ImportanTa
studiului logicii
Schopenhauer afirma ca "logica nu te invata sa gandesti, asa cum fiziologia
nu te ivata sa digeri". Chiar daca lucrurile ar sta asa cum spune
filosoful, logica ar fi cel putin tot atat de necesara pe cat este de necesara fiziologia: are si gandirea bolile sale
-erorile- de care trebuie vindecata. Continuand sugestia
schopenhaureana, putem sublinia rolul profilactic al logicii in exercitiul
gandirii. Limita analogiei consta in faptul ca nu ne
nastem cu gandire asa cum ne nastem cu digestie. Procedeele
gandirii se slefuiesc, se educa. In viata se cere sa
definesti, sa clasifici, sa demonstrezi, sa argumentezi, sa combati. Toate
acestea se pot face mai bine sau mai putin bine.
Logica te invata sa le faci mai bine. De aceea logica
este o stiinta a educatiei. (Un
timp a fost singura stiinta a educatiei, dovada fiind si Organonul. In evul de mijloc figura in trivium-ul artelor liberale alaturi de
gramatica pura si retorica pura.)
Pe de alta parte, logica
joaca un rol terapeutic nu doar in gandire, ci si in limbaj, iar limbajul
pedagogic solicita o astfel de interventie pentru a fi purificat de imprecizii
si ambiguitati conceptuale, de clisee si sustineri care au mai mult impact
decat sens. De aceea se considera ca Logica nu poate lipsi din pachetul
disciplinelor care abiliteaza ca profesor pe posesorul unei diplome universitare.
In prima
parte a cursului vom aborda logica deductiva, in partea a doua logica
inductiva, iar in partea a treia elemente de teoria argumentarii.
.com