea economica; el este definit ca fiind introducerea de bunuri, servicii, procese sau metode de marketing substantial imbunatatite[1]. Cresterea economica si dezvoltarea depind de generarea, exploatarea si diseminarea noilor cunostinte, metode, procese si produse. Este general admis ca modul corect de a depasi criza si de a pasi pe calea unei cresteri sustenabile si echitabile din punct de vedere social este finantarea cercetarii, dezvoltarii si inovarii.

Ponderea intreprinderilor inovatoare creste in general pe masura cresterii taliei intreprinderii. Totusi, de obicei exista mult mai putine intreprinderi medii si mari decat intreprinderi mici.

In Romania, intreprinderile mici reprezinta aproape 80% din sectorul IMM-urilor, iar proportia intreprinderilor mici care fac inovatie este de 30%, in timp ce la intreprinderile medii proportia este de 41%, iar la cele mari de 59%. In Romania, nu se remarca diferente semnificative in proportia intreprinderilor inovatoare din sectorul industrial fata de proportia in cel de servicii (a se vedea Graficul 3.a). In ambele cazuri, s-a inregistrat o crestere considerabila pentru toate categoriile de marime in perioadele 2004-2006 si 2006-200 Pentru anul 2009 nu exista date disponibile, astfel ca impactul crizei nu a fost inca contabilizat.

Leer fonéticamente

Diccionario - Ver diccionario detallado

Graficul 3.a Proportia intreprinderilor inovatoare, pe clasa de marime si activitate, in perioadele 2004-2006 si 2006-200

Sursa: “Inovatia in industrie si servicii in perioada 2004-2006” and “Inovatia in industrie si servicii in perioada 2006-2008”. INS 2010

Desi inovatia produselor in combinatie cu inovatia proceselor este principalul tip de inovatie in industria prelucratoare si in servicii, aceasta proportie a scazut notabil in ultima perioada a analizei (a se vedea Graficele 3.b si 3.c). In perioada ultimilor trei ani, intreprinderile inovatoare si-au concentrat eforturile in introducerea / dezvoltarea fie de produse, fie de servicii.

Graficul 3.b: Tipologia inovatiilor in industria prelucratoare

Sursa: “Inovatia in industrie si servicii in perioada 2004-2006” and “Inovatia in industrie si servicii in perioada 2006-2008”. INS 2010

Graficul 3.c Tipologia inovatiilor in servicii

Sursa“Inovatia in industrie si servicii in perioada 2004-2006” and “Inovatia in industrie si servicii in perioada 2006-2008”. INS 2010

In ceea ce priveste tipul de procese inovatoare introduse, inovatiile organizationale sunt mai frecvente decat cele de marketing, atat in sectorul prelucrator, cat si in sectorul serviciilor (a se vedea Graficele 3.d si 3.e). Aceasta poate reprezenta o bariera in calea dezvoltarii intreprinderilor intr-o economie larg deschisa catre exporturi, si care doreste sa devina competitiva. Lipsa abilitatilor de marketing impiedica procesul inovator la nivelul intreprinderilor romanesti (mai ales la nivelul intreprinderilor mici).

Graficul 3.d Proportia intreprinderilor inovatoare din sectorul industrial care au adoptat inovatii organizationale si de marketing in perioada 2006-200

Sursa: “Inovatia in industrie si servicii in perioada 2004-2006” and “Inovatia in industrie si servicii in perioada 2006-2008”. INS 2010

Graficul 3.e Proportia intreprinderilor inovatoare din sectorul de servicii care au adoptat inovatii organizationale si de marketing

Sursa: “Inovatia in industrie si servicii in perioada 2004-2006” and “Inovatia in industrie si servicii in perioada 2006-2008”. INS 2010

Desi pentru anii mai recenti nu sunt disponibile date, este foarte probabil ca barierele mentionate in cea mai recenta Ancheta privind inovatiile inca limiteaza capacitatea de inovatie a intreprinderilor romanesti. Criza din 2009, mai ales, a restrans capacitatea de obtinere a finantarii externe, aspect ce era deja considerat drept principala bariera pentru toate tipurile de intreprinderi.

Tabelul 3.a Bariere in calea inovatiei dupa clasa de marime (Ancheta inovatiilor, 2004-2006)

Bariere in calea inovatiei / clasa de marime

Bariere in calea inovatiei in intreprinderi care nu au ca obiect de activitate inovatia

Bariere in calea inovatiei in intreprinderi care au ca obiect de activitate inovatia

Intreprinderi mici

Dominarea pietii de catre firmele mari

Lipsa de personal calificat

Lipsa finantarii externe

Costurile ridicate ale inovatiei

Lipsa fondurilor proprii

Lipsa finantarii externe

Costurile ridicate ale inovatiei

Dominarea pietii de catre firmele mari

Intreprinderi mari si medii

Lipsa finantarii externe

Dominarea pietii de catre firmele mari

Lipsa de personal calificat

Finantarea inovatiilor in perioada in 2006-2008 s-a realizat in principal din fonduri publice (nationale si europene). Autoritatile europene au jucat intr-adevar un rol important in ceea ce priveste finantarea publica a intrperinderilor inovatoare, iar in unele tari (cum ar fi Romania, Slovacia, Grecia si Polonia) proportia de intreprinderi inovatoare care au primit finantare de la Uniunea Europeana a fost mai ridicata decat proportia acelora care au primit finantare de la autoritatile centrale, locale sau regionale (a se vedea Graficul 3.f). Obiectivul autoritatilor europene este acela de a concentra maximum de efort in domeniile cele mai critice in vederea consolidarii Zonei de Cercetare Europeana (European Research Area – ERA), asa cum s-a definit in Decizia nr. 1513/2002/EC a Parlamentului European si a Consiliului din 27 iunie 2002, decizie referitoare la cele sase programe cadru ale Comunitatii Europene pentru cercetare si dezvoltare tehnologica.

Proportia utilizarii de fonduri publice pentru finantarea procesului de inovatie creste proportional cu marimea intreprinderii, ceea ce conduce la o diferenta si mai mare intre capacitatea inovatoare a marilor intreprinderi si cea a IMM-urilor: in timp ce intreprinderile mici reusesc sa acceada la fondurile publice in proportie de 8%, aceeasi proportie pentru intreprinderile medii este de 13%, iar pentru cele mari, de 13,5%. In general, intreprinderile din sectorul industrial au mai mult acces la finantarea din fondurile publice decat intreprinderile care opereaza in sectorul de servicii.

Graficul 3.f Ponderea intrperinderilor inovatoare care au primit finantare din fonduri publice, pe categorii de marime, 2006-200

Sursa: “Inovatia in industrie si servicii in perioada 2004-2006” and “Inovatia in industrie si servicii in perioada 2006-2008”. INS 2010


Finantarea inovatiei nu inseamna numai disponibilitatea resurselor financiare complementare. Inseamna de asemenea abilitati de prezentare a proiectelor, de analiza a acestora si furnizarea de expertiza tehnica si manageriala complementara, necesara pentru a dezvolta intreprinderile inovatoare nou create. Sunt astfel necesare eforturi in planul politicilor din domeniu, in vederea furnizarii abilitatilor respective, infrastructurii institutionale si mediului economic care sa activeze si sa sprijine activitatile private in domeniul inovatiei.

Sursele de informatie pentru inovatie

Cele mai importante surse de informatii pentru inovatii in perioada 2006-2008 sunt cele interne (din interiorul intreprinderii sau grupului de intreprinderi si furnizori) urmate de sursele din piata (clienti sau cumparatori si concurenti sau intreprinderi din acelasi sector). Sursele de informatii cu mai putin impact asupra IMM-urilor sunt sursele din institutii sau alte surse, cum ar fi cele de la asociatiile profesionale, consultanti privati, etc. (a se vedea Graficul 3.g).

Daca facem co comparatie cu perioada precedenta (2004-2006), trebuie sa remarcam ca importanta urmatoarelor surse de informatii descreste fata de perioada precedenta de 3 ani: furnizori, clienti, periodice si publicatii, societati tehnice si profesionale, institutii non-profit publice si private din domeniul cercetarii-dezvoltarii si universitati sau institutii de invatamant superior.

Acest rezultat denota faptul ca exista un deficit in ceea ce priveste accesul la informatiile provenind din aceste surse, sau un nivel scazut de incredere al intreprinderilor in acestea. De aceea, politicile publice concepute pentru a largi accesul la informatie pentru antreprenori si manageri trebuie sa se concentreze pe imbunatatirea comunicarii rezultatelor cercetarii efectuate la nivel universitar si in institutiile de stat, pe consiolidarea rolului asociatiilor sectoriale in diseminarea informatiilor necesare procesului de inovare. De asemenea, trebuie dezvoltate abilitatile consultantilor in domeniile inovatiei (tehnologie, tehnici de marketing si schimbari organizationale).

Graficul 3.g Ponderea intreprinderilor inovatoare in industria prelucratoare dupa cele mai importante surse de informatii pentru inovatie, 2006-200

Sursa: “Inovatia in industrie si servicii in perioada 2004-2006” and “Inovatia in industrie si servicii in perioada 2006-2008”. INS 2010

Utilizarea tehnologiei informatiei si comunicatiilor (ICT) in IMM-urile romanesti: crestere continua, dar nivel aflat inca sub media europeana

Utilizarea tehnologiei informatiei si comunicatiilor (ICT) – care implica software pentru servicii de IT, hardware pentru computere si echipament de telecomunicatii, ca si servicii tehnice – reprezinta un factor facilitator major pentru procesul de inovare.

Dupa accederea la UE, Romania s-a dezvoltat in sensul apropierii de gradul de utilizare a ICT in restul statelor membre, iar in ultimii ani s-au redus diferentele in dezvoltarea societatii informationale prin dezvoltarea unei industrii ICT, unei infrastructuri, unor aplicatii si serviciilor relationate acestora. Totusi, gradul de penetrare al tehnologiei informatiei si comunicatiilor este inca foarte scazut, datorita cererii reduse si disponibilitatii limitate a infrastructurii din punctul devedere al accesului la aceasta infrastructura si al pretului platit pentru utilizarea acesteia.

Cheltuielile alocate pentru ICT in Romania in anul 2009 au insumat 1,4 milioane de euro, ceea ce reprezinta 1,2% din PIB (cu 0,1% mai putin decat in anul 2008). Prin comparatie cu statele membre UE, nivelul cheltuielilor pentru sectorul tehnologiei informatiei in Romania ocupa una dintre cele mai din urma pozitii in clasificarea UE (a se vedea Graficul 4.a).

Graficul 4.a Cheltuielile alocate informatiei si tehnologiei ca procent din PIB in anul 2009

Sursa: Eurostat. Societatea informationala

Accesul la ICT si utilizarea acestuia in IMM-uri

In termeni de infrastructura, 73% din intreprinderile romanesti au avut acces la internet in 2009, ceea ce reprezinta o crestere importanta prin comparatie cu nivelul anului 2004, care era de numai 52%. Totusi, aceasta rata este inca una dintre cele mai scazute din cele 27 state membre UE (a se vedea Graficul 4.b).

Graficul 4.b Procentajul intreprinderilor care au avut acces la internet in 2009

Sursa: Eurostat. Societatea informationala

Mai mult, Romania ocupa ultimul loc in cadrul celor 27 state UE in ceea ce priveste accesul la broadband, o cerinta specifica serviciilor avansate de internet: numai 41% din intreprinderile romanesti sunt conectate la internet prin utilizarea acestei tehnologii. Este nevoie urgenta de un efort pentru actualizarea infrastructurii de internet din Romania.

Graficul 4.c Procentajul intreprinderilor care sunt conectate la internet prin broadband in 2009 (procentaj din totalul intreprinderilor)

Sursa: Eurostat. Societatea informationala

Totusi, exista diferente mari in functie de nivelul intreprinderii : aproape toate intreprinderile mari au acces la internet (96% in 2009), in timp ce numai 63% din intreprinderile mici – care formeaza cea mai mare parte a sectorului de IMM-uri din Romania – au astfel de acces. Se inregistreaza un efect de “recuperare” din partea intreprinderilor mai mici, dar nivelul egal de acces la internet este inca departe (a se vedea Graficul 4.d).

Graficul 4.d Procentajul intreprinderilor care au acces la internet, dupa marimea lor

Sursa: Eurostat. Societatea informationala

In ceea ce priveste utilizarea internetului de catre intreprinderi, Eurostat furnizeaza cateva date care ne pot ajuta sa intelegem gradul de utilizare al internetului in cadrul intreprinderilor romanesti. Principala activitate de internet in IMM-urile romanesti era formata din servicii bancare si financiare (69%), urmata de monitorizarea pietei (52%), activitate pentru care procentajul de IMM-uri romanesti este mai mare decat media UE (A se vedea Graficul 4.e). Gradul de utilizare al serviciilor avansate bancare si financiare este mai scazut, ceea ce implica faptul ca nu exista inca o piata pentru acest tip de servicii.

Graficul 4.e Activitati pe internet pentru IMM-uri (procentaj din intreprinderile cu acces la internet)

Sursa: Eurostat. Societatea informationala

(a)2006; (b) 2007

Instrumentele de informare on-line, cum ar fi e-portalul FPP pentru IMM-uri (www.esimplu.ro), pot juca un rol important in sprijinirea IMM-urilor de a beneficia la maximum de societatea informationala in vederea dezvoltarii propriilor lor afaceri (a se vedea anexa 4.a).

Text Box: Anexa 4.a E-portalul pentru IMM-uri

Portalul esimplu.ro a fost creat in perioada 2004 - 2005 


 





[E1] 

Pe langa o infrastructura ICT de nivel inferior, exista in intreprinderile romanesti o lipsa de resurse umane specializate in ICT. Intr-adevar, procentajul intreprinderilor care au angajat specialisti in ICT/IT a fost numai de 2% pentru IMM-uri si de 5% pentru intreprinderile mari. Acest rata scazuta a angajarii de specialisti situeaza Romania pe ultima pozitie in clasamentul UE (a se vedea Graficul 4.f), cu mult inferioara primelor state clasate si de asemenea departe de media celor 27 state membre UE.

Graficul 4.f IMM-uri care au angajat specialisti ICT/IT. 2007 (procentaj din intreprinderi)

Sursa: Eurostat. Societatea informationala

Conform datelor din 2007, motivele pentru care IMM-urile romanesti nu angajeaza mai multi specialisti ICT/IT sunt: lipsa aplicantilor sau numarul prea mic de aplicanti cu abilitati in domeniul ICT, pretentiile salariale prea ridicate, lipsa experientei in munca specifica domeniului ICT si lipsa calificarilor legate de ICT de la unitati educationale sau de formare profesionala.

Graficul 4.g Principalele motive pentru care functiile de specialisti ICT sunt locuri de munca dificil de ocupat. 2007 (procentaj din intreprinderile care au avut functii vacante greu de ocupat privind locuri de munca pentru care erau necesare abilitati de specialist ICT)

Sursa: Eurostat. Societatea informationala

Politicile guvernamentale pentru sectorul de cercetare-dezvoltare – Planul National de Cercetare, Dezvoltare si Inovare

Pentru a furniza IMM-urilor sprijinul atat de necesar in domeniul cercetarii, dezvoltarii si inovarii, guvernul Romaniei, impreuna cu institutiile nationale si cu organismele europene care reprezinta interesele IMM-urilor, au luat o serie de masuri prin intermediul programelor nationale si europene.

Cele mai reprezentative programe pentru cercetare-dezvoltare si inovatie in sectorul IMM la nivel national sunt urmatoarele, rezumate in anexa 5.a.

Text Box: Anexa 5.a Programe referitoare la cercetare-dezvoltare si inovatie pentru sectorul de IMM-uri la nivel national.

Programe nationale:
• Strategia privind cercetarea, dezvoltarea si inovarea (RDI) pentru perioada 2007-2013. 
• Planul National de Cercetare, Dezvoltare si Inovare – PN II
• Programul Cercetare prin Excelenta - CEEX (2005-2008)
• INFRATECH (2004-2008)
Fonduri structurale:
• IMPACT (suspendat in anul 2009 pana la o posibila rectificare bugetara pozitiva a NASR)
• Planul OperaTional Sectorial (Sectoral Operational Plan - SOP)
Programe internationale:
• Programul Cadru 7 (Framework Program 7 – FP7)
• COST
• EUREKA
• OTAN
• JRC
• Programul Cadru 6 (Framework Program 6 – FP6)
• Platforma europeana pentru tehnologie


Link-uri catre programele mentionate:

- https://www.mct.ro/img/files_up/1188313586PN2%20eng.pdf
- https://www.mct.ro/index.php?action=viewart&artid=890&idcat=233
- https://www.mct.ro/index.php?action=viewart&artid=314&idcat=231
- https://cordis.europa.eu/fp7/home_en.html
- https://www.cost.esf.org/about_cost
- https://www.eurostars-eureka.eu/
- https://www.nato.int/science/index.html
- https://ec.europa.eu/dgs/jrc/index.cfm?id=10
- https://www.mct.ro/index.php?action=viewart&artid=385&idcat=272

La nivel national, cel mai reprezentativ program pentru sectorul IMM-urilor in ceea ce priveste cercetarea-dezvoltarea si inovarea este Strategia Nationala privind Cercetarea, Dezvoltarea si Inovarea (RDI)[2].

Strategia are ca obiectiv principal “eliminarea disparitatilor care apar prin comparatie cu tarile europene si pregatirea sistemului romanesc de cercetare, dezvoltare si inovare in vederea identificarii si consolidarii, prin deschidere internationala, parteneriat si competitie, a acelor domenii specifice in care Romania poate excela”.



Sistemul de cercetare, dezvoltare si inovare are rolul de dezvolta stiinta si tehnologia in scopul cresterii gradului de competitivitate a economiei romanesti, imbunatatirii calitatii sociale si progresului cunoasterii. Obiectivele sale strategice sunt formulate dupa cum urmeaza:

Crearea de cunoastere, in sensul atingerii unor rezultate stiintifice si tehnologice de top, care sa fie competitive pe plan global, in vederea cresterii vizibilitatii internationale a cercetarii romanesti si transferarea acestor rezultate in practica socio-economica. Atingerea acestui obiectiv inseamna integrarea in retelele internationale si sprijin total pentru cercetarea de exceptie.

Cresterea competitivitatii economiei romanesti prin inovare, cu impact la nivel de intreprindere si prin transferul cunostintelor in practica economica. Acest obiectiv se refera la atingerea unui nivel superior al rezultatelor tehnologice, cercetare pentru rezolvarea unor probleme complexe cu relevanta locala, regionala sau nationala, sau cerute de operatorii economici, ca si dezvoltarea tehnologiilor, produselor si serviciilor inovatoare, cu aplicabilitate directa.

Cresterea calitatii sociale, adica gasirea de solutii tehnice specifice care sa sprijine dezvoltarea sociala si sa imbunatateasca conditia umana

Pentru atingerea acestor obiective strategice se iau in considerare urmatoarele obiective specifice:

Cresterea gradului de performanta stiintifica

Dezvoltarea resurselor sistemului

Implicarea sectorului privat

Cresterea capacitatii institutionale

Extinderea cooperarii internationale

Planul National de Cercetare, Dezvoltare si Inovare include sase programe, si anume: Resurse umane, dedicate cresterii numarului de cercetatori si gradului de performanta profesionala a acestora, Capacitati, dedicat dezvoltarii capacitatilor de cercetare, Idei, pentru a ajunge la rezultate stiintifice si tehnologice de exceptie, comparabile cu cele de la nivel european, Parteneriat in domeniile prioritare de cercetare, dezvoltare si inovare, pentru stimularea parteneriatelor public-privat si rezolvarea chestiunilor economice concrete, Inovare, pentru asimilarea in productie a rezultatelor cercetarilor la nivel de agenti economici, realizand astfel tehnologii, produse si servicii inovatoare, si Performanta institutionala, pentru implementarea strategiilor de cercetare-dezvoltare si inovare in domeniile de top, dezvoltate in concordanta cu Strategia Nationala.

Text Box: Anexa 5.b Obiectivele specifice ale Strategiei pentru Cercetare, Dezvoltare si Inovare in privinta sectorului privat: “Implicarea sectorului privat”.

• Cresterea cheltuielilor alocate pentru cercetarea si dezvoltarea effectuate in sectorul privat pana la 1% din PIB pana in 2013.
• Stimularea participarii sectorului privat in activitati de cercetare, dezvoltare si inovare, in vederea cresterii capacitatii pentru inovatie, dezvoltare tehnologica si preluare in sectorul industrial a rezultatelor cercetarilor. 
• Dezvoltarea parteneriatelor public-privat in domeniile stiintifice si tehnologice, prin stabilirea unor centre de competenta, platforme tehnologice, parcuri stiintifice si interfete specializate intre cererea si oferta din domeniul cercetarii, dezvoltarii si inovatiei.
• Un acces simplificat pentru intreprinderile inovatoare la schemele de finantare pentru cercetare, dezvoltare si inovare, directionate catre cofinantare si sprijinirea cooperarii cu universitati si institute de cercetare-dezvoltare de stat.

Asa cum demonstreaza statisticile, primul obiectiv cuantificat este inca departe de a fi atins, deoarece cheltuielile curente alocate pentru cercetare si dezvoltare reprezinta 0,48% din PIB, iar sectorului privat I se distribuie numai circa 40% din acestea.

Planul National pentru Cercetare, Dezvoltare si Inovare (PN II) este principalul instrument prin care Autpritatea Nationala pentru cercetare stiintifica (ANCS) implementeaza Strategia Nationala pentru cercetare, dezvoltare si inovare. A fost aprobat prin Decizia Guvernului nr. 475/2007, care stabileste regulile si principiile de implementare a Planului, programele componente, modelul investitional corespondent si bugetul pentru perioada 2007‐2013 - 15 miliarde lei.

Unul dintre principalele principii ale PN II este incurajarea sectorului privat, tinand cont de urmatoarele aspecte:

Comunicarea permanenta cu sectorul economic in vederea determinarii necesitatilor de dezvoltare a acestuia.

Investitia publica in cercetare, dezvoltare si inovare va stimula interesul sectorului economic si participarea acestuia in parteneriat cu entitatile publice, acets fapt avand consecinte asupra cresterii investitiei private in cercetare, dezvoltare si inovare.

Va fi sprijinita dezvoltarea serviciilor si infrastructurilor de transfer tehnologic In vederea obtinerii unor rezultate mai bune ale cercetarii, dezvoltarii si inovarii, protejand copyright-ul.

Programul CEEX 2005-2008:

Lansat de Ministerul Educatiei si Cercetarii si Autoritatea nationala pentru cercetare stiintifica (MEdC-ANCS), Programul de Cercetare prin Excelenta (Programul CEEX) sprijina comunitatea in progresul stiintific si tehnologic, in vederea pregatirii integrarii eficiente si rapide a Romaniei in Zona de Cercetare Europeana (European Research Area - ERA) in urmatoarele directii:

Cresterea capacitatii de cercetare-dezvoltare si inovare in Romania in vederea obtinerii de cunostinte, rezultate si experienta in domenii stiintifice si tehnologice de top, si diseminarea si transferul lor in mediul economic, social si casnic pentru cresterea competitivitatii.

Concentrarea pe utilizarea optima a nivelului stiintific si tehnologic existent in Romania.

Acordarea de sprijin formarii profesionale, dezvoltarii, integrarii si consolidarii retelelor de cercetare in cadrul domeniilor relevante, retele a caror activitate sa atinga nivelul de excelenta recunoscut de standardele internationale.

Accelerarea alinierii la cerintele de integrare economica si tehnologica si la reglementarile UE.

Cresterea capacitatii Romaniei de a fi partener in programele de cooperare stiintifica si tehnologica si in aliantele tehnologice internationale.

Integrarea si consolidarea retelelor de insititutii de cercetare in zonele in curs de dezvoltare.

Programul Operational Sectorial pentru “Cresterea Competitivitatii Economice” (Sectoral Operational Programme for “Increasing the Economic Competitiveness” - SOP-IEC):

In ceea ce priveste cercetarea, dezvoltarea si inovarea, Axa prioritara 2 a SOP-IEC se concentreaza asupra atingerii urmatoarelor obiective:

Cresterea capacitatii de cercetare prin dezvoltarea infrastructurii de cercetare si prin atragerea tinerilor si specialistilor cu grad inalt de calificare, atat in institutii decercetare si dezvoltare (universitati si institute), cat si in intreprinderi cu departamente de cercetare.

Consolidarea procesului de furnizarea de cunostinte de la universitati si de la institute de cercetare si dezvoltare.

Stimularea transferurilor de tehnologie pe baza cooperarii dintre institutiile de cercetare-dezvoltare si intreprinderi.

Stimularea cererii de inovatii din partea intreprinderilor.

INFRATECH:

Scopul “INFRATECH” este crearea si dezvoltarea unei retele nationale de inovatie si transfer tehnologic si obtinerea dezvoltarii economice prin furnizarea accesului la performanta tehnologica, dezvoltarea unui cadru inovativ, si introducerea conceptului calitatii totale si dezvoltarii resurselor umane.

Programul INFRATECH este structurat pe doua directii principale de dezvoltare, astfel incat sa includa toate aspectele specuifice ale sistemului de inovare si transfer tehnologic.

Subprogramul 1: crearea si dezvoltarea centrelor de transfer tehnologic, centrelor de informatie privind tehnologia, oficiilor industriale si a altor asemenea.

Subprogramul 2: crearea si dezvoltarea parcurilor stiintifice si tehnologice si ale incubatoarelor tehnologice si de afaceri.

Programul este sprijinit financiar, in system de cofinantare, de doua tipuri de proiecte, si anume:

Proiecte de constructie institutionala (PCI), care inseamna procurare de bunuri, servicii si accesorii de catre entitati independente in vederea transferului tehnologic, pentru cresterea capacitatii de a realiza servicii specifice legate de tehnologie.

Proiecte de servicii tehnologice (PST) care sunt activitati de transfer tehnologic ale unor entitati specifice, cu exceptia parcurilor stiintifice si tehnologice, in vederea realizarii de servicii tehnologice specializate (investitii in tehnologia educatiei, sprijin pentru restructurare / retehnologizare si redimensionare a agentilor economici, formare profesionala si dezvoltarea activitatilor economice inovatoare pentru conversia fortei de munca in zonele monoindustriale, dezvoltarea resurselor umane in sistemul de inovatii si transfer tehnologic, urmarirea dezvoltarii tehnologice (pe plan intern si extern), transferul tehnologic si validarea previziunilor tehnologice, analiza tehnologica, audit tehnologic, analiza statistica si indicatori de eficienta ai proceselor de inovare, crearea, dezvoltarea si intretinerea bazelor de date specializate, etc.)

La nivel european, Programul Cadru pentru Cercetare si Dezvoltare Tehnologica pe perioada 2007-2013 (Framework Programme for Research and Technological Development for the period 2007-2013 - FP7) al Uniunii Europene continua sa se implementeze, reprezentand o sursa alternativa de finantare pentru institutiile si operatorii economici din Romania. Cele mai multe tari din Europa, mai ales cele din UE, au dezvoltat programe in concordanta, considerand ca cercetarea, dezvoltarea si inovarea sunt prioritati, si ca atare evitand sa reduca finantarea acestora, aplicand totodata masuri de politica economica, financiara si fiscala coerente.

Sectorul antreprenorial romanesc se situeaza in urma mediei UE in ceea ce priveste indicatorii de cercetare si dezvoltare, reprezentand din acest punct de vedere numai circa 40% din totalul cheltuielilor alocate cercetarii si dezvoltarii, ceea ce inseamna 0,48% din PIB, adica foarte departe de obiectivele Strategiei Lisabona.

Aceasta situatie poate fi explicata prin structura sectorului de productie, unde numai 2,1% din intreprinderi pot fi clasificate ca si 7,1% ca Intreprinderi high-tech de nivel mediu, si prin structura sectorului de servicii, unde un sfert din IMM-uri pot fi clasificate ca intreprinderi de servicii bazate intensiv pe cunoastere.

Totusi, se remarca un efort sustinut in domeniul inovatiilor la nivelul produselor si proceselor, cu imbunatatiri semnificative prin comparatie cu perioada 2004-2006. Efortul de inovare creste odata cu marimea intreprinderii.

Utilizarea ICT in intreprinderile romanesti se situeaza de asemenea sub media UE. Aceasta impiedica dezvoltarea unei piete online eficiente si adoptarea rapida a inovatiilor.

In vederea sprijinirii sistemului romanesc de cercetare, dezvoltare si inovare, s-au lansat o serie de programe guvernamentale. Este necesar ca politicile in domeniu sa ia in considerare necesitatile sectorului IMM in ceea ce priveste finantarea inovatiilor, facilitarea angajarii personalului specializat in cercetare-dezvoltare si adoptarea ICT.



A se vedea definitiile tipurilor de inovatie la finalul acestui capitol.

https://www.mct.ro/index.php?action=view&idcat=289


 [E1]To complete by FPP









Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 SCHITA DE PROIECT DIDACTIC GEOGRAFIE CLASA: a IX-a - Unitatile majore ale reliefului terestru
 PROIECT DIDACTIC 5-7 ani Educatia limbajului - Cate cuvinte am spus?
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 Proiect - masurarea si controlul marimilor geometrice

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 LUCRARE DE LICENTA CONTABILITATE - ANALIZA EFICIENTEI ECONOMICE – CAI DE CRESTERE LA S.C. CONSTRUCTIA S.A TG-JIU
 Lucrare de licenta sport - Jocul de volei
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 PROIECT ATESTAT MATEMATICA-INFORMATICA - CALUTUL INTELIGENT
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM




Sisteme moderne de conducere utilizate in practica manageriala
Comensurarea principalelor elemente ale productiei in flux
Consideratii generale - asigurarea calitatii
Comoditatea
Conceptul de reorganizare
Alte modele europene de management
STUDIU DE FEZABILITATE PROIECT PNDR - Infiintare Pensiune Turistica P+E, COMUNA CREVEDIA, JUDET DAMBOVITA
Aspecte in legatura cu deficientele existente in calculul si urmarirea costului




Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu