Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice




Acasa » referate » psihologie psihiatrie
Contructia si dinamica universului social

Contructia si dinamica universului social




Contructia si dinamica universului social

Principalii mediatori implicati in constructia universului social sunt:

categorizari

stereotipuri

prejudecati

reprezentari sociale

atribuiri (procesul atribuirii)




A. Categorizarea. Exista o tendinta spontana de a grupa informatii si evenimente din experienta in mod spontan. Pentru a reduce si simplifica procesul prelucrarii de informatii pe plan mental, indivizii grupeaza: idei, evenimente, persoane ce au proprietati si caracteristici comune.

Aceasta tendinta spontana se aplica celor din jurul nostru, procesul numindu-se categorizare sociala.

B. Stereotipurile. Reprezinta o serie de caracteristici considerate relevante pentru a descrie menmbrii unui grup sau a unei categorii sociale. Stereotipurile influenteaza in mod semnificativ felul in care procesam informatiile.

Liepmann a fost primul cercetator care a vorbit despre stereotipuri . potrivit acestuia stereotipurile sunt concepute in functie de interfata cognitiv-afectiva, astfel incat interpretarea realitatii cotidiene e facilitata de existenta unor filtre cognitive, a unor asa-numite scheme mentale, dar si de factori emotionali-afectivi. Aceste stereotipuri poarta amprenta sentimentelor sau preferintelor.

Pana in anii ’70 stereotipurile, in psihologia sociala, aveau o conotatie exclusiv negativa, datorita faptului ca majoritatea cercetatorilor se bazau pe calitatea lor descriptiv-evaluativa. Se ignora impactul stereotipurilor asupra perceptiei sociale in ceea ce priveste formarea impresiilor si in ceea ce priveste explicarea comportamentului uman.

Dupa anii ’70 stereotipurile au un loc central in psihologia sociala, in special in Europa, psihologii francezi considerandu-le adevarate cadre explicative pentru construirea relatiilor cauza-efect in situatii sociale.

Una din ideile principale a psihologilor sociali francezi e urmatoarea: stereotipurile sunt niste scheme mentale structurate ce contribuie asential la perceptia, la justificarea conduitei indivizilor si la realizarea de inferente (explicarea conduitei comportamentului oamenilor). Insa stereotipurile utilizate excesiv devin destructurante in relatiile cu realitatea cotidiana, inducand confuzii si interpretari eronate. De aceea, destereotipizarea apare ca un principal aliat in facilitarea si dezvoltarea relatiilor interpersonale.

Folosirea stereotipurilor in procesarea informationala e determinata de:

a.      aspecte intraindividuale (mecanisme cognitive, trairi afective, dar si motivatia individului)

b.     aspecte interindividuale (dimensiunile contextuale, variabilitatea grupului, dar si ierarhiile grupale).

Stereotipizarea e un fenomen complex determinat de mai multi factori:

cantitatea informatiei despre tinta sociala: cu cat reprezentarile sunt mai sarace despre un grup, cu atat mai mult atribuirile cauzale ale comportamentelor oamenilor vor fi influentate de contructiile stereotipe.

schemele mentale preexistente (aspecte ce tin de mostenirea socio-culturala)

profetia autorealizatoare (self fulfilling prophecy) – consta in selectarea acelor comportamente ale tintelor, ale indivizilor ce se potrivesc cu expectantele anterior formate.

C. Prejudecata – reactia fata de membrii unui grup, unei categorii sociale sau fata de anumiti indivizi.

Prejudecatile influenteaza atat natura continuturilor cognitive activate, elementele stereotipurilor, cat si directia procesarii lor.

Prejudecata e un predictor puternic pentru:

directia si natura procesarii cognitive

comportamentul concret al omului in relatiile cu ceilalti indivizi sau cu grupul

discriminare



D. Reprezentarile sociale – constituie una din preocuparile de baza ale psihologiei sociale franceze. Pentru prima data, termenul „reprezentare colectiva”  a fost folosit de Emile Durkheim. Conform lui, reprezentarile colective sunt o clasa generala de fenomene psihice si sociale ce inglobeaza: ideologii, mituri, credinte, sentimente si cunostinte, informatii impartasite de membrii unei societati intr-un moment concret al dezvoltarii sale istorice.

Emile Durkheim considera ca reprezentarile colective sunt pe de-o parte sociale, intrucat rezulta ca urmare a unui proces colectiv, in care intervin caracteristicile comune ale unui grup; iar pe de alta parte sunt psihologice, pentru ca perceptia realitatii sociale si desfasurarea gandirii sunt procese individuale.

Insa, Serge Moscovicieste un autor care redefineste conceptul de reprezentare sociala, dandu-i conotatii operatioale si paradigmatice, cu totul deosebite.

Pentru Serge Moscovici reprezentarea sociala este un ansamblu de: valori, notiuni, aspecte sau dimensiuni ale domeniului social, e un sistem socio-cognitiv ce permite supravietuirea individului in societate, precum si directionarea comunicarilor si a comportamentelor.

J. C. Abric priveste reprezentarea sociala drept o viziune functionala a lumii, ce permite individului sa dea un sens conduitelor, sa inteleaga realitatea prin prisma propriului sau sistem de referinte si care ii permite individului sa se adapteze in societate.

Abric spune ca reprezentarile sociale impregneaza aproape in totalitate raporturile interpersonale, raporturile grupale si mai ales cele institutionale. Tot abric e de parere ca reprezentarile sociale apar ca niste constructii socio-cognitive ce inglobeaza si structureaza elemente cognitive, ce rezulta dintr-un context relational si dintr-un context actional concret pe fondul unei interactiuni dinamice dintre individual si social.

Reprezentarea sociala implica 3 dimensiuni:

a.              Dimensiunea cognitiva (aceasta asigura transformarea informatiilor perceptive in asa-numite adevaruri consensuale impartasite de membrii unei societati si avand o mare functionalitate sociala.

b.              Dimensiunea axiologica (aceasta fundamenteaza atitudinile si deriva din valori, norme si modele socio-culturale specifice unui grup)

c.              Dimensiunea actionala (aceasta consta din schemele relationale, scheme acreditate socio-cultural, scheme prin care se desfasoara raporturile dintre individ si grup).

Functiile reprezentarilor sociale

1. functia de cunoastere – reprezentarile sociale permit intelegerea si interpretarea realitatii; ele faciliteaza comunicarea si cunoasterea celorlalti indivizi.

Desi ele actioneaza ca filtre si ca facilitatori ai dialogului si intercunoasterii, ele contin in egala masura si constrangeri, limitari si rigidizari, in special in raport cu evenimentele sau cu manifestarile imprevizibile. Adica, in raport cu tot ceea ce poate surprinde prin: a fi diferit, inedit sau socant. (exemplu: inclusiv reprezentarea sociala a nonconformismului e departe de a intelege acest concept corect, fiind mult mai aproape de fapt de a-l eticheta, bloca si chiar controla la nivel social).

2. functia de orientare – presupune orientarea si ghidarea comportamentelor si practicilor sociale.

Potrivit acestei functii, reprezentarile sociale intervin in:

definirea finalitatii unei situatii

prescrierea unor reactii



prescrierea unui tip de demers cognitiv adaptat la anumite persoane

Potrivit acestei functii reprezentarea sociala conduce la definirea scopului unei sarcini, determinand insa implicit tipul de comportament.

3. functia justificativa – reprezentarile sociale permit justificarea luarilor de pozitie si a comportamentelor. Ele joaca un rol deosebit de important in explicarea si in sustinerea de tip argumentativ a unor actiuni grupale astfel incat ele pot sa intareasca pozitia sociala a unui grup si sa mentina si chiar sa „justifice” diferenta sociala sau chiar discriminarea intre grupuri.

E. Atribuirea – F. Heider (teoria atribuirii)

Atribuirea e procesul prin care oamenii realizeaza inferente in privinta cauzelor comportamentelor sau evenimentelor.

Teoria atribuirii studiaza mecanismele psihologice prin care omul in viata cotidiana isi explica concret mediul de producere si de desfasurare a unor evenimente, precum si a comportamentului celorlalti, incercand in acest fel cumva sa prezica si sa stapaneasca realitatea.

Prin atribuirea cauzalitatii comportamentului se realizeaza implicit un proces de cunoastere a realitatii si se permite deasmenea elaborarea unor prognoze cu privire la modul concret de desfasurare a unor evenimente sau a unor comportamente sociale.

Potrivit lui Heider in procesul cunoasterii realitatii omul e motivat de 2 nevoi de baza:

nevoia de a avea o viziune coerenta asupra lumii in care traieste

nevoia de a avea controlul asupra mediului

De aceea „prezicerea” actiunii celorlalti satisface aceste 2 nevoi. Insa, in acest proces al atribuirii apar erori. Cele mai frecvente in relatiile umane sunt:

erori de atribuire legate e succes is esec. Acestea constau in tendinta oamenilor de a atribui succesul propriu mai degraba unor cauze interne (gen, aptitudini, talent, inteligenta, tenacitate, farmec personal), in timp ce esecul e cel mai adesea atribuit unor cauze externe, situationale sau unor cauze legate de atitudinea si comportamentul celorlalti.

erori de atribuire de tip proiectiv – se refera la situatia in care atricuirea cauzalitatii unor comportamente se face prin exprapolarea comportamentului propriu ca fiind tipic pentru anumite situatii (se bazeaza pe considerarea faptului ca in situatii similare ceilalti se comporta asa cum te-ai comporta tu insuti. Explicatie: individul, autocentrat, ancorat in propriile cognitii, stereotipuri, reprezentari sociale, se asteapta din partea celorlalti sa reactioneze in acelasi fel cu el, sa aiba un comporttament similar, excluzand alte posibilitati ce tin de diferente. Explicatia 2: acest tip de eroare justifica tendinta de a explica comportamentul celorlalti in baza propriului comportament, astfel incat individul sa-si poata mentine imaginea de sine la un nivel acceptabil).Atribuirile personale se fac conform unor: modele personale, stereotipuri, prejudecati, reprezentari sociale.

erori de atribuire etnocentrice – procesul atribuirii cauzale nu e unul doar individual ci se aplica si grupurilor sau colectivitatilor umane. In numeroase situatii indivizii sunt perceputi si evaluati in baza apartenentei la un anumit grup social. In baza dimensiunii etnocentrice, membrii unui grup sau unei categorii sociale au tendinta de a favoriza propriul grup si a defavoriza alte grupuri. Discriminarile isi au sursa si in aceasta eroare de tip etnocentric.







Politica de confidentialitate


.com Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 SCHITA DE PROIECT DIDACTIC GEOGRAFIE CLASA: a IX-a - Unitatile majore ale reliefului terestru
 PROIECT DIDACTIC 5-7 ani Educatia limbajului - Cate cuvinte am spus?
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 Proiect - masurarea si controlul marimilor geometrice

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 LUCRARE DE LICENTA CONTABILITATE - ANALIZA EFICIENTEI ECONOMICE – CAI DE CRESTERE LA S.C. CONSTRUCTIA S.A TG-JIU
 Lucrare de licenta sport - Jocul de volei
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 PROIECT ATESTAT MATEMATICA-INFORMATICA - CALUTUL INTELIGENT
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM




MEZENCEFALUL
Tipuri de reactii la stres
STRESUL
Tulburarea de personalitate de tip antisocial
Rolul tehnicii poligraf in detectarea comportamentului duplicitar
Chestionarul De Personalitate Eysenck
INTERACTIUNEA HEMISFERELOR CEREBRALE IN MECANISMUL LIMBAJULUI
Programul de interventie pe baza activitatilor ludice inclus in STRATEGIA DE RECUPERARE PSIHOPEDAGOGICA A COPIILOR CU DEFICIENTA MENTALA




Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu