Initiative de asistenta in lupta impotriva terorismului

Initiative de asistenta in lupta impotriva terorismului

Diverse initiative au fost intreprinse pentru a sprijini razboiul impotriva terorismului.O asemenea initiativa este productia Buletinului de Informatii Inteligente al FBI,publicatie online saptamanala care contine informatii referitoare la terorismul din SUA.Destinatarii include membrii correct autorizati din toate agentiile de aplicare a legii care s-au inregistrat cu o retea de aplicare a legii.

O alta initiativa care sprijina indirect lupta impotriva terorismului este pasajul din Actul de Protectie a Comunitatii.

Actul de Protectie a Comunitatii ofera ofiterilor demisi precum si ofiterilor de politie calificati retrasi dreptul sa transporte armele de foc ascunse in 50 de state.

Alte initiative include sporirea securitatii la granite;Metodologia de Apreciere a Vulnerabilitatii Comunitatii(C-VAM),Institutul Memorial NAtional pentru Prevenirea Terorismului,Centrul pentru Protectia Alimentelor si pentru Aparare,Sistemul NAtional de Management al Incidentelor si trupele speciale de combatere a terorismului.

Sporirea securitatii la granite

Un program al DHS numit Tehnologia de Indicare a Statusului Vizitatorilor si Imigrantilor SUA (US-VISIT) incearca sa sporeasca securitatea cetatenilor si vizitatorilor SUA;faciliteaza traficul si industria legale si asigura integritatea sistemului nostrum de imigrare.Programul necesita ca vizitatorii sa se supuna la scanari ale degetelor fara tus si la fotografierea digitala,permitandu-le ofiterilor de Protectie a Granitelor si TAxe Vamale(CBP) sa stabileasca daca persoana care recurge la intrare este acceasi care a obtinut o viza de la Departamentul de Stat. Sunt de asemenea verificate date biometrice si biografice in listele cu teroristi straini suspecti si bazele de date cu infractori care au comis crime cu mobil sexual,criminali cautati de FBI si personae deportate de mai inainte din SUA. Programul a fost implementat in ianuarie 2005 si,incepand din ianuarie 2008,a fost pus in folosinta in 116 aeroporturi si 15 porturi navale si in zone secundare de inspectie din 154 de porturi de intrare in tara.

Metodologia de apreciere a vulnerabilitatii comunitatii

Un alt instrument pus la dispozitia agentiilor de aplicare a legii de pe teritoriul tarii este C-VAM,o abordare gen intoarcere la origini care identifica punctele slabe ale comunitatii prin folosirea unei analize detaliate si sistematice a facilitatilor si a relatiilor existente intre ele.Initiativa examineaza o comunitate ca un intreg pentru a ajuta departamentele sa-si concentreze resursele si

fondurile spre zonele care au cea mai mare nevoie de acestea.Foloseste un sistem bazat pe performanta pentru a calcula cat de eficiente sunt sistemele curente de protectie fizica a comunitatii impotriva amenintarilor probabile(Goldsmit,Weiss si Davis,2004,p.100).

Un pasager sosit la Aeroportul International John F.Kennedy din New York se supune la o amprentare fara tus,care va fi verificata imediat in baza nationala digitala pentru profiluri criminale si orice liste cu teroristi.Autoritatile au inceput scanarea amprentelor si fotografierea strainilor care au venit in 2003 ca parte a asteptarilor initiativei Departamentului de Securitate a Statelor ca vor pastra granitele SUA deschise calatorilor,dar inchise teroristilor si altor criminali.

Institutul Memorial National pentru Prevenirea Terorismului

Institutul NAtional Memorial pentru Prevenirea Terorismului(MIPT) a aparut din dorinta ca supravietuitorii si familiile rezultate in urma bombarda-mentului Cladirii Federale Murrah sa aiba o memorie vie sub forma unei retele online,nationale a celor mai bune practice si lectii invatate.Din 2000,aceasta organizatie nonpartizana,nonprofit lcalizata in orasul Oklahoma,Oklahoma,a ________ marea colectie nationala din surse deschise de documente despre combaterea terorismului si functioneaza ca un centru de antrenament pentru prevenirea terorismului pentru ofiteri de politie si alti raspunzatori primari, investigatori si analisti de informatii inteligente de pe tot teritoriul tarii.

Centrul National pentru Protectia Alimentelor si pentru Aparare

Misiunea Centrului National pentru Protectia Alimentelor si pentru Aparare este sa se ingrijeasca de securitatea sistemului alimentar prin cercetare si educa-tie.Scopurile sale sunt de a reduce vulnerabiliatea sistemului national de alimente in fata atacurilor teroriste prin contaminarea cu agenti biologici,chimici sau radiologici in orice punct al lantului de furnizare a alimentelor; de a intari

pregatirea si mobilitatea la amenintari,distrugeri si atacuri;si de a diminua efectele potential catastrofice asupra sanatatii publice si efectele economice ale atacurilor la adresa sistemului alimentar(Centrul National pentru Protectia Alimentelor si pentru Aparare,2008).Acest efort este condus de catre Universitatea din Minnesota.

Sistemul de Management al Incidentelor Nationale

In octombrie 203,DHS a creat Planul de Raspuns Initial,un plan interimar destinat sa sprijine dezvoltarea unei abordari unificate asupra managementului incidentelor domestice pe teritoriul natiunii.Pe 1 martie 2004,secretarul Ridge a anuntat aprobarea Sistemului de Managementa Incidentelor Nationale(NIMS), prima abordare de management standardizat care reuneste guvernele federale, tatale si locale pentru reactia la incidente.NIMS stabileste procese standardizate de management a incidentelor,protocoale si proceduri pe care toti responsabilii -federali,statali,tribali si locali-le vor folosi pentru a coordona si a conduce actiunea de reactie('Secretarul Ridge al DHS',2004,p.14).

Trupele speciale de combatere a terorismului

FBI are o trupa speciala de combatere a terorismului(JTTF) in fiecare din cele 56 de sedii de teren,precum si 10 individuale,formalizate in cele mai mari agentii rezidente.Intr-o JTTF efectiva,toti investigatorii,fie ca sunt agenti FBI,alntr-o JTTF efectiva,toti investigatorii,fie ca sunt agenti FBI,alti ofiteri federali sau ofiteri statali sau locali,sunt parteneri egali.Fiecare investigator are repartizate cazuri independente si lucreaza dupa protocoale FBI prestabilite pentru investigarea terorismului,completand cerinte de lucru scris si folosind sisteme de date.

Rolul mass-mediei in razboiul impotriva terorismului

Centrul de Cercetare a Terorismului sugereaza:'Terorismul si media au o relatie simbiotica.Fara mass-media,teroristii nu ar fi expusi,cauza lor ar fi igno- rata si nu ar mai fi generat niciun climat de teama.Terorismul este compromise fara publicitate,iar media genereaza mare parte din aceasta publicitate'.White (2006,p.342) ridica intrebarea efectului contagios;acesta inseamna ca puterea de acoperire a terorismului implica mai mult terorism,acest lucru facand terorismul, ca si effect,contagiosAcest rezultat controversat duce la discutii despre cenzura in razboiul impotriva terorismului.

Preocupari referitoare la razboiul impotriva terorismului

Doua preocupari apasatoare referitoare la asa-numitul razboi impotriva terorismului sunt ca libertatili civile pot fi periclitate si ca originea oamenilor din Orientul Mijlociu poate fi discriminata sau acestia pot deveni victime ale crime-

lor comise din ura.

Aceste doua preocupari au fost studiate de catre Getlin(2005),care a descoperit ca unii dintre cei pe care i-a intervievat au privit cercetarile de la Statia Penn din New York ca pe o intruziune asupra libertatii personale,in timp ce alti oameni vroiau ca politia sa fie capabila sa se concentreze asupra computerelor musulmane.Un membru al consiliului orasului observa:'Exista un grup particular care se angajeaza in aceste activitati [teroriste].Acestia nu sunt americano-italieni saracaciosi din Insula Statelor.'

Primul principiu de ghidare al DHS este sa protejeze drepturile si libertatile civile:'Noi vom apara America in timp ce protejam libertatile care definesc America.Strategiile si actiunile noastre vor fi concordante cu drepturile si libertatile individuale _____ de Constitutie si de Regulmentul de Lege.In timp ce noi incercam sa imbunatatim modul in care noi colectam si schimbam informatiile referitoare la teroristi,noi vom fi totusi vigilenti in respectarea confidentialitatii si protejarea intimitatii cetatenilor nostri.Noi ne angajam sa asiguram natiunea prin protejarea drepturilor si libertatilor civile.'(Securizarea tarii noastre,fara data,p.6).

Preocupari pentru drepturile civile

Partizanii libertatilor civile sunt preocupati de faptul ca libertatile valoroase ale Americii vor fi sacrificate in interesul sigurantei nationale.De exemplu,De- partamentul de Justitie a adoptat o noua reglementare dandu-si autoritatea de a monitoriza comunicatiile locatar-avocat daca exista 'suspiciuni rezonabile' ca locatarii folosesc aceste comunicatii pentru a continua sau a facilita acte de terorism.Oricum,avocatii care apara criminalii si membrii Uniunii Libertatilor Civile Americane(ACLU) au protestat impotriva reglementarii,spunand ca aceasta efectiv elimina dreptul la discutie prevazut de cel de-al Saselea Amendament deoarece,sub codul responsabilitatii profesionaleavocatii nu pot comunica cu clientii daca nu este asigurata confidentialitatea.ACLU a jurat sa monitorizeze actiunile politiei indeaproape pentru a vedea daca libertatile protejate de Constitutie nu sunt primejduite.

Guvernul trebuie sa conserve drepturile si libertatile garantate de democratia Americii,dar,in acelasi timp,se asigura ca lupta impotriva terorismului este viguroasa si efectiva.

O provocare dificila cu care se confrunta sistemul de aplicare a legii consta in echilibrarea necesitatii de a spori securitatea cu necesitatea de a mentine libertatea.

Razbunarea sau discriminarea impotriva persoanelor de provenienta din Orientul Mijlociu

O alta preocupare este aceea ca americanii pot recurge la represalii impotriva unor personae nevinovate de provenienta din Orientul Mijlociu,multi dintre cei care fie au fost nascuti in SUA sau sunt cetateni naturalizati.Henderson(2008) a identificat patru obstacole semnificative pentru a imbunatati relatia dintre politie si comunitatile arabo-americane:

neincrederea dintre comunitatile arabo-americane si sistemul de aplicare a legii;

lipsa de cultura inconstienta la nivelul ofiterilor de aplicare a legii;

barierele lingvistice;

preocuparile in ceea ce priveste statutul imigrantilor si teama de deportare.

Eforturile de politizare a comunitatii pot avea o contributie importanta in depasirea acestor obtacole.

Preocuparile legate de acestea sunt drepturile cetatenilor retinuti ca si combatanti inamici si drepturile detinutilor de nationalitati straine.In Hamdi si Rumsfeld (2004), Curtea Suprema a reglementat ca unui cetatean retinut in SUA ca si combatant inamic trebuie sa-i fie permisa oportunitatea de a dovedi netemeinicia unei asemenea masuri. Petitionarul Hamdi a fost capturat intr-o zona activa de combatere in Afghanistan la scurt timp dupa atacurile de la 11 septembrie asupra SUA si a abandonat o pusca de atac.Curtea din Districtul SUA a stabilit ca declaratiile de la Departamentul de Aparare nu sprijineau detentia lui Hamdi si a ordonat guvernului sa rasfoiasca numeroase materiale pentru efectuarea unui bilant.Curtea de Apel pentru cel de-al Patrulea Circuit SUA a contrazis solutia,argumentand ca,avand in vedere ca era de necontestat ca Hamdi a fost capturat intr-o zona activa de combatere,nicio cercetare efectiva sau inte-rogatoriu evidentiativ care sa-i fi permis lui Hamdi sa dovedeasca netemeinicia afirmatiilor guvernului nu era necesara.Curtea Suprema SUA a votat cu 6 la 3 sa anuleze decizia si sa dispuna retrimiterea,concluzionand ca Hamdi ar trebui sa aiba o oportunitate semnificativa sa aduca probe ca nu este un combatant inamic.

Elizabeth Farrell(stanga),ofiter al Politiei de Tranzit din New Jersey conduce o cautare aleatorie a bagajelor pasagerilor.

In Rasul versus Bush (2004),Curtea Suprema a statuat jurisdictia curtilor SUA de a avea in vedere provocarile la adresa legalitatii retinerii persoanelor de nationalitati straine capturati in Afghanistan intr-o campanie militara impotriva al-Qaeda si regimul Taliban care a sprijinit campania.Petitionarii,2 australieni si 12 din Kuwait au fost tinuti la Guatanamo Bay,Cuba,fara nicio acuzare.Acestea si alte _____ legale privind drepturile civile vor fi dezbatute pe masura ce tara incerca sa echilibreze nevoia de securitate cu drepturile civile.

Politizarea comunitatii si securitatea statelor

Politizarea comunitatii este un concept important de adoptat in eforturile de pregatire si de reactie la actele de terorism(Scheider,Chapman si Seelman,fara data, p.158).Ofiterii din departamentele care accepta in intregime politizarea comunitatii vor avea un avantaj in recunoasterea potentialelor amenintari si tinte teroriste in jurisdictia lor pentru ca munca lor zilnica necesita si impartaseste o familiaritate intima cu zona e obisei repartizata pentru patrulare(p.160).Acesti ofiteri interactioneaza cu cetateni si ii pot educa sa fie atenti la activitati suspecte.Securitatea statelor depinde de cetateni atenti,grijulii,vigilenti.Informatiile pe care acestia le furnizeaza ofiterilor in lupta lor pot fi nepretuite pentru investigatori:'In secolul 21,filozofia politizarii comunitatii este bine pozitionata pentru a ocupa un rol central in prevenirea si reactia la terorism si in eforturile de a reduce teama cetatenilor'(Scheider,p.162).

Vernon 2008,p.57) ofera aceste linii de ghidare pentru departamentele care doresc sa-si mobilizeze comunitatea in eforturile de combatere a terorismului:

1.Stabilirea unei legaturi cu DHS.

2.Formularea unei declarartii a politicii care va ghida eforturile de mobilizare a co-

comunitatii.

3.Educarea membrilor comunitatii in legatura cu diferentele semnificative intre ra-

portarea informatiilor cautate(propriu) si conducerea investigatiilor ascunse sau a

altor actiuni quasi-politice(impropriu).

4.Sublinierea importantei raportarii informatiilor fara a se face presupuneri privind

vinovatia unei personae.

Importanta de a fi proactiv

'Securizarea statelor incepe de la nivel local si primii responsabili trebuie sa se priveasca pe sine intr-un rol mai proactiv,ca si primii responsabili cu prevenirea.'(Do- herty si Hibbard,2006,p.78).Anumite surse de informatii la nivelul comunitatii includ Districtul Watches,hoteluri,agentii imobiliare,facilitati de depozitate,grupuri religioase, cluburi sociale si civice,colegii si universitati,magazine de imprimare,manageri de afaceri,centre de transport si mari intreprinderi industriale care sunt atractii turistice, scoli,paznicii cladirilor de birouri,furnizorii produselor de ingrijire a sanatatii,

magazinele de bauturi alcoolice si inspectorii si cei care aplica amenzi(Doherty si Hibbard,p.79-80).

Un numar al revistei New York Times arata ca,desi americanii sunt impartiti in ceea ce priveste viziunea lor despre cat de pregatite sunt SUA pentru un alt atac terorist,ma- joritatea cetatenilor nu au facut nimic personal pentru a se pregati pentru un asemenea atac.Ofiterii angajati in politizarea comunitatii pot face multe pentru a ii educa pe cetatenii din jurisdictia lor in ceea ce priveste planurile de pregatire,inclusiv aranjarea unui loc de intalnire a familiilor in cazul unui atac terorist.

Pe 6 aprilie 2006,fotografie de dosar,revizuita de oficialii Armatei SUA,o persoana retinuta(numele,nationalitatea si identificarea faciala nu sunt permise) se roaga in inte- riorul centrului de retinere al Campusului Delta,la Baza Navala a Golfului Guatanamo, SUA, Cuba.In 2004,Curtea Suprema a stabilit ca prizonierii din Guatanamo sa aiba acces la curtile americane,mentionand faptul ca SUA are control exclusive peste Golful Guatanamo (Rasul v.Bush,542 SUA 466).

Corpul Cetatenilor este o componenta a Corpului Libertatii SUA care se concen- treaza pe oportunitatile oamenilor de pe teritoriul tarii de a participa la o categorie de masuri pentru a-si face familiile,locuintele si comunitatile mai sigure la amenintarile terorismului,infractiunilor si dezastrelor de tot felul.Suplimentar,Corpul Cetatenilor aduce laolalta primii responsabili ai comunitatii,pompierii,furnizorii de urgenta ai serviicilor de sanatate,managerii de aplicare ai legii si managerii de urgenta cu resur-sele lor voluntare.Programul Corpul Cetatenilor din Kentucky foloseste o strategie cu patru instrumente,pentru a include pregatirea cetatenilor,pregatirea in afaceri,prega- tirea copiilor si pregatirea populatiei cu nevoi speciale si vulnerabile.('Programul Corpul Cetatenilor',2007,p.8-9).In orasul New York,politia furnizeaza antrenament antiterorism administratorilor cladirilor si paznicilor pentru ca acestia sa fie ochii si urechile departamentului.Planul aduna pentru antrenament 28000 de angajati de cla- diri.

Sectiunea 5-Alte provocari pentru investigatorul criminal

Sumar

Amenintarea terorismului a devenit o realitate in America.Majoritatea definitiilor terorismului au elemente commune,incluzand folosirea sistematica a violentei,fie reala, fie prin amenintari,impotriva noncombatantilor pentru a crea un climat de teama care sa cauzeze modificari religioase,politice sau sociale.Majoritatea actelor teroriste rezul-ta din nemultumirea fata de un sistem religios,politic sau social sau fata de o anumita politica si din frustrarea care rezulta din incapacitatea de a schimba acest sistem prin mijloace acceptabile,nonviolente.

FBI clasifica actele de terorism ca fiind fie interne,fie internationale.Grupurile isla- mice teroriste include Hezbollah,HAMAS,grupul Palestinian Islamic Jihad,Brigada __________ si al-Qaeda.Grupurile teroriste interne include Suprematia alba, Supre-matia neagra,grupurile de militie,alti extremisti de dreapta,extremisti de stanga, extre-misti pro-viata,extremisti ai drepturilor animalelor si extremisti de mediu.Teroristii folosesc incendierea,explozibili si bombe,arme de distrugere in masa(agenti biologici, chimici sau nucleari) sau tehnologia.

DHS a fost infiintata ca rezultat al evenimentelor de la 9/11,reorganizand depar-tamentele guvernului federal.FBI este agentia lider care raspunde de terorismul intern. Agentia Federala de Management de Urgenta(FEMA) este agentia lider pentru managementul consecintelor(dupa un atac).

Actul PATRIOT SUA imbunatateste semnificativ eforturile natiunii pentru comba- terea terorismului prin:

Permiterea investigatorilor de a folosi instrumente deja disponibile pentru a investiga criminalitatea organizata si traficul de droguri.

Facilitarea schimbului informatic si a cooperarii intre agentiile guvernamentale astfel incat acestea 'sa-si poata conecta mai bine scopurile.'

Modernizarea legii pentru a reflecta tehnologii noi si amenintari noi.

Sporirea sanctiunilor pentru aceia care comit sau sprijina infractiunile teroriste.

Prima linie de aparare impotriva terorismului este ofitterul de patrulare din teren.

Modelul pe trei randuri al atacurilor teroriste al-Qaeda consta in celule somnoroase care ataca in legatura cu liderii grupurilor din Afghanistan,celule somnoroase atacand pe cont propriu dintr-o comanda centralizata si atacuri individuale cu sprijin de la celule mici.O solutie pentru combaterea terorismului sta in mainile politiei locale si in informatiile inteligente pe care acestia le pot furniza autoritatilor federale.Actul de Protectie a Comunitatii le ofera ofiterilor afara din serviciu,precum si ofiterilor retrasi

calificati dreptul de a-si transporta armele ascunse in 50 de state.

Doua preocupari apasatoare referitoare la 'razboiul impotriva terorismului' sunt ca libertatile civile pot fi periclitate si ca oamenii cu originea in Orientul Apropiat pot fi discriminati sau pot deveni victime ale crimelor comise din ura.O provocare dificilacu care se confrunta sistemul de aplicare a legii consta n echilibrarea necesitatii de a spori securitatea cu necesitatea de a mentine libertatea.

Lista

Ce metoda de atac a fost folosita?

Care a fost tinta atacului?

Cine avea acces la locatie?

Care a fost cea mai probabila motivatie?

Si-a asumat vreun grup responsabilitatea?

Care au fost pagubele?

Au fost raniti?morti?

Cine a anuntat autoritatile?

Cine a reactionat mai intai?

Au existat martori?

Au fost observati indivizi suspecti sau vehicule la acea locatie inainte de atac?in timpul atacului?dupa atac?

A fost locul fotografiat sau videofilmat?

Ce probe s-au gasit la locul faptei?

Au existat circumstante neobisnuite?

A fost desfasurata vreo cercetare a zonei?

Aplicatii

Detectivul Smith a avut sub supraveghere un tanar din Orientul Mijlociu a suspect de terorism.Ea l-a urmarit mai mule zile si l-a observat cumparand un ziar de la un aparat in fiecare dimineata,mergand la cladirea congresului de stat de cateva ori pe zi si facand fotografii din diferite unghiuri,intrand in cladire si iesind repede.Apoi el se intoarce la un motel necostisitor la marginea orasului.El este vizitat de alti barbati tineri cu aspect de oameni din Orientul Mijlociu care i-au adus pachete.Nu pare sa fie angajat,dar poarta imbracaminte scumpa si mananca la restaurante scumpe.

In exact aceasta zi,ea observa ca suspectul transporta o servieta,ceea ce nu mai facuse inainte.El merge direct la cladirea congresului de stat si intra.Aproximativ o ora mai tarziu,el iese din cladire,dar fara servieta.

Intrebari

1.Are detectivul Smith suspiciuni rezonabile pentru a opri suspectul si a-l interoga?

2.Daca este asa,bazandu-se pe ce?

3.Care ar trebui sa fie urmatorul pas?

Intrebari de discutat

1.Care este cea mai mare amenintare-terorismul intern sau international?De ce?

2.Departamentul dumneavoastra de politie are o strategie de lupta impotriva tero-

rismului?

3.De ce fel de atac terorist va temeti cel mai tare?

4.Simtiti ca americanii au devenit prevenitori fata de terorism?

5.Ce dispozitii ale Actului PATRIOT credeti ca sunt cele mai importante?

6.Ce bariere in calea schimbului informational intre agentiile locale,statale si fede-

rale credeti ca sunt cele mai problematice?

7.Conduce zona de actiune a mass-media in ceea ce priveste terorismul la si mai

mult terorism,asta insemnand:credeti in efectul contagios in aceasta operatiune?

8.Ar trebui ca americanii sa se astepte sa li se ceara sa renunte la unele libertati

civile pentru a permite ofiterilor de aplicare a legii sa urmareasca terorismul?

9.Considerati ca in societatea dumneavoastra ar putea opera o celula somnoroasa

terorista?Ce semnale ar putea indica faptul ca exista o asemenea celula?

10.Ce mijloace ar putea folosi teroristii pentru a ataca SUA in viitor?Suntem oare

mai vulnerabili in tara decat in ceea ce priveste interesele noastre la granita?

Cercetari media

Internet-ul

Selectati una dintre urmatoarele indatoriri pentru a le indeplini:

Cautati pe site-urile Web ale Administratiei de Lupta impotriva Drogurilor (www.dea.gov), ale FBI (www.fbi.gov), ale Departamentului de Justitie (www.usdoj.gov) si ale Departamentului de Tezaur(www.ustreas.gov) si obser-vati cum reactineaza numeroasele agentii in fata terorsimului.Prin ce difera perspectivele lor?Pregatiti-va sa impartasiti descoperirile voastre cu clasa.

Cautati Actul PATRIOTIC SUA(2001).Notati aplicatiile specifice ale actului in ceea ce priveste practicile de aplicare a legii si explicati cum ar putea sa difere de practicile comventionale.Credeti in fraza 'vremurile grele cer masuri grele' si ca acesasta justifica incalcarea regulilor,asa vorbind,in razboiul impotriva terorismului?Altfel spus,justifica scopul mijloacele?Ar trebui sa li se permita agentiilor de aplicare a legii sa foloseasca casete pe bobina si sa incalce comunicarea privata dintre locatar si avocet in numele securitatii nationale,sau este acesta inceputul sfarsitului libertatilor noastre civile?Fiti pregatit sa discutati raspunsurile voastre cu clasa.

Cautati pe site-ul Web al Departamentului de Justitie consacrat Actului PATRIOT si notati miturile pe care le imprastie site-ul.

Cautati pe www.policeforum.org si studiati 'Rolul agentiilor locale de aplicare a legii in prevenirea si reactia la terorism'.Cititi si conspectati articolul.Fiti prega- tit sa impartasiti conspectul cu clasa.

Pentru a vedea ce face Departamentul de Securitate SUA pentru a mentine America in siguranta,vizitati site-ul www.ready.gov.

Vizitati site Web Resursele si Antrenamentele de Lupta impotriva Terorismului la adresa www.counterterrosimtraining.gov si conspectati ce resurse sunt dispo-nibile pentru departamentele de politie locala.

Cautati fraza cheie Institutul National de Justitie.Dati pe 'NCJRS'(Serviciul de Cercetare al Justitiei Criminale Nationale).Dati pe 'aplicarea legii'.Apoi dati pe 'sortati dupa Doc#'.Cautati unul dintre numerele de referinta NCJ din paginile de referinta.Conspectati selectia pentru a o impartasi cu clasa.

Criminalitatea si evidenta faptelor

Selectati unul dintre cele 3 scenarii criminale si notati pentru transfer.Terminalul Mobil de Date(MDT) va va conecta si va va aduce la zi cu cazul.In timpul cazului,veti deveni ofiter de patrula,detectiv,avocet al apararii,ofiter de indreptare si ofiter de patrulare pentru a conduce cercetari investigative interactive.Fiecare caz se extinde pe masura ce raspundeti la punctele de decizie cheie.Conexiunea inversa pentru fiecare varianta de raspuns posibila este grupata intr-un pachet complet de informatii,inclusiv definitiile termenilor,legaturi Web si documentatia importanta.Ofiterii de politie este disponibil in anumite momente pentru a te indruma,site Web de Resurse Online ofera o varietate de informatii si nu uitati sa va luati notite in agende in timpul declaratiilor video suspecte si in punctele cheie de pe parcurs(aceste notite pot fi salvate,printate sau trimise prin e-mail).Practica Judiciara va va testa capacitatea de a colecta,trans-porta si analiza probele de la locul faptei.La sfarsitul cazului,poti urmari cat de bine ai raspuns la fiecare punct decizional si sa te alaturi Forum-ului de Discutii pentru un caz postmortem.Uita-te pe CD Si foloseste-ti deprinderile pe care le-ai dobandit in acest capitol pentru a rezolva un caz.

Referinte

'Al Qaeda'.Encyclopedia Britannica Online.Accesata pe 24 noiembrie 2008.

https://britannica.com.

Bain,Ben.'DHS Creates Exec-Level Liaison to Law Enforcement Agencies'.

Federal Computer Week ianuarie 2008.

Bratton,William J.'The Link between Organized Crime and Terrorism and What

We Need to Do about It'.Subject to debate,noiembrie 2006,p.2-3.

Bratton,William J.'the Need for Balance'.Subject to debate,aprilie 2006,p.2-3.

Chudwin,Jeff.'Homicide Bombers:Tactics for First-Responders'.Law Officer

Magazine,ianuarie 2007,p.62-64.

'Citizen Corp Programs Ensure Everyone Is Prepared in the Event of a Disaster'.

NCJA Justice Bulletin,martie 2007,p.8-9.

Daniels,Rhianna.'Chemical Facilities Secure DHS Standards'.Security Director

News,februarie 2007,p.8.

DeLone,Gregory J.'Law Enforcement Mission Statements Post-September 11'.

Police Quartely,iunie 2007,p.218-235.

DeYoung,Karen.'Attempts Seen as Model for New Attacks on U.S. Soil'.

Washington Post iulie 2007,p.A01.

'DHS Secretary Ridge Approves National Incident Management System(NIMS)'.

NCJA Justice Bulletin,martie 2004,p.14-16.

Doherty,Stephen,si Hibbard,Bradley G.'Community Policing and Homeland

Security'.The Police Chief,februarie 2006,p.78-86.

Dowle,Jim.'Homemade Explosives'.Law and Order,octombrie 2006,p.17-18.

Dowle,Jim.'Remain Vgilant'.Law and Order,mai 2006,p.22-24.

Dowle,Jim.'Suspicious Packages'.Law and Order,noiembrie 2006,p.10-14.

Edwards,Al.'DHS Reveals Chemical Guidelines'.Security Director News,mai

2007,p.1.

Elliott,Robert.'Hi-Teck Chemical Nose'.Security Management.noiembrie 2006,

p.38-45.

'Emergency Procedures for Acts of Terrorism'.A Quick Reference Guide for

Handling Disaster,Aemergencies and Pandemics.King of Prussia,PA:Allied

Barton Security Services (supliment la Sucurity Management,august 2006).

Faherty,Cristopher.'Police Test Technology to Safeguard City from Nuclear

Attacks'.New York Sun aprilie 2007.Accesat pe 26 noiembrie 2008.

https://www.nysun.com/new-york/police-test-technology-to-safeguard-city-

from/51636/

From Hometown Security to Homeland Security:IACP's Principles for a Locally

Designed and Nationally Coordinated Homeland Security Strategy.

Alexandria, VA:International Association of Chiefs of Police,17 mai,2005.

Fusion Center Guidelines:Developing and Sharing Information and Intelligence in

a New Era.Washington,DC:Department of Justice,aprilie 2006.

'The Future of Terrorism'.Discover,iulie 2006,p.32-42,76.

Garrett,Ronnie.'A Storm Is Brewing.'.Law Enforcement Technology,octombrie

2007,p.10.

Garrett,Ronnie.'Waging War on Terror'.Law Enforcement Technology,aprilie

2008,p.6.

Getlin,Josh.'Profiling Fears Surface in Subway'.Los Angeles Times august,

2005.

Goldsmith,Michael;Weiss,Jim;and Davis,Mickey;'Community Vulnerability

Assesment Methodology',Law and Order,mai 2004,p.103-103.

Goodwin,Al.'Minimizing the Nuclear Threat;A Local Law Enforcement Strategy'.

The Police Chief,februarie 2008,p.45-59.

Gorman,Siobhan.'Out of the Loop on Terror Threats:Homeland Security Excludes

State,Local Officials from Group that Shares Data'.Baltimore Sun,2 februarie,

2007,p.1A.

Griffith,David.'Eyes Wide Shut'.Police,iunie 2006a,p.10.

Griffith,David.'Get Real,America'.Police,September 2006b,p.12.

Hall,Mimi.'State-Run Sites Not Effective vs. Terror'.USA Today iulie,2007.

Harwood,Mattew.'Assesing Chlorine Gas Bombs'.Security Management,iunie

2007,p.18-19.

Henderson,Nicole J.;Ortiz,Christopher W.;Sugie,Naomi F.; si Miller,Joel.Policing

in Arab-American Communities.Washington,DC:National Institute of

Justice,iulie 2008,(NCJ 221706)

Hronick,Michael S.'Analyzing terror:Researchers Study the Perpetrators and the

Effects of Suicide Terrorism'.NIJ Journal iulie,2008,p.8-11.

Hsu,Spencer S.'Anti-Terror Funds Questioned'.Washington Post iulie,2008,p.

A02.

'An Interview with Homeland Security Secretary Michael Chertoff'.The Police

Chief,februarie 2007,p.14-18.

Jones,Keith.'Terrorism Detterence,Part I'.Tactical Response,ianuarie-februarie

2007,p.34-36.

Kelling,George L.,si Bratton,William J.'Policing Terrorism'.Manhattan Institute Civic Bulletin,septembrie 2006.

Kelling,George L. si Bratton,William J.'The Blue Front Line in the War on Terror'

City Journal septembrie,2007.Accesat pe 24 noiembrie,2008,

https://www.city-journal.org/html/eon2007-09-20.html

Lovette,Ed..'Anti-Terrorism Intel for the Patrol Officer'.Police,februarie

2008,p.32-37.

Loyka,Stephan A.;Faggiani,Donald A.;si Karchmer,Clifford.Protecting Your

Community from Terrorism:Strategies for Local Law Enforcement,Vol.4:The

Production and Sharing of Intelligence.Washington,DC:Community Oriented

Policing Services and the Police Executive research Forum,Februarie 2005.

Miller,Christa.'You know it when you see it'.Law Enforcement Technology,sep-

tembrie 2006,p.20-26.

Morgenstern,Henry.'Suicide Terror;Is Law Enforcement Ready?' Law Enforce-

ment Technology,septembrie 2006,p.32-41.

Myers,Rick.'Putting the 'Home' Back in Homeland Security'.Subject to Debate,

octombrie 2006,p.2-3.

National Center for Food Protection and Defense Web site.Accesat pe 20 august

2008.www.ncfpd.umn.edu/

National Infrastructure Protection Plan.Washington,DC:Departement of Home-

land Security,2006.

National Intelligence Estimate:The Terrorist Threat to the US Homeland.

Washington, DC:National Intelligence Council,iulie 2007.

The National Strategy for the Physical Protection of Critical Infrastructure and

Key Assets. Washington,DC,februarie 2008.Accesat pe 19 august 2008,

https://www.whitehouse.gov/pcipb/physical.html.

Priem,Richard G.;Hunter,Dennis M.;si Polisar,Joseph M.'terrorists and Suicide

Tactics:Preparing for the Challenge'.The Police Chief,septembrie 2007,p.32-

36.

Report from the Field:The USA PATRIOT Act at Work.Washington,DC:

Department of Justice,iulie 2004.

Scheider,Mattew C.;Chapman,Robert E.;si Selman,Michael E.'Connecting the

Dots for a proactive Approach'.BTS(Border and Transportation Security)

America,fara data,p.158-162.

Shreiber,Sara.'Your Role in Terror Preparedness'.Law Enforcement Technology,

iunie 2008,p.48-54.

Scoville,Dean.'The Enemies Within'.Police,septembrie 2003,p.44-50.

Securing Our Homeland.Washington,DC:U.S. Departement of Homeland Security,

fara data.

Smith,Brent.'A Look at Terrorist Behavior:How They Prepare,Where They Strike'

NIJ Journal,iulie 2008,p.2-7.

Spahr,Lisa L.;derheimer,Joshua;si Bilson,David.Patrol-Level Presponse to a sui-

cide Bomb Threat;Guidelines for Consideration.Washington,DC:Police

Executive Research Forum,aprilie 2007.

Stockton,Dale.'The End of the Beggining'.Law Officer Magazine,ianuarie 2008,

p.8.

Straw,Joseph.'Smashing Intelligence Stovepipes'.Security Management,martie

2008,p.68-74.

'Survey:Nuclear Terror Is Top Fear of Americans'.1105 Media,Inc.,3 ianuarie

2008.

Taneeru,Manav.'Ring of Steel' Coming to New York'.CNN august 2007.

Vernon,Bob.'Reliable Sources:The Right Way to Mobilize Your Community to

Increase Security'.Law Officer Magazine,iunie 2008,p.56-57.

Wexler,Chuck.'Foreword'.In Patrol-Level Response to a Cuicide Bomb Threat:

Guidelines for Consideration.By Lisa l. Spahr.Joshua Ederheimer and David

Bilson.Washington,DC:Police Executive Research Forum,aprilie 2007.

White,Jonathan R.Terrorism and Homeland Security,5^th ed.Belmont,CA:

Wadsworth Publishing Company .

Whitelaw,Kevin.'A Resurgent Menace'.U.S. News&World Report mai 2007,

p.32-33.

Wilbur,Del Quentin,si Nakashima,Ellen:'Searching Passengers' Faces for Subtle

Cues to Terror'.Washington Post septembrie,2007,p.D01.

Cazuri citate

Hamdi v. Rumsfeld U.S.507(2004)

Rasul v. Bush U.S.466(2004)

Resurse utile

Site-ul Web Resurse si Antrenament pentru Combaterea Terorismului:

www.counterterrorismtraining.gov.

Departamentul SUA privind Securitatea Statelor:www.ready.gov.

Agentia de Management in caz de Urgente federale:www.fema.gov/areyouready

Biroul Federal de Investigatii:www.fbi.gov

Centre pentru Prevenirea si Controlul bolilor:www.cdc.gov

Capitolul 21

Pregatirea si prezentarea cazurilor in fata instantei

Stiati:

Care este cea mai importanta regula pentru a eradica frica de marturisire in instanta?

Ce trebuie inclus in raportul final?

Importanta relativa a procurorului in sistemul judecatoresc?

De ce unele cazuri nu sunt duse la sfarsit?

Cum sa pregatiti un caz pentru instanta?

Cum sa faceti un bilant al unui caz?

Ce se intampla in conferinta dinaintea procesului?

Care este succesiunea obisnuita intr-un proces penal?

Care este 'castigul pentru un investigator care depune marturie in instanta?

Ce fel de declaratii sunt inadmisibile in instanta?

Cum sa depuneti marturie cel mai eficient?

Cand sa folositi notite in timpul marturiei?

Ce elemente nonverbale pot influenta manifestarule din sala de sedinte pozitiv si negativ?

Ce strategii pot face marturia in fata instantei mai eficienta?

Ce tactici ale avocatului apararii pot fi anticipate?

Ce este o cheie de marturie in timpul examinarii incrucisate?

Cum sa evitati obiectiile la marturia dumneavoastra?

Dupa ce au fost epuizate toate indiciile intr-un caz,totti martorii ascultati,toti sus-pectii interogatisi toate probele colectate si depozitate corespunzator,daca investigatia a avut success,cazul va fi gata pentru acuzare.Inainte ca asta sa poata avea loc,oricum, trebuie scris un raport final asupra cazului,stabilindu-se elementele crimei si dovedid corpus delicti.Ofiterii si procurorii trebuie sa se asigure ca probele nu au fost contami-nate,ca martorii nu au fost corupti si ca drepturile constitutionale ale suspectului nu au fost incalcate.Cu aceste garantii indeplinite,cazul poate ajunge in instanta,unde marturia investigatorului este aproape intotdeauna critica pentru un rezultat de succes. Chiar si cei mai experimentati investigatori pot fi ingrijorati de faptul ca trebuie sa de-puna marturie,probabil pentru ca se tem de responsabilitate.

Puteti defini?

Schita

Eficacitatea raportului final este adesea factorul determinant in a stabili daca un caz

este dus in fata instantei:'Nu este vorba doar despre investigatia abila pentru a il aduce pe baiatul rau in fata justitiei.Este vorba despre priceperea investigatorului de a pre-gati un raport care sa poata rezista cercetarilor atente la minut ale juriului,procurorilor, consiliului de aparare,cetatenilor si mass-mediei.Capaciatatea raportului de a rezista cercetarilor poate stabili daca vinovatul este eliberat sau justitia se inchina victimei ' (Jetmore,2008,p.26).Recomandarile si directiile de indrumare prezentate in Capitolul 3 se aplica la fel de bine si raportului final.

Raportul final prezinta imprejurarile cazului,un istoric criminal al persoanei acuza- te,tipurile de probe disponibile si numele celor care pot sprijini astfel de probe prin marturie in fata instantei,numele celor cu care poate vorbi procurorul pentru informatii suplimentare si o relatare cronologica a crimei si investigatiei subsecvente.

Raportul final contine (1) plangerea;(2) raportul investigatiei preliminare;(3) rapor- turile duse la sfarsit si cele de progres;(4) declaratii,recunoasteri si confesiuni;(5)ra- poarte de laborator;(6)fotografii,schite si desene;si (7) un rezumat al tuturor probelor negative(dezincriminatorii).Calitatea continutului si redactarii raportului ii influenteaza credibilitatea.

Pregatiti raportul dupa un bilant atent al tuturor informatiilor.Organizati intampla-rile in ordine logica.

Plangerea

Includeti o copie a plangerii originale primite de dispecerul de politie biroul de plangeri.Aceasta trebuie sa includa data si timpul plangerii,locatia incidentului,detalii concise,perioadele in care ofiterii au fost la dispecerat si numele ofiterilor carora e-a fost repartizata convorbirea initiala.

Cea mai importanta regula pentru a eradica teama de marturie in instanta este de a spune intotdeauna adevarul.

Raportul investigatiei preliminare

Raportul investigatiei initiale a ofiterului la locul faptei furnizeaza informatii esen-tiale despre timpul sosirii,conditiile de luminozitate si de vreme,observatii la locul faptei si actiuni imediate si subsecvente ale ofiterilor care raspund la telefon.

Raporturile finalizate

Adunati toate informatiile si raporturile finalizate in ordine cronolo-gica,prezentand succesiunea investigatiei si tiparul folosit pentru a urmari probele. Acest raport contine informatiile esentiale colectate pentru a dovedi elementele crimei si pentru a face legatura intre crima si suspect.Acest raport poate fi in formularul notelor de progres.

Declaratii,recunoasteri si marturii

Includeti declaratiile tuturor martorilor ascultati in timpul investigatiei,asa cum s-a discutat in capitolul 6.Daca nu au fost obtinute declaratii scrise,raportati rezultatele interogatoriilor orale cu martorii.Adunati toate declaratiile,recunoasterilor si marturii- lor suspectilor intr-o parte separata a raportului.Includeti rapoartele tuturor autorilor sau alte examinari folosite pentru a determina veridicitatea declaratiilor,recunoasterilor si marturiilor.

Rapoarte de laborator

Adunati rezultatele de laborator intr-o sectiune a raportului final.Faceti recomandari cu privire la cum se raporteaza aceste rezultate la alte sfere ale raportului.

Fotografii,schite si desene

Includeti fotografii,schite si desene ale locului faptei pentru a prezenta conditiile de la sosirea ofiterilor si probele disponibile,asa cum au fost discutate in Capitolul 2.

Rezumat privind probele negative

Includeti un rezumat al tuturor probelor negative sau dezincriminatorii colectate in timpul investigatiei.Declaratii ale martorilor care sustin ca suspectul se afla in alt loc in timpul comiterii faptei se dovedesc uneori false,dar acuzarea trebuie sa ia in consideratie asemenea declaratii si sa dezvolte o aparare.Daca exista informatii ca suspectul a comis fapta,dar a facut-o in legitima aparare sau accidental,se consemneaza aceasta in raport.Se vor include si toate infirmitatile care pot fi recunoscute pentru a se dovedi corpus delicti sau identitatea faptuitorului.

Scrieti raportul clar si cu precizie,urmarind liniile de ghidare prezentate in Capitolul 3. Cali-tatea raportului final ii influenteaza credibilitatea.Asezati materialul intr-o succesiune logica si un format convenabil.O agenda cu panglica sau cu foi detasabile functioneaza bine pentru acest lucru,deoarece permite ca variatele unitati de informatii sa fie separate cu un divisor cu eticheta pentru fiecare unitate.Chiar daca e posibil ca procurorul sa fi fost consultat in diferite etape ale investigatiei,in acest punct procurorul poate oferi un targ argumentat aparatorului bazat pe puterea cazului si pe raportul final.Se spune ca unele cazuri sunt,in fapt,judecate in functie de raport.

Rolul procurorului

Procurorul este portarul sistemului judecatoresc,determinand care cazuri sunt judecate si care nu sunt:'Procurorul este de importanta critica din cauza pozitiei central a functiei in cadrul sistemului justitiei criminale.In timp ce ofiterii de politie,avocatii apararii,juratii si ofiterii de probatiune se specializeaza in diferite faze ale procesului justitiei criminale,indatoririle procurorului se extend in toate aceste domenii.Asta inseamna ca,pe temeiuri zilnice,procurorul este singurul official care lucreaza cu toti actorii sistemului justitiei criminale.Dupa cum a afirmat candva Justice Robert Jackson,'Procurorul are mai mult control asupra vietii,libertatii si reputatiei decat orice alta persoana din America''(Neubauer,2005,p.126).

Procurorul este cel mai puternic oficial in sistemul judecatoresc.

La nivel national,procurorul,sau avocatul districtului(DA) este seful oficialilor de aplicare a legii.Avocatii de district pot fi numiti sau alesi si sunt responsabili pentru urmarirea si acuzarea ­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­_________si a delictelor serioase in procesele in fata instantelor de jurisdictie generala.La nivel federal,procurorul este numit avocatul SUA,pozitie indicata de catre presedinte,aprobata de catre Congres si confirmata de catre Senat.Chiar daca birourile procurorilor la nivel local nu au,de obicei,investigatori interni,birourile procurorilor federali au de obicei investigatori personali si sunt in legatura constanta cu alte agentii federale de investigatii,cum ar fi Biroul Federal de In-

vestigatii(FBI),Administratia de Constrangere in Domeniul Drogurilor(DEA),Biroul de Alcool, Tutun,Arme de Foc si Explozibili(ATF) si Serviciul Secret SUA.De asemenea,spre deosebire de procurorii locali,procurorii federali sunt in mod obisnuit cei care initiaza o investigatie criminal federala,in timp ce pana in momentul in care un caz ajunge la un procurer local sau a,investigatia a fost deja terminate de catre responsabilii locali cu aplicarea legii.

Conform lui Neubauer(2005,p.126),'O caracteristica cheie a procurorului American este discretia cuprinzatoare.'Variatii actori intr-un process au de obicei puncte de vedere contradict-torii depre cum ar trebui folosita aceasta discretie.'Politia face presiuni pentru sanctiuni mai aspre,avocatii apararii pentru a li se acorda clientilor lor o suspendare si judecatorii pentru a se clarifica evident sentintelor.'(Neubauer,p.126).Mai mult,chiar daca procurorul se ocupa cu acuzarea cazurilor in instanta,postul este o componenta a ramurii executive a guvernului, inde-pendenta de cea judiciara.Aceasta independenta este cruciala pentru ca sistemul contradictorial sa functioneze,avand in vedere ca procurorii pun adesea sub semnul intrebarii decizii judiciare. Sistemul contradictorial va fi discutat mai tarziu in acest capitol.

Uneori exista tensiuni si conflicte intre investigatori si procurori.Un investigator poate simti ca un caz este solid si ca suspectul ar trebui adus la proces,dar procurorul poate sa nu fie de acord cu acest lucru.In aceste cazuri,ofiterii trebuie sa fie constienti de standardele variabile de temeinicie cand iau in consideratie arestarea legala si pedepsele restrictive.Omisiuni privind probarea unei infractiuni pot sa intervina cand procurorul considera ca o pe baza unei invinuiri reduse este mai probabil sa se obtina o condamnare decat invinuirea pe baza careia a fost arestat initial inculpatul.Chiar daca ofiterii pot sa aresta bazandu-se pe cause probabile,procurorii trebuie sa se supuna unui standard mult mai ridicat-dovezi dincolo de orice suspiciune rezone-bila-in sala de judecata.'Daca nu cumva pare ca aceasta sarcina ridicata de probatiune poate fi intalnita, proce-durile criminale nu pot fi incepute etic.Uneori,din acest motiv omisiunile de invinuire rezulta din simplul fapt ca cantitatea si calitatea probelor,care pot fi mai mult decat suficiente pentru a constitui o cauza probabila se dovedeste totusi incompleta din punct de vedere a ceea c ear fi necesar pentru a se stabili vinovatia intr-un proces.'(Rutledge,2008,p.70).

Retineti ca procurorul este un consilier legal al investigatorului pe parcursul procesului-in timpul investigatiei,al conferintei dinaintea procesului si in timpul prezentarii in fata instantei. Este esentiala decizia procurorului.Investigatorii ar trebui sa urmeze sfaturile procurorilor chiar daca nu sunt de acord cu acestea,pentru ca este mai bine sa lucreze la chestiunile cazurilor impreuna.Investigatorii ar trebui sa asculte si sa invete de la procurori.Ar putea exista motive intemeiate pentru a nu pune un caz sub acuzare.

Nepunerea sub acuzare a unui caz

Din multe motive posibile,majoritatea cazurilor penale se solutioneaza cu un proces.O in-vestigatie si un raport bune il pot face pe acuzat sa pledeze vinovat,el ar putea dori sa pledeze vinovat fara sa treaca printr-un proces sau un proces de negociere argumentata poate sa duca la o solutie satisfacatoare.

Cazurile nu sunt puse sub acuzare daca

Plangerea este invalida.

Procurorul refuza dupa ce studiaza cazul.

Cel care depune plangerea refuza sa se judece.

Intervine decesul invinuitului/inculpatului.

Inculpatul este in inchisoare sau in afara tarii si nu poate fi predat.

Nu exista probe sau indicii.

Politica administrative inchide uneori cazuri pentru investigatii suplimentare.Pentru aceste decizii sunt stabilite criteria specific.Numarul cazurilor tratate de catre personalul investigative a crescut asa de mult,incat cazurile cu probabilitate mica de punere sub acuzare cu succes trebuie inchise ca si chestiune de mentinere a prioritatilor.

Multe departamente de politie au incorporat asemenea criteria in formularele lor de raport privind infractiunile.Daca sunt indeplinite suficiente criterii,departamentul inchide cazul pentru investigatii suplimentare si anunta reclamantul.Aceasta se intampla de obicei cand reclamantii depun plangere deoarece companiile lor de asigurare le cer sa raporteze pierderea la politie. Pierderea poate sa fi intervenit cu multe zile inainte de raportare,sau pot sa nu existe indicii.In asemenea cazuri,sunt probe insuficiente pentru a sprijini plangerea,dar victim insista sa completeze o plangere si are dreptul sa faca asta.

In alte cazuri,raportul este valid,dar investigatia dezvaluie ca martorii au parasit zona sau nu a ramas nicio proba fizica la locul faptei.Fara probe material,martori,indicii identificabile sau informatii care sa fie urmarite,este nechibzuit sa se investigheze cazul cand exista cazuri mult mai presante.Un astfel de caz este plasat in evidenta pasiva si se redeschide numai daca exista sufficient timp la dispozitie sau daca se primesc informatii noi.Ocazional,asemenea cazuri sunt clarificate prin recunoasterea sau marturia unui suspect arestat pentru o alta infractiune.Cazurile sunt in mod exceptional rezolvate cand imprejurari care nu au legatura cu fapta nu se concretizeaza in invinuiri fiind indosariate-spre exemplu,intervine moartea suspectului.

Audieri pe baza de motiuni O motiune este o cerere catre instanta pentru o decizie intr-o chestiune legala specifica.O motiune poate conduce la o audiere,o infatisare inainte ca instanta sa solutioneze chestiunea ridicata prin motiune.Audierile sunt in mod obisnuit mai putin formale si mai scurte decat un proces formal.Motiunile pot fi indosariate inainte,in timpul sau dupa un proces,dar un tip de motiune inainte de proces de care ar trebui sa fie constienti investigatorii este motiunea de suprimare.daca apararea arhiveaza o asemenea motiune,sustinand ca probele au fost obtinute ilegal sau o marturie a fost neconstitutional extrasa,si este incuviintata o audiere probatorie de catre curte,exista posibilitatea ca acel caz sa esueze chiar inainte de a ajunge la proces,rezultand efectiv intr-un caz de nepunere sub acuzare.Daca decizia instantei este favorabila apararii si probele sunt excluse din proces,acuzarea are optiunea de a face apel in legatura cu decizia instantei,in general singurul moment in procesul penal cand un asemenea apel este permis.

Daca nu au fost sustinute motiuni in instanta si acuzarea decide sa aduca cazul in judecata,investigatorul trebuie sa se pregateasca complet pentru a marturisi in fata instantei.

Pregatirea unui caz pentru acuzare

O data ce este luata decizia de a pune sub acuzare un caz,este nevoie de mai mult decat de o 'cauza probabila'.Acuzarea trebuie sa probeze cazul dincolo de orice suspiciune rezonabila-gradul de probatiune necesara pentru a obtine o condamnare.Pentru a face acest lucru,acuzarea trebuie sa stie ce probe poate introsuce,ce martori vor depune marturie,punctele tari si punctele slabe ale cazului si tipul de marturisire pe care investigatorii de politie o pot suplini.

Pentru a pregati un caz pentru instanta,

Faceti un bilant si evaluati toate probele,positive si negative,precum si lantul provenientei.

Faceti o trecere in revista a tuturor toate rapoartelor cazului,inclusiv reproducerile oricarei depozitii pe care ati facut-o.

Pregatiti martorii.

Scrieti raportul final.

Tineti o conferinta inainte de judecata cu procurorul.

Faceti bilantul si evaluati probele

Fiecare infractiune consta intr-unul sau mai multe elemente care trebuie dovedite.Statutele si ordinele jurisdictiilor particulare dovedesc aceste lucruri.

Concentrati-va pe dovedirea elementelor infractiunii si pe stabilirea identitatii faptuitorului.

Revedeti probele material pentru a va asigura ca acestea au fost corect colectate,identificate, transportate si protejate intre momentul in care au fost obtinute si momentul procesului. Asigurati-va ca probele sunt disponibile pentru judecata si sunt duse in sala de judecata si transmise avocatului acuzarii.Aranjati sa vina tehnicieni loboristi specializati pentru a depune marturie,daca este necesar.Asa cum s-a discutat in detaliu in Capitolul 5,selectati probele care sunt material,relevante si competente si care ajuta la stabilirea corpus delicti:ce s-a intamplat si cine este responsabil.Ce probe sunt transmise in cadrul sistemului este prezentat in Figura 21.1.

Procesul de descoperire dinainte de judecata pretinde ca apararea si acuzarea sa-si dezvaluie una alteia anumite probe pe care intentioneaza sa le foloseasca in cadrul procesului, in acest fel evitandu-se surprizele.Nu exista niciun drept constitutional general de descoperire in procesele penale(Weatherford v. Bursey,1977).Instantele si-au exprimat preocuparile privind faptul ca solicitand prea multe dezvaluiri in legatura cu procesul ar putea pune acuzarea in deza-vantaj sau ar putea intimida martorii apararii(Neubauer,2005,p.263).Tipul de informatie care este descoperibil variaza foarte mult de la stat la stat,anumite state permitand numai o descoperire limitata,altele una de nivel mediu si altele adoptand regulile desoperirii liberale.Moore(2005,p.78) avertizeaza:'Orice proba care nu este documentata adecvat si nu este disponibila in timpul descoperirii risca sa fie exclusa cand cazul ajunge in faza de judecata.'

Cazul de referinta al Curtii Supreme privind desoperirea este Brady v. Maryland(1963),in care Curtea declara:'Reprimarea de catre acuzare a probelor favorabile acuzatului sub cerere incalca procesul in care probele sunt concludente fie pentru vinovatie,fie pentru pedeapsa, indiferent de buna sau de reaua-credinta a acuzarii.'Asa cum au observant Gardner si Anderson (2004,p.28),'Chiar daca un acuzat nu are dreptul la toate informatiile disponibile acuzarii,el are dreptul la informatii asa cum sunt prevazute de catre regulamentele tarii si la informatiile pretense sub regula Brady.'Asa cum s-a discutat in Capitolul 1,probele dezincriminatorii,acestea fiind acele probe care intentioneaza sa dovedeasca nevinovatia celui acuzat,pot fi desoperite.Investigatorii care sunt constienti de asemenea probe sunt obligati sa le aduca in atentia acuzarii.Cand investigatorii ascund intentionat materialele dezincriminatorii de

acuzare,sunt susceptibili de o raspundere personala pentru incalcarea drepturilor recunoscute acuzatului in cadrul procesului.

In majoritatea statelor,probele 'lipsa' sau elementele care esueaza sa returneze probe incalca regula Brady doar daca pot fi prezentate si neprezentarea s-a facut cu rea-credinta;aceasta inseamna ca se cunostea faptul ca probele sunt dezincriminatorii si au fost ascunse intentionat(Gardner si Anderson,2004,p.30).Apararea trebuie sa dea dovada de un 'effort constient' pentru a retine probele dezincriminatorii.

Curtea Suprema a retinut faptul ca procesul necesita ca guvernul sa descopere informatii cu privire la credibiltatea martorilor inainte de judecata,extinzand regula Brady la materiale de punere sub acuzare in Giglio v. United States(1972).Avocatii apararii vor incerca sa puna la indoiala marturia martorilor acuzarii;aceasta inseamna ca ei vor incerca sa discrediteze marturia, sa puna la indoiala veridicitatea sau precizia celor declarate de martorii acuzarii sub examinare direct.Aceasta se aplica ofiterilor de politie si investigatorilor care depun marturie.

Folosirea probelor in diferite stadii ale procesului penal.

In 1996,Departamentul de Justitie al SUA(DOJ) a stability o politica pentru toate agentiile investigative DOJ obligandu-I pe fiecare dintre angajati sa informeze procurorii de potentialele materiale de punere sub acuzare cat mai curand cu putinta,inainte de a furniza o declaratie sub juramant sau o marturie,in orice caz penal.Liniile de ghidare DOJ sugereaza ca trebuie dezvalui- te urmatoarele:afirmatiile substantiale nedovedite;investigatiile si declaratiile in asteptare; acuza-tiile criminale,trecute sau in asteptare.

Sunt anumite limite privind ceea ce apararea este indreptatita sa invete despre martorii de aplicare a legii.In Pennsylvania v. Ritchie(1987),Curtea Suprema a statuat:'Probele sunt materiale numai daca exista o probabilitate rezonabila ca daca probele ar fi fost dezvaluite apararii,rezultatul procedurilor ar fi fost diferit.Guvernul are obligatia sa returneze probe aflate in posesia sa care sunt favorabile celui acuzat si concludente pentru vinovatie sau pedeapsa.' Chestiunea credibilitatii se aplica si martorilor,altii decat cea din sistemul de aplicare a legii care

pot depune marturie pentru acuzare.

Faceti un bilant si evaluati declaratiile martorilor din punct de vedere al credibilitatii.daca un martor sustine ca a vazut un anumit fapt,determinate daca lumina era suficienta sau daca martorul are o vedere buna si se afla intr-o pozitie care sa-I permit sa vada acel fapt clar.De asemenea,evaluati relatiile martorului cu suspectul si cu victima.

Stabiliti identitatea suspectului cu ajutorul martorilo oculari,a probelor de transfer si a celor de sprijin cum ar fi mobilul,cunostiintele anterioare,oportunitatea si moduri de operare cunoscute.

Casetele video sunt folosite tot mai mult in instanta,in special in cazurileprivind abuzurile de copii si crime cu mobil sexual.Martorilor experti cu angajamente pe perioade mari le poate fi permis sa depuna marturie pe casete video,economisind timpul si cheltuielile unei calatorii in orasul unde are looc procesul.Casetele video au fost create si pentru martorii care sunt vatamati grav si nu se pot prezenta in fata instantei.Mai mult,casetele video cu marturisirile suspectilor si cele cu locurile faptelor sunt de nepretuit.

Revederea fiecarui aspect al cazului inainte de a-l aduce in fata instantei este o pregatire excelenta pentru a depune marturie.Nu memorati raspunsuri la intrebari imaginare,dar fiti pregatit.

Depozitiile In multe state,ofiterii trebuie sa furnizeze o depozitie inainte de proces ca parte a descoperirii.Marturisirea in fata instantei poate fi stresanta in special pentru ofiterii nepregatiti si,in consecinta,destul de pagubitoare pentruacuzare.Dupa cum afirma Grossi(2007,p. 32),'Din unele puncte de vedere,depozitiile sunt mai critice decat procesul efectiv.Consilierul reclamantului va incerca sa te incurce in propria-ti versiune a faptelor prin reproducere si supunere la jurinainte sa ajungi la proces.'Nyberg(2006,p.20) spune despre depozitii:'Acesta este momentul in care avocatul apararii intr-un caz important incepe sa-si linga osul,pentru ca unul dintre obiectivele sale este sa colecteze declaratii sub juramant de la martori-ca si tine-care nu s-au pregatit.'Grossi(p.32) se refera la depozitii ca la 'expeditii de pescuit' si ii avertizeaza pe ofiteri ca regulile depozitiei difera de cele ale procesului:'Simplu exprimat,trebuie sa raspun-deti la fiecare intrebare care vi se pune,indiferent cat de scrutatoare,stanjenitoare sau nesemnificativa ar putea parea.'Consilierul de aparare va sapa cel mai probabil adanc in referintele dumneavoastra profesionale si in istoricul de munca,inclusiv educatia formala si antrenamentul de aplicare a legii,si se poate aventura in viata dumneavoastra personala.Mai mult,pentru a evalua continutul raspunsurilor dumneavoastra,avocatul reclamantului incearca sa evalueze ce tip de martor ati fi daca acel caz ajunge in fata instantei:'Aveti tendinta de a deveni argumentativ?Sunteti aprig la manie?Care este conduit dumneavoastra?Aveti vreo ciudatenie care ar putea face juriul sa puna la indoiala sinceritatea dumneavoastra?Transpirati excesiv? Daca treceti peste depozitie ca un martor solid si credibil,ei te vor lasa sa treci mai departe si te vor scoate de pa banca martorilor cat mai curand posibil.Pe de alta parte,daca slabiciunea ta cantareste mai greu decat forta ta ca martor,asteapta-te sa fii 'in boxa' pentru mult timp.' (Grossi,p.34).

Revizuiti rapoartele

Revizuiti rapoartele scrise a tot ceea ce s-a efectuat in timpul investigatiei.Aceasta include raportul preliminar,memorandumuri,rapoarte sumare,rapoarte de progres,inregistrari de probe si chitante,fotografii si schite,rapoarte medicale de examinare,inregistrari de urgenta pe grupe,

rapoarte cu testele de laborator privind probele,declaratii ale martorilor(positive sau negative) si orice alte rapoarte privind actiunile intreprinse in timpul investigatiei.Aceasta include de asemenea transcrierea propriei tale depozitii:

Depozitiile se dactilografiaza si,daca esti ca majoritatea politistilor,nu o vei citi niciodata, desi esti indreptatit sa o faci.Poti sa­-ti pariezi urmatorul salariu ca avocatul apararii nu numai ca a citit-o,dar a si trecut prin ea cu un pieptene des fin,a comparat-o cu raportul tau,cu declaratiile martorilor,cu rapoartele altor ofiteri si cu probele existente la dosar pentru a incerca sa gaseasca incoerente.

Avocatul apararii va avea fara indoiala copia lui toata marcata si gata pentru atac la banca pentru proces.El se bazeaza pe probabilitatea mare ca tu inca nu ai studiat sufficient depozitia si ca vei spune ceva contrar a ceea ce ai spus inainte,care poate fi cateodata cu un an sau mai multi in urma.Faceti-va dumneavoastra si acuzarii o favoare asigurandu-va ca ati revazut depozitia asa incat sa nu faceti in mod neintentionat pasi gresiti in timpul judecatii.(Nyberg,2006,p.20).

Pregatiti martorii

Reinterogati martorii pentru a le reimprospata memoria.Cititi-le declaratiile anterioare si intrebati-i daca aceasta este proba pe care o vor prezenta in fata instantei.O asemenea revizuire va ajuta de asemenea sa potoliti orice teama a martorilor cu privire la marturie.Descrieti-le martorilor procedurile in fata instantei astfel incat ei sa inteleaga ce s-ar putea intampla.Explicati-le ca pot depune marturie numai cu privire la faptele pe care le-au perceput prin propriile lor simturi sau prin simtul comun.Accentuati ca trebuie sa spuna adevarul si sa prezinte faptele asa cum le cunosc.Explicati-le importanta de a ramane calm;de a avea o infatisare ingrijita,curate;si de a ramane impartiali.

Din experienta,ofiterii de politie stiu despre amanari ale procedurilor in fata instantei sau despre asteptari in sala de sedinte sau pe hol inainte de a putea depune marturie.Acesta ar trebui de asemenea sa le fie explicat martorilor care ar putea sa depuna marturie pentru prima data astfel incat sa-si ia angajamente flexibile pentru ziua respectiva.Mai mult,reclamantii trebuie sa fie pregatiti pentru intarzierile posibile si continuarile care ar putea face parte din strategia avocatului apararii de ale infrange rezistenta astfel incat sa renunte la acuzatii.

Conferinta dinaintea procesului

Inainte de a depune marturie in instanta si dupa ce ai facut pregatirea finala a cazului,aranjeaza o conferinta inainte de proces cu avocatul acuzarii.Organizati faptele si probele si pregatiti un rezumat al investigatiei.Includeti in acest rezumat punctele focale si principalele chestiuni ale cazului,un plic care contine copii ale tuturor rapoartelor si ale celorlalte documente relevante.

La toate conferinte anterioare procesului cu procurorul:

Revizuiti probele.

Discutati punctele tari si punctele slabe a;e cazului.

Discutati linia probabila a interogatoriului de catre acuzare si aparare.

Discutati informatii complicate sau detaliate in mod complet pentru a evita astfel neintelegerile.Discutati orice chestiune legala privind admisibilitatea probelor sau a marturiilor. Procurorul poate fi capabil sa ofere o interpretare a stilului avocatului apararii la fel ca si jude-

catorul care se ocupa de caz.

Cateodata martorii sunt inclusi in conferinta anterioara procesului.daca este asa,ascultati cu atentie ceea ce spune fiecare martor avocatului acuzarii si ceea ce spune avocatul acuzarii ca raspuns.In timpul procesului,judecatorul poate sa excluda toti martorii din sala de sedinte,cu exceptia persoanei care depune marturie.De aceea,se poate sa nu mai ai nicio posibilitate sa asculti marturia altor martori sau abordarea folosita de catre avocatul acuzarii.

Un pas important in pregatirea unui caz pentru a fi pus sub acuzare este de a reinteroga mar- torii pentru a le reimprospata memoria.Ofiterii trebuie sa le citeasca martorilor declaratiile lor anterioare si sa-i intrebe daca aceasta este proba pe care o vor prezenta in instant.Revizuirea ajuta la diminuarea temerilor pe care le au martorii in legatura cu depunerea marturiei in instanta.

Victimele si martorii pot avea de asemenea oportunitatea de a vorbi in instanta in timpul fazei de stabilire a sentintei,atunci cand ar trebui sa intervina o condamnare.Declaratiile facute in timpul acestei etape sunt de obicei incarcate emotional si intentioneaza sa furnizeze instantei o patrundere a impactului crimei asupra victimei(lor) sau martorului(ilor).Pregatirea este de asemenea importanta in transformarea celor mai multe dintre aceste 'declaratii de opinie' in oportunitati.

Brendan Costin,prezentat mai sus vorbind in faza de stabilire a sentintei in cadrul preocesului lui Thomas Junta,barbatul gasit vinovat de lovirea tatalui lui Brendan pana i-a pro-vocat moartea in timpul exercitiului de hockey al baiatului este in mod vizibil napadit in timp ce declara 'Pot inca sa-mi amintesc ca eram isteric,ca incercam sa-l trezesc in timp ce sangele ii curgea pe fata.Dus de urgent la spital cu ambulanta,tatal meu a incetat sa respire,nu mai avea puls si inima lui a incetat sa mai bata.Dupa doua zile in spital mi-am dat seama ca tocmai marturisisem cum tatal meu literal vorbind a fost batut pana la moarte.'

Junta,avand o inaltime de 6 picioare si o greutate de 1270 de livre a fost condamnat pentru ucidere din culpa pentru aplicarea a 160 de lovituri lui Michael Costin,provocandu-i moartea, pe o pista de patina din Massachusetts,in anul 2000,dupa ce Junta s-a enervat din cauza jocului dur de pe gheata.Junta a marturisit ca l-a lovit pe Costin doar in legitima aparare,Altii au spus ca Junta era rosu la fata de furie.

Dupa ascultarea ambelor parti,judecatorul a stability a au fost circumstante agravante in ceea ce priveste moartea lui Costin,inclusiv faptul ca bataia a avut loc in fata copiilor.

Este,de asemenea,o idee buna sa revizuiti cazul cu alti ofiteri care urmeaza sa depuna marturie.S-ar putea sa nu auziti marturia lor reala,si asta va va ajuta sa stiti dinainte ce urmeaza sa spuna.

Pregatirile finale

Cu putin timp inainte de proces,revizuiti-va inca o data notitele si raportul dumneavoastra final.Luati cu dumneavoastra numai acele notite pe care vreti sa le folositi in depunerea marturiei.Fiti sigur ca probele materiale sunt aduse in fata instantei si ca vor fi disponibile pentru avocatul acuzarii atunci cand acesta va avea nevoie de ele.Asigurati-va,de asemenea,ca tehnicianii laboristi sunt disponibili sa se prezinte atunci cand este necesar.aflati in ce sala de sedinte veti depune marturie si aruncati o privire asupra acesteia inainte de proces.

Daca vi se cere sa aduceti probe materiale cu dumneavoastra la proces,folositi un recipient adecvat pentru a preveni ca acestea sa fie vazute de catre trecatori:'Daca aveti un tricou cu pete de sange sau o carabina cu teava scurta in brate in zona de asteptare a chioscului cladirii de ju-decata,potentialii jurati ar putea fi expusi la aceasta inainte sa fie introdusa ca proba.(Si daca judecatorul exclude probele,s-a creat deja un prejudiciu).'(Rutledge,2004,p.71).

Aflati la ce sa va asteptati si regulile instantei Cand un ofiter primeste o citatie,un ordin de a se prezenta in fata instantei,se poate sa nu se indice ce fel de audiere este aceasta.Poate sa fie un juriu important sau o audiere preliminara sau un proces penal.Regulile de probatiune sunt diferite,dupa cum este si sarcina de proba solicitata.Daca citatia nu specifica tipul de audiere,sunati procurorul sau avocatul care a trimis citatia pentru a determina natura audierii.

Citatia va indica,de asemenea,de obicei,si daca ofiterul trebuie sa se infatiseze personal sau sa fie sunat,ceea ce inseamna ca ofiterul nu este nevoit sa se prezinte personal decat daca este sunat de catre procurer.Ofiterii insarcinati cu telefonarea ar trebui sa furnizeze procurorului sau functionarului districtului un numar de telefon sau de pager unde el sau ea piate fi gasita si ar trebui sa fie disponibil sa primeasca un telefon si sa raspunda la acesta intr-un interval de timp scurt.

Martorii sunt de obicei exclusi din sala de sedinte in timpul unui proces pentru a se preveni ca un martor sa asculte marturia unui alt martor.Aceasta este cunoscuta ca regula privind martorii sau regula de izolare a martorilor.Aflati inainte sa intrati in sala de sedinte daca martorii au fost exclusi.Daca ei au fost exclusi si un investigator intra in sala de sedinte si ia loc, investigatorul ar putea fi aspru mustrat sau,mai rau,sa fie cauza unui proces esuat.

Familiarizati-va cu orice reguli anterioare procesului pe care le-a stability un judecator.In anumite cazuri,un judecator poate sa fie stabilit o motiune de limitare,o motiune care pretinde ca judecatorul sa stabileasca un ordin de protectie impotriva intrebarilor sau declaratiilor prejudi-ciabile.De exemplu,un avocet al apararii ii poate cere unui judecator sa restrictioneze orice referinta la cazierul judiciar al clientului sau in timpul unui proces.Un investigator care nu este constient de aceasta motiune si o incalca il poate face pe judecator sa stabileasca ca este un proces esuat.

Imbracamintea adecvata Majoritatea departamentelor de politie au anumite reguli privind vestimentatia cu care ofiterii apar in instanta.Unele departamente specifica faptul ca ofiterii ar trebui sa se infatiseze in uniforma.Nu se va purta arma in sala de sedinte fara permisiune speciala.daca se poarta arma,ar trebnui sa nu fie vizibila.Nu purtati ochelari intunecati sau colorati puternic.daca purtati haine de strada,imbracati-va conservator.Evitati culorile luminoase si hainele largi.Nu exagerati cu accesoriile,si evitati tunsorile caudate.Infati- sarea dumneavoastra personala va reflecta atitudinea si profesionalismul si va avea un effect definitoriu asupra juriului.

Fiti punctual Daca intarziati,din orice motive,telefonati-i procurorului sau functionarului districtului,explicati-i motivul,si spuneti-i o ora aproximativa cand va asteptati sa va infatisati.

Judecata

Procesele intervin in interiorul unei constructii numita sistem contradictorial,care stabileste roluri clar definite atat pentru acuzare,cat si pentru aparare si il plaseaza pe judecator ca si parte neutral.Acest lucru are implicatii majore pentru investigator,care este 'de partea' procurorului in aceste proceduri,asa cum vom discuta putin mai tarziu.Principalii participanti la judecata sunt judecatorul,juriul,avocatii,acuzatul si martorii.(Figura 21.2).

Judecatorul,sau magistratul prezideaza sedinta de judecata;stabileste daca un martor este calificat sau competent;adreseaza intrebari in numele legii,inclusiv motiuni,obiectii si proceduri;stabileste regulile privind admisibilitatea probelor;pastreaza ordinea;interpreteaza legea pentru jurati;si stabileste pedeapsa daca acuzatul este gasit vinovat.

Juratii asculta si evalueaza marturia tuturor martorilor.Numiti cautatorii de fapte ,juratii iau in consideratie multi factori in afara de cuvintele auzite.atitudinea si comportamentul martorilor,suspectii si avocatii sunt in mod constant sub cercetarea atenta a juriului.Juratii observa cum raspund martorii la intrebari si atitudinea lor fata de acuzare si aparare.Juratii dau verdictul pe baza a ceea ce vad,aud si simt in timpul procesului.Juratii obisnuiti vor avea experienta limitata sau niciun fel de experienta cu sistemul justitiar,in afara de ceea ce au citit in ziare si au vazut la televizor.

Consiliul legal prezinta probele apararii si acuzarii in fata instantei si a juriului.Avocatii pledeaza ca si piedici unul in fata celuilalt si prezinta si prezinta cazul asa cum este cerut de procedurile instantei si de regulile juriului care prezideaza.

Acuzatii pot sa ia sau nu loc pe banca martorilor.Cel de-al Cincilea Amendament protejeaza acuzatii impotriva autoincriminarii.Daca un acuzat allege sa nu depuna marturie,acest lucru nu poate fi folosit impotriva lui sau ei.Oricum,daca un acuzat alege sa depuna marturie,renuntand la privilegiul de a nu se autoincrimina,acuzatul nu poate spune numai o parte a povestii.daca un acuzat marturiseste,statul ii poate pune intrebari despre toate imprejurarile care au legatura cu evenimentele in legatura cu care se face marturia.Mai mult,o data ce acuzatul ia loc in banca martorilor,statul poate suspecta credibilitatea suspectului prin introducerea unor condamnari anterioare:'Avocatul apararii trebuie sa ia decizia dificila daca sa trezeasca suspiciunile juriului nelasandu-l pe acuzat sa depuna marturie sau [sa il lase] pe acuzat sa depuna marturie si sa fie supus la posibileexaminari contradictorii pagubitoare'(Neubauer,2005,p.329).

Martorii prezinta faptele asa cum le cunosc:'Pentru a fi calificat ca martor,o persoana trebuie sa aiba informatii relevante,trebuie sa fie competent si sa declare ca el sau ea va depune marturie spunand adevarul.Pentru a fi competent,un martor trebuie sa fie capabil sa-si aminteasca si sa spuna ce s-a intamplat,trebuie sa fie capabil sa distinga faptele de fantezie si sa stie ca el sau ea

trebuie sa spuna adevarul.Legislatia Anglo-Saxona incearca sa mentina martorii sincere punandu-i sa marturiseasca sub juramant sau afirmatii in prezenta unui cautator de fapte si a celui acuzat,fiind supus la examinare contradictorie si la posibile acuzatii de sperjur din cauza esuarii in a spune adevarul'(Gardner si Anderson,2004,p.93).

Sistemul american contradictorial.

In majoritatea proceselor civile si penal cu juriu,numele si adresele juratilort sunt disponibile din inregistrarile publice pentru oaneii care au interes si cunostinte despre cum sa le obtina.Nu le trece prin minte persoanelor care stau in banca juratilor ca asta ar putea fi o problema.Oricum, juratii care se ocupa de cauzele penale in care acuzatii sunt potential periculosi sau represivi ar trebui sa se preocupe pentru familiile lor si pentru ei insisi.

Instantele penale pot restrictiona desoperirile informatiilor juratilor daca instant stabileste ca juratii au nevoie de protectie.Instantele au retinut ca factorii care ar putea justifica restrictionarea informatiilor privitoare la jurati includ '.dar sunt limitati laL1)implicarea acuzatului in crimi- nalitatea organizata;(2)participarea acuzatului la un grup cu capacitatea de a rani juratii;(3) incercaruile trecute ale acuzatului de a interfera cu procesul judiciar;si (4) publicitatea extensive care ar putea spori posibilitatea ca numele juratilor sa devina publice si sa ii expuna la intimidare sau hartuire.'

Ofiterii de politie sunt martori pentru acuzare.Martorii din sistemul de aplicare a legii prezinta suspiciuni pentru cazurile de punere sub acuzare pentru ca avocatul acuzarii trebuie sa stabileasca sarcina probatiunii dincolo de orice suspiciune rezonabila.

Secventialitatea unui proces penal

Un proces incepe cu un caz numit din evident instantei.Daca atat acuzarea,cat si apararea sunt pregatite,cazul este prezentat in fata instantei.

Succesiunea intr-un proces penal este urmatoarea:

Selectia juriului.

Expunerile de deschidere facute de acuzare si aparare.

Prezentarea cazului de catre acuzare:examinarea incrucisata de catre aparare.

Prezentarea cazului de catre aparare:examinarea incrucisata de catre acuzare.

Marturia dezaprobatoare.

Expunerile de incheiere facute de acuzare si aparare.

Instructiuni date juriului.

Deliberarea juriului pentru a da un verdict.

Citirea verdictului.

Achitarea sau stabilirea unei pedepse.

Daca procesul se desfasoara in fata unui judecator fara a fi prezent un juriu,fiind denumit un proces de pe scaunul judecatoresc,acuzarea si apsrarea fac expunerile lor de deschidere direct in fata judecatorului.aceste expuneri de deschidere sunt rezumate concise ale proiectelor acuzarii si apararii.Intr-un proces cu juriu,juriul este selectat si cei doi consilieri isi tin expunerile de inceput inaintea judecatorului si a juriului.

Mai intai isi prezinta cazul acuzarea.Martorii pentru acuzare sunt pusi sa jure,si avocatul acuzarii le pune intrebari.Apoi avocatul apararii poate sa aplice tehnica examinarii incrucisate asupra martorilor.Dupa acest interogatoriu contradictoriu,avocatul acuzarii poate sa ii reexami-neze direct,si apoi avocatul apararii poate sa-i ii examineze din nou.

Examinarea directa consta in interogatoriul initial al martorilor sau al acuzatului de catre avocet,care foloseste marturia persoanei pentru a-si promova cazul.Examinarea incrucisata consta in interogarea de catre partea opusa pentru a se aprecia veridicitatea marturiei.

Dupa ce acuzarea a incheiat examinarea directa a tuturor martorilor acuzarii,apararea isi prezinta cazul.Dupa examinarea directa a fiecarui martor al apararii,procurorul poate sa aplice tactica interogatoriului contradictoriu,consilierul apararii poate sa reexamineze direct,iar acuzarea poate sa ii interogheze contradictoriu din nou.

Dupa ce fiecare parte si-a prezentat martorii sai fixati,ambele parti pot prezenta martorii combatanti si subcombatanti.Acuzarea poate chema martorii combatanti pentru a contrazice marturia(sau probele) prezentate de catre aparare.Apararea,la randul ei,poate chema martorii subcombatanti pentru a contrazice marturia(sau probele) prezentate de catre acuzare.Cand intregul caz a fost prezentat,consiliile apararii si acuzarii isi prezinta argumentele de incheiere.In aceste argumentari,avocatii revizuiesc probele din proces ale ambelor parti si prezinta juriului motivele pentru care acuzatul ar trebui achitat sau condamnat.Uneori avocatii fac si recomandari privind pedeapsa aplicata.

Judecatoerul instruieste juriul cu privire la legile aplicabile cazului si cum sa ajunga la o decizie.Juriul se retrage apoi in camera juriului pentru a delibera si a ajunge la un verdict.Atunci cand juriul ajunge la un verdict,sala este reconvocvata si este citit verdictul.daca verdictul este achitarea,acuzatul este eliberat.Daca verdictul este ca persoana este vinovata,judecatorul stabileste o pedeapsa sau o zi si o ora pentru aplicarea acesteia.

Asteptarea pentru a depune marturie

Nu discutati cazul in timp ce asteptati ipe corridor pentru a depune marturie.Daca un jurat sau un alt martor aude declaratiile dumneavoastra,ati putea sa creati un prilej pentru un proces incorect.Conform lui utledge(2004,p.72),'Probabil ca printre lucrurile cele mai probabile de a sabota cazul este comunicarea neautorizata cu membrii juriului.'El admite ca nu este posibil sa eviti contactul total cu juratii si ca aceste contacte intamplatoare-trecerea pe corridor sau aglomeratiile intr-un lift-nu pot fi evitate.In asemenea cazuri,comunucarea minima,adica simplul salut sau indicarea directiilor,este permisa.Este important sa nu pari neprietenos sau distant.

Depunerea marturiei sub interogare directa

Rutledge(2005,p.15) sustine:'Nu conteaza cat de grozava este investigatia,cat de atent a fost efectuat arestul,cat de minutios este raportul,daca un ofiter nu este la fel de competent pe banca martorilor pe cat este in teren,este doar un simplu corp care proceseaza.'El (p.12) insista: 'Esti implicat intr-un proces,dar si credibilitatea ta,profesionalismulcunostintele,competenta,rationa- mentul,comportamentul in teren,modul de folosire a fortei,adeziunea la politici oficiale,respec- tul drepturilor acuzatului-toate acestea sunt si ele in proces.'

De indata ce intri in sala instantei,aminteste-ti scopul pentru care esti acolo.Este probabil in asentiment cu gandirea lui Van Brocklin(2005,p.48):'Scopul ofiterilor in confruntarile lor din camera de judecata este acelasi ca si in confruntarile din strada-sa castige.'Dar,in mod surprinzator,Van Brocklin (p.44) nu se refera la a castiga cazul:''Castigul' pentru fiecare ofiter cinstit in fiecare confruntare din camera de judecata este atat simplu,cat si dificil:la sfarsitul marturiei,cand s-a Rspuns la ultima intrebare,juriul trebuie sa-l considere credibil.Credibilitatea este criteriul dupa care juriul crede in cele spuse de un martor.Asta inseamna.Acesta este singurul scop,singurul castig,singura sarcina a ofiterului care depune marturie-sa fie crezut de catre juriu.'

'Castigul' pentru un investigator care depune marturie este sa fi demonstrate ca este credibil.

Primele impresii sunt critice.Trebuie sa stii ce faci cand intri in camera de judecata.Cand este strigat numele tau,trebuie sa raspunzi 'Aici' sau 'Prezent' si sa te deplasezi direct in fata salii de judecata.Nu merge intre procurer si judecator;mergi si asaza-te in spatele avocatilor.Niciodata sa nu te deplasezi in fata judecatorului sau intre judecator si bancile avocatilor.Aceasta zona,denumita 'scobitura',este cu acces interzis si se poate patrunde numai daca judecatorul asa dispune sau este data permisiunea.Traditional,zona este de lungimea unei sabii si este destinata protectiei judecatorului.

Pasiti cu incredere;juratii sunt acolo sa asculte faptele de la dumneavoastra.Daca investigatia dumneavoastra a fost minutioasa si condusa in mod adecvat,juriul va acorda un plus de incredere marturiei dumneavostra.

Daca aveti notite sau un raport,aduceti-le intr-un dosar curat in mana dumneavostra stanga astfel incat mana dreapta sa ramana libera pentru depunerea juramantului.Depunerea juramantului in instanta este practice ca si depunerea juramantului la birou.Stati drept si cu fata

la functionarul instantei,tinand palma mainii catre functionar.Folositi o voce clara,ferma pentru a raspunde 'Da' la intrebarea 'Jurati sa spuneti adevarul,tot adevarul si numai adevarul,asa sa va ajute Dumnezeu?'.Nu priviti catre judecator,nici catre consiliul legal sau catre juriu.

Stati cu spatele drept dar intr-o pozitie confortabila,de obicei cu palmele incrucisate in poala sau sprijinite de bratele scaunului.Nu miscati scaunul in jur si nu va foiti pentru ca asta este tulburator.Tineti notitele sau alte rapoarte in poala.Daca rapoartele sunt ingramadite,multi experti in domeniul depunerii marturiei recomanda sa le asezati sub scaun pana veti avea nevoie de ele.

Scaunul martorului este pozitionat in toate salile de judecata in asa fel incat sa poti sta cu fata catre judecator,consiliul legal,juriu sau audienta,depinzand de cel caruia i se adreseaza raspunsurile tale.In majoritatea cazurilor,daca judecatorul va pune o intrebare,trebuie sa priviti direct la judecator cand raspundeti.Daca fie acuzarea,fie consiliul apararii va pune o intrebare,priviti direct la juriu cand dati raspunsul.Acuzarea va va cere sa va spuneti numele,departamentul si functia.Cand raspindeti,tineti minte tipurile de declaratii care nu sunt admisibile.

Declaratiile inadmisibile includ:

Opinii si concluzii(cu exceptia cazului cand martor este calificat ca expert)

Vorbe in vant

Comunicatii privilegiate

Declaratii despre caracter si reputatie,inclusiv cazierul judiciar al acuzatului

Depuneti marturie numai in legatura cu ceea ce ati vazu,auzit sau facut in realitate,nu in legatura cu ceea ce credeti,ce ati auzit de la altii,sau despre care vi s-a povestit.Puteti depune marturie in legatura cu ceva ce acuzatul v-a spus in mod direct,dar orice alte declaratii in legatura cu alte fapte trebuie date de catre persoana care a facut aceste fapte.

Pregatirea este cheia pentru a fi un bun martor.Dupa o revizuire a notitelor dumneavoastra personale si toate raportele relevante,veti fi familiarizat cu cazul si veti putea 'sa spuneti lucrurile asa cum sunt.'Aceasta se va vedea in fata juriului si va va statornici credibilitatea.

Linii de ghidare pentru marturia propriu-zisa sunt:

Vorbiti clar,ferm si cu expresivitate.

Raspundeti direct la intrebari.Nu oferiti informatii voluntar.

Faceti pauze scurte inainte sa raspundeti.

Faceti referire la notitele dumneavostra daca nu va amintiti detaliile exacte.

Recunoasteti calm atunci cand nu stoti un raspuns.

Admiteti orice greseli pe care le faceti in depunerea marturiei.

Evitati jargonul politienesc,sarcasmul si umorul.

Spuneti intregul adevar,asa cum il cunoasteti.

Felul in care vorbiti este adesea la fel de important ca ceea ce spuneti.Vorbiti rar,deliberative si suficient de tare incat sa fiti auzit de toti cei prezenti.Nu folositi niciodata obscenitati sau vulgaritati,cu exceptia cazului cand instanta cere reproducerea cuvintelor unui suspect sau ale victimei.In asemenea cazuri,informati sala inainte sa raspundeti la intrebare despre faptul ca

raspunsul cerut include limbaj obscene sau vulgar.

Ignorati atmosfera din sala de judecata.Concentrati-va intreaga atentie pentru a da raspunsuri sincere la intrebari.Raspundeti la toate intrebarile direct si politicos cu 'da' sau 'nu',in afara de cazul in care vi se cere sa povestiti o anumita fapta,o observatie facuta sau o informatie data direct de catre acuzat.Faceti referire la judecator prin formula 'Onorata instanta' si la acuzat prin formula 'acuzatul.'Nu oferiti informatii voluntar.In schimb,lasati acuzarea sa decida daca sa urmareasca o anumita linie de interogat.

Asteptati cateva secunde dupa ce auziti intrebarea pentru a va formula raspunsul.Daca instanta sau consiliul obiecteaza la vreo intrebare,asteptati pana vi se spune cum sa procedati.Dureaza cateva moment pentru ca judecatorul sa stabileasca temeinicia unei obiectii,cereti sa vi se repete intrebarea.

Revizuirea cazului in intregime inainte de infatisarea in fata instantei nu inseamna ca ar trebui sa memorezi date specific,adrese sau ortografierea numelor sau locurilor.Memorarea poate conduce la confuzii.In schimb,folositi notite pentru a evita contradictiile si incoerentele.Un raspuns improvizat este primit mai bine de judecator si de juriu decat unul care suna ca si cand ar fi fost repetat anterior.

Faceti referire la notitele dumneavostra daca sunteti nesigur in legatura cu anumiti factori,dar nu va bazati pe ele in mod excesiv.

Folosind notitele prea mult micsoreaza credibilitatea marturiei dumneavoastra,slaeste prezentarea si da impresia ca nu v-ati pregatit suficient pentru caz.De asemenea,ar putea conduce la impresia ca aveti notitele introduce in inregistrasri.daca,atunci cand faceti referire la notite,desoperiti ca ati dat informatii eronate,cum ar fi o data sau ora,anuntati instanta de indata. Nu incercati sa acoperiti discrepanta.daca admiteti asta intr-o maniera profesionala,rezulta pagube minore.Nu ezitati sa admiteti ca nu cunoasteti raspunsul la o intrebare sau ca nu intelegeti o anumita intrebare.Nu blufati niciodata si nu incercati sa raspundeti in mod fals la o intrebare.

Mai mult,fiti constient de anumite fraze care ar putea lasa o impresie negative asupra juriului.Expresii precum 'eu cred' sau 'din cate imi aduc aminte' nu vor impresiona juriul.Nu va certati si nici nu fiti sarcastic,nu faceti remarci spirituale si nici nu dati raspunsuri 'inteligente'. Fiti direct,ferm si précis.fiti curtenitor,fie ca raspundeti la o intrebare din partea acuzarii sau la o obiectie din partea apararii sau a judecatorului.Nu ezitati sa dati informatii favorabile acuzatului.Principala dumneavoastra responsabilitate este sa spuneti ce stiti in legatura cu cazul.

daca vi se cere sa prezentati probe cu semnatura dumneavostra personala,cereti timp sa examinati obiectele in intregime.Asigurati-va ca toate semnele sunt explicate si ca urmele dumneavostra nu au fost alterate.O identificare rapida poate face o impresie proasta asupra juriului si va poate conduce la o identificare eronata.

Factorii nonverbali

Nu subestimati puterea factorilor nonverbali atunci cand depuneti marturie.Cu mai mult de 25 de ani in urma,dr. Albert Mehrabian a condus faimosul sau studio,des citat la UCLA si a concluzionat:comunicarea este alcatuita din cateva componente:

Ce este spus-cuvintele spuse efectiv(7 procente din intregul mesaj comunicat)

Cum este spus-tonul vocii,energia,modulatiile si altele de acest gen(38 de procente din mesaj)

Factorii nonverbali-limbajul corpului,gesture,conduit(55 de procente)

Totusi,semnificatia unui mesaj este transmisa nu prin cuvintele care sunt folosite,ci prin modul cum sunt folosite.Sa nu va scape niciodata din vedere importanta modului in care prezentati informatia si a factorilor nonverbali cand depuneti marturie.

Elementele nonverbale importante includ:imbracamintea,contactul vizual,postura,gesturile, mimica,manierele,densitatea cuvintelor,tonul vocii si expresiile faciale.

Cautati contact visual cu juriul in timp ce depuneti marturie.Fiti constient de expresiile faciale care pot indica indiferenta,dezgust,neplscere sau aroganta.Evitati actiunile associate cu deceptia cum ar fi punerea unei maini la gura,frecarea nasului,indreptarea parului cu mana,desfacerea nasturilor de la haina,strangerea scamelor de pe imbracaminte sau smucirea tricoului sau pan- talonilor.

Depunerea marturiei in instanta face parte din lucrul in sistemul de aplicare a legii.Ofiterii nu trebuie sa subestimeze niciodata puterea comunicarii nonverbale atunci cand depun marturie. Chiar daca ceea se spune('faptele' in legatura cu care depune marturie ofiterul) este cu siguranta important,modul in care sunt prezentate aceste fapte poate sa vorbeasca tot atat de tare,daca nu chiar mai tare,judecatorului si juriului.Elementele nonverbale importante includ: imbraca-mintea, contactul vizual, postura, gesturile, mimica,manierele,densitatea cuvintelor si tonul vocii.Acesti factori pot furniza cu mult mai multa profunzime in declaratia unui ofiter privind faptele si experientele,care sunt caracteristice in mod particular scenei unei crime brutale sau oripilante in alt mod,decat o pot face cuvintele inregistrate intr-o transcriere a instantei.

Luati in consideratie expresia ofiterului de politie din districtul Montgomery Cynthia Martin, primul ofiter de pilitie la locul impuscarii tragatorului de elita,victim sarah Ramos,in timp ce depune marturie in procesul impotriva tragatorului de elita din zona Washington John Allen Muhammad.

Strategii pentru a va remarca in calitate de martor

Pentru a va remarca in calitate de martor,(1)organizati-va,(2)provocati apararea sa va dea sansa de a explica,(3)fiti neconditionat si (4) nu raspundeti in doi peri.

Rutledge(2000) sugereaza cateva puncte de baza pentru a spori sansa de succes,dintre care cateva au fost discutate:

Creati-va obiceiul de a va gandi dinainte la proces in timp ce sunteti inca in teren.Puneti-va intrebarea:'Dar daca ma intreaba asta in instanta?'(p.20)

Regulile din instanta restricttioneaza sever raspunsurile dumneavostra la intrebari.Niciun avocet al apararii competent nu va va da vreodata ocazia de a explica ceva.De aceea,trebuie sa stiti cum sa-l provocati pe avocatul apararii sa va dea ocazia sa va explicati raspunsurile.Cativa dintre acesti termini provocatori sunt:categoric;cu siguranta;cu siguranta nu;bineinteles;bineinteles ca nu;si unul care functioneaza intotdeauna:Da.si nu(pag.24-27).

Fiti neconditionat.Sunt ofiteri de politie carora pare sa le placa sunetul cuvantului conditional 'as'.Cand fac parte din acuzarea unui caz,dau inapoi la auzirea acestuia pentru ca este prea nedefinit.

Exemplu:

I:Cine era partenerul dumneavostra?

R:Acesta ar fi Hill.(p.72)

Nu raspundeti in doi peri.Nu repetati intrebarea avocatului.

Exemplu:

I:Aveati in mana o lanterna?

R:Daca aveam in mana o lanterna?Da,aveam.(p.75)

In unele situatii,ofiterii pot fi calificati sa depuna marturie ca si martori experti.In asemenea cazuri,restrictiile privind depunerea marturiei sunt cumva mai reduse.

Marturia expertului

Regula 702 din Evidenta Regulilor Federale specifica:'Daca judecatorul va fi asistat de cu-nostinte stiintifice,tehnice sau specializate in intelegerea probelor sau in determinarea unei chestiuni de fapt,un martor calificat ca expert de catre cunostinte,aptitudini,experienta sau educatie,poate prin urmare sa depuna marturie sub forma unei opinii sau altfel,daca (1) marturia este bazata pe suficiente imprejurari,(2) marturia este produsul unor principii si metode de incredere si (3) martorul a aplicat principiile si metode in mod sigur la imprejurarile cazului.'

Un martor expert este o persoana care are antrenament special,o educatie si experienta.Kruger(2005,p.11) explica:'Marturia expertului este acea marturie care incearca sa explice problem dincolo de intelegerea obisnuita sau de cunostintele unui juriu obisnuit.Se bazeaza pe cunostinte specializate,antrenament,experienta sau aptitudini,aplicarea carora va

ajuta juriul sa inteleaga probele.'

Daubert v.Merell-Dow Pharmaceuticals,Inc. (1993) stabileste standardele pentru ca marturia unui expert sa fie admisa in instantele federale.Conform lui Daubert,marturia unui expert trebuie specializata si sa fie legata direct de unii factori legati de chestiunile unui caz:'Marturia unui expert care nu are legatura cu nicio chestiune a cazului nu este relevant si,prin urmare,nu ajuta.' Curtea Suprema explica ca marturia expertului trebuie sa se potriveasca cazului.potrivirea este determinate de a examina cat de folositoare este marturia.Acest standard de 'utilitate' necesita o conexiune valida intre marturia expertului si interogatoriu.

Ofiterilor calificati ca experti intr-un domeniu li se permite sa ofere opinii si concluzii,dar acuzarea trebuie sa califice ofiterul ca si expert pe banca martorilor.acuzarea trebuie sa stabileasca ca persoana are cunostinte special pe care alti cu un nivel de educatie si de experienta mediu in acelasi domeniu nu le poseda.Pentru a califica un ofiter ca si martor expert,trebuie ca acesta sa indeplineasca cat mai multe din cerintele urmatoare:

Ocupatie prezenta sau anterioara in domeniul specific

Sa fie membru active al unui grup professional in domeniul respective

Sa faca munca de cercetare in acel domeniu

Sa aiba un grad de educatie direct legat de acel domeniu

Experienta directa pe acea tema,daca nu este angajata in domeniu

Documente,tratate si carti publicate tema respectiva sau experienta de predare

Ofiterii de politie pot deveni experti in domeniul sunetului,armelor de foc,distantelor, masurarii timpului,problemelor de vizibilitate si asa mai departe sau pur si simplu dupa ani de experienta in munca de politie.Alte domenii,cum ar fi identificarea armelor de foc,clasificarea amprentelor si analiza scrisului de mana,necesita antrenament specializat.Nu este niciodata clar cine se califica ca si expert,si diferite calificari pot sa existe pentru probele stiintifice si nonstiintifice.

Este recomanadat cu tarie ca ofiterii de politie sa-si documenteze antrenamentul,studiile si experienta intr-un format ca cel prezentat in Figura 21.3.Duceti aceste inregistrari in instanta pentru a va prezenta ca si martor expert.

Inregistrare privind instruirea,studiile si experienta.

Depunerea marturiei sub interogatoriu contradictoriu

Reveniti asupra descrierii de mai inainte a sistemului contradictorial.Este de inteles ca un investigator va lua in consideratie interogatoriul direct al avocatului apararii ca pe un atac asupra cazului acuzarii.Oricum,reveniti de asemenea la cele spuse de Van Rocklin(2005,p.46),atitudi-nea investigatorilor determina stilul lor de marturie si limbajul corpului.In timpul interogatoriului contradictoriu,in timp ce avocatul apararii incearca sa puna la indoiala marturia dumneavoastra sau cel putin sa va submineze credibilitatea,interogatoriile juratilor'ulterioare procesului releva alt limbaj al corpului sau alte comportamente care pot slabi credibilitatea

martorilor(Van Rocklin,p.48).

Daca folositi un ton al vocii evaziv sau defensiv.

Daca pareti bolnav de lene sau nervos

Daca evitati contactul vizual

Daca incrucisati bratele defensiv pe piept

Daca folositi jocuri de cuvinte in loc de termeni comuni

Daca stati teapan

Daca priviti la avocat pentru asistenta in timpul interogatoriului contradictoriu

Daca faceti glume nepotrivite

Daca folositi de multe ori 'ah' sau 'uh'

Spre deosebire de acestea,juratii au observant ca urmatoarele comportamente sporesc credibilitatea:

Daca afisati un temperament constant in timpul interogatoriului direct sau contradictoriu

Daca nu va enervati si nu deveniti defensiv cand sunteti presat

Daca pareti relaxat si linistit

Daca sunteti placut si politicos

Daca mentineti contactul vizual cu avocatul si cu juriul

Daca nu sunteti afectat de intreruperi si obiectii

Rutledge(2000,p.60) observa:'Nu esti avocat-esti martor.Nu incerca sa ajuti acuzarea.Nu incerca sa-l contracarezi pe avocatul apararii.'Interogatoriul contradictoriu este de obicei cea mai dificila parte a marturiei.'Cel mai important scop al avocatului apararii este sa va distruga credibilitatea-sa va faca sa aratati ca si cum ati fi un.lucrator prost,sau un mincinos,sau ambele.Cum face asta?te ataca.te pacaleste.Iti arata ca e mai intelligent decat tine.Te face sa fii confuz.Te face sa fii frustrate.Te enerveaza.Iti examineaza cele mai vulnerabile caracteristici' (Rutledge,p.118).Cum fac astea sa se simta un ofiter de politie?

Van Rocklin(2005,p.46-47) sugereaza ca atunci cand ofiterilor li se da un test de asociere a cuvintelor si li se dau cuvintele avocat al apararii,'Exclamatiile abunda-sarpe,rechin,nevastui-ca,noroi,necinstit,inselator,mincinos si altele care nu pot fi tiparite.' Potrivit lui Van Brocklin,aceasta atitudine explica de ce un ofiter poate face o treaba competent in investigatie,de ce poate fi increzator si chiar si asa sa nu fie crezut de juriu.Daca juratii inteleg ca un investi--ga-tor se poarta defensiv,ei pot crede ca investigatorul nu marturiseste adevarul: 'Juratii cred ca nu-mai o persoana vinovata-o persoana care are ceva de asuns-se poarta defensiv.'Cheia este sa re-cunoasca aceasta tendinta si sa ramana profesional si obiectiv.

Avocatul apararii va incerca sa emita indoieli asupra marturiei dumneavostra directe intr-un efort de a castiga o achitare pentru acuzat.Cunoasteti metodele atacului pentru interogatoriul contradictoriu pentru a evita sa fiti prins in cursa.

In timpul interogatoriului contradictoriu avocatul apararii poate

Sa fie dezarmant de prietenos sau intimidant de agresiv.

Sa-ti atace credibilitatea si impartialitatea.

Sa-ti atace aptitudinile investigative.

Sa incerce sa forteze unele contradictii si incoerente.

Sa-ti puna intrebari de control sau sa te citeze in mod deliberat gresit.

Sa-ti ceara un raspuns simplu la o intrebare complex.

Sa foloseasca interogatoriul la foc automat.

Sa foloseasca tratamentul silentios.

Avocatul apararii poate fi extreme de prietenos,sperand sa te scoata din garda prin crearea aparentei ca interogatoriul este o discutie prieteneasca.Avocatul poate sa-ti laude aptitudinile investigative si sa te faca sa te mandresti sau sa arati o glorificare de sine care va lasa o impresie foarte proasta asupra juriului.Avocatul 'prietenos' al apararii poate de asemenea sa incerce sa te conduca spre a depune marturie despre probe despre care nu ai nicio cunostiinta personala. Aceasta greseala va fi imediat expusa si marturia dumneavoastra va fi afectata,daca nu chiar complet discreditata.

La extrema opusa se afla avocatul apararii care pare jignit de declaratiile pe care le faci si trece imediat la atac.acest tip de avocat pare foarte enervat si furios,ca si cum procesul este o denaturare a justitiei.O reactie naturala la o asemenea abordare este sa-ti exagerezi marturia sau sa-ti pierzi stapanirea,ceea ce si doreste de fapt avocatul apararii sa faci.daca te arati furios,juriul poate crede ca esti mai interest de obtinerea unei condamnari decat de a spune adevarul.este greu de obicei pentru juriu sa creada ca un acuzat bine imbracat,supus in sala de judecata este aceeasi persoana care,inarmata cu o arma,a jefuit un magazin si a asaltat cativa spectator.Mentineti-va demnitatea si impartialitatea,si aratati preocupare numai pentru fapte.

Credibilitatea marturiei dumneavoastra poate fi subminata in multe feluri.apararea poate incerca sa sunteti prejudiciat,aveti un caracter slab sau sunteti interesat numai sa vedeti persoana arestata de dumneavostra 'sacrificat'.Daca sunteti intrebat:'vreti ca acuzatul sa fie condamnat?' raspundeti ca sunteti acolo ca sa prezentati faptele si ca asteptati decizia instantei.Niciun caz contemporan nu a demonstat aceste atacuri prin interogatoriu contradictoriu asupra credibilitatii politiei mai eficiente decat in procesul privind crima comisa de O. J. Simpson.Apararea a avut succes in comutarea concentrarii de la chestiunea vinovatiei acuzatului si accentuarea directa a incompetentei investigatorilor.

Apararea poate de asemenea sa incerce sa demonstreze ca marturia dumneavostra este eronata pentru ca sunteti incompetent,nu detineti informatii,sunteti confuz,ati uitat fapte sau nu ati fi putut lua la cunostinta personal de faptele despre care vorbiti.Nu raspundeti la asemenea critici.Lasati marturia sa vorbeasca in locul dumneavostra.daca apararea critica referirea dumneavostra la notite,spuneti ca nu vreti altceva decat sa fiti précis.Aveti rabdare.Daca consiliul apararii devine excesiv de ofensiv,acuzarea va intervene.In schimb,acuzarea poate vedea ca apararea isi afecteaza propriul caz printr-un asemenea comportament si va permite avocatului apararii sa continue.

Avocatul apararii poate incerca in continuare sa forteze unele contradictii sau incoerente prin repetarea incontinuu a intrebarilor folosind cuvinte putin diferite.Repetati raspunsul dumneavostra anterior.Daca apararea sustine ca marturia dumneavostra nu coincide cu cea a altor ofiteri,nu va schimbati marturia.daca marturia dumneavostra este sau nu ca a lor este irelevant.Apararea o va ataca oricum.daca este exact la fel,apararea va pretinde o intelegere secreta.Daca este putin diferita,apararea va exagera asta pentru a convinge juriul ca diferentele

sunt asa de mari incat ofiterii nici macar nu depun marturie despre aceleasi circumstante.

O tactica comuna a avocatilor apararii pentru a distruge credibilitatea este sa incerce sa te faca sa te oblige in legatura cu ceva si apoi sa te faca sa admiti ca puteai sa te inseli in legatura cu acel aspect.Rutledge(2000,p.77) sugereaza ca daca avocatul te intreaba despre orice fel de masuratori pe care nu le-ai facut personal,cum ar fi distant,timpul,inaltimea,greutatea,viteza, varsta si altele asemenea,permiteti-va o deriva.Fie dati informatia cu aproximatie-de exemplu: 'se afla ola o distant de aproximativ 45 de picioare'-fie puneti raspunsul dumneavostra in paranteze.Parantezele furnizeaza o ordine-de exemplu:'era la o distanta intre 40 si 50 de picioare'.Nyberg(2006,p.22) afirma:'Ati putea fi intrebat ceva de genul :'De cate ori l-ati intrebat pe clientul meu daca stia unde se afla sotia sa?'Primul impuls este sa dai un numar,sa faci sa sune impresionant.Nu cadeti in cursa dand un raspuns ca acesta.Cel mai bun raspuns este:'N-am nicio idee.Nu mi-a trecut niciodata prin minte sa numar de cate ori am intrebat ceva pe cineva.In timpul unui interogatoriu,sunt mai concentrate pe ce spune cealalta persoana.'Aratati juriului ca sunteti un profesionist si ca scopul dumneavostra este sa spuneti adevarul.'

O alta tactica a apararii este sa foloseasca un ton acuzator atunci cand te intreaba daca ai vorbit cu altii despre caz s ice ti-au spus despre cum sa depui marturie.Asemenea acuzatii i-ar putea face pe ofiterii lipsiti de experienta sa se simta vinovati pentru ca ei stiu ca au vorbit despre caz cu multe personae.Deoarece tonul acuzator implica faptul ca acest lucru a fost incorect din punct de vedere legal,ofiterii ar putea raspunde ca nu au vorbit cu nimeni.Un asemenea raspuns este incorect pentru ca tu poti sa discuti despre caz inainte sa depui marturie. Simpla afirmatie ca ai discutat despre caz cu cateva persoane este o competenta oficiala,dar niciunul dintre ei nu ti-a spus cum sa depui marturie.

Daca consiliul apararii te intreaba daca ti-ai improspstat memoria inainte sa depui marturie, nu ezita sa spui 'da'.Ai fi un martor slab daca nu ai fi facut asta.Discutiile cu acuzarea,ofiterii si martorii si o revizuire a notitelor si a rapoartelor sunt in intregime adecvate.Te ajuta sa spui adevarul,principalul scop al marturiei.

Conducerea intrebarilor este o alta tactica a apararii.De exemplu,consiliul apararii poate intreba:'Cand l-ai lovit prima data pe acuzat?'Aceasta implica ca tu chiar l-ai lovit pe acuzat. Avocatilor apararii le place de asemenea sa puna intrebari despre care presupun ca ai depus deja marturie,cand de fapt nu ai facut asta.Daca esti citat gresit,atrage atentia consiliului apararii si apoi repeat faptele in legatura cu care ai marturisit.Daca nu-ti amintesti declaratia exacta,cere sa ti se citeasca din inregistrarile instantei.

Mai mult,consiliul apararii poate pune intrebari complicate si apoi sa spuna 'Raspundeti va rog cu 'da' sau 'nu''.Evident,la unele intrebari nu se poate da un raspuns asa de simplu.Cereti sa vi se descompuna intrebarea.Nicio regula nu cere sa se dea un raspuns specific.daca instanta nu va satisface cererea,raspundeti la intrebare asa cum va este adresata si lasati acuzarea sa clarifice informatiile prin reinterogarea directa.

Intrebarile la foc automat reprezinta inca o alta tactica pe care avocatii apararii o folosesc ca sa provoace raspunsuri nechibzuite.Nu lasati pasul avocatilor sa va grabeasca.acordati-va timp sa va ganditi la raspunsurile dumneavostra.

Nu fiti Indus in eroare de catre 'tratamentul silentios.'Avocatul apararii poate sa pastreze linistea pentru cateva secunde dupa ce raspunzi la intrebare.Daca aid at un raspuns complet,asteapta cu rabdare.Nu incerca sa umpli tacerea spunand lucruri de genul 'Cel putin asa imi amintesc' sau 'era ceva foarte apropiat de asta'.

O alta strategie frecvent folosita de catre avocatii apararii este sa pronunte in mod intentionat numele ofiterilor gresit sau sa li se adreseze cu un grad gresit.Aceasta este o incercarede a-l distrage pe ofiter.

Indiferent cat de atacata este marturia dumneavostra,tratati consiliul apararii cu acelasi respect cu care il tratati si pe procuror.Nu priviti consiliul apararii ca pe inamicul dumnea-vostra.Sunteti in instanta sa declarati faptele si sa spuneti adevaul.Marturia dumneavostra nu trebuie sa reflecte un prejudiciu personal sau animozitati,si ar trebui sa nu deveniti nervos sau provocat in fata consiliului apararii.trebuie sa dati dovada de professionalism.

Putini ofiteri sunt pregatiti pentru rigorile depunerii marturiei in fata instantei,chiar daca au fost instruiti in acest domeniu.Pana cand ofiterii nu au marturisit efectiv in instanta,nu pot intelege cat este de dificil.Pentru ca ofiterii de politie sunt de obicei martorii primari si totodata cei mai periculosi intr-un caz penal,avocatii apararii stiu ca trebuie sa produca confuzie,sa discrediteze sau sa distruga marturia ofiterilor.Cea mai buna marturie este precisa,de incredere si in acord cu faptele.Fiecare cuvant pe care il spune un ofiter este inregistrat si trebuie interpretat in sens invers si folosit de aparare.

O solutie pentru marturisirea in timpul interogatoriului contradictoriu este sa nu oferi NICIODATA voluntar o informatie.

In timpul interogatoriului contradictoriu,avocatul apararii poate pune intrebari numai despre subiectele ridicate de catre procuror in timpul examinarii directe.daca un investigator ofera voluntar informatii suplimentare,el sau ea pot deschide zone pe care acuzarea nu le-a prezentat si pentru care se poate sa nu fie pregatiti.

Obiectii de manipulare

Pe parcursul procesului apar trei tipuri generale de obiectii:

Obiectii la formularea intrebarii,argumentand ca intrebarea,in felul in care a fost formulate,ar un anumit scop,este speculative,argumentative,declara gresit factorii care apar ca probe,deduce factori care nu apar ca probe,este vaga si ambigua,repetitiva sau cumulativa sau induce in eroare.

Obiectii la continutul intrebarii,argumentand ca intrebarea este irelevanta,imateriala, incompetenta,se bazeaza pe zvonuri,are un fundament insuficient,pentru a raspunde este nevoie de o opinie inadmisibila sau este dincolo de scopul examinarii directe.

Obiectiile la raspuns inseamna ca fie sunt fara raspuns,fie este vorba de o opinie inadmisibila sau o declaratie inadmisibila din auzite.

Rutledge(2000,p.98-115) da urmatoarele sugestii pentru obiectiile de manipulare(retiparite cu permisiunea editorului):

Sunt cel putin 44 de obiectii standard in cadrul unui proces in majoritatea statelor.Noi vom vorbi numai despre cele doua care numara peste 90 de procente din problemele pe care le poate avea un ofiter care depune marturie:ca raspunsul tau este o concluzie sau ca nu este de fapt un raspuns.

Cum sa eviti concluziile.O modalitate este sa asculti formularea intrebarii.Trebuie sa stii ca avocatul iti cere sa speculezi cand isi incepe intrebarile cu aceste fraze cu incarcatura:

Ati crede ca.?

Presupuneti ca.?

Nu credeti ca.?

Nu cumva.?

Va imaginati ca.?

Nu ar fi corect sa presupunem ca.?

Nu vi se pare ciudat ca.?

Si cea pe care este cel mai probabil sa o auziti este:

Nu este posibil ca.?

O alta zona importanta a marturiilor conclusive este ceea ce eu numesc cititul gresit.Nu poti patrunde in interiorul mintii unei alte persoane.Aceasta inseamna ca nu stii cu siguranta-asa ca nu poti marturisi-ceea ce vede,aude,simte,gandeste sau vrea o alta persoana;si nu stii cu certitudine ce incearca sa faca cineva,sau de ce este capabil sa faca,sau daca este nervos,emotionat,tulnurat,speriat,furios,fericit,suparat,deranjat sau intr-un alt stadiu emotional care poate fi etichetat cu o concluzie.

Cum sa dati raspunsuri 'relevante'.Trebuie sa raspundeti numai la intrebarea care vi se adreseaza-nici mai mult,nici mai putin.assta inseamna ca trebuie sa fiti atent la cum este incadrata intrebarea.Trebuie sa raspundeti la o intrebare da-sau-nu cu 'da' sau 'nu'.

I:A efectuat testul alfabetic?

R:Da,de doua ori,dar de-abia a ajuns la 'G'.

Tot ceea ce este dupa 'da' este irelevant.Ofiterul a anticipat urmatoarele 3 intrebari si a oferit voluntar raspunsurile.El trebuia sa limiteze fiecare raspuns la cate o intrebare:

I:A efectuat testul alfabetic?

R:Da.

I:De cate ori?

R:De doua ori?

I:Cat de departe a ajuns corect prima data?

R:Pana la litera 'G'.

Pentru a evita obiectiile la marturia dumneavostra,evitati concluziile si raspunsurile irelevante. Raspundeti la o intrebare da-sau-nu cu 'da' sau 'nu'.

Incheierea marturiei dumneavoastra

Nu va ridicati pana cand nu sunteti informat sa faceti asta de catre consiliu sau de instanta. CDupa ce va ridicati,nu acordati o atentie deosebita acuzarii,consiliului apararii,acuzatului sau juriului.Intoarceti-va imediat la locul dumneavostra in sala de sedinte sau parasiti incaperea daca ati fost izolat.daca vi se spune ca s-ar putea sa fie nevoie de dumneavostra pentru o marturie suplimentara,ra,aneti disponibil.Daca vi se spune ca nu va mai fi nevoie de dumneavoastra, parasiti sala de sedinte si reluati-va activitatile obisnuite.Daca ramaneti dati impresia ca aveti un interes special in legatura cu cazul.

daca sunteti in sala de sedinte in momentul verdictului,nu aratati nici aprobare,nici dezaprobare ca rezultat.daca ati fost un martor credibil si ati spus adevarul,chiar daca ati castigat sau pierdut in instanta,v-ati facut treaba si nu ar trebui sa luati rezultatul personal.

Reclamantul trebuie anuntat despre dispozitia cazului.Pentru acest lucru este folosit frecvent un formular ca cel prezentat in Figura 21.4.

Sfaturi despre depunerea marturiei de la un investigator declarat 'ofiterul anului'

La inceputul textului v-a fost prezentat detectivul Richard Gautsch.El revine pentru a va oferi concluziile cartii,accentuand zonele pe care ar trebui sa va concentrati atunci cand marturisiti in sala de sedinte si furnizand exemple din unele dintre experientele sale in depunerea marturiei.

Chiar daca tot ce este in acest capitol este important,Gautsch accentueaza 3 zone importante:

Pregatirea.Cand depune marturie,un investigator nu ar trebui sa foloseasca raportul lui sau al ei ca un suport sau un scenariu.Ar trebui sa fie o retea sigura-utilizat cateo-data.Referirea constanta la un raport da juriului impresia ca nu cunoasteti cazul. Ofiterii ar trebui sa studieze rapoartele personale si rapoartele colegilor ofiteri inainte de a depune marturie.

Comunicarea.Trebuie sa intelegeti faptul ca doar o mica parte din comunicare o reprezinta cuvintele.Expresiile,conduit,personalitatea,infatisarea si multe altele sunt ceea ce foloseste juriul pentru a-si forma o opinie.Daca va asociaza cu politistul inca- patanat care le-a dat o amenda pentru ca au deposit cu 2 minle viteza legala,ei vor partiza cu acuzatul.

Credibilitatea.Daca juratii pun la indoiala credibilitatea dumneavostra,cazul este intr-un mare pericol.daca sunteti prins cu o minciuna,o exagerare sau o omisiune evident,de c ear trebui vreun jurat sa creada ceva din ce spuneti dumneavoastra?In procesul pentru crima al lui O.J.Simpson,un detective a mintit in legatura cu folosirea sau nu a defaimarilor rasiale.Chiar daca nu a avut nimic de-a face cu probele prezentate,o data ce si-a pierdut credibilitatea,marturia lui si-a pierdut valoarea si, intr-adevar,a produs un mare rai cazului acuzarii.

Detectivul Gautsch a fost nervos in noaptea anterioara primului sau proces important,mintea lui era plina de povesti ale avocatilor apararii sfasiind politisti in bucati in timpul interogatoriului contradictorial-povesti inflorite cu pricepere de colegi politisti-si de informatia ca o zi proasta de marturisire poate duce un caz spre esec.El avea motive intemeiate sa fie nervos,de vreme ce avocatul apararii in cazul respectiv avea reputatia proasta de a dezmembra rapoartele politistilor.El si-a studiat rapoartele finale de parca ar fi fost vorba de un examen final si a repetat raspunsurile la fiecare truc murder pe care un avocat al apararii l-ar putea arunca catre el.El nu avea de gand sa fie un politist prost pregatit referitor la raportul sau privitor la numele suspectului sau la locatia arestului.

El s-a asezat,a scanat sala de sedinte si a sperat ca vocea sa nu va ceda.Interogatoriul direct a mers fara accidente,dar stia ce va urma.Avocatul apararii a zambit si l-a salutat.Vocea sa era calma si linistotoare.Stia totul despre referintele detectivului si ca a primit gradul de detectiv la o varsta foarte frageda.tonul avocatului era complementar,si teama lui Gautsch de a fi sft in bucati a fost inlocuita cu un sentiment de importanta.A inceput sa-i placa interogatoriul contradictorial.

Majoritatea intrebarilor initiale au fost generale si cu un raspuns usor.Avocatul apararii a pus cateva intrebari despre nivelul de cooperarea al acuzatului.El a citat lucruri pe care clientul saiu le-a facut la cererea lor,inclusiv faptul ca a avut mainile tamponate pentru a se gasi reziduuri de praf de pusca.Gautsch a admis ca acuzatul a fost cooperant.

Notificarea cazului prin dispozitie.

Avocatul apararii a intrebat daca clientul sau a refuzat vreuna din cererile lor.Gautsch a facut pauza sa se gandeasca,iar avocatul apararii a adaugat repede:'I-ati cerut sa mai faca si altceva?'

I s-a parut lui Gautsch ca avocatul apararii il ajuta sa-si aminteasca ceva din raportul lui fara sa-l puna intr-o ipostaza ridicola.Apoi Gautsch si-a amintit:'O,da.El a acceptat sa fie supus unei testari la poligraf.'Avocatul apararii i-a multumit lui Gautsch si apoi s-a asezat.Procurorul s-a asezat usor in scaunul sau.Gautsch a fost pacalit prin faptul ca a spus juriului ca acuzatul a fost dispus sa se supuna unei testari de detectare a minciunilor-ceva ce nu a fost admis si un lucru pe care apararea nu ar fi putut sa-l prezinte fara ajutorul detectivului.De fapt,acuzatul s-a oferit sa fie supus testului,dar mai tziu a refuzat-ceva ce juriul nu a mai auzit.greseala lui a lasat juriului impresia ca acuzatul a fost testat la poligraf.Juriul a returnat ca verdict 'vinovat' pentru o pedeapsa mai mica si l-a facut pe Gautsch sa se intrebe ce rol a jucat greseala lui de pe banca in luarea deciziei.

Un alt avocat al apararii l-a invatat pe Gautsch o lectie mai valoroasa in timpul primului lui proces pentru un caz de crima-un caz descries la inceputul textului.Doi barbati au jefuit si au omorat un adolescent care lucre ca ingrijitor la o statie de benzina.Ei au castigat mai putin de 50 de dolari,dar au decis ca baiatul trebuie ucis pentru ca le-a vazut fetele.Ei l-au obligat sa intre in masina lor,i-au legat mainile si l-au dus la niste copaci izolati.L-au impuscat de noua ori si l-au lasat sa sangereze pana la moarte.Baiatul lipsea deja de o saptamana inainte de a-i gasi cadavrul. In timpul acelei saptamani,detectivul Gautsch a ajuns sa cunoasca familia baiatului ca fiind niste oameni extraordinary.El a plans atunci cand le-a dat vestea mortii fiului lor,

Detectivii experimentati nu lasa ca emotiile lor sa le influenteze profesionalismul.La varsta de 24 de ani,Gautsch era neexperimentat si emotive.Scena a fost haotica atunci cand o echipa de detective au invadat casa in care locuia unul dintre suspecti.Politistii au napadit pentru a asigura ''''locul si au controlat un grup de suspecti.Gautsch a infascat prima persoana pe care a putut pune mana si l-a lipit de un zid.El l-a recunoscut ca fiind unul dintre criminali.Cand Gautsch il tinea la zid,a simtit ca suspectul tremura.Gautsch l-a intrebat de ce tremura si el a spus ca l-au speriat.Gautsch l-a intrebat cat de speriat era baiatul cand l-au dus printre copaci.Suspectul a zambit si apoi a inceput sa rada nervos.In acel moment Gautsch a facut o greseala prosteasca,neprofesionala-l-a pocnit ca sa-i stearga zambetul de pe fata,satisfacandu-si nevoia de razbunare,dar primejduind intregul caz.

Detectivii l-au interogat pe suspect timp de mai multe ore.El a negat orice implicare in crima. In timpul unei pauze din interogatoriu,suspectul si detectivul Gautsch au fost lasati singuri in camera de interogatoriu.Aveau aceeasi varsta,si suspectul se simtea mai confortabil sa vorbeasca cu Gautsch.In cele din urma,el a marturisit crima.

Gautsch nu a inclus incidental cu pocnitul in raportul lui,dar acesta era permanent prezent in mintea sa.El a fost martorul cheie la proces,iar confesiunea a fost cea mai importanta proba.Avocatul apararii era unul dintre cei mai buni.El l-a chestionat metodic pe detectiv in legatura cu diferite aspect ale investigatiei,apoi a facut o pauza si a comutat butoanele legale. 'Detective,l-ai pocnit pe clientul meu inainte sa ti se confeseze?'

Inima lui Gautsch batea asa de tare incat era sigur ca toti o puteau auzi.Confesiunea,cazul si slujba lui erau pe punctual de a fi pierdute.Micul criminal era gata sa fie scos din incurcatura din cauza prostiei lui Gautsch.In sala de judecata era liniste.Juriul,procurorul,judecatorul,presa si familia victimei se holbau la el,asteptand raspunsul lui.De dragul justitiei,Gautsch s-a intrebat daca o minciuna ar fi facut cu adevarat rau.El s-a uitat direct in ochii avocatului apararii si a raspuns: 'Da domnule,am facut-o.'

Pentru un moment avocatul apararii s-a uitat perplex.El i-a mai pus cateva intrebari si s-a asezat.Procurorul era furios ca Gautsch neglijase sa impartaseasca aceasta informatie pagubitoare cu el.Din fericire,acuzatii au fost gasiti vinovati si condamnati la inchisoare pe viata.Dupa proces,avocatul apararii a cerut sa se intalneasca cu Gautsch in biroul procurorului.Gautsch a mers asteptand un fel de sanctiuni.In schimb,avocatul apararii i-a intins mana si l-a laudat pe Gautsch pentru ca a spus adevarul pe banca.Avocatul i-a spus ca spera ca Gautsch sa nege ca i-a lovit clientul.daca ar fi facut asta,avocatul era pregatit sa arate ca detectivul mintea si sa-i distruga credibilitatea in fata juriului.

Lectia care trebuie invatata este sa nu minti,sa nu exagerezi si sa nu infloresti niciodata marturia.este mai evident pentru un juriu decat iti poti imagina.O data ce iti pierzi credibilitatea,este aproape imposibil sa o mai recuperezi.Adevarul poate numai sa intareasca un caz bun.

Cea mai importanta regula pentru a diminua teama de a depune marturie in instant este sa spui intotdeauna adevarul.

Inainte de a depune marturie,trebuie scris raportul final si prezentat catre procuror.Raportul final contine:(1) plangerea;(2) raportul investigatiei preliminare;(3) toate rapoartele care urmeaza si care se afla in progres;(4) declaratii,admisiuni si confesiuni;(5) rapoarte de laborator; (6) fotografii,schite si desene si (7) un rezumat al tuturor probelor negative(dezincriminatorii). Calitatea continutului si a redactarii raportului influenteaza credibilitatea sa.

Procurorul este cel mai puternic oficial in sistemul de justitie.Se pune adesea intrebarea daca sa pui sau nu sub acuzare un caz.Unele cazuri nu sunt niciodata puse sub acuzare pentru ca plangerea este invalida,procurorul refuza cazul dupa revizuire,reclamantul refuza sa acuze,acu-zatul moare,acuzatul este in inchisoare sau in afara tarii si nu poate fi returnat sau nu exista probe si indicii.Daca se ia decizia de a duce cazul in instanta,este necesara o pregatire completa.pentru a pregati un caz pentru instanta,(1) revizuiti si evaluati toate probele,positive si negative,si lantul provenientei;(2) revizuiti toate rapoartele cazului,inclusiv transcrierile oricarei depozitii pe care ati dat-o;(3) pregatiti martorii;(4) scrieti raportul final si (5) tineti o conferinta anterioara procesului cu procurorul.Concentrati-va pe dovedirea elementelor infractiunii si stabilirea identitatii acuzatului.

Inainte de proces,tineti o conferinta cu procurorul pentru a revizui toate probele si a discuta punctele tari si punctele slabe ale cazului si linia probabila a intrebarilor acuzarii si apararii.

Un proces penal incepe cu selectia juriului.Cand instanta decide,acuzarea si apararea isi tin expunerile de deschidere.Acuzarea,atunci cand isi prezinta cazul,este urmata de catre interogatoriu contradictoriu al apararii.Apoi isi prezinta cazul apararea,urmata de interogatoriul contradictoriu al acuzarii.Apoi urmeaza marturiile combatante si subcombatante.Dupa expune-rile de incheiere ale acuzarii si apararii,judecatorul instruieste juriul,care se retrage apoi sa delibereze asupra verdictului.cand se ajunge la un verdict,sala este reconvocata si este citit verdictul.Daca acuzatul este gasit vinovat,judecatorul stabileste pedeapsa sau o data pentru stabilirea ei.

'Castigul' pentru un investigator care depune marturie este de a-si dovedi credibilitatea.aceasta inseamna sa evite declaratiile inadmisibile,inclusiv opinii,concluzii,vorbe auzite,comunicatii privilegiate si declaratii despre caracterul si reputatia acuzatului.Pentru a prezenta efectiv marturia,vorbiti clar,ferm si cu expresivitate;raspundeti la intrebari direct,si nu oferiti informatii voluntare;faceti pauze scurte inainte de a raspunde,referiti-va la notitele dumneavoastra daca nu va amintiti detaliile exacte;admiteti calm atunci cand nu stiti un raspuns;admiteti orice greseala pe care o faceti in marturie;evitati jargoanele politienesti,sarcasmul si umorul;si,mai presus de toate,spuneti adevarul in intregime,asa cum il cunoasteti.Faceti referire la notitele dumneavoastra daca sunteti nesigur de anumiti factori,dar nu va bazati pe ele excesiv;aceasta va da impresia ca nu sunteti pregatit pentru caz si prin urmare va slabi valoarea marturiei dumneavoastra. Elementele nonverbale importante includ imbracamintea,contactul vizual,postura,gesturile, ma-nierele,densitatea cuvintelor,tonul vocii si expresiile faciale.

Strategii pentru depunerea marturiei in instanta includ (1) organizarea;(2) provocarea apararii sa va dea sansa sa va faceti explicat;(3) sa fiti neconditional si (4) sa nu folositi pretexte.Antici- pati tacticile folosite de obicei de avocatii apararii in timpul interogatoriului contradictoriu.Ei pot fi dezarmant de prietenosi sau intimidant de agresivi;va pot ataca credibilitatea si impartialitatea;

va pot ataca aptitudinile investigative;vor incerca sa forteze contradictii si incoerente;va vor pune intrebari inductive sau va vor cita intentionat grasit spusele;vor solicita un raspuns de 'da' sau 'nu' la o intrebare complex;vor folosi interogatoirul la foc automat sau vor aplica 'tratamentul tacerii.'O solutie pentru a marturisi in timpul interogatoriului contradictorial este sa nu oferiti NICIODATA informatii voluntar.Pentru a evita obiectiile la marturia dumneavoastra, evitati concluziile si raspunsurile irelevante.Raspundeti la intrebarile da-sau-nu cu 'da' sau 'nu'.

Daca sunteti bine pregatit,cunoasteti faptele si le prezentati asa cum au fost cu adevarat si profesional,v-ati indeplinit rolul in promovarea cauzei justitiei.Dispozitia unui caz trebui notificata reclamantului.

Raportul final

Am indeplinit toate criteriile pentru un raport eficient?(vezi Capitolul 3)

Am curpins toate informatiile relevante?

Am inclus titluri de capitol?

Am corectat documentul de greseli de continut si erori de redactare?

Pregatirea pentru marturie

Au fost toate rapoartele revizuite?

Au fost toate rapoartele organizate pentru prezentarea catre procuror?

Au fost localizate toate probele si facute disponibile pentru instanta?

Au fost toate probele examinate de catre laboratoare competente si au fost obtinute rezultatete?Sunt disponibile copii ale rapoartelor?

Au fost extinse toate pistele cunoscute?

Au fost propuse avocatului acuzarii atat informatiile negative,cat si cele positive?

Au fost propuse toate informatiile privind arestul?

A fost pregatita o lista a martorilor?Adresele acestora?Numerele de telefon?

A fost asamblat raportul final?Contine copii ale rapoartelor investigatorilor?fotografii?schite?probe?rapoarte de laborator?rapoarte de examinare medicala?declaratii?confesiuni?harti?alte informatii pertinente?

Au fost revizuite transcrierile depozitiilor?

A fost tinuta o conferinta anterioara procesului la cabinetul procurorului?

Au fost reinterogati toti martorii?au fost toti anuntati in legatura cu ora si data procesului?

A fost cineva desemnat sa duca probele in instanta?

Au fost indepartate din agenda dumneavoastra notitele necesare pentru depunerea marturiei?

Este infatisarea dumneavoastra personala profesionala?

Negocierea argumentata a devenit foarte controversata in multe state,si unele state au eliminat-o ca parte a procesului acuzarii.este aceasta negociere buna sau rea?

Stirile media pot afecta deciziile juriului si ale instantei prin publicarea informatiilor despre un caz criminal inainte sa ajunga la judecata.poate politia sa refuse sa dea informatii presei daca facand asta poate primejdui cazul in instanta?Cat de semnificativ afecteaza o asemenea publicitate procesul?

sar trebui procesele penale sa fie televizate?Care sunt avantajele si dezavantajele?

Care este rolul investigatorului in pregatirea unui caz pentru a ajunge in instanta?Cum coopereaza investigatorul cu procurorul pentru a spori prezentarea in fata salii de judecata?

Imaginati-va ca pregatiti un raport final pentru acuzare.Ce materiale ar trebui sa includeti?Cum ar trebui sa le organizati pentru a arata continuitatea investigatiei dumneavoastra si modul in care ati strans probe referitoare la elementele acuzatiilor aduse?

Daca ati fi acuzat de crima,ati prefer un proces cu sau fara juriu?

Exista un sistem mai bun decat sistemul cu juriu?

O achitare inseamna ca investigatorul a esuat?

Cat de predominant credeti ca este 'sa depui marturie mincinoasa'(sa nu spui adevarul) in randul ofiterilor de aplicare a legii?

daca ar trebui sa depuneti marturie intr-un caz important,in ce v-ati imbraca?

Internet

Selectati unul dintre urmatorii termeni cheie:martor expert,redactarea raportului in sistemul de aplicare a legii,depunerea marturiei.Gasiti un articol relevant pentru scrierea raportului cu acuzatii si a marturiei in instanta pentru a il schita si a-l discuta cu clasa.

Criminalitatea si probele in actiune

Selectati unul dintre cele trei scenario criminale si inregistrati-va pentru transferul dumneavoastra.Terminalul dumneavoastra mobil de date(MDT) va va intia si va va pune la curent cu datele cazului.Pe parcursul cazului,veti deveni ofiter de politie,detectiv,avocat al apararii.ofiter de prevenire si ofiter de patrulare pentru a conduce cercetari interactive.Fiecare caz se deblocheaza pe masura ce raspundeti la punctele de decizie.Conexiunea inversa pentru fiecare variant de raspuns este cuprinsa intr-un pachet de informatii,inclusiv definitii de termeni,adrese web,si documentatie importanta.Sergentul este disponibil in anumite momente sa te ghideze,site-ul web de resurse online va ofera o varietate de informatii si trebuie sa va asigurati ca va luati notite in agenda intimpul declaratiilor video ale suspectilor si in momentele cheie de pe parcurs(aceste notite pot fi salvate,printate sau trimise prin e-mail).Practica Judiciara va va testa abilitatea de a colecta,transporta si analiza probe de la locul faptei.La sfsitul cazului,poti vedea cat de bine ai raspuns la fiecare punct decisional si sa te alaturi Forumului pentru discutii pe baza cazurilor postmortem.Apeleaza la CD si foloseste aptitudinile pe care le-ai dobandit in acest capitol pentru a solution un caz de crima.

Referinte

Gardner,Thomas J.,si Anderson,Terry M.Criminal Evidence:Principles and Cases,5^th

ed.Belmont,CA:Wadsworth Publishing Company,2004

Grossi,dave.'tactics for Testimony;Surviving the Witness Stand.' Law Officer Magazine,

august 2007,p.32-36.

Jetmore,Larry F.'Investigative report Writing.' law Officer Magazine,februarie 2008,

p.26-30.

Kruger,Karen J.'The Police Officer as Expert Witness,'The Police Chief,iunie 2005,p.10-11.

Moore,Carole.'Taking the Stand,'Law Enforcement Technology,iulie 2005,p.76-84.

Neubauer,david W.America's Courts and the Criminal Justice System,8^th ed. Belmont,

CA:Wadsworth Publishing Company,2005.

Nyberg,Ramesh.'How to Testify in Court.' Police,aprilie 2006,p.18-22.

Rutledge,devallis.Courtroom Survival:The Officer's Guide to Better testimony.Belmont,

CA:Wadsworth Publishing Company,200.

Rutledge,Devallis.'Courtroom Conduct,'Police,iunie 2004,p.70-72.

Rutledge,Devallis.'The Crime-Charging Gap.'Police,aprilie 2008,p.70-71.

Van Brocklin,Valerie.'Winning Courtroom Confrontations;A New Approach to Training,'

The Law Enforcement Trainer,aprilie/mai/iunie 2005,p.44-49.

Cazuri citate

Brady v. Maryland U.S. 83(1963)

Daubert v. Merrell-Dow Pharmaceuticals,Inc.,509 U.S. 579(1993)

Giglio v. United States U.S. 150(1972)

Pennsylvania v. Ritchie U.S.39(1987)

Weatherford v. Bursey U.S. 545(1977)