Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice




Acasa » referate » psihologie psihiatrie » sociologie
Factori care contribuie la dezvoltarea organizationala

Factori care contribuie la dezvoltarea organizationala




Factori care contribuie la   dezvoltarea organizationala

Definirea si caracterizarea inteligentei emotionale

Termenul “inteligenta emotionala” a fost formulat pentru data intr-o teza de doctorat, intr-o teza de doctorat, in SUA, in 1985. Wayne Leon Payne considera ca inteligenta emotionala este o abilitate care implica o relationare creativa cu starile de teama, dorinta. De fapt Wechsler a remarcat ca adaptarea individului la mediul in care traieste se realizeaza atat prin elementele cognitive ale inteligentei includ factori de ordin afectiv, personal si social, fiind esentiale pentru reusita in viata a individului. Studiile privind inteligenta emotionala sunt relativ recente, ele debutand in jurul anilor 1990. s-au conturat trei mari directii in definirea inteligentei emotionale, reprezentate de: John D. Mayer si Peter Salovey, Reuven Bar-On, Daniel Goleman.


Mayer si Salovey considera ca inteligeta emotionala implica: « abilitatea de a percepe cat mai corect emotiile si de a le exprima, abilitatea de a accede sau genera sentimente atunci cand ele faciliteaza gandirea, abilitatea de a cunoaste si intelege emotiile si de a le regla pentru a promova dezvlotarea emotionala si intelectuala ». Prin aceasta definitie, cei doi autori au vrut sa evidentieze interconditionarile pozitive intre emotie si gandire.

In cadrul celei de-a doua versiuni de tratare a inteligentei emotionale se afla studiile, realizate de-a lungul a 25 de ani, de Reuven Bar-On. In 1992, Reuven Bar-On, doctor la Universitatea din Tel-Aviv, a stabilit si el componentele inteligentei emotionale pe cae le repereaza in felul urmator:

Aspectul intrapersonal cuprinde constientizarea propriilor emotiilor abilitatea de a recunoaste propriile sentimentele ;Optimism (asertivitate) abilitatea de a apara ceea ce este bine si disponibilitate de exprimare a gandurilor, a credintelor, a sentimentelor, dar nu intr-o maniera distructiva ;Respect-consideratie pentru propria persoana abilitatea de respecta si accepta ce este bun ; Autorealizare abilitatea de a realiza propriile capacitati potentiale, capacitatea de a incepa sa te implici in cautatea unor scopuri, teluri care au o anumita semnificatie si un anumit inteles pentru tine ; Independenta vazuta ca abilitatea de a te directiona si controla singur in propriile ganduri si actiuni, capacitatea de a fi liber de dependentele emotionale.

Aspectul interpersonal cuprinde :Empatia vazuta ca   abilitatea de a fi constient, de a intelege si a aprecia sentimente celorlalti ;Relatii interpersonale descrise ca « abilitatea de a stabili si a mentine relatii interpersonale reciproc pozitive, acest lucru caracterizandu-se prin intimitate, oferire si primire de afectiune » ;Responsabilitate sociala care dupa parerea autorului constat in demonstrarea statutului de membru al grupului care contribuie la dezvoltarea acestuia prin participarea la activitatile grupului.

Adaptabilitate reprezinta   rezolvarea problemelor si abilitatea de a fi constient de probleme si de defini problemele pentru a genera si implementa potentialele solutii efective ;Testarea realitatii abilitatea de a stabili, a evalua corespondentele intre ceea ce inseamna o experienta si care sunt obiectivele existente ;Flexibilitate abilitatea de a-ti ajusta gandurile, emotiile si comportamentul pentru a schimba situatia si conditiile ;

Controlul stresului presupune :Toleranta la stres abilitatea de a te impotrivi evenimentelor si situatiilor si situatiilor stresante fara a te poticni si de asemenea, abilitatea de a face fata acestora in mod activ si pozitiv ; Contolul impulsurilor abilitatea de arezista sau a amana impulsivitatea si de a goni tendinta care te detemina sa actionezi in graba.

Dispozitia generala este conceptualizata ca fiind »abilitatea de a te simti satsifacut de propria viata, de a te distra singur si impreuna cu altii, de a te simti bine ; si optimismul vazut ca » abilitatea de a vedea partea stralucitoare a vietii, de a mentine o atitudine pozitiva chiar in pofida adversitatilor. »

Dupa cei doi autori, in cadrul inteligentei emotionale sunt incluse urmatoarele capacitati grupate in cinci domenii :Constiinta de sine a propiilor emotii : introspectie, observarea si recunoasterea unui sentiment in functie de modul in care se ia nastere ; Stapanirea emotiilor : constientizarea elementelor care stau in spatele sentimentelor, aflarea unor metode de a face fata temerilor, anxietatilor, mandriei si supararilor ; Motivarea interioara; canalizarea emotiilor si sentimentelor pentru atingerea unui scop, insotita de contolul emotional, care presupune capacitatea de a reprima impulsurile si de a amana obtierea gratificatiilor, recompenselor ; Empatia: capacitatea de a manifesta sensibilitate si grija fata de sentimentele altora, persoana fiind in stare sa aprecieze diferentele dintre oameni; Stabilirea si dirijarea relatiilor interumane : se refera la competenta si aptitudinile sociale, persoana fiind in stare sa cunoasca, sa analizeze si sa controleze emotiile altora.

A treia directie in abordarea inteligentei emotionale estereprezentata de D. Goleman, in viziunea lui constructele care compun aceasta forma a inteligentei sunt : Constiinta de sine sau perceptia propriilor emotii, sentimente, reactii si capaciatati. A sti ceea ce simtim la un moment dat si a ne lasa ghidati de preferintele nioastre in luarea de decizii ; a ne evalua cu realism abilitatile ; a cultiva continuu increderea in sine ; Stapanirea de sine sau echilibrul interior. A dialoga cu emotiile noastre in asa fel inact sa ne usureze activitatea in curs, in loc de a interfera cu ea; a fi constiinciosi si a ne urmari obiectivele fara a astepta rezultate imediate, a ne putea redresa dupa momentele de depresie ; Motivatia   vazuta ca o abilitate de a asculta de cele mai autentice preferinte, ale noastre pentru a ne ghida spre telurile propuse, pentru a ne ajuta sa luam hatarari, sa progresam si sa persevaram, in cida frustrarilor si a esecurilor ; Empatia descrisa ca o capacitate de a resimti emotiile si sentimentele celorlalti oameni, a putea privi lucrulrile si din punctul lor de vedere; a cultva relatii amicale, a intra in “rezonanta”cu o mare diversitate de oameni ;Sociabilitatea descrisa de Daniel Goleman ca abilitatea de « a intretine relatii armonioase cu ceilalti, a interpreta corect situatiile si interrelatiile sociale, a proceda intotdeauna cu tact ; a sti sa convingi, sa negociezi, sa aplanezi conflicte, sa cooperezi si sa lucrezi in echipa ».

S. Hein a mai enumerat o serie de componente specifice ale inteligenei emotionale, care au fost preluate din lucrarile lui Mayer si ale lui Salovey : Constiinta de sine sa fii constient de propriile emotii atunci cand acestea te cuprind ; Sa fii cunoscator din puncte de vedere emotional sa fii capabil sa identifici si sa etichetezi sentimente specifice in tine insuti si in altii ; sa fii capabil sa identifici si sa etichetezi sentimente specifice in tine insuti si in altii ; sa fii capabil sa discuti despre emotii si sa le comunici in mod clar si direct ; Capacitatea de a fi empatic in raport cu ceilalti, de a simti comapasiune pentru ei, de a-i confirma, de a-i motia, de a-i inpira, de a-i inspira ; Capacitatea de a lua decizii intelepte folosind un echilibru sanatos al emotiilor si al ratiunii, de a nu fi nici prea emotional, nici prea rational ; Capacitatea de a reusi sa-ti asumi responsabilitatea pentru propriile emotii, ami ales responsabilitatea pentru propria motivare si propria fericire

S. Hein, analizand afirmatia lui D. Goleman consemnata mai inainte, apreciaza ca omite in primul rand existenta unor diferente in potentialul genetic innascut pentru inteligenta emotionala. Pe de alta parte, afirmatia lui Goleman conform careia persoalitatea nu se modifica de-a lungul vietii se afla in contradictie cu viziunea acestuia despre optimismul si perseverenta. Cu alte cuvinte, in opinia lui Goleman orice om isi poate ridica gradul de inteligenta emotionala prin educatie si exercitii, dar unele componete ale inteligentie emotionale sunt tratate ca insusiri de personalitate si deci nu s-ar putea modifica pe parcursul vietii individului.

Mayer si Salovey si-au actualizat in 1997 definitia data inteligentei emotionale aratand ca : «in cealalta lucrare a noastra am definit inteligenta emotionala in functie de abilitatile pe care le implica. Astfel, intr-una dintre primele noastre definitii consideram inteligenta emotionala ca fiind capacitatea de a face diferenta intre ele, precum si folosirea cestor informatii pentru ghidarea propriului mod de gandire si a propriilor actiuni. Dar in prexent aceasta definitie, ca si multe altele ni se par vagi, incomplete chiar saracacioase in sensul ca ele se refera doar la emotia observabila si la modalitatile de a o regla, omitandu-se sentimentele. Sentimentele ca forme superioare, complexe, relativ stabile ale afectivitatii si cu un grad mare de constientizare favorizeaza interactiunile optime ale rationalitatii cu emotionalitatea. De asemenea, inteligenta emotionala inseamna si « abilitatea de a intelege emotiile, presupunand cunoasterea emotiilor si reglarea lor astfel inacat ele sa poata contribui la dezvoltarea intelectuala si emotionala

Hein, tinand cont de noile definitii ale inteligentei emotionale, renunta sa mai includa in structura acesteia motivarea emotiilor, pe care o apreciaza doar ca indicator al ei. Ridicarea nivelului de inteligenta emotionala si a «culturii emotionale« presupune parcurgerea mai multor etape.

In prima faza etse necesara identificarea propriilor emotii, unde este recomandabila folosirea listei de cuvinte a lui Hein. Apoi urmeaza faza de asumare a responsabilitatii pentru emotiile identificate. Etapele urmatoare sunt din ce in ce mai greu de parcurs, presupunand invatarea compasiunii si empatiei si incercarea de a le aplica in viata de zi cu zi. Ca elemente ajutatoare, autorul recomanda citirea a cat mai multor lucrari despre emotii, evitarea oamenilor care te dsconsidera, te socotesc neinsemnat.

Salovey si Mayer (1990) considera ca inteligenta emotionala ne permite sa fim creativi si sa ne folodim emotiile petru a ne rezolva problemele. O persoana inteligenta emotional este abilitata in patru domenii : identificarea emotiilor, folosirea emotiilor, intelegerea emotiilor si reglarea emotiilor.

Inteligenta emotionala este “abilitatea de a percepe emotii, de a accesa si genera emotii care sa asiste gandirea, de a intelege emotiile si cunostintele despre emotii si de a regla emotiile pentru a promova dezvoltarea emotionala si intelectuala.” (Salovey si Mayer-1997).

In viziunea lui Daniel Goleman (1998) inteligenta emotionala este formata din cinci factori : cunoasterea propriilor emotii (self awarness), managementul emotiilor (self regulation), motivare, recunoastera eotiilor la altii (empatie), si relatiile interpersonale (social skills).

In acest capitol am prezentat teoriile cele mai importante ale autorilor care au cercetat inteligenta emotionala pentru a ne forma o imagine complexa asupra acestui concept.

Atat Mayer si Salovey Reuven Bar-on,Daniel Goleman defininesc inteligenta emotionala si se remarca ca teoria fiecaruia prezinta puncte comune.

Este important sa mentionam ca inteligenta emotionala se dezvolta diferit la fiecare persoana in functie de structura de personalitate a acestuia si ca teoriile descrise mai sus nu sunt decat puncte de vedere care tind sa piarda din vedere modul in care se structureaza inteligenta emotionala, dinamica acesteia in fiecare individ in parte. Tindem sa ne pierdem intr-o lume «iluzorie a acestui concept » pentru ca de fapt ceea ce este esential este surprinderea modului in care inteligenta emotionala se dezvolta precum si bazele care stau la baza dezvoltarii inteligentei emotionale atat a individului cat si dezvoltarea unui comportament inteligent emotional la nivel de grup si implicatiile acestuia in viata cotidiana sau mediul profesional.

2 Inteligenta emotionala si relatia cu celelalte tipuri de inteligenta

0. Definirea inteligentei

Inteligenta a fost definita in mod diferit in diferite epoci. Pitagora “curent”, Descartes a definit inteligenta ca abilitatea de a vedea adevarul de fals. Poate cea mai des citata definitie a fost cea data de Wechsler : « inteligenta este un agregat sau o capacitate globala a individului de a actiona corect, de a gandi rational si de a fi eficient in mediul sau « . aceasta definitie are avantajul de a avea o sfera larga in comparatie cu cea data de Terman si de altii. Ea include arii istorice intinse care imclud inteligenta, cum ar fi distinctia intre abstract si verbal, mecanic si vizual-spatial si inteligenta sociala.

1.1. Inteligenta sociala :

Notiunea de inteligenta emotionala a fost definita initial ca « abilitatea de a intelege si a conduce oamenii «. Conceptul de inteligenta sociala a fost prima oara adus in discutie de Thorndike, care a distins aceasta forma de inteligenta de alte forme si a definit-o ca « abilitatea oamenilor de a actiona cu intelepciune in relatiile interumane ». Thorndike defineste inteligenta sociala ca »  abilitatea de a percepe starea interna a celoralti, motivele si comportamentul si de a actiona in mod optim bazandu-te pe aceste informatii ». Inteligenta sociala a fost definita in multe feluri .

Independenta dintre inteligenta sociala si alte forme de inteligenta cum ar fi inteligenta abstracta si mecanica nu a fost demonstrata.

Cronbach a ajuns la concluzia ca dupa 50 de ani de investigatii, inteligenta sociala ramane nedefinita si nemasurata. Multi cercetatori au acceptat concluziille lui Cronbach., putini considerand concluziile sale gresite.

Recent, Cantor si Kihlstrom au propus ca inteligenta sociala este un construct necesar pentru intelegerea personalitatii. Solutionarea problemelor sociale reprezinta procesul central al personalitatii care intretine comportamentul social.

1. Inteligenta emotionala :

Definim inteligenta emotionala ca un subset al inteligentei sociale care include abilitatea de a monitoriza sentimentele celorlalti si de a folosi aceste informatii pentru a ne ghida actiunile si modul de a gandi. Concludem ca artibutele mentionate mai sus de catre Cantor si colaboratorii sai precum si gandirea constructiva definita de Epstein sunt asociate cu informatia afectiva. Informatia afectiva trebuie procesata, poate in mod diferit ca informatia cognitiva. Inteligenta emotionala este de asemenea o parte din vederea lui Gardner asupra inteligentei sociale. Ca si inteligenta sociala, inteligenta personala divizata in inteligeta interpersonala si intrapersonala include informatii despre sine si despre altii. Un aspect al inteligentei personale se refera la sentimente si este destul de restransa in ceea ce priveste definirea inteligentei emotionale.

Inteligenta interpersonala include abilitatea de a monitoriza starile si temperamentul celorlalti si de a utiliza informatiile obtinute in aceasta maniera pentru a prezice viitorul comportament. Inteligenta emotionala nu include sensul general al lui « sine » si al «altora ».

3. Inteligenta emotionala : conceptualizare si scop

S-au realizat multe cercetari care au in comun examinarea a felului in care oamnenii isi exprima si comunica emotiile si cum isi folosesc emotiile in solutionarea problemelor. Aceste cercetari difera de cele care studiau relatia dintre cognitie si afectivitate, pentru ca ele privesc nu numai memoria sau judecata ci in mod global, adica contributia emotiilor in structura personalitatii. Multe din aceste cercetari sunt de ordin descriptiv.

Conceptualizarea inteligentei emotionale cuprinde :exprimarea emotiilor,reglarea emotiilor, utilizarea emotiilor in mod adaptativ



Aceste caracteristici sunt comune tuturor oamenilor dar modelul prezent cuprinde si diferentele individuale.

Aparitia si exprimarea emotiilor cuprinde :emotiile personale care reprezinta procesul principal care sta la baza inteligentei emotionale este activat atunci cand informatiile cu substrat afectiv intra in sistemul perceptiv. Inteligenta emotionala permite exprimarea emotiilor si a sentimentelor si stabileste legi de manipulare a lor, pentru o mai buna exprimare. Aceste aparitii emotionale determina variate moduri de a exprima emotiile.

Verbal un mod prin care emotiile apar si sunt exprimate este limbajul. Recent examinarile psihologice privind exprimarea emotiilor au ajuns la concluzia ca exprimarea verbala a emotiilor are la baza continutul acestora. Sunt putine cercetari bazate pe exprimarea emotiilor din punct de vedere al continutului di majoritatea sunt de natura psihiatrica. Termenul de alexithimia a fost introdus de literatura psihiatrica si se referea la imposibilitatea de exprimare si verbalizare a emotiilor. Explicatii psihologice au fost propuse insa nu au fost dovedite. Prima scala de masurare a expresivitatii emotionale a fost cea de la spitalul Beth din Israel, care prezenta un scurt scenariu in care pacientii aveau raspunsuri dihotomice si acest chestionar a servit cercetarilor din domeniu.

Nonverbal exprimarea nonverbala a emotiilor a fost cercetata de la Dariwn prin studiile sale clasice privind expresia faciala. Comunicatiile emotionale se realizeaza prin canale nonverbale.

Sumar – am incercat sa demonstram ca aparitia si exprimarea emotiilor cu acuratete este o parte din inteligenta emotionala, pentru ca cei care isi exprima emotiile cu acurate sunt mai repede perceputi si raspund mai bine propriilor nevoi emotionale precum si nevoilor emotionale ale altora. Aceste aptitudini sunt emotional inteligente pentru ca cer prelucrarea informatiilor si ca sunt necesare pentru adaptarea si buna functionare sociala.

Emotiile in altii care cuprinde:

Perceperea nonverbala a emotiilor

E important ca oamenii sa fie cababili nu numai sa-si constientizeze propriile trairi emotionale dar si a celorlalti. Aceasta abilitate asigura o mai buna cooperare interpersonala, de exemplu permite monitorizarea neplacerilor.

Nenumarate cercetari privind diferentele individuale in perceperea emotiilor celorlalti au fost dezvoltate. Testul Senzitivitatii Afective inregistra pe caseta interactiunile dintre cupluri de persoane, subiectii raspudeau indicand emotiile si gandeau moduri noi de a le exprima.   Testul senzitivitatii afective are una din cele mai bune monstre ale exprimarii emotiilor, incluzand fata si combinate.

Empatia   este caracteristica centrala a comportamentului inteligent emotional. Cand oamenii relationeaza pozitiv unii cu altii ei exerimenteza o stare de satisfactie si au o stare de stres diminuata. Empatia este si o sursa de motivatie pentru comporatmentul altruist. Oamenii care au un comportament inteligent emotional ar trebui sa aiba competente ale inteligentei sociale destul de dezvoltate pentru a intretine relatii interumane armonioase.

Cercetarile din domenuil empatiei au notat dependenta dintre caracteristicile exprimarii si aparitiei emotiilor si empatie : a intelege punctul de vedere a altor persoane, de a identifica cu acuratete emotiile altor persoane, de a comunica si de a actiona in concordanta cu propriile sentimente.

Doua scale masoara empatia : cea a lui Hogan si a lui Epstein. Scala lui Hogan a fost construita pentru a face deosebire intre persoanele empatice si cele nonempatice.compelxitatea acestei scale dezvolta tehnici care extind nepermis de mult sfera conceptului de empatie. Hogan include si jocul imaginativ, umorul

Scala dezvoltata de Meharabian si Epstein este mult mai specifica in ceea ce priveste masurarea raspunsurilor afective date altora si include subscale ce vizeaza contagiunea emotionala, aprecierea sentimentelor, si contaminarea afectiva pozitiva si negativa.

Dezvoltarea perspectivelor asupra empatiei sugereaza ca apartia emotiilor proprii si capacitatea de a simtii starea celorlatii cu care esti in legatura sugereaza ca exista o legatura intre exprimarea si aparitia emotiilor si empatie.

Sumar am inclus deprinderea de a recunoaste starile emotionale ale celorlalti si raspunsurile empatice ca fiind componente ale inteligentei emotionale. Aceste deprinderi permit oamenilor sa-si exprime cu acuratete raspunsurile afective si sa aleaga un comportament adaptativ la situatie.

Reglarea emotiilor ca proces important in dezvoltarea inteligentei emotionale trateaza aspectul sub care oamenii experimenteaza stari de sprit care sunt in stransa legatura cu nivelul lor reflectiv aspura mediului in care traiesc. In experienta lor, oamenii au acces la informatii care privesc starea de spirit a lor si a altora. Aceasta experienta , in mare, reprezinta bunavointa si abilitatea de a monitoriza, evalua si regla emotiile. Acest prces are la baza atat aspecte de ordin individual cat si de ordin relational. Astfel ca proces la inteligentei emotionale avem autoreglarea emotiilor vazut ca varietate de experiente pe care fiecare le are si care vizeaza starea emotionala proprie. Aceste meta-experiente ale starii emotionale pot fi conceptualizate ca fiind rezultatul sistemului reglatoriu emotional care vizeaza monitorizarea, evaluarea si cateodata actiunile care influenteaza starea emotionala. Multe din aceste reglari ale starii emotionale se fac automat, la nivel inconstient dar alte reglaje se fac la nivel constient si deschise investigatiei emotionale.

Situatiile in care apar diferitele stari emotionale ofera informatii pentru elaborarea de teorii care se refera la situatiile care influenteaza diferite stari de spirit.

Putem regala starile emotionale prin asociatiile pe care la facem. Asociindu-ne cu oameni de succes care nu ne trateaza cu supeficialitate are ca drept rezulatat emotii pozitive precum mandria, insa daca ne asociem cu persoane al caror succes intra in aria considerata de catre ei ca fiind sensul de a fi al lor, deci atitudini de superioritate, are ca drept rezultat emotii negative precum invidia. Oamneii incearca sa-si mentina o stare emotionala pozitiva si sa evite starile negative cautatand informatii care ii ajuta sa-si mentina o imagine de sine crescuta.

Tesser a numit acest concept «  mentinerea propriei evaluari«. In puls oamenii pot ajuta alti oameni pentru a iesi dintr-o stare emotioala deprimanta, negativa, este ceea ce numim comportament altruist.

O alta modalitate de a schimba starea emotionala  este aceea de a argumenta in mod pozitiv starea emotionala a altei persoane. O stare emotionala negativa care este evaluata ca inacceptabila si care are o durata mare in timp este devastatoare, dar daca evaluarea este pozitiva se schimba si modul de a percepe al persoanei aflate in cauza si sentimentele nu vor avea un impact atat de mare asupra persoanei. Asemena evaluari au rolul de a asiste oamenii sa persevereze in starile emotionale negative si in consecinta sa intre in noi situatii care au potential de a le imbunatati viitoarele stari emotionale.

Starea emotionala poate fi modificata in mod direct. Primele observatii asupra reglarii starilor emotionale si asupra originii starilor emotionale isi au originea in cercetarile facute asupra informatiilor staocate in memorie. S-a descoperit ca informatiile pozitiv engramate in memorie sunt mai bine reamintite decat cele negative. Aceste procese au fost numite “pastrarea starii emotionale”, sau “reparearea starii emotionale”. Aceste procese motivationale demonstreaza ca oamenii incearca sa-si maximizeze starea emotionala pozitiva si sa inlature emotiile negative.

Oricum oamenii reactioneaza mult mai compelx decat cele relatate mai sus. Oamenii pot fi motivati sa caute experiente emotionale variate, atat pozitive cat si negative. Chiar si atunci cand starea emotionala este resimtita acut ne ajuta sa ne imbogatim experienta emotionala pentru a deveni mult mai motivati de a cauta experientele placute si de a le evita pe cele disconfortabile.

Inteligenta emotionala include abilitatea de a regla si de a schimba reactiile afective ale altor oameni. De exemplu, un orator cu intelegenta emotionala poate scoate reactii puternice de a audienta. Similar, un candidat la un job care poseda inteligenta emotionala, intelege contributia spontaneietatii comportamentului sau si astfel poate crea o impresie favorabila.

Goffman in capitolul «Arta managementului care impresioneaza «, descrie consecintele crearii unui scenariu precum si consecintele prezentei in situatie si surprinde astfel raspunsurile emotionala date unor probleme

De cand Goffman a subliniat ca acest proces sta la baza reglarii starii emotionale interpersonale, s-au realizat numeroase cercetari cum ar fi : Rosen, Johonson si Tester au investigat efectele reglarii interpersonale a emotiilor, in care oamenii isi reprima discutiile neplacute cu altii atat de mult ptr a-si spori relatiile interperonale. Simiar Mayer si Gordis au demonstrat cum un sfat dat uneori poate compromite onestitatea furnizata suport in cazul unui conflict.

Sumar : am inclus reglarea emotiilor in constructul inteligentei emotionle pentru ca ea duce la stari de spirit mult mai adaptative si puternice. Majoritatea oamenilor si regleaza starea emotionala. Aspectul pozitiv il constituie acela oamenii isi pot sporii propria stare emotionala si chiar sa-i motiveze in mod carismatic pe altii. Partae negativa este aceea ca oamenii care prezinta un comporatment antisocial pot crea scenarii manipulative si sa-i conduca pe alti oamenii in mod sociopatic spre rezultate nefavorabile.

Putem aprecia ca inteligenta emotionala nu este un concept static care nu evolueaza si se dezvolta in timp, din potriva el presupune modificari si remodificari care in timp duc la cresterea si dezvoltarea inteligentei emotionale.

As putea sa afirm ca inteligenta emotionala dispune de propriile operatii precum : reglarea emotiilor, exprimarea vebala si nonverbala a acestora de aici o dinamica functionala a inteligentei emotionale care se dezvolta odata cu personalitatea. Cum celelalte procese psihice se dezvolta in activitate si prin activitate asa se intampla si cu inteligenta emotionala. In functie de specificul activitatii are loc o dezvoltare a dimensiunilor intligentei emotionale in functie de specificul activitatii si de structura de personalitate a individului.

Deducem de aici ca inteligenta emotionala este un proces care se dezvolta in stransa legatura cu dezvoltarea proceselor psihice, indeosebi are o stransa legatura cu mecanismele reglatorii.

Intre procesele psihice si inteligenta emotionala nu exista o ruptura, inteligenta emotionala fiind o exprimarea intregii activitati mentale.

4 Utilizarea inteligentei emotionale

Starea emotionala si emotiile influenteaza componentele si startegiile implicate in solutionarea problemelor. In primul rand dinamica emtiilor poate facilita viitoarele planuri. In al doilea rand emotiile pozitive pot organiza materialul cognitiv, astfel incat acesta sa fie mult mai bine integrat si ideile sa fie mult mai relationate. In al treilea rand emotiile pot inlatura stimuli care distrag atentia de la activitati importante si permit refocalizarea atentiei pe activitatile presante.

Gandirea creativa

Starea emotionala poate ajuta rezolvarea unei probleme prin organizarea si utilizarea informatiilor din memorie. De exemplu, oamenii pot gasi mai usor sa categoriseasca trasaturile principale ale unei probleme cata vreme experimenteaza o stare emotionala buna. Aceasta claritate in ordoanrea informatiilor poate aea un impact pozitiv asupra rezolvarii creative a problemelor. Isen a demonstrat ca starea emotionala pozitiva poate facilita raspunsuri mult mai creative. Se pare ca subiectii care experimenteaza o starea emotionala poazitiva au mai multe sanse de a da raspunsuri originale si creative la stimlui neutri ca semnificatie. Mai mult oamenii fericiti au mai multe sanse de a descoperi principalele reguli de clasificare si organizare a informatiilor si de a  le folosi pentru reamintirea informatiilor.

Planificarea flexibila

Un aspect central al personalitatii il reprezinta schimabarea starii emotionale a oamenilor in ceea ce priveste intensitatea si amplitudinea in dinamica propriilor afecte. Aceia care au stari emotionale care sunt supuse schimabarii vor experimenta schimbari in prezicerea viitoarelor evenimente care depind de valentele pozitive sau negative ale starilor emotionale. Oamenii cu stari emotionale pozitive vor percepe envenimentele palcute ca avand o probabilitate mai mare de a se petrece decat cele neplacute. Modificarile starilor emotionale pot ajuta oamenii sa-si panifice viitorul si sa fie deschisi la o mai mare varietate de planuri. Drept consecinta, sunt capabili de a genera panuri pentru ei si vor fi mai bine pregatiti pentru avantajele viitoarelor oportunitati.

Reorientarea atentiei

Cand oamenii sunt atenti la propria stare emotionla, ei isi pot reorienta atentia de la o problema la alta. In acest fel oamenii invata sa-si regleze propra stare emotionala si sa-si reorienteze atentia asupra celor mai importanti stimuli din mediul lor. Afectele pot ajuta oamenii sa-si stabileasca prioritatile cererilor interne si externe ale atetiei si sa-si aloce resursele atentiei stimulilor imporatanti.

Emotiile si motivatia

Starea emotionala poate fi utilizata pentru motivarea in sarcini dificile si care au o intandere mare in timp. De exemplu, unii oameni isi pot canaliza anxietatea creata in sarcini evaluative pentru a se pregati si a obtine succes in activitate. Altii valotifica potentialul emotional pentru o crestere a increderii in capacitatile proprii. Oamenii cu atitudini pozitive ajung sa obtina recompense pentru ei si pentru altii.

Sumar

Cand oamenii isi folosesc potentialul inteligentei emotionale, ar trebui sa fie in avantaj in ceea ce priveste rezolvarea problemelor, precum si in adaptarea la diferite situatii. Si din acest motiv am inclus aceste deprinderi in constructul inteligentei emotionale. Felul cum oamenii identifica problemele si cum le incadreaza sunt probabil influentate mai mult de competentele inteligentei emotionale decat de relatiile cu altii.



4.1. Competentele inteligentei emotionale

Cand am definit « competentele inteligentei emotionale «, le-am definit ca fiind o capacitate invatata bazata pe inteligenta emotionala care rezulta din intelegerea performantelor in munca. (Daniel Goleman)

Competentele inteligentei emotionale sunt deprinderi ale jobului care pot si trebuie sa fie invatate. Un minim nivel al coeficientului de inteligenta emotionala este necesara pentru formarea competentelor inteligentei emotionale, intr-una din celel patru ramuri ale inteligentei emotionale. Tabelul urmator prezinta versiunea cadrului inteligentei emotionale. Douazeci de competente sunt grupate in cele patru clustere ale abilitatilor inteligentei emotionale. Cadreul ilustreaza ca nu putem demonstra compentele de onestitate si constiinciozitate fara baza principaleleor abilitati de autoconducere, competente ale influentarii, comunicarii, coordoanrii conflictului si fara a avea capacitatea de a conduce relatiile interpersonale.

Eul

Competente personale

Altii

Competente sociale

Reconstituire

Constiinta starilor interne

  • Constientizarea starilor interne
  • Incredere in fortele proprii
  • Acuratete in autoevaluare

Constiinta sentimentelor celorlalti

  • Empatie
  • Orientare spre servicii ;
  • Constiinta oraganizationala 

Reglare

Managementul starilor interne

  • Auto-control
  • Constiinciozitate
  • A fi de incredere ;
  • Initiativasi inovatie ;
  • Imbold spre achizitii 

Managementul relatiilor

  • Influentare
  • Comunicare
  • Managementul conflictelor
  • Leadership
  • Colaborare in echipaA
  • Catalizator al schimbarii;
  • Crearea relatiilor

5.1. Constientizarea starilor interne

Constientizarea emotiilor recunoasterea propriilor emotii si propriilor efecte. Oamenii cu aceste competente :

Stiu ce emotii simt si care este cauza ;

Realizarea de legaturi intre ceea ce simt si ceea ce gandesc, spun si fac ;

Recunosc cum sentimentele lor influenteaza performanta ;

Au o constiinta a scopurilor si obiectivelor ;

Acuratete in autoevaluare : a stii care sunt punctele forte si slabe. Oamenii cu aceste competente au :

Sunt constienti de propriile puteri si slabiciuni

Invata din experienta anterioara

Deschisi la un feed-back autentic, la noi perspective, autodezvoltare si invatare continua

Capabil de a arata umor si noi perspective despre sine

Incredere in fortele proprii  siguranta in propriul cuvant si propriile capacitati. Oamenii cu aceste capacitati :

Pot sustine punctul de vedere chiar daca sunt necunoscuti intr-un grup si pot aduce argumente pentru a demonstra ceea ce cred ;

Se prezinta ca avan prezenta de spirit in situatii si activitati

5.2 Managementul starilor interne

Autoreglare

Autocontrol  a conduce impulsurile si emotiile cu efecte dezadaptative. Oamenii cu aceste competente :

  • Conduc propriile impulsuri si sentimente si isi regleaza emotiile bine
  • Stau focalizati pe problema, deschisi si neclintiti chiar si in momentele dificile
  • Gandesc cu claritate si raman pe pozitii si in conditii de stres

A fi de incredere mentinerea standardelor de onestitate si responsabilitate. Oamenii cu aceste capacitati sunt :

  • Actioneaza etic si isi construiesc increderea in ei prin autenticitatea modului cum actioneaza ;
  • Isi recunosc propriile greseli si atentioneaza asupra comportamentelor non-etice ale altora ;

Constiinciozitatea :isi asuma responsabilitatea pentru perfoemantele ersonale. Oamenii cu aceasta capaciate :

  • Isi pastreaza responsabilitatile si promisiunile
  • Isi organizeaza timpul pentru indeplinirea obiectivelor propuse
  • Sunt organizati si actioneaza cu precautie in propria munca

Adaptabilitate  flexibilitate in schimbare



  • Isi adapteaza raspunsurile si tacticile la conditiile flexibile ale mediului
  • Sunt flexibili in modul in care ei vad evenimentele

Inovatie : a fi deschisi la noi idei si informatii fara a le afecta munca sau starea emotionala

  • Cauta idei noi din o mare varietate de surse
  • Intretin o solutionare originala a problemlor
  • Genereaza noi idei
  • Isi asuma noi perspective si riscuri in modul in care gandesc

Automotivare

Imbold spre achizitii a dori sa-si imbunatateasca si sa-si propuna noi standarede de excelaenta :

Sunt orientati spre rezultat cu mari expectante de a atinge propriile obiective si standarde ;

Isi asuma riscuri calculate si isi fixeaza scopuri care pot avea un anumit grad de risc

Isi organizeaza informatia pentru a reduce incertitudinea si a gasi cai de mai bine

Invata cum sa-si imbunatateasca performantele proprii ;

Angajament  a avea aceleasi scopuri ca ale grupului si implicit ca ale organizatiei. Oamenii care eu aceste capacitati :

  • Sunt pregatiti pentru a face sacrificii personale sau in numele grupului pentru a atinge scopuri ale organizatii ;
  • A gasi scopul si a gasi misiuni de anvergura
  • A lucra in grup pentru a lua decizii si de a clarifica alegerile

Initiativa: pregatiti de a valorifica oportunitatile. Oamenii care au aceste competente :

Au scopuri inalte

Mobilizeaza grupul prin noi meode ;

Optimism : persistenti in urmarirea scopurilor in ciuda obstacolelor si a piedicilor.Oamenii care au acetse competente :

  • Persista in urmarirea scopuilor in ciuda obstacolelor
  • Sunt mult mai increzatori in succes si noroc, decat in esec sau insucces personal ;

5.3. Constientizarea sentimentelor celorlalti

Empatie  a simti sentimentele celorlalti si de a fi cu adevarati interesati in ceea ce ii priveste.

  • Sunt atenti a indiciile emotionala si sunt buni ascultatori
  • Arata sensibilitate si inteleg perspectivele de a simti ale altora ;
  • Ajuta si se bazeaza pe intelegerea nevoilor si sentimentelor celorlalti ;

Orientare spre servicii : anticiparea, recunoasterea si stabilirea nevoilor clientilor.

  • Inteleg nevoile clientior si gasesc serviciile compatibile cau produsele
  • Gasesc ca de a creste satisfactia si loiallitatea clientului
  • Cu bucurie isi ofera serviciile

Dezvoltarea altora a sti ce au nevoie ceilalti pentru dezvoltare ;

  • Ofera feedback-uri necesare dezvlotarii oamenilor

Lucrul in echipa cultivarea oportunitatilor prin diversi oameni ;

  • Respecta si relationeaza cu oameni din diferite medii
  • Inteleg diverse puncte de vedere si sunt sensibili la diferentele individuale
  • Vad diversitatea ca oportunitate, creand un mediu creativ in care diversi oameni pot coopera

Constiinta politica citeste curentul emotional care se creaza in grup si puterea grupului in ceea ce priveste decizia ;

  • Detecteaza conexiunile sociale importante
  • Intelege forta de a scimba punctele de vedere ale clientilor, competitorilor

5.4. Managementul relatiilor

Influenta utilizarea tehnicilor de persuasiune ;

  • Utilizeaza startegii indirecte de a influenta
  • Creaza scenarii dramatice penru a-si impune punctul de vedere

Comunicarea : trimite mesaje clare si convingaoare ;

  • Sunt eficienti in comunicare si inregistreaza indiciile comunicarii emotionale ;
  • Asculta bine, inteelge comunicare nonverbala si impartaseste informatiile cu grupul
  • Este receptiv atat informatiilor pozitive cat si celor negative

Leadership inspira si conduce grupurile d oameni

  • Conduce prin oferirea de exemple
  • Conduce spre performante grupul
  • Isi arata entuziasmul pentru a impartasi noi viziuni care privesc viitoare proiecte

Catalizator al schimbarii : initiaza si conduce schimbarea ;

  • Recunosaste nevoile pentru schimbare si inlatura barierele
  • Este campion al schimabarii si ii provoaca si pe ceilalti

Managementul conflictului : negociaza si rezolva neintelegerile ;

  • Ajuta oamenii aflati in situatii dificile si tensionate cu tact si diplomatie
  • Incurajeaza dezbaterile si discutiile deschise
  • Aduce in discutie aspectele neplacute pentru a fi solutionate

Cooperarea si colaborarea : a lucra cu altii pentru atingerea scopurilor :

  • Colaborare, impartasire de planuri, informatii si resurse
  • Promovarea prieteniei si a unui climat de cooperare
  • Deschisi spre oportunitatea de a colabora

Lucrul in ehipa : crearea unei sinergii de grupin ceea ce priveste atingerea scopurilor comune ;

  • A modela calitati precum respectul, cooperarea
  • A aduce toti membrii intr-o participare activa si entuziasta
  • A construi o identitate a echipei si a construi atasamentul
  • A proteja grupul si identitatea sa ;






Politica de confidentialitate


.com Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 SCHITA DE PROIECT DIDACTIC GEOGRAFIE CLASA: a IX-a - Unitatile majore ale reliefului terestru
 PROIECT DIDACTIC 5-7 ani Educatia limbajului - Cate cuvinte am spus?
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 Proiect - masurarea si controlul marimilor geometrice

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 LUCRARE DE LICENTA CONTABILITATE - ANALIZA EFICIENTEI ECONOMICE – CAI DE CRESTERE LA S.C. CONSTRUCTIA S.A TG-JIU
 Lucrare de licenta sport - Jocul de volei
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 PROIECT ATESTAT MATEMATICA-INFORMATICA - CALUTUL INTELIGENT
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM








Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu