Solutii complementare integrarii economice a Romaniei in U.E.

Solutii complementare integrarii economice a Romaniei in U.E.

O solutie adiacenta aflata la dispozitia tarilor in curs de dezvoltare o constituie formarea unor grupari regionale noi, create pe baza complementaritatii sau a concurentei intre factoriieconomici apartinand zonei respective.

Teama tarilor din Europa Centrala si de Est de a nu intra din nou sub o sfera de influenta nefavorabila, conjugata cu dorinta de a intra sub o sfera de influenta favorabila ( majoritatea statelor din zona au semnat acorduri de asociere cu U.E. si au depus cereri de aderare pentru a deveni membrii cu drepturi depline ) le obliga sa ia o serie de masuri de intarire a puterii economice si politice . Din aceste considerente, pe fondul reasezarii structurilor economice si politice din Europa de Est s-au format urmatoarele grupari regionale:

Initiativele regionale cu caracter mixt din Europa de Sud-Est cuprind :

Cooperarea Interbalcanica, Procesul pentru stabilitate si buna vecinatate in Estul si Sud-Estul Europei[1]si Initiativa de Cooperare din Europa de Sud-Est ( SECI ).

Caracteristic primelor doua ar fi faptul ca obiectivele pentru care au fost create sunt de natura politica, sociala, militara, de securitate si doar intr-o mica masura economica .

Spre deosebire de acestea, Initiativa de Cooperare din Europa de Sud-Est infiintata la initiativa SUA are drept obiectiv intarirea cooperarii economice si a celeiprivind protejarea mediului in regiune .

In cadrul fiecarei dintre grupele regionale amintite participa pe langa tarile din regiune ( Albania, Bulgaria, Bosnia-Hertegovina, Macedonia, Grecia, Moldova, Romania, Slovacia, Turcia, Croatia si Ungaria ) o serie de organizati si institutii regionale sau internationale[2] si tari din afara regiunii ( Italia, Rusia, SUA ) .

Acestea au rol de consultanta si oferire de asistenta tehnica vizand promovarea proiectelor lansate de tarile membre .

Initiativele regionale cu caracter economic din care fac parte :

a.  Acordul Central European de Liber Schimb ( CEFTA ) format pe baza

Tratatului de la Cracovia intre Polonia, Ungaria si Cehoslovacia, la care au aderat ulterior, Slovenia in 1996, urmata de Romania in 1997. Acest tratat reprezinta o forma integrativa de tip inferior al carei scop final declarat este constituirea unei zone de liber schimb intre statele semnatare .

Stabilita initial intre statele grupului de la Visegrad ca o organizatie politica inchisa, intelegerea dintre statele centrale si est-europene a reprezentat , inainte de toate, o iesire din situatia creata in urma destramarii CAER, in perioada imediat urmatoare acestui eveniment . Tarile situate in lagarul estic al continentului au adoptat o pozitie oarecum duplicitara fata de fostii parteneri din regiune : pe de o parte au incercat sa " scape " de povara schimburilor comerciale cu acestia, indreptandu-si atentia spre pietele aflate in proximitatea geografica apartinand gruparilor integrative vestice, CE si AELS ; pe de alta parte au incercat sa penetreze pietele vestice pe cont propriu .

In momentul constientizarii dificultatilor legate de accesul pe piata si in special de mentinere a pozitiei castigate, tarile centrale si de est si-au pus problemaunirii fortelor in crearea unei forme integrative subregionale axate in special pe dezvoltarea schimburilor comerciale. Cu toate eforturile facute, efectul infiintarii CEFTAasupra dinamiciischimburilor comerciale in zona si in raport cu UE a fost unul nesemnificativ .

Romania a manifestat un interes deosebit in legatura cu dezvoltarea cooperarii cu statele CEFTA, in special prin semnarea de acorduri de liber schimb cu toate statele membre, iar incepand cu 1 iunie 1997 prin dobandirea statutului de membru cu drepturi depline al organizatiei . Acordul privind aderarea Romaniei la Acordul Central-European de Comert Liber a fost ratificat in urma cererii oficiale a Romaniei la data de 10 aprilie 1996, tarilor semnatare incheiat la Brno la 11 septembrie 1995, intre Republica Ceha, Ungaria, Slovacia, Polonia si Slovenia . El a intrat in vigoare cu cateva zile inainte ca UE sa-si exprime votul negativ cu privire la acceptarea Romaniei ca partener de incepere a negocierilor de aderare .

De remarcat faptul ca intr-un interval de aproximativ 2 saptamani, Romania a devenit membra cu drepturi depline a unui acord subregional si a fost respinsa din grupul tarilor membre ale UE . Este foarte greu de intuit care vor fi efectele negative si pozitive pe termen lung ale acestui demers .

Intrarea in CEFTA reprezinta pentru Romania deschiderea spre piata centrala si est-europeana cu o structura si o compozitie apropiata de cea romaneasca, cu exigente si grade competitive mai reduse decat cele ale UE. In acelasi timp inseamna si deschiderea spre importurile dinspre CEFTA, adica spre acceptarea pe piata romaneasca a unor produse de calitate superioara celor romanesti . Astfel s-a ajuns la eliminarea unor importante segmente ale pietei romanesti .

b.  Formarea spatiului danubiano-pontic si mediteranean a fost rezultatul reactiei

tarilor excluse de la tratativele privind Tratatul de la Visegrad, de a-si consolida pozitia in flancul sud-estic al Europei, prin formarea unor grupari de tip integrativ in acest spatiu .

Complementaritatea initiativei turcesti, privind bazinul Marii Negre cu cea romaneasca privind bazinul dunarean afostprivita ca o cale a intaririi colaborarii in plan subregionaldar si o modalitate de apropiere a Romaniei de vestul continentului, prin intermediul vastului coridor transeuropean, in lungime de aproximativ 3500 km, format din canalul Dunare, Mein, Rhin ce leaga Marea Nordului de Marea Neagra .

c.  O solutie complementara integrarii in U.E. o constituie si apartenenta la zona

de Cooperare Economica a Marii Negre, creata din initiativa statelor riverane la Marea Neagra[3] pe baza recomandarilor facute de Adunarea Parlamentara a Cooperarii Economice la Marea Neagra al carei scop declarat il constituie crearea unei zone de comert liber intre tarile semnatare, care se va transforma treptat intr-o piata comuna subregionala. Crearea acestei zone se va realiza prin armonizarea legislatiei tarilor membre in domeniul: vamal, financiar-bancar, valutar, uniformizarii regimurilor de comert exterior si a promovarii unei politici comune indomeniul schimburilor comerciale si regionale in concordanta cu dispozitiile Organizatiei Mondiale a Comertului .

d.  Revigorareaunei zone integratede tipulCAER in care sa se practice

barterul, sub forma unei Asociatii Est-Europene pentru Comert liber deschisa tuturor tarilor interesatedin Europa Centrala si de Est. Ideea crearii acestei asociatii se sprijina pe o serie de argumente de economic, politic si chiar traditionale .

In viziunea promotorilor acesteia, Asociatia ar trebui privita ca entitate economica si ar trebui sa practice o deschidere asimetrica fata de U.E. pe o perioada de 10-15 ani, timp in care statele ( din centrul si estul Europei ) ar putea sa-si pastreze economiile si sa-si creeze premisele sociale, ecnomice si institutionale pentru integrarea treptata in Piata Interna a U.E.

e.  Dezvoltarea schemei comerciale si a investitiilor straine directe, cu

economiile asiatice sau cu cele industrializate. In ciuda crizei aparutala sfarsitul anului 1998, statele asiatice pot oferi partenerilor est-europeni, experienta lor cu privire la strategiile de crestere economica bazata pe export, dezvoltarea ramurilor de productie pentru consum, marketingului global si a administrarii afacerilor, preluand dinspre est tehnologii performante in domeniul constructiei de avioane, a fibrelor optice. De altfel Romania este de foarte multi ani partenerul diferitelor firme asiatice, unele dintre ele fiind chiar pe pozitii fruntase in topul investitiilor straine directe in Romania.[4]

f. Intensificarea schimburilor comerciale si a investitiilor straine cu toate tarile, fara a incheia intelegeri preferentiale, care sa conduca spre crearea unor grupari integrative. Exploatarea prevederilor Clauzei Natiunii celei mai Favorizate si a sistemului Generalizat de Preferinte Vamale acordate Romaniei de catre o serie de state dezvoltate, ar constitui in acest moment o solutie viabila la iesirea din criza economico-sociala indusa de tranzitia spre economia de piata .

Crearea unor forme integrative specifice economiei de piata si utilizand instrumentele proprii acesteia intre tarile situate in spatiul central si est-european, aflate intr-un proces de tranzitie spre economia de piata, dar care nu prezinta decat in cazul celor care au avansat pe calea reformelor trasaturi apropiate de cele ale economiilor de piata, poate conduce la alte rezultate decat cele scontate .

Formarea unor zone care cunosc un anumit grad de integrare intre economii aflate in tranzitie, confruntate cu nivelul ridicat al ratelor inflatiei si diferite in acelasi timp de la o economie la alta, precum si existenta unor diferente semnificative intre puterile de cumparare care poate conduce, odata cu intensificarea schimburilor comerciale la importul de inflatie, care conjugat cu ajustarea ratelor de schimb va obliga la modificarea artificiala a cursului de schimb .

Existenta unor diferente importante intre nivelul de impozitare va determina, in conditiile intensificarii schimburilor comerciale in cadrul zonei integrate, o crestere a veniturilor si pentru sectoarele neprofitabile, aparate prin impozite scazute aplicate de catre unii membrii ai zonei, obstructionand astfel restructurarea industriei .

Pentru eliminarea acestor neajunsuri ,solutia ar putea fi coordonarea politicilor privind transporturile, comunicatiile, a celor financiare, armonizarea legislatiilor cu privire la reglementarile schimburilor comerciale cu tertii . Aceasta ar conduce la nevoia de formare a unor mecanisme integrative superioare, a caror punere in practica s-ar putea realiza gradual si s-ar intinde pe o lunga perioada de timp.

Pentru tarile Europei centrale si de est, coordonarea politicilor si armonizarea legislatiei se poate face mai usor datorita faptului ca fiecare dintre ele a semnat Acordurile de Asociere la U.E., in cadrul carora sunt stipulate conditii uniforme privind aspectele luate in discutie .