Managementul calitatii proiectelor

UNITATEA DE INVATARE : MANAGEMENTUL CALITATII PROIECTELOR

1.Obiectivele unitatii de invatare 5

Dupa studiul acestei unitati de invatare vei avea cunostinte despre :

Abordari ale conceptului de calitate a proiectelor si managementul calitatii proiectelor;

Standardele nationale si internationale privind calitatea;

Principiile si procesele managementului calitatii proiectelor;

Sursele de informatii, metodele si tehnicile utilizate in procesul de planificare a calitatii, precum si rezultatele acestui proces;

Sursele de informatii, metodele si tehnicile utilizate in procesul de asigurare a calitatii, precum si rezultatele acestui proces;

Sursele de informatii, metodele si tehnicile utilizate in procesul de control al calitatii, precum si rezultatele acestui proces;

2.Conceptul de calitate

Aparitia si utilizarea in viata economica moderna a conceptului de calitate isi are originea in perioada de inceput a secolului XX. Ea este o rezultanta a evolutiei stiintei si tehnologiei, mai ales a stiintei managementului, fiind strans legata de evolutia firmei ca entitate fundament a economiei. Presiunea competitiei si a progresului tehnic, schimbarea permanenta a cerintelor si asteptarilor clientilor au determinat aparitia nevoii de a evalua calitatea produselor si proceselor.

De aceea modul de abordare a problemei calitatii si viziunile specialistilor difera de la o perioada la alta sau de la o tara la alta, calitatea fiind o notiune dinamica. Calitatea produselor sau serviciilor este determinata de o multitudine de factori de influenta in timpul ciclului lor de viata , fiind strans legata de calitatea proceselor aferente realizarii lor.

Standardul ISO 9000:2005 defineste calitatea ca fiind "masura in care un ansamblu de caracteristici intrinseci indeplineste cerintele".Termenul cerinta are in standard acceptiunea de nevoie sau asteptare care este declarata, in general implicita sau obligatorie. Cerintele pot fi exprimate in continutul unui document prin care se transmit criteriile care urmeaza sa fie indeplinite daca va fi declarata conformitatea cu documentul si fata de care nu sunt permise abateri.

In viziunea profesorului Constantin Barbulescu calitatea reprezinta " ansamblul insusirilor unei valori de intrebuintare care exprima gradul in care aceasta satisface cerintele pietei in functie de parametrii tehnico-economici, estetici, gradul de utilitate si eficienta economica in exploatare si consum".

Calitatea reprezinta ansamblul de caracteristici ale unui produs sau serviciu care ii ofera acestuia proprietatea de a satisface nevoile exprimate sau implicite.

3.Standardele nationale si internationale privind calitatea - standardele ISO

Familia de standarde ISO a fost elaborata pentru a ajuta organizatiile de orice tip, indiferent de marime si produsele furnizate, sa proiecteze, sa implementeze si sa conduca in mod eficace sistemele de management al calitatii. Impreuna, acestea formeaza un ansamblu coerent de standarde pentru sistemul de management al calitatii care faciliteaza intelegerea mutuala in comertul national si international.

International Standardization Organization ("ISO" - Organizatia Internationala de Standardizare) este o federatie mondiala de organisme de standardizare nationale care au calitatea de membre ISO. Activitatea de elaborare a standardelor internationale se realizeaza prin intermediul comitetelor tehnice ale ISO. De altfel, orice organism membru interesat de un subiect sau de o problematica pentru care a fost infiintat un comitet tehnic are dreptul de a fi reprezentat in acel comitet.

Principala sarcina a comitetelor tehnice este elaborarea standardelor internationale. Proiectul fiecarui standard international este supus votului organismelor membre, iar pentru adoptare este necesar sa intruneasca aprobarea a cel putin 75% din voturi.

Standardele din familia ISO 9000 ca si alte standarde internationale au corespondenta sau sunt identice cu standardele utilizate in Uniunea Europeana EN ISO 9000 ( EN - European Norme) precum si cu standardele romanesti SR EN ISO 9000 (prin abrevierea SR intelegandu-se "standard roman").

Principalele standarde din familia ISO referitoare la managementul calitatii si la sistemele de management al calitatii sunt urmatoarele:

I.S.O 9000 - Sisteme de management al calitatii. Principii fundamentale si vocabular ;

I.S.O 9001 -Sisteme de management al calitatii.Cerinte

I.S.O 9004 - Sisteme de management al calitatii. Linii directoare pentru imbunatatirea performantelor

I.S.O 10006 -Managementul calitatii. Linii directoare pentru managementul proiectului

I.S.O 10007 -Managementul calitatii. Linii directoare pentru managementul configuratiei

I.S.O 10013 -Linii directoare pentru managementul documentatia sistemului de management al calitatii.

4.Managementul calitatii proiectelor

Crearea si mentinerea calitatii procesului si produsului intr-un proiect necesita o abordare sistematica. Aceasta abordare ar trebui indreptata in scopul asigurarii ca necesitatile exprimate si implicite ale clientului sunt intelese si indeplinite, ca necesitatile altor parti interesate sunt intelese si evaluate si ca politica referitoare la calitate a organizatiei initiatoare este luata in considerare pentru implementarea in managementul proiectului.

Fiecare proiect este influentat de cerinte specifice privind calitatea, costul si durata de executie. Satisfacerea concomitenta a acestor trei cerinte (reducerea costurilor si a duratei de executie in paralel cu cresterea calitatii) este greu de realizat deoarece este posibila doar in situatia unor modificari tehnice sau organizatorice spectaculoase.            Managerul de proiect are rolul de a asigura realizarea calitatii impuse in conditii de costuri si durate acceptabile.

Este recunoscut faptul ca exista doua aspecte referitoare la aplicarea managementului calitatii in proiecte: acela al proceselor proiectului si acela al produsului proiectului. O nereusita in realizarea acestor aspecte duale poate avea efecte semnificative asupra produsului proiectului, clientului proiectului si altor stakeholderi, si organizatiei de proiect.

Procesele managementului calitatii proiectului trebuie sa aiba in vedere managementul proiectului si produsul proiectului. In timp ce managementul calitatii se aplica in toate proiectele, indiferent de natura produselor lor, masuratorile si tehnicile privind calitatea produselor sunt specifice tipului particular de produse de proiect. De exemplu, managementul calitatii produselor software determina abordari si masuratori diferite fata managementul calitatii in constructii sau in activitatea de cercetare-dezvoltare, in timp ce abordarile managementului calitatii proiectelor se aplica in toate cazurile. Daca nu se indeplinesc standardele de calitate in fiecare dimensiune, pot aparea consecinte negative serioase pentru unii dintre sau toti stakeholderii proiectului. Spre exemplu :

satisfacerea cerintelor consumatorilor prin lucrul suplimentar al echipei de proiect poate produce consecinte negative sub forma epuizarii angajatilor, a erorilor nedepistate si a repetarii unor activitati sau faze ;

respectarea termenelor proiectului prin reducerea intensitatii inspectiilor planificate asupra calitatii poate produce consecinte negative cand erorile nu sunt nedetectate.

Potrivit ghidului editat de Project Management Institute, managementul modern al calitatii completeaza managementul proiectului deoarece ambele discipline recunosc importanta :

Satisfactiei consumatorilor. Intelegerea, evaluarea, definirea si gestionarea asteptarilor astfel incat cerintele consumatorului sa fie indeplinite. Aceasta necesita o combinatie de conformitate cu cerintele (proiectul trebuie sa produca ceea ce se mentioneaza ca va produce) si potrivire pentru uz (produsul / serviciul trebuie sa satisfaca nevoi reale).

Prevenirii inca din timpul inspectiei. Costul prevenirii erorilor este in general mult inferior costului corectarii lor - ca urmare a detectarii in timpul inspectiei.

Responsabilitatii manageriale. Ciclul planifica - executa - verifica -actioneaza (PDCA ,,Plan-Do- Check-Act" ) reprezinta baza pentru ameliorarea calitatii. In plus, initiativele privind ameliorarea calitatii preluate de organizatia prestatoare, precum TQM si Six Sigma, pot imbunatati calitatea managementului de proiect precum si calitatea produselor proiectului.

Figura 1. Reprezentarea ciclului PDCA (ciclul Deming)

In ciclul PDCA etapele au urmatoarea semnificatie :

Planifica - stabileste obiectivele si procesele necesare obtinerii rezultatelor in concordanta cu cerintele clientului si cu politicile organizatiei.

Efectueaza - implementeaza procesele.

Verifica - monitorizeaza si masoara procesele si produsul fata de politicile, obiectivele si cerintele pentru produs si raporteaza rezultatele.

Actioneaza - intreprinde actiuni pentru imbunatatirea continua a performantelor proceselor.

Managementul calitatii proiectului include toate procesele necesare pentru asigurarea ca proiectul va satisface cerintele pentru care a fost lansat.

Standardul 13465 defineste managementul calitatii proiectelor ca "ansamblul activitatilor functiei generale de management care determina politica referitoare la calitate, obiectivele si responsabilitatile pe care le implementeaza in cadrul sistemului calitatii prin mijloace cum ar fi: planificarea, controlul asigurarea si imbunatatirea calitatii".

Rodney Turner apreciaza ca un proiect are o calitate corespunzatoare daca :

satisface cerintele beneficiarului si/sau sponsorului proiectului;

respecta specificatia;

rezolva problema;

corespunde conditiilor de utilizare.

La inceputul oricarui proiect clientul poate avea o relativa informare asupra problemei pe care incearca sa o rezolve sintetizand-o sub forma unor conditii si deziderate care vor deveni, formal, specificatia proiectului. La finalizarea proiectului produsul sau serviciul predat trebuie sa corespunda specificatiei si sa-l satisfaca pe beneficiarul proiectului.

In realitate este practic imposibil ca la inceputul proiectului un beneficiar sa-si poata defini cu exactitate cerintele sau sa fi exprimat suficient de clar ceea ce gandeste. In plus este posibil ca la intocmirea specificatiei sa nu fie disponibile toate datele necesare.De aceea, managerii de proiect se pot confrunta, in procesul de management al calitatii, cu urmatoarele probleme:

pot considera ca specificatia stabilita la initierea proiectului trebuie respectata cu orice pret si nu trebuie modificata,fapt ce conduce deseori, in conditiile unor specificatii initiale imperfecte, la un grad redus de satisfacere a cerintelor beneficiarului;

pot accepta modificarea specificatiilor stabilite initial dar daca acestea sufera tot timpul modificari atunci proiectul risca sa se prelungeasca in mod nejustificat.

5. Principiile managementului calitatii proiectelor

Managementul calitatii proiectelor are ca fundament cele opt principii de management al calitatii prevazute de standardele ISO. Aceste principii generice trebuie sa fie respectate pentru a se asigura calitatea proiectelor.

1.Principiul orientarii catre client - conform caruia satisfacerea cerintelor clientilor si altor parti implicate este necesara pentru succesul proiectului. Stabilirea obiectivelor proiectului trebuie sa ia in considerare necesitatile si asteptarile clientului si altor parti interesate.Atunci cand apar conflicte intre cerintele clientului si altor parti implicate, cerintele clientului ar trebui sa primeze, cu exceptia cazului in care contravin cerintelor legale sau de reglementare.

2. Principiul leadershipului - managerii de proiect trebuie sa actioneze ca lideri, stabilind unitatea dintre scopul proiectului, obiectivele proiectului si actiunile echipei de proiect. Managerul de proiect este persoana care are definite autoritatea formala si responsabilitatea pentru conducerea proiectului si implicit pentru asigurarea ca managementul calitatii este stabilit, implementat, mentinut si imbunatatit.El trebuie sa-si asume leadershipul dezvoltand o cultura favorabila calitatii proiectului prin:

stabilirea politicii referitoare la calitate si identificarea obiectivelor pentru proiect ( inclusiv obiectivele calitatii)

asigurarea infrastructurii si resurselor pentru a se asigura realizarea obiectivelor proiectului;

responsabilizarea si motivarea intregului personal al proiectului pentru a imbunatati procesele si produsele proiectului;

planificarea actiunilor preventive viitoare.

3.Principiul implicarii personalului - membrii echipei sau organizatiei de proiect trebuie sa aiba bine definite autoritatea si responsabilitatea pentru participarea lor la proiect. Pentru a imbunatati performanta proiectului personalul trebuie sa dispuna de instrumente, tehnici si metode adecvate pentru a putea sa monitorizeze si sa controleze procesele proiectului.

4.Principiul abordarii bazate pe proces potrivit caruia rezultatul dorit este obtinut atunci cand activitatile sunt tratate ca procese, iar procesele proiectului trebuie identificate si documentate. Echipa de proiect ar trebui sa preia din propria organizatie experienta castigata in dezvoltarea si utilizarea propriilor procese sau cea castigata din alte proiecte ale sale.Ea ar trebui sa stabileasca si care procese sunt unice in cadru proiectului. Abordarea bazata pe proces poate fi realizata prin:

identificarea proceselor corespunzatoare proiectului;

identificarea elementelor de intrare, elementelor de iesire si obiectivelor proceselor proiectului;

anticiparea proceselor viitoare in ciclul de viata al proiectului;

definirea interrelatiilor si interactiunilor intre procese.

Principiul abordarii managementului ca sistem - potrivit caruia identificarea,intelegerea si conducerea proceselor corelate ca un sistem, contribuie la eficacitatea si eficienta proiectului in raport cu obiectivele sale. Pentru a controla procesele proiectului este necesar sa se defineasca si sa se faca legatura intre procesele necesare, iar proiectul sa fie condus ca un sistem interrelationat cu sistemul general de management al organizatiei.

6. Principiul imbunatatirii continue prin prisma caruia performanta globala a proiectului trebuie sa fie un obiectiv permanent al managementului proiectului.Pentru a putea invata din experienta conducerea proiectelor ar trebui tratata mai degraba ca un proces decat ca o sarcina izolata. Ar trebui implementat un sistem pentru a inregistra si analiza informatia dobandita pe parcursul proiectului, pentru a fi utlizata intr-un proces de imbunatatire continua.

7. Principiul abordarii bazate pe fapte in luarea deciziilor conform caruia deciziile in domeniul calitatii se bazeaza pe analizarea datelor si informatiilor. Informatiile referitoare la evolutia si performanta proiectului ar trebui inregistrate intr-un jurnal al proiectului.Informatiile din rapoartele intermediare si finale ale proiectelor anterioare ar trebui analizate si utilizate pentru a sustine imbunatatirea proiectelor curente si viitoare.

8.Principiul relatiilor reciproc avantajoase cu furnizorii - potrivit caruia organizatiile ce participa la realizarea proiectului si furnizorii proiectului sunt entitati interdependente si o relatie reciproc avantajoasa creste abilitatea ambelor de a crea valoare. Managementul proiectului trebuie sa determine capacitatea unui furnizor de a-i indeplini cerintele referitoare la procese si produse si sa ia in considerare o lista de furnizori preferati sau criterii de selectie. Daca un numar de proiecte al organizatiei se desfasoara in acelasi domeniu de activitate ele pot avea un furnizor comun.

6.Procesele managementului calitatii proiectelor

Managementul calitatii proiectului consta din urmatoarele trei procese, care se interconditioneaza si se suprapun:

1.     Planificarea calitatii - identificarea standardelor de calitate relevante pentru proiect si stabilirea modalitatilor de a le satisface.

2.     Asigurarea calitatii - evaluarea pe baze regulate a performantelor inregistrate in realizarea proiectului pentru asigurarea satisfacerii standardelor de calitate considerate relevante.

3.     Controlul calitatii - monitorizarea rezultatelor proiectului pentru a verifica daca acestea corespund standardelor considerate relevante si identificarea modalitatilor de a elimina cauzele generatoare de abateri negative.

Figura 2. Procesele managementului calitatii proiectului

Orice proces reprezinta un ansamblu de activitati corelate sau in interactiune care transforma elemente de intrare in elemente de iesire. In cazul proceselor de management al calitatii proiectului elementele de intrare intr-un proces sunt elemente de iesire ale altor procese. Fiecare dintre aceste trei procese poate fi tratat in forma urmatoare:

Figura 3. Tratarea proceselor managementului calitatii

7.Planificarea calitatii proiectelor

Planificarea calitatii proiectului trebuie realizata in corelatie si in acelasi timp cu celelalte componente ale planificarii proiectului.

Sursele de informatii utilizate in procesul de planificare a calitatii

1.Politica de calitate. Reprezinta intentiile si directiile generale ale organizatiei in ceea ce priveste calitatea, exprimate de conducerea acesteia. Politica de calitate adoptata de proiect poate fi cea a organizatiei pentru ca « aceasta este ». In cazul realizarii proiectului prin participarea mai multor organizatii, echipa de proiect isi defineste propria politica de calitate. Echipa de proiect este responsabila de asigurarea ca partenerii implicati in proiect sunt constienti de politica de calitate adoptata.

2.Obiectivele stabilite. Stabilirea obiectivelor reprezinta cheia intrarilor in procesul de planificare a calitatii. Obiectivele stabilite inca de la initierea proiectului trebuie sa serveasca definirii necesitatilor partenerilor implicati.

3.Descrierea produsului, lucrarii sau servicului. Descrierea produsului contine detalii si caracteristici tehnice care ajuta la stabilirea obiectivelor si care pot afecta planificarea calitatii.

4.Legislatia existenta, standardele si reglementarile aplicabile. Echipa de proiect rebuie sa ia in considerare standardele si reglementarile relevante pentru proiect pentru ca acestea pot afecta calitatea acestuia.

Iesirile altor procese Alaturi de obiectivele proiectului si de descrierea produsului si iesirile altor procese pot fi integrate in planificarea calitatii. De exmplu, planificarea aprovizionarii poate identifica cerintele de calitate impuse furnizorului, cerinte ce sunt reflectate in planificarea calitatii.

Metode si tehnici utilizate in procesul de planificare a calitatii

1.Analize cost/beneficiu. Acestea presupun estimarile costurilor si beneficiilor tangibile si intangibile ale diferitelor variante de proiect, utilizand instrumente financiare cum ar fi : durata de recuperare a investitiei, valoarea neta actualizata a investitiei, rata interna de rentabilitate.

Aceste analize sunt utile pentru evaluarea proiectului si identificarea alternativelor. Cel mai important beneficiu al stabilirii cerintelor de calitate il reprezinta efortul corectiv mai mic, productivitate mai mare, costuri de realizare a proiectului mai mici, satisfactie din partea partenerilor. Cel mai important cost se refera la cheltuielile asociate activitatilor de management alcalitatii. Managementul calitatii nu se obtine fara costuri.

2.Benchmarkingul.Benchmarking-ul este o metoda de management care presupune compararea proiectului actual cu practicile similare din alte genuri de proiecte, din organizatie sau din afara ei,avand ca scop gasirea de solutii si stabilirea standardelor de masura a performantelor.

3.Diagramele de flux ajuta echipa de proiect sa anticipeze unde si cand pot aparea probleme referitoare la calitate si sa identifice modalitati de ale preveni precum si solutii de rezolvare a lor.

Se pot utiliza :

diagrame cauza - efect (numite si diagrame Ishikawa, dupa numele lui Kaoru Ishikawa autorul primei astfel de diagrame, sau diagrame os de peste), care ilustreaza modul in care diferite cauze si subcauze se relationeaza pentru a produce un anumit efect.

diagrame de proces sau de sistem, care arata modul in care se relationeaza diferitele elemente ale unui sistem.

Figura 4. Diagrama cauza - efect Ishikawa

Aplicarea metodei Ishikawa si a construirii diagramei cauza - efect presupune parcurgerea urmatoarelor etape:

propunerea de analiza a unui efect sau a unei probleme aparute in desfasurarea proiectului;

stabilirea zonei de intindere a analizei efectului si a persoanelor ce vor fi implicate;

definirea exhaustiva a caracteristicilor efectului respectiv;

sedinte privind stabilirea modului de lucru , expunerea si definirea problemei aparute sau supuse analizei;

construirea diagramei Ishikawa de baza;

discutii pe tema diagramei construite si stabilirea de comun acord a cauzelor ce au cea mai mare influenta asupra efectului sau problemei analizate ( este indicat sa nu fie mai mult de 6-8 cauze);

marcarea pe diagrama a cauzelor stabilite in etapa precedenta;

elaborarea de masuri corective pentru reducerea efectului sau amplorii problemei studiat actionand asupra cauzelor acesteia.

4.Simularile pot fi utilizate pentru determinarea impactului anumitor variabile asupra proceselor si produsului proiectului.

Tehnica lui Turner ( rezolvarea structurata a problemei) - conform careia este necesar un proces constand in trei etape ca modalitate de rezolvare a problemelor :

a) Elaborarea deciziei

identificarea problemei;

colectarea datelor relevante ;

determinarea cauzelor;

generarea solutiilor posibile;

evaluarea solutiilor.

b) Adoptarea deciziei- alegerea unei solutii pentru implementare

c) Implementare:

planificarea implementarii;

comunicarea planurilor;

implementare;

monitorizarea rezultatelor.

Rezultate ale procesului de planificare a calitatii

1. Planul de management al calitatii. Acesta descrie modul in care echipa de proiect va operationaliza politica sa in domeniul calitatii, obiectivele, structurile, responsabilitatile, procedurile, procesele si resursele necesare pentru implementarea managementului calitatii (controlul calitatii, asigurarea calitatii, imbunatatirea calitatii). Acest plan se poate concretiza in urmatoarele documente: manualul calitatii, procedurile de asigurare a calitatii si planul de control al calitatii, inregistrari si verificari .

2. Definirea specificatiilor de calitate. Specificatiile de calitate descriu, in termeni specifici,domeniile si limitele procesului de control al calitatii. De exemplu, planificarea duratei unei activitati nu este suficienta din punct de vedere al managementului calitatii . Echipa de proiect trebuie sa indice si data de inceput si de sfarsit a acesteia daca activitatea va fi masurata sau doar anumite rezultate ale ei si care anume.

3.Liste de control. Lista de control este un instrument utilizat la verificarea si controlul realizarii activitatilor. Poate fi simpla sau complexa, in functie de specificul proiectului. Ea realizeaza legatura dintre rezultatele trecute si rezultatele viitoare, este un mijloc de apreciere si corectie a performantelor proiectului.

4. Intrari pentru alte procese. Procesul de management al calitatii poate identifica necesitatile pentru realizarea altor activitati cuprinse in celelalte procese de management.

8.Asigurarea calitatii proiectelor

Asigurarea calitatii cuprinde evaluarea si demonstrarea ca toate activitatile planificate si realizate in sistemul calitatii satisfac standardele si reglementarile de calitate ale proiectului.

Toate activitatile incluse in planul de management al calitatii fac parte integranta din sistemul de asigurare a calitatii Asigurarea calitatii este cel mai adesea realizata de un compartiment specializat al organizatiei dar nu este obligatoriu. Poate fi realizata de echipa de proiect, in interiorul organizatiei din care face parte (asigurare interna a calitatii) sau de catre clienti sau colaboratori neimplicati in proiect (asigurare externa a calitatii).

Sursele de informatii utilizate in procesul de asigurare a calitatii

Informatiile utilizate in procesul de asigurare a calitatii pot fi preluate din urmatoare surse:

1. Planul de management al calitatii.

2. Definirea specificatiilor de calitate

3.Rezultatele masuratorilor de control al calitatii

Metode si tehnici utilizate in procesul de asigurare a calitatii

Metodele si tehnicile utilizate in procesul de asigurare a calitatii sunt urmatoarele:

1.Metode si tehnici utilizate in procesul de planificare a calitati i- pot fi utilizate si in scopul asigurarii calitatii proiectului.

2.Auditurile calitatii - sunt evaluari realizate in privinta activitatilor de management al calitatii in cadrul proiectului avand ca ca scop final imbunatatirea performantelor proiectului actual sau proiectelor viitoare.Ele pot fi realizate de specialisti din interiorul sau din afara organizatiei.Pot exista deci audituri interne si audituri externe.

Auditurile interne sau auditurile de prima parte sunt efectuate de specialisti din interiorul organizatiei pentru interese interne acesteia in raport cu proiectul aflat in derulare.

Auditurile externe sunt efectuate de parti care au un anumit interes in raport cu proiectul si pot fi :

audituri de secunda parte care sunt efectuate de organizatii care sunt direct interesate de calitatea proiectului precum clientii, sponsorii sau persoane desemnate de acestia;

audituri de terta parte care sunt conduse de organizatii de auditare externe independente.

Rezultatul procesului de asigurare a calitatii

Principalul rezultat al procesului de asigurare a calitatii il reprezinta imbunatatirea calitatii.Aceasta include masuri si actiuni care sa conduca la cresterea eficacitatii si eficientei proiectului in scopul satisfacerii cerintelor tuturor partilor implicate.

9.Controlul calitatii proiectelor

Controlul calitatii implica monitorizarea rezultatelor specifice ale proiectului in vederea masurarii conformitatii lor cu standardele si reglementarile de calitate de referinta si si identificarea cailor de eliminare a cauzelor de neconformitate.

Controlul calitatii se realizeza pe intreg parcursul executiei proiectului. Rezultatele monitorizate se refera atat la performantele produsului cat si la rezultatele managementului proiectului. Poate fi coordonat de un compartiment specializat al organizatiei din care face parte echipa de proiect sau chiar de aceasta.

Sursele de informatii utilizate in procesul de control al calitatii

1.Rezultatele realizarii proiectului includ atat rezultatele ce privesc produsele cat si pe cele care privesc procesele. Rezultatele realizarii proiectului trebuie comparate cu rezultatele urmarite in etapa de planficare a proiectului.

2.Planul de management al calitatii

3. Definirea specificatiilor de calitate

4.Listele de control

De acuratetea informatiilor utilizate la planificarea calitatii proiectului depinde controlul calitatii proiectului.

Metode si tehnici utilizate in procesul de control al calitatii

1.Inspectii. Inspectiile includ activitati precum masurare, examinare si testare in vederea stabilirii conformitatii rezultatelor proiectului cu cerintele acestuia. Inspectiile pot fi realizate la orice nivel (rezultatele unei singure activitati sau rezultatele produsului final).

2.Diagramele de control - sunt reprezentari grafice ale rezultatelor inregistrate cu dinamica lor in timp.Ele reprezinta o vizualizare grafica a rezultatelor produselor sau proceselor. Ele sunt utilizate pentru a decide cand rezultatele asteptate depasesc limitele de toleranta considerate acceptabile si se impun masuri cu caracter corectiv.Cel mai adesea diagramele de control sunt utilizate in scopul monitorizarii respectarii programelor de executiei sau bugetelor proiectelor.

3.Diagramele Pareto. Aceste diagrame, sunt metode prin care se pot obtine informatii utile despre un proces sau despre o activitate prin analiza aspectelor negative privind calitatea produselor realizate sau serviciilor prestate.Ele pun in evidenta frecventa de aparitie a anumitor rezultate in functie de cauzele care le-au generat, fapt pentru care mai poarta denumirea de diagrame "efect-frecventa". Principiul care sta la baza acestei metode este ca doar 20% din cauzele posibile genereaza 80 % din efecte, ea mai purtand denumirea de metoda 20 - 80.

Desi este denumita astfel dupa numele economistului italian Vilfredo Pareto, care la elaborat teoria care sta la baza acestei metode, diagramele efect - frecventa au fost introduse in studiul calitatii de savantul american de origine romana Joseph Juran.

Aceasta metoda permite managerilor de proiect sa depisteze principalele cauze generatoare de abateri in realizarea proiectelor. Selectionand si actionand doar asupra a 20% din cauzele care genereaza probleme privind calitatea proiectului sa se obtina o ameliorare 80 % din efectele posibile.

Figura Diagrama Pareto

4.Diagramele de flux - care au forma celor descrise in subcapitolul privind procesul de planificare a calitatii.

Analiza tendintei ( analiza de trend). Poate fi utilizata pentru depistarea abaterilor in ceea ce priveste performantelor tehnice ale proiectului si respectarea incadrarii in buget si program.

Rezultatele procesului de control al calitatii

Rezultatele procesului de control al calitatii sunt :

1.Imbunatatirea calitatii atat pentru proiectul aflat in desfasurare cat si pentru proiectele viitoare in care este implicata organizatia.

2.Decizii de acceptare. In urma controlului unele din rezultatele proiectului vor fi acceptate iar altele vor fi respinse, necesitand corectii.Corectiile sunt actiuni de eliminare a neconformitatilor constatate dar pot conduce la nerespectarea termenului final al proiectului.

3.Completarea listelor de control care astfel devin parte a memoriei organizatiei si fundamentul planificarii calitatii proiectelor viitoare.

4.Procese de ajustare. Acestea presupun actiuni corective si preventive imediate ca urmare a controlului calitatii.

Teste de autoevaluare pentru unitatea de invatare 5

1. Unul din principiile managementului calitatii proiectelor este :

a)     principiul abordarii bazate pe proces;

b)     principiul motivarii;

c)      principiul abordarii bazate pe calitate;

d)     principiul stakeholderilor;

e)     principiul unitatii de decizie si actiune.

2.Auditurile de terta parte sunt realizate de :

a)     organizatii care sunt direct interesate de calitatea proiectului ;

b)     specialisti din interiorul organizatiei pentru interesele interne ale acesteia in raport cu proiectul aflat in derulare;

c)      stakeholderi care au un anumit interes in raport cu proiectul ;

d)     organizatii de auditare externe independente;

e)     compartimentul de audit al organizatiei.

3.De ce rezultatele procesului de planificare a calitatii sunt utilizate ca surse de informatii in procesul de asigurare a calitatii?

Raspunsuri si comentarii la testele de autoevaluare pentru unitatea de invatare 5

1.a

2.d

3. Asigurarea calitatii are ca scop evaluarea si demonstrarea faptului ca toate activitatile planificate si realizate in sistemul calitatii satisfac standardele si reglementarile de calitate ale proiectului. De aceea un rezultat al procesului de planificare, cum este planul de management al calitatii va fi utilizat in procesul de asigurare a calitatii ca document din care se culeg informatii privind modul de aplicare a sistemului de management al calitatii pentru un produs proiect sau serviciu.

Bibliografia unitatii de invatare 5

1.     Ionita I. - "Managementul calitatii sistemelor tehnico-economice", Editura ASE, Bucuresti, 2002

2.     Radu V., Dobrea C.R., Banacu S.C., Simion C.P.- "Managementul proiectelor. Teste grila", Editura Universitara, 2010

3.     Radu V. (coordonator), Ionita I, Ciocoiu C.N., Banacu S.C, Dobrea R. C., Curteanu D., Simion C.P., Vrancut M., Anghel F. G., Radu M. I. - "Managementul proiectelor", Editura Universitara, 2008

4.     Radu V., Curteanu D. Managementul proiectelor de constructii, Editura Economica, Bucuresti, 2002

5.     *** - A Guide to the Project Management Body of Knowledge- PMBOK Guide, Project Management Institute, editia a treia, 2004