Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice
Acasa » referate » management » protectia muncii
AUDITUL DE CONFORMITATE CU PREVEDERILE LEGISLATIEI IN DOMENIUL SECURITǍTII SI SǍNǍTǍTII IN MUNCǍ

AUDITUL DE CONFORMITATE CU PREVEDERILE LEGISLATIEI IN DOMENIUL SECURITǍTII SI SǍNǍTǍTII IN MUNCǍ


UNIVERSITATEA DIN PETROSANI

SOCIETATEA ROMAN PENTRU ASIGURAREA CALITǍTII

CURS POSTUNIVERSITAR DE PERFECTIONARE:



"AUDITOR IN DOMENIUL SECURITATII SI

SANATATII IN MUNCA"

AUDITUL DE CONFORMITATE CU PREVEDERILE LEGISLATIEI IN DOMENIUL SECURITǍTII SI SǍNǍTǍTII IN MUNCǍ

PRINCIPALELE REGLEMENTARI LEGISLATIVE NATIONALE PRIVIND AUDITUL IN DOMENIUL SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA

OBLIGATIVITATEA REALIZARII AUDITULUI (N.G.P.M., editia 2002 - act normativ abrogat):

de conformitate:

"angajatorul are urmatoarele obligatii in domeniul securitatii si sanatatii in munca: . c. sa asigure auditarea de securitate si sanatate in munca a unitatii, cu ajutorul institutiilor abilitate" (N.G.P.M., art. 11);

"atributiile personalului din serviciul de securitate a muncii sunt:. b. sa asigure auditarea securitatii si sanatatii in munca la nivelul unitatii ori de cate ori sunt modificate conditiile de munca si sa stabileasca nivelul de securitate; auditarea presupune analiza activitatii si stabilirea gradului de conformitate cu prevederile actelor normative in vigoare" (N.G.P.M., art. 31).

de sistem:

sistemul de management al securitatii si sanatatii in munca trebuie sa contina: . b. instrumente pentru control si evaluare: . auditul (N.G.P.M., art. 7).

ALTE REGLEMENTARI LEGISLATIVE:

categoriile de personal cu atributii specifice in domeniul securitatii si sanatatii in munca sunt: . auditor de securitate si sanatate in munca (N.G.P.M., art. 112).

CADRUL CONCEPTUAL AL AUDITULUI IN DOMENIUL SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA

DEFINIREA NOTIUNII DE AUDIT

auditul securitatii si sanatatii in munca - proces sistematic de obtinere a aprecierilor despre actiuni si evenimente de natura securitatii si sanatatii in munca, pentru a stabili gradul de conformitate al aprecierilor, cu criterii prestabilite, precum si de comunicare a rezultatelor catre cei interesati (N.G.P.M., editia 2002 - act normativ abrogat, Anexa nr. 1 - Terminologie

audit - examinare sistematica prin care se determina daca activitatile si rezultatele aferente satisfac dispozitiile planificate, si daca aceste dispozitii sunt implementate efectiv si sunt adecvate pentru realizarea politicii si a obiectivelor organizatiei (OHSAS 18001: 1999);

audit - proces (procedura) sistematic, independent si documentat care vizeaza obtinerea si evaluarea obiectiva a elementelor, pentru a determina masura in care criteriile definite sunt indeplinite; acest termen nu desemneaza in mod necesar un audit extern independent, adica un audit efectuat de una sau mai multe persoane (auditori) din exteriorul organizatiei (ILO-OSH: 2001);

audit - proces sistematic, independent si documentat in scopul obtinerii de dovezi de audit (= inregistrari, declaratii despre fapte sau alte informatii care sunt relevante in raport cu criteriile de audit si verificabile) si evaluarea lor cu obiectivitate pentru a determina masura in care sunt indeplinite criteriile de audit (= ansamblu de politici, proceduri sau cerinte; criteriile de audit sunt utilizate ca referinta fata de care se compara dovada de audit) (SR EN ISO 19011: 2003).

proces (in sensul definit in SR EN ISO 9001: 2001) - utilizeaza resurse umane, financiare, tehnice si de timp pentru a transforma datele de intrare in date de iesire, acestea din urma constituind rezultatele auditului;

sistematic - activitatea este programata si planificata in functie de tipul si scopul auditului;

independent - activitatea nu trebuie desfasurata de persoane care au responsabilitati directe privind obiectivele auditate, pentru a se asigura obiectivitatea auditului;

documentat - toate etapele auditului se desfasoara pe baza unor documentatii.

TIPOLOGIA AUDITURILOR REALIZATE

IN DOMENIUL SECURITATII SI SANATATII

IN MUNCA

IN FUNCTIE DE OBIECTUL AUDITULUI:

audit al sistemului de management al s.s.m.:

audit de preevaluare (preaudit) - efectuat inaintea auditului de certificare a sistemului de management al s.s.m.;

audit de certificare - efectuat de un organism extern, acreditat in vederea certificarii sistemului de management al s.s.m. implementat;

audit de supraveghere - efectuat periodic, dupa certificarea sistemului de management al s.s.m.

audit de conformitate cu prevederile legislatiei in domeniul s.s.m.:

audit privind conformitatea locurilor de munca cu cerintele de s.s.m. prevazute de criteriile in domeniu;

audit privind conformitatea ansamblului organizatiei cu cerintele de s.s.m.;

audit privind conformitatea proceselor tehnologice, a echipamentelor tehnice cu cerintele de s.s.m.;

audit privind conformitatea produselor cu cerintele de s.s.m. prevazute in standardele de securitate a muncii.

IN FUNCTIE DE DOMENIUL AUDITULUI:

audit orizontal - urmareste examinarea fiecarei arii functionale a unei organizatii pentru a verifica gradul de corespondenta si implementare a cerintelor; fiecare arie este examinata privind conformitatea cu cerintele aplicabile;

audit vertical - urmareste verificarea tuturor ariilor functionale ale unei organizatii, care sunt implicate intr-o anumita problematica, de exemplu, achizitionarea, utilizarea si instruirea privind utilizarea echipamentelor individuale de protectie;

audit aleator - implica examinarea punctuala a unor aspecte, in functie de scopul auditului.

IN FUNCTIE DE SCOPUL PENTRU CARE ESTE REALIZAT AUDITUL:

audit intern (denumit uneori audit de prima parte) - este condus de, sau in numele organizatiei insasi, pentru analiza efectuata de management sau pentru alte interese interne, si poate alcatui baza pentru o organizatie pentru declaratia pe proprie raspundere a conformitatii; in multe cazuri, in mod special in cazul organizatiilor mici, independenta poate fi demonstrata prin lipsa responsabilitatilor in activitatea care este in curs de auditare;

audit extern - include in general auditul de secunda parte si auditul de terta parte; auditul de secunda parte este condus de parti care au un interes in organizatie, cum ar fi clientii sau alte persoane in numele acestora; auditul de terta parte este condus de organizatii de auditare externe independente, cum sunt cele care furnizeaza inregistrarea sau certificarea conformitatii cu cerintele ISO 9001, ISO 14001, OHSAS 18001.

IN FUNCTIE DE SISTEMUL DE NOTARE UTILIZAT:

audit care urmareste o evaluare calitativa - indicatorii au aceeasi importanta si sunt apreciati prin Da, Nu sau Nu e cazul;

audit care urmareste o evaluare cantitativa - indicatorii pot avea diferite grade de importanta, marcate prin coeficienti de ponderare, iar aprecierea se face prin acordarea unui punctaj sau a unei valori procentuale.

ALTE TIPURI DE AUDIT:

audit combinat - atunci cand mai multe sisteme de management (al securitatii si sanatatii in munca, al calitatii, de mediu) sunt auditate impreuna;

audit comun - atunci cand doua sau mai multe organizatii coopereaza pentru a audita un singur auditat.

METODELE UTILIZATE IN ROMANIA PENTRU REALIZAREA AUDITULUI

DE CONFORMITATE

METODA I.N.C.D.P.M. BUCURESTI DE AUDIT DE CONFORMITATE

SCOP:

realizarea unui audit de conformitate care consta in examinarea si analiza sistematica, independenta si documentata, efectuata in scopul de a determina daca si in ce masura conditiile existente dintr-o intreprindere corespund cu cerintele impuse de Legea protectiei muncii nr. 90/1996 - republicata, N.G.P.M. si N.S.S.M.

STRUCTURA:

Partea I: Prezentarea metodei;

Partea a II-a: Fisele pentru riscuri generale

Partea a III-a: Fisele pentru riscuri specifice

Partea a IV-a: Fisele pentru auditul managementului securitatii si

sanatatii in munca la nivelul intreprinderii

AUDITAREA DE CONFORMITATE A LOCURILOR DE MUNCA

instrumente utilizate:

fise pentru riscuri generale;

Cod fisa

Tematica

Cod fisa

Tematica

I

Iluminat

X

Amenajarea locurilor de munca

II

Zgomot

XI

Amenajarea spatiilor de lucru (cladirilor)

III

Vibratii

XII

Incendii si explozii

IV

Ambianta termica

XIII

Electrosecuritate

V

Materiale periculoase

XIV

Riscuri speciale

VI

Ventilatie

XV

Circulatie, riscuri orizontale si verticale

VII

Echipamente tehnice

XVI

Protectia colectiva si individuala

VIII

Manipularea sarcinilor

XVII

Organizarea primului ajutor

IX

Terminale cu ecran

fise pentru riscuri specifice;

structura fiselor:

o prezentare sintetica a factorilor de risc;

o serie de indicatori sub forma de intrebari, care permit evaluarea diferitelor aspecte care caracterizeaza factorul de risc;

informatii calitative si cantitative privind posibilitatea de a minimiza efectele factorilor de risc.

mod de lucru:

constatarile auditului se inregistreaza prin completarea si cuantificarea raspunsurilor la indicatorii din fiecare fisa, obtinute prin interviuri (discutii directe) cu angajatii de la locul de munca analizat, prin observarea directa a locului de munca sau prin analiza documentelor corespunzatoare;

sistemul de notare:

pentru fiecare indicator auditorul poate acorda 0 - 5 puncte, in functie de situatia gasita la locul de munca analizat;

punctajul acordat se pondereaza in functie de importanta fiecarui indicator din punct de vedere al gravitatii sau frecventei accidentelor de munca sau imbolnavirilor profesionale, care pot sa apara in cazul nerespectarii lor; coeficientii de ponderare prestabiliti au valori cuprinse intre 0,5 si 2,0; in cazul in care exista indicatori care nu au relevanta, tinand seama de conditiile specifice de la locul de munca, acestia vor fi apreciati prin "Nu este cazul", fara a fi acordat nici un punctaj;

punctajul obtinut PO este reprezentat de suma produselor dintre punctajul acordat Pi si coeficientul de ponderare Ci, pentru fiecare indicator i:

punctajul maxim posibil PM se obtine in ipoteza in care fiecarui indicator aplicabil i s-ar fi acordat punctajul maxim (5 puncte):

la calculul PO si PM nu se iau in considerare indicatorii care nu au relevanta si care au fost apreciati cu "Nu este cazul";

nivelul de securitate NS se obtine ca raport intre punctajul obtinut PO si punctajul maxim posibil PM si se exprima in procente:

incadrarea nivelului de securitate:

Excelent - E;

Foarte bun - FB;

Bun - B;

Mediu - Me;

Mic - Mi;

sub 50 %: Nesatisfacator - N.

documente rezultate:

fisa de sinteza a neconformitatilor

indicatorii carora li s-au acordat 0, 1 sau 2 puncte sunt considerati neconformitati in raport cu prevederile legale si se transfera in Fisa de sinteza a neconformitatilor.

Intreprinderea ..

Atelierul (Sectia).

Locul de munca

Data..

FISA DE SINTEZA A NECONFORMITATILOR

Cod

fisa

Denumire fisa

Nivel securitate

Cod ind.

Neconformitatea constatata

Masuri propuse pentru eliminarea neconformitatilor

Categorii de prioritate

A

B

C

D

I

Iluminat

II

Zgomot

III

Vibratii

XVII

Organizarea primului ajutor

programul de masuri tehnico - organizatorice:

se intocmeste pe baza constatarilor auditului din fisa de sinteza a neconformitatilor.

Intreprinderea ..

Atelierul (Sectia).

Locul de munca

Data..

PROGRAMUL DE MASURI TEHNICO - ORGANIZATORICE

Cod fisa

Denumire fisa

Cod ind.

Masura propusa

Termen calendaristic

Cine raspunde

Costuri estimative

[mil. lei]

Observatii

I

Iluminat

II

Zgomot

III

Vibratii

XVII

Organizarea primului ajutor

Auditarea managementului SEcuritATii Si sAnAtATii In muncA la nivelul Intreprinderii

obiective:

auditarea managementului securitatii si sanatatii in munca nu trebuie confundata cu auditarea sistemului de management al securitatii si sanatatii in munca;

auditarea managementului urmareste aplicarea de catre angajator a principiilor de baza ale managementului s.s.m. cuprinse in legislatie;

aceasta analiza se poate realiza atat inainte de implementarea sistemului, in cadrul analizei initiale, cu scopul de a "pregati" angajatorul pentru implementarea sistemului, cat si ulterior implementarii, ca instrument complementar analizei sistemului.

caracteristici:

permite identificarea atat a punctelor forte, cat si a celor slabe ale activitatii de realizare la nivelul intreprinderii a securitatii si sanatatii in munca, in conformitate cu cerintele legislatiei;

ofera un sistem de referinta in ceea ce priveste performantele in domeniul managementului securitatii si sanatatii in munca;

evidentiaza domeniile in care este necesar sa se aduca imbunatatiri.

instrumente utilizate:

Fisa A: Implicarea conducerii;

Fisa B: Strategie, planuri, proceduri;

Fisa C: Consultarea salariatilor;

Fisa D: Identificarea, evaluarea si prevenirea riscurilor;

Fisa E: Instruirea, perfectionarea, formarea personalului si

propaganda in domeniul securitatii si sanatatii in munca.

mod de lucru:

este similar cu cel folosit in cazul fiselor pentru riscuri generale si specifice;

dupa identificarea neconformitatilor se intocmeste fisa de sinteza a neconformitatilor,

pentru fiecare neconformitate constatata se stabileste cel putin o masura corectiv - preventiva; masurile se centralizeaza in programul de masuri tehnico - organizatorice.

AVANTAJE SI DEZAVANTAJE

avantaje:

are o structura flexibila;

acopera principalele reglementari legislative in domeniul s.s.m.;

poate fi aplicata la orice loc de munca si la nivelul oricarei intreprinderi, indiferent de domeniul de activitate si de marimea acesteia;

are un caracter deschis, care permite completarea ei cu alte liste de verificare (elaborate pe baza instructiunilor proprii de securitate);

poate fi utilizata atat pentru efectuarea auditurilor interne, cu conditia ca angajatorul sa aiba personal format ca auditor conform cerintelor N.G.P.M., cat si pentru efectuarea auditurilor externe de catre institutii abilitate.

dezavantaje:

sistemul de notare al indicatorilor si de prelucrare a constatarilor (relatia de calcul a punctajului obtinut si a punctajului maxim posibil creeaza posibilitatea aparitiei unor erori de calcul, in cazul prelucrarii manuale a rezultatelor, ceea ce impune necesitatea prelucrarii computerizate a rezultatelor);

nu ofera indicatii privind modul de apreciere al fiecarei intrebari din fise, iar structura actuala a fiselor lasa posibilitatea ca auditorul sa aprecieze incomplet un indicator prin omiterea uneia din cele trei modalitati de culegere a informatiei (aprecierea unui indicator trebuie sa se faca prin combinarea, dupa caz, a celor trei modalitati de culegere a informatiilor: analiza documentelor, discutii directe cu personalul implicat si observarea activitatilor);

prelucrarea finala a rezultatelor (care consta in intocmirea fisei de sinteza a neconformitatilor, a programului de masuri si stabilirea gradelor de prioritate a masurilor) este destul de laborioasa, iar descrierea neconformitatilor are un caracter redundant, aparand atat in fisa de sinteza a neconformitatilor, cat si in programul de masuri.

METODA DE AUTOEVALUARE A SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA IN INTREPRINDERILE MICI SI MIJLOCII

SCOP:

realizarea auditurilor interne (self - audit).

STRUCTURA:

Partea I: Prezentarea sistemului de autoevaluare

cuprinde un numar de 119 indicatori care acopera toate aspectele esentiale referitoare la s.s.m. si care sunt grupati pe urmatoarele tematici:

capacitatea de a controla riscurile;

politica de prevenire a riscurilor;

circulatia, riscuri orizontale si verticale;

securitatea masinilor;

zgomot si vibratii;

temperatura si reimprospatarea aerului;

iluminatul;

riscuri de incendiu, explozie si riscuri electrice;

materiale periculoase;

protectia colectiva si individuala la locul de munca si in imprejurimi;

transportul greutatilor;

activitatea de intretinere;

organizarea primului ajutor;

participarea salariatilor la procesul de asigurare a securitatii in munca.

fiecare indicator presupune efectuarea unei evaluari si acordarea unui punctaj de la 0 la 5, tinand seama de situatia reala existenta in cadrul intreprinderii; pentru indicatorii nerelevanti pentru intreprinderea evaluata s-a prevazut o casuta speciala in care se scrie "Neaplicabil".

Partea a II-a: Caietul de notare a rezultatelor evaluarii

se trec aprecierile evaluatorului pentru fiecare din indicatorii existenti

Partea a III-a: Caietul de apreciere a rezultatelor

contine grilele etalon cu ajutorul carora valorile apreciate de evaluator pentru fiecare indicator se compara cu valorile standard

Partea a IV-a: Indrumator pentru elaborarea programului de masuri

prezinta un ghid util evaluatorului pentru a-si elabora programul de masuri tehnico - organizatorice in vederea eliminarii deficientelor

MOD DE LUCRU:

evaluare calitativa:

evaluarea raspunsului la un indicator: daca punctajul acordat de evaluator pentru o anumita intrebare si notat pe scala din dreptul indicatorului corespunzator din "Caietul de notare a rezultatelor evaluarii" este mai mare decat valoarea standard, se considera un "punct tare"; daca punctajul acordat este mai mic decat valoarea standard, indicatorul respectiv este considerat "punct slab" si se impune stabilirea unor masuri pentru eliminarea neconformitatilor;

punctele tari si punctele slabe se grupeaza intr-un tabel centralizator "Puncte slabe - puncte tari".

evaluare cantitativa:

procedura utilizata:

se incercuiesc punctele tari in listele de indicatori alocati fiecarei componente a sistemului de munca;

se bareaza indicatorii apreciati ca neaplicabili;

se calculeaza raportul intre numarul indicatorilor incercuiti si diferenta intre numarul total de indicatori si indicatorii barati;

raportul se converteste in procente.

interpretarea rezultatelor:

75 - 100 %, Foarte bine: anumite aspecte pot fi imbunatatite; unitatea se va mentine pe acest drum;

50 - 75 %, Mediu: trebuie sa se acorde o mai mare atentie acestei componente;

25 - 50 %, Situatie critica: cat mai curand posibil trebuie sa se aduca imbunatatiri acestei componente;

sub 25 %: este timpul sa se actioneze cat mai curand posibil; exista multe lucruri de facut pentru a imbunatati situatia.

AVANTAJE SI DEZAVANTAJE

avantaje:

reprezinta un instrument simplu si eficace la indemana personalului unei organizatii in vederea evaluarii nivelului de securitate a muncii din cadrul intreprinderilor mici si mijlocii;

este usor de aplicat, tinand cont si de faptul ca, in cele mai multe cazuri, intreprinderile mici si mijlocii nu dispun de personal specializat in domeniul s.s.m.

dezavantaje:

rezultatele obtinute cu aceasta metoda au un caracter mai general si nu conduc la o identificare la fel de precisa a riscurilor ca si in cazul unor metode mai detaliate.

METODA DE EXPERTIZARE A LOCURILOR DE MUNCA IN CONDITII DEOSEBITE

SCOP:

realizarea unui audit de conformitate cu caracter special care utilizeaza criteriile si metodologia de incadrare a locurilor de munca in conditii deosebite precizate in:

H.G. nr. 261/2001 privind criteriile si metodologia de incadrare a locurilor de munca in conditii deosebite (modificata si completata prin H.G. nr. 676/2001, H.G. nr. 1337/2001 si H.G. nr. 613/2002);

Ordinul nr. 352/2001 al M.M.S.S. pentru aprobarea Normelor de aplicare a H.G. nr.261/2001 privind criteriile si metodologia de incadrare a locurilor de munca in conditii deosebite.

metodologia poate fi incadrata ca:

metoda de audit intern - daca este utilizata de catre angajator;

metoda de audit extern - daca angajatorul solicita consultanta tehnica in vederea realizarii expertizarii.

STRUCTURA:

set de fise care deriva din N.G.P.M. referitoare la mediul de munca:

I - Noxe chimice;

II - Ventilatie industriala;

III - Zgomot;

IV- Vibratii;

XI - Presiune atmosferica crescuta;

XII - Noxe biologice.

set de fise corespunzatoare unor cerinte din N.G.P.M. si din N.S.S.M:

V - Radiatii ultraviolete;

VI - Radiatii electromagnetice din spectrul vizibil si infrarosu apropiat;

VII - Radiatii laser;

VIII - Plasma;

IX - Campuri electrice si magnetice;

X - Radiatii electromagnetice de radiofrecventa si microunde.

set de fise care deriva din prevederile unor N.S.S.M

XIII - Activitati de vopsire;

XTV - Tratamente termice si termochimice;

XV - Sudarea si taierea metalelor;

XVI - Acoperiri metalice;

XVII - Industria poligrafica;

XVIII - Laboratoare de analize fizico-chimice si mecanice;

XIX - Activitati in domeniul sanatatii;

XX - Activitatea in turnatorii;

XXI - Elaborarea si turnarea fontei;

XXII - Elaborarea si turnarea otelului.

MOD DE LUCRU:

evaluarea "neconformitatii" sau a "conformitatii" unor situatii existente la locul de munca se face cu ajutorul unor indicatori formulati sub forma unor intrebari corelate cu prevederi ale normelor, prin aprecierea acestora cu "Da", "Nu" sau "Nu este cazul"; s-a introdus o coloana de "Observatii" in care se pot face anumite precizari privind neconformitatea constatata, in vederea facilitarii stabilirii masurilor tehnico - organizatorice.

Intreprinderea:

Locul de munca:

Data:

I. NOXE CHIMICE

Prevederi ale Normelor generale de protectie muncii (N.G.P.M.)

Cod

ind.

Indicatori

Da

Nu

Nu este cazul

Observatii

I.I

La locul de munca expertizat este practic exclusa expunerea la substantele notate cu indicativul Fp mentionate in anexele 17 si 18, conform art. 417?

I.2

In cazul expunerii la substantele care au indicativul P (anexa 14) care patrund in organism prin piele sau mucoase, pentru prevenirea intoxicatiilor cronice, pe langa respectarea concentratiilor admisibile s-au asociat si alte masuri speciale de protectie a pielii si a mucoaselor (unguente, mijloace individuale de protectie etc.) conform prevederilor art. 418?

I.10

In vederea cunoasterii riscurilor profesionale si prevenirii imbolnavirilor cauzate de noxele existente la locul de munca, angajatii au fost instruiti periodic de medicul de medicina muncii sau de medicul de intreprindere, conform art. 425?

in continutul fiselor se regasesc doar acele prevederi ale N.G.P.M. si ale N.S.S.M. care se refera la factorii de risc de imbolnavire profesionala, deoarece factorii de risc de accidentare nu fac obiectul criteriilor de incadrare a locurilor de munca in conditii deosebite;

metodologia de expertizare a locurilor de munca pentru incadrarea in conditii deosebite a fost elaborata pe baza prevederilor N.G.P.M. editia 1996, care in momentul de fata nu mai sunt in vigoare;

intrebarile din fise sunt formulate astfel incat un raspuns negativ semnifica existenta unei neconformitati.

DOCUMENTE REZULTATE:

fisa de sinteza a neconformitatilor

neconformitatile identificate sunt centralizate in Fisa de sinteza a neconformitatilor.

Intreprinderea ..

Locul de munca

Data..

FISA DE SINTEZA A NECONFORMITATILOR

Cod ind.

Neconformitatea constatata

Masura propusa

Esalonari de termene (anul)

2001 sem

2002 sem

2003 sem

2004 sem

2005 sem

2006 sem

I

II

I

II

I

II

I

II

I

II

I

II

programul de masuri tehnico - organizatorice:

pentru fiecare masura propusa se stabilesc termenele de realizare, responsabilitatile si se face o estimare a costurilor necesare pentru implementarea masurilor.

Intreprinderea ..

Locul de munca

Data..

PROGRAM DE MASURI TEHNICO - ORGANIZATORICE

Cod indicator

Masura propusa

Termen calendaristic

Cine raspunde

Costuri estimative

[mil. lei]

Observatii

METODA DE EVALUARE A PERICOLELOR GENERATE DE ECHIPAMENTELE TEHNICE

SCOP:

realizarea de audituri interne si externe care utilizeaza ca si criterii de audit cerinte ale N.G.P.M. corelate cu reglementarile europene in domeniu si cu standardele de securitate a muncii referitoare la masini.

EVALUAREA PERICOLELOR GENERATE DE

ECHIPAMENTELE TEHNICE MECANICE (ETM)

criterii de audit:

Directiva 89/655/CEE (95/63/CE, 2001/45/CE) privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca, prevederi transpuse initial in N.G.P.M., editia din 2002, iar actualmente in H.G. nr. 1146/2006;

standarde privind securitatea masinilor: SR EN 292-1: 1996 si SR EN 292-2+A1: 1998.

problematica abordata:

pericole mecanice;

pericole electrice;

pericole termice;

pericole generate de zgomot;

pericole generate de vibratii;

pericole generate de campuri electromagnetice;

pericole generate de materialele prelucrate, utilizate si degajate de ETM;

pericole generate de defectarea alimentarii cu energie, de ruperea elementelor ETM si de alte defectari functionale;

pericole generate de absenta temporara a masurilor/mijloacelor legate de securitate si/sau pozitionarea lor incorecta.

EVALUAREA PERICOLELOR GENERATE DE

ECHIPAMENTELE TEHNICE ELECTRICE (ETE)

criterii de audit:

Directiva 89/655/CEE (95/63/CE, 2001/45/CE) privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca, prevederi transpuse initial in N.G.P.M., editia din 2002, iar actualmente in H.G. nr. 1146/2006;

standarde privind securitatea masinilor: SR EN 60204-1: 1998 (2000), SR EN 292-1: 1996 si SR EN 292-2+A1: 1998 (SR EN 60204-11: 2002, SR EN 60204-31: 2003, SR EN 60204-32: 2003).

problematica abordata:

prescriptii generale privind alegerea echipamentelor electrice, alimentarea cu energie electrica, conditii de mediu si de functionare, transport si depozitare, conditii de manipulare, instalare si functionare;

conexiuni de alimentare si dispozitive pentru conectare si separare, cum sunt bornele conductoarelor de alimentare, borna conductorului de protectie exterior, dispozitive de deconectare a alimentarii si dispozitive de intrerupere pentru prevenirea pornirii neasteptate;

protectia echipamentului electric, cu referire la protectia conductoarelor impotriva supracurentilor, protectia motoarelor impotriva suprasolicitarilor, protectia impotriva temperaturilor anormale si protectia impotriva intreruperii sau reducerii tensiunii de alimentare;

circuite si functii de comanda, interblocare de protectie, functii de comanda in caz de defectare;

interfata dintre operator si dispozitivele de comanda montate pe echipamentul tehnic;

aparatura de comanda, amplasare, montare si carcase;

cabluri si conductoare;

motoare electrice si echipamente asociate;

semnale de avertizare si repere de identificare.

EVALUAREA PERICOLELOR GENERATE DE

ECHIPAMENTELE TEHNICE HIDRAULICE (ETH)

criterii de audit:

Directiva 89/655/CEE (95/63/CE, 2001/45/CE) privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca, prevederi transpuse initial in N.G.P.M., editia din 2002, iar actualmente in H.G. nr. 1146/2006;

standarde privind securitatea masinilor: SR EN 982: 1999 (2001), SR EN 292-1: 1996 si SR EN 292-2+A1: 1998.

problematica abordata:

pericole mecanice, electrice si termice;

pericole generate de zgomot, vibratii si de campuri electromagnetice;

pericole generate de materialele prelucrate, utilizate si degajate de echipamentul tehnic;

pericole generate de defectarea alimentarii cu energie, ejectarea neasteptata de elemente de masina sau de fluid, defectarea sistemului de comanda;

pericole generate de conceperea necorespunzatoare a dispozitivelor de pornire si de oprire, a semnalelor si indicatoarelor de securitate, a dispozitivelor de deconectare a surselor de energie si a dispozitivelor de oprire de urgenta.

EVALUAREA PERICOLELOR GENERATE DE

ECHIPAMENTELE TEHNICE PNEUMATICE (ETP)

criterii de audit:

Directiva 89/655/CEE (95/63/CE, 2001/45/CE) privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca, prevederi transpuse initial in N.G.P.M., editia din 2002, iar actualmente in H.G. nr. 1146/2006;

standarde privind securitatea masinilor: SR EN 983: 1999 (2003), SR EN 292-1: 1996 si SR EN 292-2+A1: 1998.

problematica abordata:

similara cu cea tratata la evaluarea pericolelor generate de echipamentele tehnice hidraulice.

EVALUAREA PERICOLELOR GENERATE DE SISTEMELE DE COMANDA (SC)

criterii de audit:

Directiva 89/655/CEE (95/63/CE, 2001/45/CE) privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca, prevederi transpuse initial in N.G.P.M., editia din 2002, iar actualmente in H.G. nr. 1146/2006;

standarde privind securitatea masinilor: SR EN 954-1: 1998 (2000), SR EN 60204-1: 1998 (2000), SR EN 418: 1996, SR EN 1037: 1996 (2000), SR EN 292-1: 1996 si SR EN 292-2+A1: 1998.

problematica abordata:

descrierea sistemului de comanda si de protectie;

analiza sistemului de comanda;

analiza functiilor de securitate, cum ar fi oprirea de urgenta, alegerea modului de functionare, protectia contra pornirii neasteptate, turatia sigura, inhibarea automata temporara si anihilarea manuala a functiilor de securitate;

analiza dispozitivelor de protectie si a celor de acceptanta.

MOD DE LUCRU:

sistemul de notare:

pentru fiecare indicator auditorul poate acorda 0 - 5 puncte, in functie de situatia reala constatata;

exista posibilitatea aprecierii unui indicator cu "Nu e cazul" in situatia in care acesta nu are relevanta pentru cazul analizat;

pentru fiecare indicator, punctajul acordat PA se inmulteste cu coeficientul sau de ponderare CP, rezultand punctajul real pentru indicatorul respectiv;

in final se calculeaza:

punctajul obtinut PO:

punctajul maxim posibil PMP:

nivelul de pericol NP:

incadrarea nivelului de pericol:

Extrem de ridicat (ER);

Foarte ridicat (FR);

Ridicat (R);

Mediu (ME);

Mic (MI);

sub 0,50 Satisfacator (S).

DOCUMENTE REZULTATE:

fisa de sinteza pentru eliminarea pericolelor

indicatorii notati cu 3, 4 sau 5 se considera ca se incadreaza in clasele de pericol Mediu (ME), Ridicat (R), Foarte ridicat (FR) sau Extrem de ridicat (ER); acesti indicatori se transfera in Fisa de sinteza pentru eliminarea pericolelor in care pentru fiecare neconformitate identificata se stabileste modul de remediere, constand in una sau mai multe masuri corective/preventive, precum si ordinea de prioritate in functie de clasa de pericol in care se incadreaza neconformitatea respectiva

Denumire ET........

Producator ET......

Evaluator........

Data evaluarii.......

FISA DE SINTEZA PENTRU ELIMINAREA PERICOLELOR

Nr. crt.

Nr.

indicator

Descrierea neconformitatii generatoare de pericol

Modul de remediere

Ordinea de prioritate

ER

FR

R

ME

METODA DE AUDITARE A CONFORMITATII CU PREVEDERILE LEGISLATIEI IN DOMENIUL SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA

SCOPUL METODEI

GENERALITATI:

metoda de auditare a conformitatii cu prevederile legislatiei in domeniul s.s.m are la baza metoda de evaluare a nivelului de securitate elaborata de I.N.C.D.P.M. Bucuresti; principalele modificari aduse metodei elaborate de I.N.C.D.P.M. Bucuresti sunt:

pastrarea partiala a continutul fiselor din metoda elaborata de I.N.C.D.P.M. Bucuresti, acestea fiind actualizate in raport cu modificarile aparute in legislatie (Legea nr. 319/2006, H.G. nr. 1425/2006, H.G. - urile din domeniul s.s.m.);

precizarea modalitatilor prin care trebuie culese informatiile in vederea stabilirii constatarilor auditului (in conformitate cu SR EN ISO 19011: 2003):

analiza documentelor;

interviuri directe cu personalul de la diferite niveluri, cu responsabilitati in problematica auditata;

observarea directa a activitatilor auditate.

schimbarea modului de acordare a punctajelor pentru fiecare indicator, a modului de calcul al punctajului obtinut si al punctajului maxim posibil, in sensul asigurarii unei mai mari flexibilitati in aprecierea indicatorilor, a simplificarii modului de calcul si a unei adaptari mai bune la cerintele unei metode de audit;

conceperea de modele pentru raportul de actiuni corective/preventive si calculul nivelului de securitate/conformitate general, documente obligatorii care trebuie sa rezulte in urma efectuarii unui audit de securitate si sanatate in munca.

SCOPUL METODEI:

metoda vizeaza componenta auditului s.s.m. care se refera la conformitatea cu prevederile legislatiei si are ca scop evaluarea conformitatii locurilor de munca si a ansamblului unitatii cu aceste prevederi, precum si cu prevederile altor reglementari aplicabile unitatii auditate.

criteriile de audit sunt constituite din:

Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006

H.G. nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006;

H.G. - urile din domeniul s.s.m. (actele normative care transpun directivele europene derivate din Directiva-cadru 89/391/CEE referitoare la securitatea si sanatatea in munca);

instructiunile proprii pentru completarea si/sau aplicarea reglementarilor de securitate si sanatate in munca

alte reglementari aplicabile unitatii auditate (cerinte organizationale specifice).

prin evaluarea conformitatii se determina:

gradul in care criteriile auditului sunt efectiv implementate, exprimat prin nivelul de securitate, indicator conventional care exprima global starea de securitate a muncii intr-un sistem de munca;

eventualele neconformitati fata de criteriile auditului si masurile
corective/preventive care trebuie luate pentru eliminarea acestor
neconformitati.

auditul de conformitate trebuie efectuat

in cadrul analizei initiale care precede elaborarea si implementarea unui sistem de management al s.s.m., avand rolul de a stabili situatia initiala a unitatii din punct de vedere al s.s.m. si de a servi ca punct de referinta pentru masurarea si monitorizarea performantelor sistemului de management;

pe parcursul functionarii sistemului de management al s.s.m., avand rolul de a evalua gradul de respectare a prevederilor legislatiei si de a aprecia calitativ eficienta elementelor sistemului de management al s.s.m.; nivelul de securitate trebuie sa constituie unul din indicatorii de performanta pe baza carora se realizeaza analiza managementului s.s.m.

STRUCTURA METODEI

SHAPE * MERGEFORMAT

PARTEA I

Prezentarea metodei

PARTEA II

Fise privind riscuri generale

PARTEA III

Fise privind riscuri specifice

PARTEA IV

Managementul securitatii si sanatatii in munca

Legea nr. 319/2006

(Legea S.S.M.)

H.G. nr. 1425/2006

(Normele metodologice)

H.G. nr. 1425/2006

(Normele metodologice)

Instructiuni proprii

Legea nr. 319/2006

(Legea S.S.M.)

H.G. - urile din domeniul S.S.M.

LOC DE MUNCA

UNITATE

Fig. 4.1 Structura metodei de audit al securitatii si sanatatii in munca

FISE PRIVIND RISCURILE GENERALE:

fac referire la prevederile Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006, H.G. nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006 si H.G. - urilor din domeniul s.s.m.

metoda cuprinde 17 fise de riscuri generale, care au fost modificate fata de metoda elaborata de I.N.C.D.P.M. Bucuresti pentru asigurarea conformitatii cu legislatia nationala in vigoare in domeniul s.s.m.:

I - Iluminat;

II - Zgomot;

III - Vibratii;

IV - Ambianta termica;

V - Agenti chimici;

VI - Agenti cancerigeni si mutageni;

VII - Agenti biologici;

VIII - Ventilare industriala;

IX - Echipamente de munca;

X - Amenajarea locului de munca;

XI - Amenajarea spatiilor de lucru;

XII - Incendii si explozii;

XIII - Electrosecuritate;

XIV - Sarcinile de munca;

XV - Circulatie, riscuri orizontale si verticale;

XVI - Protectia colectiva si individuala;

XVII - Organizarea primului ajutor.

FISE PRIVIND RISCURILE SPECIFICE

fac referire la prevederi ale instructiunilor proprii pentru completarea si/sau aplicarea reglementarilor de securitate si sanatate in munca.

FISE PRIVIND MANAGEMENTUL SECURITATII SI SANATATII IN MUNCǍ LA NIVELUL UNITATII

au la baza prevederi ale Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006 si ale H.G. nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006 si au ca scop evaluarea gradului in care angajatorul isi indeplineste obligatiile care-i revin in domeniul managementului s.s.m., conform legislatiei in vigoare;

se axeaza pe 5 obiective de baza

implicarea conducerii (fisa A);

strategie, planuri, proceduri (fisa B);

consultarea angajatilor (fisa C);

identificarea, evaluarea si prevenirea riscurilor (fisa D);

instruirea, perfectionarea, formarea personalului si propaganda in domeniul s.s.m. (fisa E).

STRUCTURA FISELOR SI

MODUL DE UTILIZARE

STRUCTURA FISELOR:

fisele sunt concepute sub forma de check-list-uri (liste de verificare) si sunt formate dintr-un numar de indicatori (intrebari) care se refera la diferite aspecte ale riscului analizat sau modul in care sunt respectate prevederile din legislatie cu privire la acest risc;

toate fisele din cadrul metodei au aceeasi structura si cuprind urmatoarele informatii:

codul indicatorului, format din numarul fisei si numarul de ordine al indicatorului in cadrul fisei;

textul indicatorului;

modalitatea de verificare a indicatorului respectiv;

punctajul maxim care poate fi acordat indicatorului;

punctajul acordat.

Cod

Indicator

D/I/O

Punctaj

Maxim

Acordat

I.1

Conditiile de iluminat au constituit obiectul unor analize la nivelul sectiei sau atelierului?

D

I.2

Nivelul de iluminare de la locul de munca corespunde cerintelor sarcinii de munca?

D

I.3

Salariatii se plang de oboseala vizuala (intepaturi, lacrimari)?

I

I.15

Dupa efectuarea unor modificari ale instalatiei de iluminat s-a facut verificarea nivelului de iluminare?

D

TOTAL

MODUL DE UTILIZARE:

dovezile auditului reprezinta totalitatea informatiilor care se evalueaza in raport cu criteriile de audit; modalitatile prin care pot fi culese informatiile pe baza carora se apreciaza un indicator sunt:

D: prin analiza documentelor relevante;

I: prin interviuri cu angajatii care desfasoara activitatea la care se refera indicatorul analizat si cu cei care au responsabilitati privind aceasta activitate, de la toate nivelurile;

O: prin observare directa de catre echipa de auditori a activitatii desfasurate.

sistemul de notare:

5 puncte pentru indicatorii mai putin importanti;

10 puncte pentru indicatorii de importanta medie;

15 puncte pentru indicatorii importanti;

20 puncte pentru indicatorii foarte importanti;

in cazul in care in cadrul unei fise analizate exista indicatori care nu au relevanta, tinand seama de conditiile specifice obiectivului auditat, la rubrica prevazuta pentru inscrierea punctajului acordat se va face precizarea "Neaplicabil".

constatarile auditului se obtin prin evaluarea dovezilor auditului in raport cu criteriile de audit si cuprind doua categorii de rezultate:

identificarea eventualelor observatii si/sau neconformitati in raport cu criteriile de audit si identificarea masurilor corective/preventive;

determinarea nivelului de securitate al obiectivului auditat.

documente rezultate:

a.     auditarea de conformitate a locurilor de munca

raportul de actiuni corective/preventive - contine observatiile si neconformitatile identificate pentru fiecare obiectiv auditat.

Unitatea:

Obiectiv auditat:

Data:

RAPORT DE ACTIUNI CORECTIVE/PREVENTIVE

Cod indicator

Descrierea neconformitatii

Actiuni

corective/preventive

Responsabilitati

Termen de realizare

tabelul care prezinta nivelul de securitate general pentru obiectivul auditat:

pentru fiecare fisa utilizata se calculeaza punctajul obtinut, prin insumarea punctajelor acordate fiecarui indicator;

in cazul in care in cadrul fisei utilizate exista indicatori care au fost notati cu "Neaplicabil", trebuie recalculat si punctajul maxim posibil; punctajul maxim posibil pentru fisa respectiva va fi obtinut prin scaderea punctajelor maxime corespunzatoare indicatorilor notati cu "Neaplicabil";

valorile punctajelor obtinute si ale punctajelor maxime posibile pentru fiecare fisa utilizata se centralizeaza intr-un tabel care prezinta nivelul de securitate general pentru obiectivul auditat;

nivelul de securitate reprezinta raportul dintre punctajul acordat si punctajul maxim posibil, raport exprimat procentual;

nivelul de securitate general reprezinta raportul dintre total punctaj acordat si total punctaj maxim posibil.

Unitatea:

Obiectiv auditat:

Data:

NIVELUL DE SECURITATE GENERAL

Cod fisa

Denumire

Punctaj

Nivel de securitate

Maxim

Acordat

RISCURI GENERALE

I

Iluminat

II

Zgomot

III

Vibratii

IV

Ambianta termica

V

Agenti chimici

VI

Agenti cancerigeni si mutageni

VII

Agenti biologici

VIII

Ventilare industriala

IX

Echipamente de munca

X

Amenajarea locului de munca

XI

Amenajarea spatiilor de lucru

XII

Incendii si explozii

XIII

Electrosecuritate

XIV

Sarcinile de munca

XV

Circulatie, riscuri orizontale si verticale

XVI

Protectia colectiva si individuala

XVII

Organizarea primului ajutor

RISCURI SPECIFICE

TOTAL

Nivel de securitate general

b.     auditarea managementului securitatii si sanatatii in munca la nivelul unitatii:

raportul de actiuni corective/preventive;

tabelul care prezinta nivelul de conformitate general pentru obiectivul auditat

Unitatea:

Obiectiv auditat:

Data:

NIVEL DE CONFORMITATE GENERAL

Cod fisa

Denumire

Punctaj

Nivel de conformitate [%]

Maxim

Acordat

A

Implicarea conducerii

B

Strategie, planuri, proceduri

C

Consultarea angajatilor

D

Identificarea, evaluarea si prevenirea riscurilor

E

Instruirea, perfectionarea, formarea personalului si propaganda in domeniul s.s.m.

TOTAL

STUDIU DE CAZ PRIVIND APLICAREA METODEI DE AUDITARE A CONFORMITATII CU PREVEDERILE LEGISLATIEI IN DOMENIUL SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA

5.1.Fise privind riscurile generale

Unitatea:.

Obiectiv auditat:.

Data:.

FISA I

ILUMINATUL

Criterii:

Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006;

H.G. nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006;

H.G. nr. 1091/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca.

Cod

Indicator

D/I/O

Punctaj

Maxim

Acordat

I.1

Conditiile de iluminat au constituit obiectul unor analize la nivelul sectiei sau atelierului?

D

I.2

Nivelul de iluminare de la locul de munca corespunde cerintelor sarcinii de munca?

D

I.3

Salariatii se plang de oboseala vizuala (intepaturi, lacrimari)?

I

I.4

Sursele luminoase sau reflectiile lor sunt vizibile in centrul campului vizual al locului de munca?

I,O

I.5

S-au luat masuri pentru evitarea zonelor de umbra?

O

I.6

Sistemul de iluminat corespunde caracteristicilor locului de munca?

iluminatul general uniform se foloseste acolo unde se executa activitati similare pe toata suprafata incaperii sau cand pozitia locurilor de munca sau a persoanelor se modifica frecvent in timpul lucrului;

iluminatul general localizat se foloseste la locurile de munca unde sunt necesare niveluri de iluminare diferite si nu este posibila utilizarea iluminatului local;

iluminatul combinat se foloseste la locurile de munca unde sunt necesare niveluri diferite de iluminare, iar iluminatul general nu poate asigura cerintele de calitate corespunzatoare.

O

I.7

Angajatii pot sa modifice individual iluminatul locului lor de munca in functie de precizia sarcinii pe care trebuie sa o realizeze?

I,O

I.8

Angajatii pot receptiona usor informatiile necesare realizarii sarcinii de munca?

I,O

I.9

Lucrarile care solicita eforturi pentru aparatul vizual sunt executate totdeauna de aceiasi angajati?

D

I.10

Erorile, defectele, rebuturile sunt mai frecvente la sfarsitul schimbului/saptamanii?

I

I.11

Sunt respectate pauzele prevazute in cursul schimbului de lucru?

I

I.12

Sistemul de iluminat artificial este in permanenta in stare de functionare?

I,O

I.13

Se asigura curatarea regulata a geamurilor (asigurarea iluminatului natural)?

I,O

I.14

Exista sistem de iluminat de siguranta?

O

I.15

Dupa efectuarea unor modificari ale instalatiei de iluminat s-a facut verificarea nivelului de iluminare?

D

TOTAL

FISA II

ZGOMOT

Criterii:

Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006;

H.G. nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006;

H.G. nr. 493/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de zgomot;

H.G. nr. 1048/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca.

Cod

Indicator

D/I/O

Punctaj

Maxim

Acordat

II.1

Se realizeaza masurari ale nivelului de zgomot, periodic si dupa modificari ale locului de munca?

D

II.2

Nivelul de zgomot masurat depaseste limitele maxime admise?

D

II.3

Angajatii si/sau reprezentantii acestora participa la determinarile si masurarile de zgomot efectuate?

D,I

II.4

Angajatorul asigura pastrarea rapoartelor de masurare a zgomotului si fiselor privind starea auzului angajatilor?

D

II.5

Medicul, angajatii si/sau reprezentantii acestora au acces la aceste date?

D,I

II.6

La locurile de munca unde expunerea personala zilnica a unui angajat depaseste 80dB(A) sau cand valoarea maxima a presiunii acustice instantanee neponderate este mai mare de 112 Pa, s-au luat masuri ca angajatii sa aiba la dispozitie mijloace individuale de protectie auditiva?

D,I

II.7

La locurile de munca unde expunerea personala zilnica la zgomot depaseste 85dB(A) sau unde valoarea maxima a presiunii acustice instantanee neponderate depaseste 140 Pa a fost impusa obligativitatea utilizarii mijloacelor individuale de protectie auditiva?

D,O

II.8

Pentru aceste locuri de munca s-au intreprins urmatoarele actiuni:

identificarea cauzelor nivelului de zgomot ridicat;

stabilirea unui program de masuri tehnico-organizatorice de reducere a expunerii angajatilor la zgomot?

D

II.9

Angajatii au la dispozitie EIP impotriva zgomotului?

D,I

II.10

Angajatii utilizeaza in mod corect si curent EIP din dotare?

O

II.11

Calitatea EIP este corespunzatoare?

EIP trebuie sa fie certificate, iar achizitionarea se face numai impreuna cu certificatul de conformitate;

EIP trebuie sa asigure un nivel de zgomot la urechea persoanei sub 80 dB(A).

D,I

II.12

Angajatii si/sau reprezentantii acestora sunt consultati la alegerea modelului de EIP?

I

II.13

La locurile de munca unde expunerea personala zilnica la zgomot a angajatilor nu poate fi redusa sub 85 dB(A) este asigurata examinarea starii auzului personalului atat la angajare cat si periodic?

D,I

II.14

Daca s-au pus in evidenta depasiri ale limitelor maxime admise de zgomot s-au luat masuri tehnice pentru reducerea actiunii nocive a zgomotului?

masuri de combatere a zgomotului la sursa;

masuri de izolare a surselor de zgomot   (ecrane sau carcase fonoizolante);

masuri de combatere a zgomotului la receptor (cabine fonoizolante).

D

II.15

Angajatii sunt instruiti privind riscul expunerii la actiunea zgomotului si modul de utilizare a EIP?

D,I

II.16

Programul de lucru pe posturi de munca a fost stabilit in functie de durata expunerii la zgomot?

D

II.17

S-au luat masuri de prevenire a propagarii zgomotului la locurile de munca invecinate?

O

II.18

Dispozitivele de insonorizare cu care sunt eventual dotate unele masini sau instalatii impiedica operatorii de a avea informatiile necesare bunei lor functionari?

O,I

TOTAL

FISA III

VIBRATII

Criterii:

Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006;

H.G. nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006;

H.G. nr. 1876/2005 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de vibratii;

H.G. nr. 1048/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca.

Cod

Indicator

D/I/O

Punctaj

Maxim

Acordat

III.1

S-au efectuat la locul de munca masurari ale nivelului de vibratii de catre persoane autorizate?

D

III.2

S-au luat masuri ca nivelurile de vibratii sa nu depaseasca limitele admise de legislatia in vigoare?

D

III.3

Angajatorul este in posesia unei evaluari a riscurilor privind expunerea la vibratii?

D

III.4

Angajatii se plang de dureri la articulatiile mainilor, ale pumnilor sau ale umerilor?

I

III.5

Care sunt dovezile care atesta formarea si informarea lucratorilor?

D,I,O

III.6

Care sunt dovezile ca rezultatele supravegherii medicale sunt luate in considerare la aplicarea masurilor de prevenire?

D

III.7

Vehiculele generatoare de vibratii (camioanele, tractoarele, carucioarele automotoare s.a.) sunt dotate cu scaun vibroizolant?

O

III.8

Uneltele portative sunt dotate cu manere sau mansoane vibroizolante?

O

III.9

Uneltele portative sunt verificate din punct de vedere al echilibrului dinamic?

D,O

III.10

Masinile si instalatiile generatoare de vibratii sunt montate pe elemente vibroizolante?

O

III.11

In cazul expunerii la vibratii mecanice s-au luat masuri de eliminare a riscurilor la sursa sau de reducere a acestora, pe baza principiilor generale de prevenire?

D,I,O

TOTAL

FISA IV

AMBIANTA TERMICA

Criterii:

Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006;

H.G. nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006;

H.G. nr. 1048/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca;

H.G. nr. 1091/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca.

Cod

Indicator

D/I/O

Punctaj

Maxim

Acordat

IV.1

Angajatii sunt expusi la caldura, frig, curenti de aer sau la intemperii?

I,O

IV.2

Salariatii se plang de caldura, frig, curenti de aer sau intemperii?

I

IV.3

Activitatea lor comporta probleme de natura termica (transpiratie de postura s.a.)?

I,O

IV.4

Exista un sistem de climatizare eficient?

I,O

IV.5

Sistemul de climatizare este intretinut in mod regulat?

D,I,O

IV.6

La locul de munca analizat, munca prezinta disconfort din punct de vedere al ambiantei termice?

I,O

IV.7

La locul de munca analizat, angajatii sunt constransi la imobilitate?

I,O

IV.8

La locul de munca analizat angajatii sunt expusi frecvent la surse de caldura sau de frig?

I,O

IV.9

La locul de munca analizat angajatii sunt obligati sa manipuleze corpuri care nu sunt la temperatura mediului ambiant?

I

IV.10

in cazul ambiantelor calde sau reci, angajatilor li se acorda echipamentele individuale de protectie adecvate?

D,I

IV.11

Aceste echipamente asigura protectia impotriva riscurilor existente?

I,O

IV.12

Aceste echipamente permit realizarea sarcinilor de munca in conditii corespunzatoare?

I,O

IV.13

La locul de munca analizat, salariatii sunt expusi surselor de radiatii calorice (cuptoare, flacari deschise, infrarosii s.a.)?

I,O

IV.14

Exista dispozitive de protectie impotriva surselor de caldura sau de frig?

O

IV.15

Sunt prevazute pauze in sistemul de organizare a muncii?

D,I

IV.16

Salariatii au la dispozitie o incapere cu temperatura normala?

O

IV.17

Salariatii au la dispozitie bauturi racoritoare sau calde?

D,I

TOTAL

FISA V

AGENTI CHIMICI

Criterii:

Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006;

H.G. nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006;

H.G. nr. 1875/.2005 privind protectia sanatatii si securitatii lucratorilor fata de riscurile datorate expunerii la azbest;

H.G. nr. 971/2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de munca;

H.G. nr. 1048/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca;

H.G. nr. 1091/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca;

H.G. nr. 1218/06.09.2006 privind stabilirea cerintelor minime de securitate si sanatate in munca pentru asigurarea protectiei lucratorilor impotriva riscurilor legate de prezenta agentilor chimici;

Ordinul nr. 753/2006 al M.M.S.S.F. privind protectia tinerilor in munca.

Cod

Indicator

D/I/O

Punctaj

Maxim

Acordat

V.1

Generalitati

Exista o lista a tuturor substantelor sau produselor periculoase folosite la locul de munca analizat?

D

V.2

Exista instructiuni de utilizare, manipulare, stocare si de prevenire a efectelor substantelor sau produselor periculoase folosite?

D

V.3

Sunt cunoscute efectele toxice ale acestor substante sau produse?

D,I

V.4

Dintre produsele cu acelasi efect conducerea persoanei juridice a ales pe cel mai putin periculos?

D,I

V.5

S-au precizat persoanele care numai ele pot utiliza sau manipula substantele sau produsele periculoase?

D,I

V.6

Angajatii se plang de iritatii ale pielii sau ale mucoaselor?

I

V.7

Se utilizeaza pictograme pentru substantele si produsele periculoase?

O

V.8

Angajatii care utilizeaza substantele sau produsele respective cunosc semnificatia pictogramelor?

I

V.9

Substantele si produsele periculoase sunt receptionate de la furnizori cu fisele lor de securitate?

D

V.10

Aceste fise sunt transmise la medicul de intreprindere?

D,I

V.11

Exista instalatii de captare (hote fixe sau mobile) si de evacuare a vaporilor sau a pulberilor generate de substantele sau produsele periculoase?

O

V.12

Sunt intretinute in mod corespunzator aceste instalatii de captare si evacuare?

D

V.13

Exista locuri special amenajate pentru depozitarea deseurilor periculoase?

I,O

V.14

Exista instalatii in stare de functionare pentru masurarea concentratiilor periculoase?

D,O

V.15

Exista mijloace in stare de functionare, pentru prevenirea si stingerea incendiilor?

O

V.16

S-au luat masurile corespunzatoare pentru prevenirea si combaterea electricitatii statice?

D,O

V.17

S-au luat masurile corespunzatoare pentru prevenirea aparitiei de scantei, suprafete fierbinti, flacari neprotejate?

D,O

V.18

S-au luat masuri de restrangere a accesului in zonele periculoase a persoanelor neautorizate?

D,O

V.19

Se efectueaza periodic controale de sanatate a salariatilor expusi la efectele substantelor periculoase?

D,I

V.20

Salariatii care vin in contact cu substantele si produsele periculoase, sunt dotati cu echipamente individuale de protectie corespunzatoare?

D,I

V.21

Sunt elaborate proceduri speciale pentru tratarea deseurilor periculoase?

D

V.22

Se cunoaste precis circuitul, la nivel de sectie, atelier, intreprindere, a substantelor si produselor periculoase?

D,I

V.23

Care au fost actiunile pentru determinarea existentei agentilor chimici periculosi la locurile de munca?

D

V.24

Angajatorul dispune de evaluarea riscurilor ce decurg din prezenta agentilor chimici periculosi la locurile de munca?

D

V.25

Au fost luate masuri de eliminare sau reducere la minim a riscurilor privind securitatea si sanatatea angajatilor in procesele de munca care implica agenti chimici periculosi?

D,I

V.26

S-a analizat posibilitatea evitarii folosirii unui agent chimic periculos prin inlocuirea lui cu un agent chimic sau proces tehnologic mai putin periculos?

D

V.27

Daca natura activitatii nu permite eliminarea riscului prin inlocuire, se aplica masuri de prevenire si protectie adecvate?

D

V.28

Exista planuri si proceduri pentru situatii de urgenta?

D

V.29

Planurile si procedurile pentru situatii de urgenta sunt cunoscute de angajati?

D,I

V.30

Planurile si procedurile pentru situatii de urgenta sunt verificate prin exercitii practice efectuate periodic?

D

V.31

Planurile si procedurile pentru situatii de urgenta cuprind precizari privind:

limitarea accesului angajatilor in zona afectata;

asigurarea E1P pentru angajatii care au acces in zona afectata;

modalitatile de avertizare si comunicare.

D

V.32

Planurile si procedurile pentru situatii de urgenta sunt cunoscute de serviciile de urgenta interne si externe?

D

V.33

Angajatii si/sau reprezentantii acestora au la dispozitie toate informatiile necesare privind agentii chimici periculosi cu care se lucreaza?

D,I

V.34

Producerea sau folosirea agentilor chimici enumerati in HG 1218/2006 anexa 3 se face numai in conditiile prevazute de HG mentionata?

D

V.35

Cum se asigura supravegherea starii de sanatate a lucratorilor?

D,I,O

V.36

Utilizarea carbonatului bazic de plumb (ceruza), a sulfatului de plumb si a miniului de plumb se face in conditiile prevazute de HG 1218/2006?

D

V.37

Medicul de medicina muncii cunoaste obligatiile care-i revin privind dosarele medicale?

D,I

V.38

Angajatorul cunoaste obligatiile care-i revin in situatia in care sunt semnalate efecte asupra starii de sanatate a unui angajat?

D,I

V.39

Azbest

S-a realizat evaluarea de risc astfel incat sa se determine natura si gradul de expunere al angajatului la pulberea degajata din azbest si/sau din materiale cu continut de azbest?

D

V.40

Cum se realizeaza notificarea activitatilor in care lucratorii sunt expusi sau sunt susceptibili de a fi expusi la pulbere cu continut de azbest?

D,I,O

V.41

Ce masuri s-au luat pentru reducerea expunerii angajatilor la pulberea generata din azbest si/sau din materiale cu continut de azbest, pana la o valoare sub limita maxima admisibila?

D

V.42

Cum se realizeaza masurarea concentratiei de fibre de azbest in aer?

D

V.43

Daca este necesara utilizarea E1P s-au luat masuri ca purtarea acestora sa fie limitata pentru fiecare angajat la minimum necesar?

D,I

V.44

Angajatii si/sau reprezentantii acestora sunt consultati asupra masurilor care trebuie luate in cazul in care se prevede o depasire a valorilor limita stabilite, inainte ca activitatile respective sa se desfasoare?

D,I

V.45

Lucrarile de demolare sau de indepartare a azbestului si/sau a materialelor cu continut de azbest se realizeaza pe baza unui plan de lucru?

D

V.46

Angajatorul asigura informarea adecvata a angajatilor care desfasoara activitati ce implica expunerea la azbest si/sau a reprezentantilor acestora?

D,I

V.47

Angajatorul asigura evaluarea starii de sanatate a angajatilor?

D

V.48

Medicul de medicina muncii furnizeaza angajatilor vizati informatii si recomandari cu privire la evaluarea starii lor de sanatate?

D,I

V.49

Exista un registru de expunere a angajatilor la azbest si/sau materiale care contin azbest?

este indicata natura si durata activitatii si a expunerii;

medicul de medicina muncii are acces la acest registru;

fiecare angajat are acces la propriile rezultate;

angajatii si/sau reprezentantii acestora au acces la rezultatele colective anonime cuprinse in acest registru.

D,I

TOTAL

FISA VI

AGENTI CANCERIGENI SI MUTAGENI

Criterii:

Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006;

H.G. nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006;

H.G. nr. 971/2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de munca;

H.G. nr. 1048/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca;

H.G. nr. 1091/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca;

H.G. nr. 1093/16.08.2006 privind stabilirea cerintelor minime de securitate si sanatate pentru protectia lucratorilor impotriva riscurilor legate de expunerea la agenti cancerigeni sau mutageni la locul de munca;

Ordinul nr. 753/2006 al M.M.S.S.F. privind protectia tinerilor in munca.

Cod

Indicator

D/I/O

Punctaj

Maxim

Acordat

VI.1

Evaluarea riscurilor privind expunerea la agenti cancerigeni si mutageni se realizeaza periodic si la orice modificare a conditiilor de munca ce pot influenta aceasta expunere?

D

VI.2

S-a analizat posibilitatea utilizarii unei substante sau a unui preparat sau procedeu nepericulos sau mai putin periculos pentru securitatea si sanatatea angajatilor?

D

VI.3

Daca nu este posibila inlocuirea agentului cancerigen sau mutagen s-au luat masuri de producere sau utilizare a acestuia intr-un sistem inchis sau alte masuri de reducere a expunerii angajatilor la cel mai scazut nivel posibil (cu respectarea valorilor limita)?

D

VI.4

S-au limitat cantitatile de agent cancerigen sau mutagen la locul de munca?

D

VI.5

S-a limitat numarul de angajati expusi sau susceptibili de a fi expusi, la nivelul cel mai scazut posibil?

D

VI.6

Exista un sistem de ventilatie locala (exhaustare) sau generala adecvat?

D

VI.7

Se realizeaza masuratori ale nivelurilor agentilor cancerigeni sau mutageni in mediul de munca, cu utilizarea metodelor in vigoare?

D

VI.8

Angajatii sunt informati adecvat atunci cand exista riscuri pentru securitate si sanatate?

D,I

VI.9

Zonele de risc sunt delimitate si semnalizate corespunzator?

O

VI.10

Accesul in zonele de risc este restrictionat?

D,O

VI.11

Exista planuri pentru situatii de urgenta care ar putea antrena expuneri anormal de ridicate?

D

VI.12

Depozitarea, manipularea si transportul agentilor cancerigeni sau mutageni se fac cu reducerea la minimum a riscurilor de expunere?

D,I,O

VI.13

S-au stabilit masuri de limitare a expunerii angajatilor si de protectie a acestora in timpul unor activitati pentru care este previzibila cresterea semnificativa a expunerii?

D

VI.14

S-au stabilit si se aplica masuri de igiena si protectie individuala?

D,I,O

VI.15

Angajatorul asigura consultarea si participarea angajatilor si/sau a reprezentantilor acestora la rezolvarea problemelor de securitate si sanatate a muncii cauzate de expunerea la agenti cancerigeni si/sau mutageni?

D,I

VI.16

Angajatorul asigura supravegherea starii de sanatate a angajatilor?

D,I

TOTAL

FISA VII

AGENTI BIOLOGICI

Criterii:

Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006;

H.G. nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006;

H.G. nr. 971/2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de munca;

H.G. nr. 1048/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca;

H.G. nr. 1091/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca;

H.G. nr. 1092/2006 privind protectia lucratorilor impotriva riscurilor legate de expunerea la agenti biologici in munca;

Ordinul nr. 753/2006 al M.M.S.S.F. privind protectia tinerilor in munca.

Cod

Indicator

D/I/O

Punctaj

Maxim

Acordat

VII.1

Evaluarea riscurilor privind expunerea la agenti biologici se realizeaza periodic si la orice modificare a conditiilor de munca ce pot influenta aceasta expunere?

D

VII.2

S-a analizat posibilitatea utilizarii unor agenti biologici nepericulosi sau mai putin periculosi pentru sanatatea angajatilor?

D

VII.3

S-a limitat numarul de angajati expusi sau care pot fi expusi la minimum posibil?

D

VII.4

S-au stabilit si se aplica masuri de control tehnic pentru evitarea sau reducerea la minimum a diseminarii agentilor biologici la locul de munca?

D,I,O

VII.5

S-au stabilit si se aplica masuri de protectie colectiva si/sau individuala atunci cand expunerea nu poate fi evitata prin alte mijloace?

D,I,O

VII.6

Zonele periculoase sunt delimitate si semnalizate corespunzator?

O

VII.7

Exista planuri pentru situatii de urgenta?

D

VII.8

Exista un sistem de detectare a agentilor biologici in afara izolarii fizice primare

I,O

VII.9

Sunt asigurate mijloace pentru colectarea, depozitarea si eliminarea deseurilor in deplina securitate?

I,O

VII.10

S-au stabilit si se aplica masuri de manipulare si transport a agentilor biologici in conditii de securitate?

D,I,O

VII.11

Angajatorul asigura informarea si instruirea corespunzatoare a angajatilor si/sau a reprezentantilor acestora?

D,I,O

VII.12

Sunt elaborate si afisate la locul de munca instructiuni de securitate?

D,O

VII.13

S-a intocmit lista angajatilor expusi la agenti biologici din grupa 3 si/sau 4?

D

VII.14

Medicul de medicina muncii, autoritatea competenta in domeniul securitatii si sanatatii in munca si orice persoana responsabila cu securitatea si sanatatea la locul de munca au acces la aceasta lista?

I

VII.15

Angajatorul asigura consultarea si participarea angajatilor si/sau a reprezentantilor acestora la rezolvarea problemelor de securitate si sanatate a muncii cauzate de expunerea la agenti biologici?

D,I

VII.16

Angajatorul asigura supravegherea starii de sanatate a angajatilor?

D,I

VII.17

Angajatii au acces la rezultatele supravegherii lor medicale?

D,I

VII.18

In cadrul serviciilor medicale si veterinare angajatorii au luat masuri corespunzatoare pentru protectia sanitara si securitatea angajatilor?

D

VII.19

In serviciile de izolare cu pacienti umani sau animale contaminati sau care ar putea fi contaminati cu agenti biologici din grupele 3 si 4 angajatorul a luat masuri de izolare corespunzatoare?

D

VII.20

Angajatorul a stabilit masurile necesare pentru laboratoare in functie de grupa in care se incadreaza agentul biologic?

D

TOTAL

FISA VIII

VENTILARE INDUSTRIALA

Criterii:

Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006;

H.G. nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006;

H.G. nr. 1091/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca.

Cod

Indicator

D/I/O

Punctaj

Maxim

Acordat

VIII.1

S-a analizat posibilitatea suprimarii sau reducerii surselor de degajare a noxelor?

D,I

VIII.2

S-au efectuat masuratori ale nivelului de noxe?

D

VIII.3

Locul de munca analizat este poluat cu noxe provenind de la alte locuri de munca?

I,O

VIII.4

Daca nu este posibila suprimarea sau reducerea surselor de degajare a noxelor s-au luat masuri alternative corespunzatoare?

inchiderea utilajelor in carcase in care se creeaza depresiune;

utilizarea instalatiilor de ventilare locala;

utilizarea instalatiilor de ventilare generala.

D,O

VIII.5

Instalatia de ventilare asigura eliminarea sau reducerea pana la limitele admise a noxelor?

fumuri, gaze si vapori toxici sau nocivi;

substante sau amestecuri explozive;

substante iritante sau mirositoare;

pulberi de orice natura;

caldura;

umiditate;

curenti de aer.

D

VIII.6

Echipamentele tehnice susceptibile sa produca poluarea aerului la locul de munca sunt prevazute din conceptie cu sisteme eficiente de captare a noxelor?

O

VIII.7

Echipamentele tehnice care degaja noxe foarte periculoase sunt amplasate in incaperi separate sau cabine daca nu este posibila carcasarea sau utilizarea unor instalatii de ventilare locala eficiente?

I,O

VIII.8

Instalatiile de ventilare destinate combaterii noxelor foarte periculoase sau cu pericol ridicat de incendiu/explozie sunt intretinute corespunzator?

verificare periodica prin masuratori si determinari specifice;

remedierea operativa a deficientelor constatate.

D

VIII.9

Pulberile foarte periculoase sau cu pericol ridicat de incendiu/explozie sunt indepartate corect?

I,O

VIII.10

Depozitarea pulberilor periculoase se face corect?

I,O

VIII.11

Exista instalatii de ventilare de avarie corespunzatoare?

D,I

VIII.12

Daca aerul de combustie pentru agregatele de ardere se ia din interior se asigura introducerea fortata a aerului de compensare?

D,I

VIII.13

Prizele de aer proaspat capteaza aerul din zone neimpurificate sau sunt prevazute cu sisteme de tratare a aerului captat?

D,I

VIII.14

Instalatiile de ventilare pentru introducerea aerului proaspat si cele prevazute cu camere de amestec pentru recirculatia aerului corespund cerintelor normelor in vigoare?

D

VIII.15

Instalatiile de ventilare sunt realizate corespunzator particularitatilor noxelor pentru care sunt destinate?

D,O

VIII.16

Aerul poluat cu pulberi, fum, gaze sau vapori este epurat inainte de evacuarea in atmosfera?

I,O

VIII.17

Sunt asigurate dispozitive si aparate pentru controlul functionarii instalatiilor de ventilare si controlul microclimatului?

I

VIII.18

Sunt asigurate sisteme fixe si portabile pentru detectia si masurarea concentratiilor de gaze sau pulberi toxice, inflamabile sau explozive?

D,I

VIII.19

La punerea in functiune a sistemului de ventilare s-a verificat respectarea parametrilor din proiect?

D

VIII.20

In cazul modificarii fluxului tehnologic sau modificarea sortimentelor de produse, s-a asigurat protectia impotriva noilor noxe aparute?

D

VIII.21

Exista instructiuni privind modul de utilizare, intretinere, supraveghere si control al instalatiilor de ventilare?

D

VIII.22

Exista o fisa tehnica a instalatiei de ventilare?

D

VIII.23

Instalatia de ventilare este intretinuta in mod corespunzator?

D,I,O

VIII.24

Instalatia de ventilare are prevazute masuri pentru combaterea electricitatii statice?

D

VIII.25

S-a verificat prin masuratori eficacitatea legaturii la pamant?

D

VIII.26

Salariatii care lucreaza in spatii inchise (recipienti, conducte, puturi, galerii etc.) sunt protejati in mod corespunzator expunerii la noxe prin sisteme de captare si ventilare corespunzatoare?

O

VIII.27

In cazul existentei unor noxe reziduale, salariatii sunt dotati cu mijloace individuale de protectie corespunzatoare?

D,O

TOTAL

FISA IX

ECHIPAMENTE DE MUNCǍ

(masini, instalatii mobile, instalatii de ridicat)

Criterii:

Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006;

H.G. nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006;

H.G. nr. 971/2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de munca;

H.G. nr. 1048/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca;

H.G. nr. 1146/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca.

Cod

Indicator

D/I/O

Punctaj

Maxim

Acordat

IX.1

La alegerea echipamentelor tehnice s-au luat in considerare si aspectele privind securitatea si sanatatea in munca?

D,I

IX.2

Verificarile si intretinerea echipamentelor tehnice sunt efectuate si inregistrate corespunzator?

D,I

IX.3

Utilizarea echipamentelor tehnic este permisa numai angajatilor desemnati si instruiti adecvat?

D,I

IX.4

Reglarea, repararea, modificarea sau intretinerea echipamentelor tehnice este permisa numai angajatilor desemnati si instruiti adecvat?

D,I

IX.5

Angajatii dispun de informatii adecvate si de instructiuni scrise privind utilizarea echipamentelor tehnice?

D,I,O

IX.6

Echipamentul tehnic este amplasat, instalat si utilizat corespunzator?

I,0

IX.7

Exista pentru fiecare echipament tehnic o carte tehnica sau alt document similar?

D

IX.8

Exista pentru fiecare echipament tehnic un document in care sa fie specificate masurile de protectie a muncii?

D

IX.9

Echipamentul tehnic este prevazut cu mijloace de protectie adecvate?

O

IX.10

Probele experimentale ale echipamentelor tehnice sunt executate sub conducerea unei persoane desemnate si cu aplicarea unor masuri speciale de protectie a muncii?

D,I

IX.11

Echipamentele tehnice sunt prevazute cu avertizari si marcaje corespunzatoare?

O

IX.12

Echipamentele tehnice respecta principiile ergonomice de proiectare si utilizare?

I,O

IX.13

Sistemele de comanda asigura exploatarea echipamentului tehnic in conditii

de securitate?

I,O

IX.14

Echipamente tehnice mobil, cu sau fara autopropulsie

Echipamentele tehnice mobile sunt construite astfel incat sa se asigure exploatarea in conditii de securitate?

I,O

IX.15

Angajatii care conduc echipamentele tehnice mobile sunt instruiti corespunzator?

D,I

IX.16

S-au stabilit masuri tehnice si organizatorice adecvate pentru prevenirea accidentarii angajatilor care se deplaseaza pe jos?

D,I

IX.17

Instalatii sub presiune, de ridicat si transportat

Instalatiile sub presiune, de ridicat si transportat sunt avizate tehnic si verificate de ISCIR?

D

IX.18

Interventiile la aceste instalatii se realizeaza numai de catre personal calificat, instruit si autorizat in acest scop?

D

IX.19

Echipamentele tehnice sunt marcate in mod corespunzator?

O

IX.20

Echipamentele tehnice sunt realizate astfel incat sa se asigure exploatarea in conditii de securitate?

I,O

IX.21

Exploatarea echipamentelor tehnice se face in mod corect?

I,O

IX.22

Echipamente tehnice prevazute pentru lucrul temporar la inaltime

Alegerea echipamentului tehnic s-a facut pe baza unei analize a cerintelor de securitate?

D,I

IX.23

S-au identificat masuri adecvate de reducere a riscurilor, in functie de tipul de echipament ales?

D,I

IX.24

Utilizarea scarilor se face in mod corect?

D,I

IX.25

Utilizarea schelelor se face in mod corect?

D,I

IX.26

Tehnicile de acces si de pozitionare cu ajutorul franghiilor asigura indeplinirea cerintelor de securitate?

D,I

IX.27

Echipamente pentru fluide energetice

Dispozitivele de siguranta, aparatura de masura, control, reglare si protectie sunt in stare de functionare?

D,I,O

IX.28

Exista instructiuni de utilizare si instructiuni de protectie a muncii pentru fiecare fluid energetic?

D

IX.29

Exista un program propriu de prevenire si lichidare a avariilor si a urmarilor acestora?

D

IX.30

Echipamente portabile si unelte manuale

Echipamentele portabile actionate electric sau pneumatic indeplinesc cerintele de securitate din punct de vedere constructiv?

I,O

IX.31

Uneltele manuale asigura indeplinirea cerintelor de securitate din punct de vedere constructiv si al conditiilor de utilizare?

I,O

IX.32

Uneltele manuale sunt verificate la inceputul fiecarui schimb, fiind utilizate numai cele cu o stare tehnica corespunzatoare?

I,O

TOTAL

FISA X

AMENAJAREA LOCULUI DE MUNCA

(principii ergonomice)

Criterii:

Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006;

H.G. nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006;

H.G. nr. 1091/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca.

Cod

Indicator

D/I/O

Punctaj

Maxim

Acordat

X.1

Angajatii au sesizat probleme ale vederii (lacrimare, usturimi)?

I

X.2

Membrii comitetului de sanatate si securitate in munca au fost consultati la amenajarea locului de munca?

I

X.3

Dotarea locului de munca este suficienta in perioadele de varf ale activitatii?

I

X.4

In perioadele de varf, dificultatile de a ordona prioritatile in comenzi (oprirea unei comenzi pentru a porni o alta comanda mai urgenta) creeaza incurcaturi la locul de munca?

I

X.5

Exista probleme specifice cu anumite produse particulare?

I

X.6

Operatorii reclama unele dificultati in urmarirea in acelasi timp a informatiilor vizuale necesare si efectuarea comenzilor?

I

X.7

Exista obstacole care impiedica observarea corecta a semnalelor luminoase, a comenzilor sau a pieselor?

I,O

X.8

In cazul locurilor de munca care reclama pozitia sezut, pot fi reduse distantele si frecventa deplasarilor pentru aprovizionare, evacuarea pieselor, control?

I

X.9

Persoanele care lucreaza in pozitia sezand pot sa-si intinda picioarele?

I,O

X.10

Locurile de munca cu operatori in pozitie in picioare pot fi modificate astfel incat operatorii sa stea in pozitie sezand?

I,O

X.11

Exista angajati de talie mica sau mare care se plang de dureri de spate?

I

X.12

Persoanele care se plang de dureri de picioare lucreaza in pozitia in picioare?

I

TOTAL

FISA XI

AMENAJAREA SPATIILOR DE LUCRU

(cladiri si alte constructii)

Criterii:

Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006;

H.G. nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006;

H.G. nr. 1091/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca.

Cod

Indicator

D/I/O

Punctaj

Maxim

Acordat

XI.1

In spatiile de lucru analizate (atelier, sectie) cu zone de lucru (chiar punctuale) unde exista pericolul caderilor de la inaltime, s-au luat masurile necesare pentru a se evita asemenea accidente?

I,O

XI.2

Sarcinile sunt deplasate deasupra salariatilor?

O

XI.3

S-au luat masuri ca noxele de la un loc de munca sa nu se propage si la alte locuri de munca?

O

XI.4

Culoarele destinate special pentru circulatie sunt amenajate corespunzator?

O

XI.5

Culoarele destinate circulatiei autovehiculelor sunt clar separate de cele destinate circulatiei persoanelor?

O

XI.6

Amplasamentele necesare stocarii materialelor sau materiilor prime, sunt suficiente pentru perioadele de varf ale activitatii?

I,O

XI.7

Zonele comune diferitelor locuri de munca sunt suficiente in conditiile in care in fiecare dintre acestea se desfasoara o activitate de varf?

I,O

XI.8

Instalatiile tehnico-utilitare sunt amenajate corespunzator?

I,O

XI.9

Locurile, echipamentele si materialele sanitare sunt suficiente?

I,O

XI.10

Pentru amenajarea unui loc de munca, s-au elaborat initial planuri de amenajare in diferite variante de amplasare?

D

XI.11

in cazul achizitionarii unui nou utilaj, se ia in considerare necesitatea ca acesta sa se integreze in circuitul de materii prime si materiale, in circuitul produselor finite, al personalului, in planul general de intretinere, de curatenie?

D

XI.12

Care sunt dovezile care atesta indeplinirea cerintelor de securitate pentru instalatiile electrice?

D,I,O

XI.13

Caile si iesirile de urgenta corespund cerintelor de securitate?

D

XI.14

Ferestrele si luminatoarele sunt functionale si asigura exploatarea in conditii de securitate?

D

XI.15

Usile si portile corespund cerintelor de securitate in exploatare?

D

XI.16

Caile de circulatie corespund cerintelor de securitate in exploatare?

D,I

XI.17

Dimensiunile incaperilor si volumul de aer corespund numarului de lucratori si sarcinilor de munca?

D

XI.18

Incaperile pentru odihna sunt amenajate corespunzator?

O

XI.19

Instalatiile sanitare sunt suficiente si amenajate corespunzator?

O

XI.20

Incaperile pentru acordarea primului ajutor sunt amenajate, dotate si semnalizate corespunzator?

O

XI.21

in cazul in care exista lucratori cu dizabilitati, ce masuri s-au luat pentru amenajarea locurilor de munca in raport cu nevoile speciale ale acestora?

D,I,O

XI.22

Locurile de munca in aer liber sunt amenajate si dotate in raport cu cerintele de securitate?

D,I,O

XI.23

Locurile de munca in conditii de izolare sunt amenajate si dotate corespunzator specificului acestora din punct de vedere al cerintelor de securitate a muncii?

D,I,O

TOTAL

FISA XII

INCENDII SI EXPLOZII

Criterii:

Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006;

H.G. nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006;

H.G. nr. 1091/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca.

Cod

Indicator

D/I/O

Punctaj

Maxim

Acordat

XII.1

S-au efectuat investigatii privind sursele potentiale de incendii si explozii?

D,I

XII.2

Se cunosc localizarile si cantitatile de materiale inflamabile si explozive care se gasesc in sectia (atelierul) in care este plasat locul de munca analizat?

D,I

XII.3

Exista in sectie (atelier) suficiente mijloace de prevenire si stingere a incendiilor?

I,O

XII.4

Sunt acestea adaptate la tipul de foc contra caruia trebuie sa se lupte?

I,O

XII.5

Materialele combustibile sunt separate de sursele de foc existente?

I,O

XII.6

Mijloacele de stingere a incendiilor sunt usor accesibile?

O

XII.7

Angajatii cunosc masurile care trebuie luate in cazul unui inceput de incendiu (si/sau explozie)?

I

XII.8

In sectie (atelier) este pus la punct un plan de prevenire impotriva riscurilor de incendiu (si/sau explozie)?

D

XII.9

Exista "permis de foc" la toate locurile unde se lucreaza cu foc deschis?

D

XII.10

Amenajarile de evacuare a personalului sunt mentinute in permanenta in stare functionala?

O

XII.11

Sistemele de prevenire si semnalizare a incendiilor sunt in stare perfecta de functionare?

I,O

XII.12

Zonele de acces ale pompierilor sunt mentinute tot timpul in stare degajata?

O

XII.13

Afisele si indicatoarele privind incendiile sunt obiectul unor permanente actualizari?

O

XII.14

Verificarea extinctoarelor se face in termenul prevazut de norme?

I,O

XII.15

In cazul degajarii in atmosfera a unor substante inflamabile sau in amestec cu aerul explozive (ex. faina, zahar, praf de lemn, solventi) exista sisteme de captare eficiente?

I,O

XII.16

In locurile de munca unde apar pericole datorita incarcarilor electrostatice, exista dispozitive pentru anihilarea acestor fenomene?

I,O

TOTAL

FISA XIII

ELECTROSECURITATE

Criterii:

Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006;

H.G. nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006;

H.G. nr. 1091/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca;

H.G. nr. 1146/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca.

Cod

Indicator

D/I/O

Punctaj

Maxim

Acordat

XIII.1

Echipamentele tehnice electrice sunt proiectate, construite, montate, intretinute si exploatate, astfel incat sa fie respectate limitele admise ale curentilor prin corpul omului, ale impedantei electrice a corpului uman, ale tensiunilor de atingere si de pas si ale tensiunilor de lucru?

D

XIII.2

La exploatarea echipamentelor electrice exista:

instructiuni de exploatare;

instructiuni de protectie impotriva pericolului de electrocutare;

instructiuni de interventie si acordare a primului ajutor in caz de electrocutare;

program de verificari periodice ale echipamentelor electrice si mijloacelor de protectie impotriva pericolului de electrocutare.

D

XIII.3

Care sunt masurile tehnice pentru protectia muncii impotriva electrocutarii prin atingere directa?

D,I,O

XIII.4

Care sunt masurile organizatorice aplicate pentru protectia impotriva electrocutarii prin atingere indirecta?

D,I,O

XIII.5

Pentru protectia impotriva electrocutarii prin atingere indirecta, se aplica si masuri organizatorice sau numai masuri si mijloace de protectie tehnice?

D,I,O

XIII.6

La efectuarea interventiilor la instalatiile, utilajele, echipamentele si aparatele care utilizeaza energie electrica exista formele de lucru prevazute de legislatie?

D,I,O

XIII.7

Carcasele si invelisurile exterioare ale instalatiilor si echipamentelor electrice corespund prevederilor legale?

I,O

XIII.8

Retelele izolate fata de pamant sunt prevazute cu protectie automata prin controlul rezistentei de izolatie?

I,O

XIII.9

La instalatiile de inalta tensiune sunt prevazute blocari mecanice sau electrice astfel incat deschiderea carcaselor si a ingradirilor de protectie sa nu fie posibila decat dupa scoaterea de sub tensiune a echipamentului electric respectiv?

I,O

XIII.10

Dispozitivul de blocare este astfel construit incat sa nu poata fi manevrat decat cu o scula speciala?

I,O

XIII.11

Automacaralele care lucreaza in apropierea LEA sunt echipate cu dispozitive de semnalizare a intrarii bratului in zona de influenta a acestora?

I,O

XIII.12

Echipamentele de munca electrice/instalatiile de clasa I de protectie sunt asigurate cu protectiile cerute de reglementarile in vigoare?

D,I,O

XIII.13

Echipamentele de munca electrice/instalatiile de clasa II de protectie sunt asigurate cu protectiile cerute de reglementarile in vigoare?

D,I,O

XIII.14

Echipamentele de munca electrice/instalatiile de clasa III de protectie sunt asigurate cu protectiile cerute de reglementarile in vigoare?

D,I,O

XIII.15

Cablurile si firele electrice sunt in stare buna de utilizare?

O

XIII.16

Calitatea izolatiilor cablurilor, conductorilor si aparatelor electrice, este adaptata la conditiile specifice locale (apa, produsi chimici, praf, riscuri de deteriorare mecanica etc.)?

I,O

XIII.17

In locurile de munca prezentand riscuri de incendii si explozii (ex: cabine de vopsire), materialele si echipamentele electrice sunt prevazute sa functioneze in atmosfere potential explozive?

I,O

XIII.18

Exploatarea, intretinerea, reglarea , repararea si punerea sub tensiune a echipamentelor de munca sau instalatiilor electrice se realizeaza numai de catre personal calificat in meseria de electrician autorizat din punct de vedere al securitatii muncii?

D,I,O

XIII.19

Electricienii sunt autorizati de catre organe abilitate in acest sens?

D,I

XIII.20

Observatiile constatate de catre electricieni cu ocazia reviziilor efectuate sunt consemnate intr-un document (ex: condica de procese-verbale)?

D,I

XIII.21

Este intocmita si respectata lista verificarilor periodice pentru fiecare utilaj electric conform prevederilor legale?

D,I

TOTAL

FISA XIV

SARCINILE DE MUNCA

Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006;

H.G. nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006;

H.G. nr. 1051/09.08.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru manipularea manuala a maselor care prezinta riscuri pentru lucratori, in special de afectiuni dorsolombare;

H.G. nr. 1091/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca;

Ordinul nr. 753/2006 al M.M.S.S.F. privind protectia tinerilor in munca.

Cod

Indicator

D/I/O

Punctaj

Maxim

Acordat

XIV.1

Organizarea timpului de munca si de odihna, munca in schimburi

Timpul de munca, regimul pauzelor, munca in schimburi si intensitatea acesteia sunt stabilite in cadrul contractului colectiv de munca?

D

XIV.2

Angajatii lucratori de noapte a caror activitate se desfasoara in conditii speciale/deosebite sau care implica eforturi fizice sau mentale deosebite lucreaza maximum 8 ore in 24 de ore?

D,I

XIV.3

Lucratorii de noapte si lucratorii in schimburi beneficiaza de asigurarea conditiilor de securitate si sanatate in munca corespunzator naturii activitatii desfasurate?

D,I

XIV.4

Efortul fizic

Locul de munca este conceput astfel incat sa se elimine operatiile manuale de manipulare?

I,O

XIV.5

Daca nu este posibila eliminarea operatiilor manuale de manipulare, exista la locul de munca mijloace tehnice pentru a le limita?

I,O

XIV.6

Daca salariatii trebuie sa ridice sau sa depuna sarcini, greutatea fiecarei sarcini, inaltimea la care sarcina trebuie apucata si la care trebuie depusa, numarul de sarcini pe ora care trebuie deplasate (in perioade normale si de varf), sunt cunoscute?

I,O

XIV.7

Salariatul trebuie sa se aplece pentru a apuca sarcina si a o ridica la semi-inaltime?

I,O

XIV.8

Trebuie sa ridice sarcina deasupra umerilor?

I,O

XIV.9

Trebuie sa aseze sau sa apuce o sarcina la o distanta mai mare de 30 cm de axa corpului?

I,O

XIV.10

Salariatul trebuie sa efectueze rotatii ale corpului chiar fara sarcina?

I,O

XIV.11

Salariatul este obligat sa ridice sau sa poarte sarcina in regim potential dezechilibrat?

I,O

XIV.12

Manipularea sarcinilor (apucare si depunere) se face intr-o maniera continua pe o durata mai mare de o ora?

I,O

XIV.13

Purtarea sarcinilor se efectueaza pe o durata mai mare de 5 min. pentru fiecare sarcina?

I,O

XIV.14

Transportul sarcinii pe o scara sau pe un plan inclinat se face la o distanta mai mare de 25 cm pe verticala?

I,O

XIV.15

Angajatii au sesizat dificultati din punct de vedere al efortului depus la manipularea manuala a sarcinilor?

I,O

XIV.16

S-a verificat respectarea limitelor maxime admise pentru ridicare, purtare, tragere si impingere manuala a maselor?

D,I,O

XIV.17

Sarcinile manipulate au viteze reziduale, sunt calde, reci sau au un continut instabil?

I,O

XIV.18

Sarcinile manipulate au gabaritul mare (doua laturi mai mari de 75 cm) sau sunt incomode?

I,O

XIV.19

Miscarile privind manipularea sarcinilor se deruleaza intr-un spatiu restrans?

I,O

XIV.20

Amenajarile existente la locul de munca permit accesul direct la caruciorul automotor?

I,O

XIV.21

Suprafetele solului sunt glisante sau denivelate, nepermitand utilizarea de exemplu a transpaletelor?

I,O

XIV.22

Efortul mental

La conceperea sarcinii de munca s-a tinut cont si de continutul si intensitatea efortului mental?

I

XIV.23

Munca femeilor

S-a evaluat natura, gradul si durata de expunere a angajatelor (femei gravide, lauze si care alapteaza) la agenti, procese sau conditii de munca ce pot constitui riscuri pentru securitatea si sanatatea acestora?

D,I

XIV.24

Ce masuri s-au luat pentru prevenirea a acestor riscuri?

D,I,O

XIV.25

Munca tinerilor

S-au evaluat riscurile specifice existente pentru tineri, legate de activitatea pe care acestia o desfasoara?

D,I

XIV.26

Se asigura evaluarea si supravegherea medicala periodica a tinerilor?

D,I

XIV.27

Tinerii sunt informati asupra riscurilor si masurilor de prevenire stabilite?

D,I

XIV.28

La incadrarea tinerilor s-a tinut cont de riscurile specifice pentru securitatea si sanatatea acestora?

D,I

XIV.29

Programul de lucru al tinerilor este stabilit corespunzator?

D,I

TOTAL

FISA XV

CIRCULATIE, RISCURI ORIZONTALE SI VERTICALE

Criterii:

Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006;

H.G. nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006;

H.G. nr. 971/2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de munca;

H.G. nr. 1091/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca;

H.G. nr. 1146/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca.

Cod

Indicator

D/I/O

Punctaj

Maxim

Acordat

XV.1

Caile de circulatie ale persoanelor si ale produselor sunt intretinute in mod corespunzator?

O

XV.2

Starea suprafetelor cailor de circulatie este corespunzatoare?

O

XV.3

Exista o separare neta intre zonele destinate circulatiei persoanelor si cele destinate circulatiei masinilor?

O

XV.4

Calificarea conducatorilor autovehiculelor destinate transportului intern este corespunzatoare?

D,I

XV.5

Exista informatii suficiente pentru persoanele exterioare intreprinderii privind regulile de circulatie in intreprindere?

D

XV.6

Exista balustrade la pasajele situate la inaltime?

O

XV.7

Persoanele care lucreaza la inaltime sunt dotate cu echipamente individuale de protectie corespunzatoare?

D,I,O

XV.8

Exista sisteme de prevenire a riscurilor de coliziune sau de deranjare reciproca a echipamentelor care lucreaza la aceeasi inaltime?

I,O

XV.9

Calificarea operatorilor de la instalatiile de ridicat este corespunzatoare?

D,I

XV.10

Instalatiile pentru transportul pe verticala sunt adaptate la numarul de persoane transportat?

D,I

XV.11

Instalatiile pentru transportul pe verticala sunt adaptate dimensiunilor produselor transportate?

D,I

XV.12

Scarile sunt dotate cu mana curenta?

O

XV.13

Picioarele scarilor sunt dotate cu dispozitive antiderapante?

O

XV.14

Instalatiile pentru transportul pe verticala sunt certificate?

D,I

XV.15

Exista semnalizari corespunzatoare (semafoare, pictograme)?

O

XV.16

Sunt delimitate sectoarele periculoase?

O

XV.17

Exista plase pentru a se evita caderea obiectelor?

O

TOTAL

FISA XVI

PROTECTIA COLECTIVA SI INDIVIDUALA

Criterii:

Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006;

H.G. nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006;

H.G. nr. 1048/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca;

H.G. nr. 1091/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca.

Cod

Indicator

D/I/O

Punctaj

Maxim

Acordat

XVI.1

Exista sisteme de separare intre zonele cu riscuri si cele fara riscuri?

O

XVI.2

Protectia colectiva face parte integranta din politica generala de prevenire din intreprindere?

D,I

XVI.3

Lucratorii sunt consultati la alegerea sistemelor de protectie colectiva?

D,I

XVI.4

In planul de interventii al intreprinderii sunt detaliate zonele periculoase?

D

XVI.5

Calitatea echipamentelor individuale de protectie este corespunzatoare?

D.I

XVI.6

Dotarea cu echipamente individuale se face conform reglementarilor in vigoare?

D,I

XVI.7

Manusile de protectie sunt adaptate conditiilor specifice de lucru?

D,I

XVI.8

Dar incaltamintea de protectie?

D,I

XVI.9

Dar costumul de protectie?

D,I

XVI.10

Dar ochelarii de protectie?

D,I

XVI.11

Dar antifoanele pentru protectia auzului?

D,I

XVI.12

Dar casca de protectie?

D,I

XVI.13

Lucratorii folosesc in mod corect si curent echipamentele individuale de protectie?

I,O

XVI.14

Lucratorii poseda informatii referitoare la echipamentele individuale de protectie?

I,O

TOTAL

FISA XVII

ORGANIZAREA PRIMULUI AJUTOR

Criterii:

Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006;

H.G. nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006;

H.G. nr. 971/2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de munca;

H.G. nr. 1091/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca;

Ordinul nr. 427/2002 al M.S.F. pentru aprobarea componentei trusei sanitare si a baremului de materiale, ce intra in dotarea posturilor de prim ajutor fara cadre medicale.

Cod

Indicator

D/I/O

Punctaj

Maxim

Acordat

XVII.1

Echipamentele de prim ajutor existente in intreprindere sunt adaptate riscurilor specifice?

I,O

XVII.2

Exista truse de prin ajutor corespunzatoare reglementarilor in vigoare?

O

XVII.3

Continutul lor este verificat periodic?

D

XVII.4

Exista indicatoare care sa semnalizeze locul de amplasare a truselor?

O

XVII.5

Este accesibil locul de amplasare a truselor?

O

XVII.6

Personalul de la locul de munca cunoaste modul de utilizare a truselor de prim ajutor?

I

XVII.7

Sunt elaborate instructiuni pentru acordarea primului ajutor?

D

XVII.8

Personalul de la locul de munca are cunostintele necesare acordarii primului ajutor?

I

TOTAL

5.2.Fisele privind managementul securitǎtii si sǎnǎtǎtii la nivelul unitǎtii

Unitatea:.

Obiectiv auditat: Managementul securitǎtii si sǎnǎtǎtii la nivelul unitǎtii

Data:.

FISA A

IMPLICAREA CONDUCERII

Criterii:

Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006;

H.G. nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006.

Cod

Indicator

D/I/O

Punctaj

Maxim

Acordat

A.1

Obligatiile angajatorului privind securitatea si sanatatea in munca

Contractul colectiv de munca la nivelul unitatii cuprinde clauze referitoare la securitatea si sanatatea in munca?

D

A.2

in contractele individuale de munca sunt stipulate prevederi privind securitatea si sanatatea in munca?

D

A.3

in regulamentele de organizare si functionare a unitatii sunt stabilite obligatii si raspunderi in domeniul s.s.m.?

D

A.4

Unitatea este autorizata din punct de vedere al protectiei muncii?

D

A.5

Angajatorul a stabilit atributiile si raspunderea angajatilor in domeniul s.s.m. corespunzator functiilor exercitate?

D

A.6

Lucratorii desemnati au experienta, cunostintele, aptitudinile si calificarea necesare in domeniul s.s.m.?

D,I,O

A.7

Angajatorul a stabilit in scris atributiile si raspunderile ce revin lucratorilor in domeniul s.s.m.?

D

A.8

Conducatorul serviciului intern de prevenire si protectie are acces la directorul general?

I

A.9

Structura functiei de securitate si sanatate in munca sunt facute cunoscute in cadrul unitatii la nivelul tuturor salariatilor?

D,I

A.10

Exista o politica proprie de prevenire a accidentelor de munca si a imbolnavirilor profesionale?

D

A.11

Aceasta politica este cunoscuta de catre angajati?

I

A.12

Este implementat un sistem de management al securitatii si sanatatii in munca?

D

A.13

Conducerea unitatii cunoaste si respecta prevederile referitoare la obligatiile pe care le are in domeniul securitatii si sanatatii in munca ?

D,I,O

A.14

Dar obligatiile privind informarea si masurile tehnico-organizatorice necesare pentru informarea, instruirea lucratorilor?

D,I

A.15

Conducerea unitatii cunoaste si respecta obligatiile ce-i revin privind organizarea primului ajutor, stingerea incendiilor, evacuarea lucratorilor si situatiile de pericol grav si iminent?

D,I

A.16

Drepturile angajatilor

Costurile financiare ale masurilor de prevenire referitoare la securitatea si sanatatea in munca sunt suportate in exclusivitate de catre angajator?

I

A.17

Sunt asigurate conditiile necesare pentru ca lucratorii desemnati sa isi poata indeplini atributiile specifice?

acordarea timpului necesar exercitarii atributiilor;

participarea la cursuri de formare si perfectionare in domeniul s.s.m.

D,I

A.18

Principii si criterii de organizare

Angajatorul cunoaste si respecta principiile care stau la baza organizarii activitatii de protectie a muncii?

I

A.19

Angajatorul aplica principiile generale de prevenire in implementarea masurilor de asigurare a securitatii si sanatatii in munca a angajatilor?

I

A.20

Angajatorul a organizat un serviciu intern de prevenire si protectie si comitet de securitate si sanatate in munca?

D,I

A.21

Exista o coordonare a actiunilor de prevenire a riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala in situatia in care se utilizeaza locuri de munca in comun cu alti angajatori?

D,I

A.22

Servicii interne de prevenire si protectie

Serviciul intern de prevenire si protectie dispune de spatiul si dotarile necesare bunei desfasurari a activitatii?

I,O

A.23

Numarul de angajati ai serviciului de securitate a muncii este suficient?

D

A.24

Lucratorii din cadrul serviciului intern de prevenire si protectie desfasoara numai activitati de prevenire si protectie si cel mult activitati complementare (ex. PSI, protectia mediului)?

D

A.25

Cum este asigurata coordonarea in cazul existentei mai multor servicii interne de prevenire si protectie?

D

A.26

Organizarea Comitetului de Securitate si Sanatate in Munca

Contractul colectiv de munca, regulamentul intern sau regulamentul de organizare si functionare contin prevederi privind modalitatea de desemnare a reprezentantilor angajatilor in comitetele de securitate si sanatate in munca?

D

A.27

Comitetul de securitate si sanatate in munca se intruneste cel putin o data pe trimestru si ori de cate ori este necesar?

D,I

A.28

Angajarea si repartizarea personalului la locurile de munca; examenele medicale la angajare si periodice

Se asigura fondurile si conditiile necesare pentru efectuarea examenului medical la angajare, a controlului medical periodic si a examenului medical la reluarea activitatii?

D,I

TOTAL

FISA B

STRATEGIE, PLANURI, PROCEDURI

Criterii:

Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006;

H.G. nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006.

Cod

Indicator

D/I/O

Punctaj

Maxim

Acordat

B.l

Exista un document care sa ateste existenta unei strategii la nivelul unitatii in domeniul s.s.m. ?

D

B.2

documentul care cuprinde strategia unitatii in domeniul s.s.m. cuprinde toate elementele principale?

formulare clara a implicarii conducerii in asigurarea unui nivel corespunzator al s.s.m. pentru toti angajatii;

obiectivele strategiei;

identificarea responsabilitatilor;

mecanismele consultative;

procesul de analiza;

semnaturile din partea conducerii si a reprezentantului angajatilor.

D

B.3

S-au intreprins actiuni pentru ca angajatii sa cunoasca existenta si continutul documentului care atesta strategia in domeniul securitatii si sanatatii in munca?

D,I

B.4

Strategia, planurile si procedurile s.s.m. au fost elaborate urmare a consultarii tuturor categoriilor de angajati?

D,I

B.5

Strategia, planurile si procedurile privind s.s.m. sunt reevaluate si reanalizate periodic prin consultarea cu reprezentantii angajatilor?

D,I

B.6

Planurile si procedurile in domeniul s.s.m. rezulta din informatiile culese prin monitorizarea problemelor la nivelul locurilor de munca, in vederea respectarii prevederilor legislatiei, altor reglementari nationale aplicabile si prin prelucrarea statisticii accidentelor de munca si bolilor profesionale?

D,I

B.7

Sunt stabilite termene precise privind atingerea unor obiective continute in strategia, planurile si procedurile in domeniul securitatii si sanatatii in munca?

D,I

B.8

S-au elaborat si exista documente incluzand planuri care prevad evaluarea, ierarhizarea si prevenirea riscurilor existente la locurile de munca din cadrul unitatii?

D,I

B.9

S-a intreprins o planificare privind realizarea obiectivelor din planurile pentru evaluarea, ierarhizarea si prevenirea riscurilor, avand prevazute clar si responsabilitatile?

D,I

B.10

Planurile elaborate in domeniul s.s.m. sunt discutate cu cei care sunt afectati de aplicarea lor?

D,I

B.11

Sefii de sectii si de ateliere raspund de punerea in aplicare a planurilor de s.s.m., li s-a delegat autoritatea si responsabilitatea necesara pentru indeplinirea acestor obiective?

D,I

B.12

Sunt disponibile suficiente resurse financiare pentru finantarea obiectivelor din planurile privind s.s.m?

D,I

B.13

Rezultatele obtinute in domeniul S.S.M. constituie indicatori privind aprecierea activitatii sefilor de sectii, ateliere sau a conducatorilor locurilor de munca?

D

B.14

Obiectivele semnificative incluse in planurile privind s.s.m. sunt analizate periodic in sedintele consiliului de administratie?

D,I

B.15

Contractele incheiate cu agentii economici care au lucrari pe teritoriul unitatii, contin prevederi privind asigurarea s.s.m.?

D,I

TOTAL

FISA C

CONSULTAREA ANGAJATILOR

Criterii:

Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006;

H.G. nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006.

Cod

Indicator

D/I/O

Punctaj

Maxim

Acordat

C.1

Directorii din cadrul societatilor cunosc responsabilitatile care le revin in ceea ce priveste consultarea salariatilor in domeniul s.s.m.?

I

C.2

Conducerea de varf prezinta cel putin o data pe an comitetului de s.s.m. un raport scris cu privire la situatia securitatii si sanatatii in munca, la actiunile care au fost intreprinse si eficienta acestora, precum si programe de protectie a muncii pentru anul urmator?

D

C.3

Exista un mecanism care asigura un feed-back prompt si corect angajatilor privind deciziile conducerii in probleme de s.s.m.?

D,I

C.4

Angajatilor li s-a explicat rolul si atributiile C.S.S.M.?

D,I

C.5

S-au distribuit anunturi sau alte documente informative care sa explice rolul si atributiile C.S.S.M.?

D,I

C.6

Membrii C.S.S.M. sunt cunoscuti de angajati?

I

C.7

Cu ocazia instructajului introductiv general sau al instructajului la locul de munca, se poarta discutii cu privire la mecanismul existent privind consultarea angajatilor?

D,I

C.8

Directorul general participa la unele din sedintele C.S.S.M.?

D,I

C.9

Modificarile propuse a se efectua la locurile de munca si care ar putea afecta nivelul de SSM sunt comunicate angajatilor? Acestia sunt consultati inainte de a se implementa aceste modificari?

D,I

C.10

Exista exemple care atesta ca procesul consultativ este viabil si eficient?

D,I

C.11

Procesele verbale incheiate cu ocazia sedintelor C.S.S.M. reflecta modul de solutionare a problemelor propuse? Sunt incluse termene si responsabilitati?

D,I

C.12

Hotararile C.S.S.M. sunt afisate la loc vizibil spre a fi consultate de angajati?

D,O

C.13

Statistica la zi a accidentelor de munca si a bolilor profesionale este pusa la dispozitia comitetelor de securitate si sanatate in munca, pentru a se putea efectua analizele necesare si a se identifica tendintele constatate?

D,I

TOTAL

FISA D

IDENTIFICAREA, EVALUAREA SI PREVENIREA RISCURILOR

Criterii:

Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006;

H.G. nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006.

Cod

Indicator

D/I/O

Punctaj

Maxim

Acordat

D.l

Conducerea la varf din cadrul societatii este constienta de responsabilitatile care ii revin in domeniul managementului riscurilor?

I

D.2

Se pot da exemple concrete privind implicarea conducerii in vederea identificarii, evaluarii si prevenirii riscurilor?

D

D.3

Se respecta procedura stabilita de legislatie privind modul de inregistrare si raportare a accidentelor de munca?

D

D.4

S-a stabilit o procedura general valabila la nivelul societatii privind efectuarea inspectiilor de s.s.m. la locurile de munca?

D

D.5

Procedura generala de efectuare a inspectiilor SSM contine elementele de baza?

definirea responsabilitatilor;

stabilirea frecventei inspectiilor la fiecare loc de munca;

stabilirea procedurilor de consultare cu C.S.S.M.;

recomandarea unor actiuni corective adecvate locurilor de munca, cu termene de finalizare;

stabilirea prioritatilor actiunilor corective;

asigurarea feed-back-ului pentru C.S.S.M.

D

D.6

Exista un control privind modul de finalizare a actiunilor corective hotarate cu ocazia inspectiilor des.s.m.?

D

D.7

S-a asigurat instruirea personalului care se ocupa cu inspectiile de SSM, in legatura cu tehnicile si procedurile folosite in acest scop?

D

D.8

Au fost identificate si s-au alcatuit documentele necesare privind riscurile existente la toate locurile de munca?

D

D.9

Riscurile existente la locurile de munca s-au identificat si s-au evaluat prin:

analiza privind gravitatea si frecventa accidentelor de munca si a imbolnavirilor profesionale din cadrul societatii;

analiza tendintelor in acest domeniu;

analiza strategiei si a procedurilor;

luarea in considerare a prevederilor legislatiei si altor reglementari aplicabile;

analiza informatiilor primite de la furnizorii de echipamente de munca?

D

D.10

S-au aplicat masuri de prevenire pentru riscurile existente la locurile de munca?

D

D.11

Se pot da exemple de aplicare a planurilor privind identificarea, evaluarea si prevenirea riscurilor la locurile de munca?

D

D.12

Exista exemple care atesta faptul ca frecventa inspectiilor a fost stabilita in functie de ierarhizarea riscurilor la locurile de munca?

D

D.13

Exista dovezi care sa ateste faptul ca concluziile reiesite sin statistica accidentelor de munca si a bolilor profesionale sunt utilizate la elaborarea planurilor pe unitate privind s.s.m.?

D

D.14

Exista informatii cu privire la fiecare angajat referitoare la:

nivelul de pregatire;

experienta in munca (vechime);

nivelul de instruire;

factorii de sanatate care il pot expune anumitor riscuri?

D

D.15

Exista stabilite anumite proceduri care prevad ca atunci cand, ca urmare a unor modificari apar noi riscuri la locul de munca, se apeleaza la fisele angajatilor respectivi in vederea luarii unor masuri vizand asigurarea s.s.m.?

D

D.16

Echipamentele de munca procurate de societate dupa septembrie 1996 sunt certificate din punct de vedere al s.s.m.? In ce procent din totalul de ET?

D

D.17

Echipamentele individuale de protectie (EIP) procurate de intreprindere sunt certificate si avizate din punct de vedere al s.s.m.? In ce procent din totalul de EIP?

D

TOTAL

FISA E

INSTRUIREA, PERFECTIONAREA, FORMAREA PERSONALULUI

SI PROPAGANDA IN DOMENIUL S.S.M.

Criterii:

Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006;

H.G. nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006.

Cod

Indicator

D/I/O

Punctaj

Maxim

Acordat

E.l

Instruirea lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca la nivelul intreprinderii/unitatii se face in timpul programului normal de lucru?

D

E.2

Instruirea se face de catre lucratorii nominalizati conform legislatiei in vigoare, pentru fiecare din cele 3 faze?

D

E.3

La instruirea sunt folosite mijloace, metode si tehnici adecvate?

D,I,O

E.4

Angajatorul a asigurat baza materiala necesara instruirii adecvate?

D,I,O

E.5

Fisa de instruire individuala este completata corect si la zi?

D

E.6

Conducatorul locului de munca are fisa de instruire si copia fisei de aptitudini completata de medicul de medicina muncii in urma examenului medical la

angajare?

D

E.7

Dupa terminarea instructajului introductiv general, personalul instruit este supus verificarii cunostintelor pe baza de teste?

D

E.8

Instructajul la locul de munca se face tuturor persoanelor prevazute de legislatie?

D

E.9

Instructajul la locul de munca respecta prevederile legislatiei?

D

E.10

Instructajul periodic se efectueaza conform prevederilor legislatiei?

D

E.11

Instructajul periodic se efectueaza in mod suplimentar celui programat in cazurile indicate de legislatie?

D

E.12

Continutul instruirii este cel prevazut de legislatie, corespunzator celor 3 faze?

D

E.l3

Este respectata periodicitatea instruirilor periodice conform prevederilor legislatiei?

D

E.14

Exista preocupari la nivelul conducerii societatii privind formarea si perfectionarea personalului specializat in conformitate cu prevederile legislatiei?

D

E.l5

Documentatiile cu caracter tehnic de informare si instruire in domeniul s.s.m. realizate in cadrul unitatii sau achizitionate sunt avizate de Comisia de abilitare si avizare din zona de competenta corespunzatoare?

D

E.16

Conducerea societatii aloca suficiente resurse pentru organizarea si dotarea serviciilor interne de prevenire si protectie?

D

TOTAL

BIBLIOGRAFIE

Babut, G., Moraru, R., Matei, I., Bancila, N., Sisteme de management al securitatii si sanatatii in munca, Editura Focus, Petrosani, 2002.

Darabont, Al., Pece, St., Protectia muncii, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1996.

Darabont, Al. s.a., Ghid pentru evaluarea nivelului de securitate in munca, Institutul de Cercetari Stiintifice pentru Protectia Muncii, Bucuresti, 1997.

Darabont, Al., Kovacs, St., Darabont, D., Ghid pentru autoevaluarea securitatii in munca la nivelul unitatilor economice mici si mijlocii, Institutul de Cercetari Stiintifice pentru Protectia Muncii, Bucuresti, 1997.

Darabont, Al., Darabont, D., Constantin, G., Darabont, D., Evaluarea calitatii de securitate a echipamentelor tehnice,  Editura AGIR, Bucuresti, 2001.

Darabont, Al., Nisipeanu, S., Darabont, D., Auditul securitatii si sanatatii in munca, Editura AGIR, Bucuresti, 2002.

Darabont, Al., Pece, St., Dascalescu, A., Managementul securitatii si sanatatii in munca (vol. I si II), Editura AGIR, Bucuresti, 2002.

Darabont, D., Auditarea de securitate si sanatate in munca, Editura Universitatii "Lucian Blaga" din Sibiu, 2004.

Nisipeanu, S., Stepa, R., Implementarea sistemului de management al securitatii si sanatatii in munca, Editura Fundatiei Culturale Libra, Bucuresti, 2003.

Teodoru, T., Auditul sistemelor de management, Editura Conteca 94, Bucuresti, 2005.

, Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006, Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 646/26.07.2006

, H.G. nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006, Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 882/30.10.2006.

*, Guidelines on occupational safety and health management systems (ILO-OSH: 2001), International Labour Organization, Geneva, 2001.

, SR EN ISO 19011: 2003 - Ghid pentru auditarea sistemelor de management al calitatii si/sau de mediu, Asociatia de Standardizare din Romania (ASRO), Bucuresti, 2003.

, OHSAS 18001: 2004 - Sisteme de management al sanatatii si securitatii ocupationale. Specificatie, Asociatia de Standardizare din Romania (ASRO), Bucuresti, 2004.

, OHSAS 18002: 2004 - Sisteme de management al sanatatii si securitatii ocupationale. Linii directoare pentru implementarea OHSAS 18001, Asociatia de Standardizare din Romania (ASRO), Bucuresti, 2004.





Politica de confidentialitate


creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.