Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice
Acasa » scoala » psihologie psihiatrie » sociologie
Efectul normei sociale

Efectul normei sociale


Efectul normei sociale

Termenul de norma este explicat in Dictionarul de neologisme ca "regula obligatorie, lege dupa care trebuie sa se conduca cineva sau ceva, conducand la cel de normal - conform unei norme, unor reguli. Normele evolueaza odata cu societatea care le construieste si aplica datorita evolutiei altor segmente ale aceleiasi societati: politic, economic, religios."[1]

Normele sociale "sunt si ele structurate ierarhic iar judecarea comportamentelor raportandu-se la norma se face in functie de necesitatile societatii. Normele sociale sunt impuse, promovate si perpetuate prin mai multe metode; sunt interzise acele comportamente sau conduite care aduc atingere valorilor societatii sau grupului social; sunt recomandate, aprobate acele comportamente sau conduite care ajuta la integrarea individului ca membru al societatii; sunt obligatorii acele comportamente sau conduite care conserva ordinea acelei societati."[2]



Q. Conform lui Muzafer Sherif, baza psihologica a normelor sociale (stereotip[3], moda, conventii, obiceiuri si valori) consta in:

"formarea unui cadru de referinta comuna ca produs al contactului dintre indivizi.

din momentul in care s-a cristalizat si a fost insusit de indivizi, acest cadru devine factorul ce determina sau modifica reactiile individului la situatiile cu care el se va confrunta mai tarziu, fie ele sociale sau nesociale."[4]

Muzafer Sherif introduce in mod hotarat experimentul si a demonstrat ca se pot face studii de laborator in acest domeniu.

Norma sociala - cauze si efecte.

"Propozitia dupa care interactiunea dintre indivizi genereaza socialitatea poate fi dovedita din perspective diferite. Am vazut cum o dovedesc perspectiva sociobiologica, cea economica si sociodemografica. Vom arata mai departe cum poate fi gindita socialitatea din perspectiva functionalist-evolutionista a antropologiei sociale. Inainte de aceasta trebuie insa sa vedem cum pot fi verificate dovezile pe care ni le propun sociobiologii, teoreticienii schimbului social sau cei ai diviziunii sociale a muncii.

Fiecare dintre perspectivele analizate pina acum se dovedeste valida stiintific mai ales prin coereta ei teoretica interna, dovezile experimentale urmind sa fie gasite abia dupa explicarea enuntului teoretic (eventual prin modificarea acestuia)."

Q1. Ce  a incercat sa demonstreze experimental psihosociologul american Muzafer Sherif si care au fost concluziile acestui experiment?

Experimentul avea ca tinta "constituirea normelor sociale si sa arate apoi care sunt efectele normei sociale asupra unei componente importante a socialitatii, conformitatea in­dividului cu normele grupului.

experimentul incercat de Sherif este cunoscut sub denumirea de efect autocinetic, intrucat situatia experimentala in care au fost pusi subiectii consta in aprecierea lungimii traiectoriei pe care se misca un punct luminos intr-un spatiu intunecat, desi punctul luminos nu se misca de fel.

aprecierea distantei s-a facut de subiecti in mod individual, apoi in grup si din nou in mod individual, iar rezultatele experimentului au permis formularea urmatoarelor concluzii:

atunci cand indivizii se afla intr-o situatie instabila si nestructurata in sine, ei manifesta tendinta de a stabili o norma sau un punct de referinta in functie de care apreciaza situatia, iar aceasta este norma individuala a subiectului, cu functia de a-i servi acestuia ca punct de reper pentru toate experientele lui ulterioare;

daca un asemenea subiect este pus insa sa actioneze in cadrul unui grup, el va avea tendinta de a-si modifica norma individuala in asa fel incat aceasta sa fie convergenta normelor individuale ale celorlalti, rezultand, astfel, norma de grup sau norma sociala, care poate fi stabilita mult mai usor daca individul nu a avut posibilitatea sa-si verifice norma sa individuala;

daca individul care si-a modificat norma sa individuala, ca urmare a experientei lui de/in grup, este pus in situatia de a actiona din nou in afara grupului, el nu se va mai orienta dupa norma sa individuala, ci dupa norma sociala a grupului din care a facut parte."[6]

Atitudinile si comportamentele unui individ sunt totdeauna efecte ale normei sociale deoarece "fiecare om este nevoit sa-si verifice normele individuale comparandu-le cu cele ale unui grup.

Norma sociala se stabileste prin interactiunea dintre oameni, fiind valabila nu numai pentru situatiile in care s-a cristalizat, adica pentru situatiile sociale propriu-zise, ci si pentru situatii nesociale, in care norma sociala modifica, de exemplu, perceptia obiectelor fizice."[7]

Mai mult decat atat, "incercarile individului de a-si pastra nealterata norma subiectiva sunt totdeauna urmate de izolarea lui sociala, iar atunci cand se revine la norma subiectiva dupa ce a fost insusita norma grupului, automarginalizarea individului il determina sa se orienteze din nou, relativ repede, dupa norma grupului, chiar si atunci cand acesta nu sanctioneaza de fel devianta (tip de conduita care se abate de la regulile admise de societate) de la norma. Este ceea ce a de­monstrat experimental Solomon E Asch

Q2. Descrieti rezultate ale experimentului realizat de Solomon E. Asch si cel al lui Alvin W. Gouldner si precizati ce rezultate au avut aceste experimente?

Spre deosebire de Sherif, care a folosit un stimul instabil si nestructurat (iluzia optica), "Solomon E. Asch a cerut subiectilor sa faca aprecieri asupra egalitatii/inegalitatii dintre lungimile unor linii.

el a folosit un grup experimental in care subiectii, cu exceptia unuia singur, au fost instruiti sa dea acelasi raspuns, urmarindu-se comportamentul subiectului naiv.

rezultatul a fost ca acesta s-a conformat in cele din urma normei grupului, in ciuda caracterului evident eronat al aprecierilor facute de grup.

Alvin W. Gouldner a reluat experimentul lui S. Asch, ajungand, in principiu, la aceleasi rezultate, desi unele probe experimentale au dezvaluit si situatii in care un individ ramane deviant fata de norma grupului.

totodata, experimentele lui Gouldner au putut conduce la formularea unei legi a conformitatii la grup: supunerea fata de majoritate este cu atat mai rapida cu cat diferentele dintre obiectele apreciate sunt mai putin evidente si este cu atat mai lenta cu cat individul deviant reuseste sa-si atraga de partea lui mai multi membri ai grupului."[9]

Q. Ce au demonstrat si ce au adus nou experimentele psihosociologice si care este problema pe care o ridica aceste experimente?


Notes

"Experimentul psihologic, metoda experimentala, psihologia experimentala, constituie fundamentul cercetarii stiintifice asigurand exigente la cel mai inalt nivel de vigoare stiintifica si oferind imaginea unei evolutii dinamice a tehnicilor, instrumentelor, mijloacelor de lucru in deplin acord cu evolutia celorlalte stiinte moderne."

Experimentele psihosociologice "au validat concluzia la care au ajuns Muzafar Sherif, Solomon E. Asch Alvin W. Gouldner.

au adus, totodata, cunostinte stiintifice noi privind actiunea principiului conformitatii ca efect al normei sociale.

s-a aratat ca efectul normei sociale depinde de rolul si statusul individului, de sintalitatea grupului (totalitatea particularitatilor esentiale, edificatoare pentru profilul moral al unui grup; personalitate a unui colectiv), de raporturile dintre grupurile de apartenenta si cele de referinta, precum si de caracteristicile psiho­logice si sociologice ale individului si ale grupului."[11]

Problema pe care o ridica insa toate aceste experimente este urmatoarea: "in ce masura este valabila concluzia privind efectul normei sociale (concluzie la care s-a ajuns efectuandu-se experimente de laborator) in viata sociala reala?"[12]

Q. Care este raspunsul pe care il dau mai multe obiectii intrebarii: in ce masura este valabila concluzia privind efectul normei sociale (concluzie la care s-a ajuns efectuandu-se experimente de laborator) in viata sociala reala?

mai multe obiectii par sa justifice un raspuns mai degraba negativ la aceasta intrebare:

"situatia experimenta este artificiala, creata de cercetator, iar in cazul experimentelor lui Muzafar Sherif se mizeaza pe efectul iluziei optice;"[13]

"situatia experimentala nu ii angajeaza pe indivizi adica nu le mobilizeaza structurile lor socioafective, de interese, responsabilitatea judecatilor lor, teama de a gresi si de a suporta direct consecintele etc.;" [14]

totodata, in situatia experimentala indivizii sunt obligati sa reactioneze la situatii artificiale, nenaturale;" [15]

reactiile respective se refera la situatii despre care indivizii nu au cunostinte sau au cunostinte putine ori bazate pe informatii deliberat eronate, ceea ce nu se intampla in mod curent in viata sociala reala. Cat de stiintifice raman atunci dovezile experimentale ale efectului normei de grup?"[16]

Curba J a lui Allport

Q5. Cum a fost testat efectul normei de grup de catre Floyd Allport?

Floyd Allport "a testat efectul normei de grup intr-o situatie neexperimentala, reusind sa realizeze o reprezentare grafica a fenomenului conformitatii[17] sociale, in care uniformitatile comportamentale observate prin urmarirea reactiilor soferilor la semnele de circulatie arata ca poate fi formulata urmatoarea regula:

cu cat un comportament dat se indeparteaza mai mult de modelul lui standard, construit pe baza celor mai frecvente comportamente dintr-o comunitate sociala, cu atat el este mai putin frecvent."[18]

Verificand constatarile care au reiesit din observarea masurii in care soferii se conformeaza regulilor de circulatie, in cazul respectarii programului de lucru si in cel al supunerii fata de ritualul religios, "F. Allport a trasat o curba in forma literei J, cunoscuta sub denumirea de ipoteza curbei J a comportamentului de conformare sau pur si simplu curba J a lui Allport".[19]

forma literei J exprima "tendinta abaterilor de la modelul standard de a-si micsora frecventa pe masura ce amplitudinea (distanta care separa punctele extreme ale unul arc de curba; intindere, amploare) lor creste."[20]

Q. Ce au propus sociologii etnometodologi pentru a arata ca cea mai mare parte a comportamentelor noastre in viata sociala practica sunt efecte ale normei sociale si ce demonstreaza rezultatele experimentelor etnometodologice[21]

au propus "metoda demonstratiei etnometodologice, prin care se recomanda unui individ sa puna sub semnul intrebarii norma sociala (sa se tocmeasca intr-un magazin in care se practica preturi fixe, sa se comporte acasa ca si cand ar fi chirias).

rezultatele experimentelor etnometodologice arata si ele cat de puternic este efectul normei sociale, fiindca ori de cate ori individul incearca sa i se sustraga, relatiile lui cu ceilalti sunt atat de profund perturbate incat grupul social se dezintegreaza facand imposibila orice forma de comunicare umana

Q. Fie ca este vorba de judecatile noastre morale sau estetice, fie de aprecieri politice sau economice, norma sociala este:

"punctul de referinta, principalul criteriu de comparare intre propriile noastre atitudini si comportamente cu cele ale altora."[23]

Q. Ceea ce neglijeaza paradigma efectului normei sociale este:

faptul ca aceasta, constituita prin interactiunea dintre indivizi, "se schimba permanent, constituindu-se si reconstituindu-se prin raportare la sisteme noi de referinta, ceea ce face ca adesea comportamentele conformismului social sa se realizeze prin actiuni deviante de la norma instituita."[24]

Or, in asemenea cazuri "ar trebui sa completam paradigma efectului normei sociale cu una care sa ne poata ajuta in intelegerea deviantei sociale.

Daca devianta poate fi explicata ca efect al normei sociale, prima paradigma ramane utila si corecta, dar sunt posibile situatii in care norma instituita poate fi acceptata formal si nu substantial, ca sistem de referinta.

Este evident ca in aceste situatii efectul normei sociale nu se mai manifesta sau se manifesta aleator, intermitent, generand stari anomice si criza, fenomene de dezintegrare sociala si de schimbare care pot fi explicate printr-o alta paradigma decat aceea a efectului normei sociale.

In general, efectul normei sociale nu se manifesta, cum se crede indeobste, ca urmare a fortei intrinseci a normei.

A explica ast­fel efectul normei sociale inseamna a concepe societatea ca fiind posibila independent de existenta indivizilor, ceea ce este absurd.

In realitate, efectul normei sociale este puternic atata vreme cat el satisface nevoile socialmente definite ale indivizilor. Cu alte cuvinte, efectul normei sociale este puternic in masura in care ajuta indiviziilor la satisfacerea nevoilor lor derivate."[25]



Care se repeta in acelea i condi ii, care este mereu la fel, neschimbat, obi nuit, banal; stereotipic; banalizat prin repetare. (DEX)

https://facultate.regielive.ro/cursuri/psihologie/bazele_metodei_experimentale_modulul_1-18676.html, accesat 14.12.2009, ora 2015

Raportul dintre doua lucruri conforme; potrivire, concordan a. (DEX)

Etnometodologie: metodologie a cercetarii etnologice. (DEX)





Politica de confidentialitate


creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.