Fazele unei anchete sociologice : continut si responsabilitati specific

Fazele unei anchete sociologice : continut si responsabilitati specific

Prima etapa este cea a stabilirii temei anchetei si a precizarii obiectivelor care se doresc a fi atinse. Stabilirea temei si a obiectivelor sunt dependente in primul rand de finalitatea dominant cognitive sau practica a respective anchete

In al 2 lea rand este dependent de posibilitatile de care dispune echipa care realizeaza ancheta. Stabilirea temei si a obiectivelor se poate realize in principiu in 3 modalitati. Prima ar fi aceea in care beneficiarul anchetei cel care o comanda si care o plateste stabileste el insusi in mod explicit atat tema cat si obiectivele. O a 2 a posibilitate este in care beneficiarul sugereaza doar ce ar dori sa se urmareasca in cadrul anchetei lasand libertatea echipei care proiecteaza ancheta sa stabilesca in mod précis tema si obiectivele. Cel mai frecvent insa se int a 3 a situatie aceea in care stabilirea temei si a obiectivelor sunt rezultatul colaborarii intre beneficiar si executanti; ultimul cuvant in conturarea formei finale a acestora avandu-l echipa de experti care proiecteaza ancheta tinand cont de exigentele stiintifice carora aceasta trebuie sa le raspunda. Indiferent insa de modul de stabilire a temei si obiectivelor si de finalitatea dominant a anchetei in stabilirea acestora este necesara sa fie respectate 3 cerinte de baza:

Tema propusa trebuie sa fie importanta, sa merite eforturile si costurile presupuse, ea asigurand fie un sport semnificativ de cunoastere, fie solutionarea unor problem serioase cu care se confrunta o anumita unitate sociala.

Tema sa fie pe cat posibil actual, sa vizeze deci problem de stricta actualitate, sa surprinda un fenomen sau un process social in plina desfasurare pentru a se putea obtineo imagine cat mai complete si mai adecvata a acestuia. Se recomanda deci in consecinta evitarea situatiei in care tema propusa este precoce ca si situatia in care tema in cauza este tardiva. Cu precizarea ca sunt situatii in care este acceptata sau chiar recomandata cercetarea unei problem sociale care nu mai este de actualitate, este depasita scopul fiind acela de a identifica efectele, consecintele unui anumit fenomen sau process si de a evita pe cat posibil repetarea acestuia pe viitor

Tema si obiectivele stabilite sa poata fi atinse, realizate in mod oprim in conditiile date respective in timpul alocat anchetei si cu resursele financiare material si mai ales umane de cercetare disponibile; se recomanda deci evitarea atat a situatiei in care amploarea temei si diversitatea obiectivelor stabilite nu pot fi acoperite, realizate n conditiile date cat si situatia in care atat tema cat si obiectivele sunt relative modeste comparative cu timpul alocat si cu resursele disponibile

A 2 a etapa de numeste analiza conceptual a temei

Aceasta analiza conceptual implica 2 operatiuni:

A definirii clare, riguroase a conceptelor cu care se opereaza. Necesitatea acestei definiri deriva in principal din caracterul polisemantic al cuvintelor din limbajul natural. Pentru ca toti cercetatorii, utilizatorii unui termen sad ea aceeasi semnificatie termenilor utilizati, conceptelor utilizate se impune aceasta definire clara, riguroasa a acestor termini. O asemenea cerinta a fost formulate inca de Voltair care spunea ca inainte de a porni o discutie trebuie sa ne definim termenii

O repezinta asanumita operationalizare a conceptelor. Acesta operatiune consta in esenta in incercarea de a identitfica acele caracteristici ale realitatii exprimata de un concept care sunt masurabile si observabile si care in acelasi timp sunt datatoare de seama despre acea realitate

A 3 a etapa o reprezinta asanumita documentare prealabila

Aceasta documentare se numeste prealabila intrucat ea consta in culegerea a cat mai multor date, informatii despre problema supusa investigatiei anchetei despre aria in care se va realize ca si despre populatia in care se va face acea ancheta cu scopul de a permite realizarea unei conditii a urmatoarelor etape ale fazei pregatitoare.

In functie de natura datelor sau informatiilor ce se doresc a fi culese putem distinge 3 tipuri de asemenea documetare:

Il reprezinta stiudiul al literaturii problemei sau asanumita documentare livresca. In realizarea asemenea documentary pornim de la ideea ca dupa toate probabilitatile problem ape care dorim sa o investigam a constituit obiect de studio si pt alti cercetatori avand conditii. Scopul unei asemenea documentary este de a beneficia de experienta in domeniu a altor cercetatori respective de a prelua in mod critic ceea ce s-a dovedit a fi util, valoros si in acelasi timp de a evita erorile comise de altii. In preluarea, valorificarea acestei experiente este insa necesar sa se tina cont de diferentele uneori considerabile existente intre conditiile concrete in care a fost realizate anchetele ale caror rezultate le studiem si conditiile in care desfasuram propria noastra ancheta

Il reprezintra documentarea cifrica sau statistica care consta in culegerea unor informatii statistice relevante cu privire la aria in care se va realize ancheta sau cu privire la populatia asupra careia se va realize acea ancheta.

Il reprezinta documentarea de teren care consta in deplasarea in teritoriu a echipei care proiecteaza ancheta cu scopul prospectarii realitatii asupra careia se va face ancheta si a identificarii problemelor pe care acea realitate le ridica si realizarii prin contact cu populatia ce va fi realizata de angheta pt a surprinde specificul si caracteristicile acesteia in vederea asigurarii unui grad cat mai ridicat de adecvare in special al instrumentelor de lucru ce vor fi elaborate la specificul populatiei.

A 4 a etapa este stabilirea ipotezelor

Ipoteza reprezinta o afirmatie privind existent unei relatii predominant cauzala presupusa a exista intre variabile ale realitatii sociale. O ipoteza are forma unei judecati ipotetice de tipul daca S atunci P sau a unei implicatii logice de tipul S implica P. Ipoteza are rolul de a ghida, de a orienta cercetarea sociologica in sensul ca ea permite orientarea "sociologului" in spatiu social dand posibilitate acestuia sa realizeze un decupaj la nivelul realitatii sociale aratandu-I ce anume trebuie sa retine din avalansa de date de informatii pe care I le furnizeaza permanent realitatea sociala investigate. Asa cum preciza Aristal ipoteza are pentru cercetator acelasi rol pe care staua polar ail are pentru un navigator adica il ajuta sa se orienteze in spatiu. In fond intreaga activitate de culegere a datelor in cadrul anchetei de teren este realizata in functie de ipotezele avansate si cu scopul de a testa, proba valoarea de adevar a unor ipoteze. In urma unei anchete sociologice este pozibil ca o ipoteza sa fie confirmata, probate ca adevarata, safie infirmata dupa cum este posibil sa fie partial comfiramta. In acest ultimo caz este necesar ca ipotesa sa fie reluta. O ipoteza nu poate fi nici pe delin comfirmata si tranformata dezi intr-o teza teoretica si nici pe deplin infirmata si deci respins definitiv doar in urma unei singure anchete si asta pt ca este posibil ca in cadrul resprectivei anchete realitatea supusa investigatiei sa fie surprinsa fie doar partial fie intr-o ipostaza total necaracteristica. Prin urmare confirmarea definitive sau respingerea unei ipoteze nu se poate face decat in urma mai multor anchete pe tema respective in formularea unei ipoteze este necesar sa fie respectate cateva cerinte printe care: I. ipoteza sa aiba o exprimare logica coerenta, inteligibila; II. Sa fie logic noncontradictorie; III. Sa fie posibil de verificat in conditiile date. In acelasi timp pt ca o ipoteza sa aiba sanse reale de confirmare adica sa se dovedeasca a fic corecta intemeiata este necesar ca pe de o parte ea sa se bazeze pe sufficient de mult material faptic adica pe suficiente material relevante despre acea realitate, informatii culese prin acea documentare prealabila si in acelasi timp sa aiba la baza o teorie explicative probate ca fiind valida din punct de vedere stiintific.

A 5 a etapa este a stabilirii metodelor de investigatie care vor si utilizate si a elaborarii instrumentelor de lucru corespunzatoare acestor metode.

Termenul de metoda provinde in cuvantul grecesc methodos care inseamna cale sau drum. Prin urmare metoda de investigatie, cercetare poate fi definite ca modalitatea subiectiva de abordare a realitatii obiective. Din acesta definire a metodei rezulta ca metoda are deopotriva o dimensiune subiectiva si in acelsi timp o dimensiune obiectiva. Dimensiunea subiectiva a metodei rezida in primul rand in faptul ca ea reprezinta un elaborate subiectiv si in al 2 lea rand rezida in faptul ca decizia de a utilize o metoda sau alta reprezinta apanajul subiectivitatii cercetatorului. Dimenisiunea obiectiva a metodei rezida din faptul ca pt a fi eficienta pentru a permite patrunderea in aceasta realitate metoda trebuie sa fie adecvata specificului acestei realitati. Intrumentele de lucru sunt acele " unelte" care prin aplicarea lor permit culegerea unor date, informatii conform metodei utilizate. Cel mai fregvent metode de investigatie sociologica sunt inteviuri si observatia carora le corespund ca intrumente de lucru ghidul de interviuri si chestionarul pt interviu si ghidul de observatie si fisa de observatie pt metoda observatiei. Alte metode ce pot fi utilizate sunt: experimental, analiza documentara si de continut, metoda istorica, metode sociometrice, metoda monografica si a studiului de caz

A 6a etapa o reprezinta stabilirea populatiei asupra careia se va realize ancheta

In principiu sunt posibile 2 modalitati de stabilire a acestei populatii:

Realizarea anchetei pe intreaga populatie a ariei stabilite adica realizarea unei anchete numite de tip recensamant

Selectarea din populatia totala a ariei supuse ivestigatiei a unui numar de personae si realizarea anchetei pe aceasta colectie se personae colectie care poarta numele de esantion. Prin urmare in acest caz vom avea de a face cu o ancheta pe esantion. Prin esantion inteleg o colectie de personae selectate din populatia totala a unei arii si care este reprezentativa pt acea populatie in sensul ca rezultatele obtinute in urma anchetei pe asantion pot fi considerate ca valabile cu un grad calculabil de eroare asupra populatiei totale din care este selectata. In general se poate aprecia ca o ancheta pe esantion este preferabila unei anchete de tip recensamant din cel putin 3 motive:

a)     Este mult mai iefitn

b)     Dureaza mai putin

c)     Apparent paradoxal rezultatele obtinute in urma unei anchete pe esantion au o valoare cognitive mai mare decat a rezultatelor unei anchete de tip recensamant