Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice




Acasa » referate » psihologie psihiatrie » sociologie
Libertatea morala si libertatea interioara

Libertatea morala si libertatea interioara




LIBERTATEA MORALA SI LIBERTATEA INTERIOARA

Omul este inzestrat cu ratiune si vointa , ceea ce-l face apt de a-si propune obiective , scopuri , finalitati pe care sa doreasca sa le realizeze . De asemenea , orice om poate descoperi o serie de obstacole care sa-l impiedice sa faca acest lucru .

Legile naturii , cele sociale , ceilalti oameni , accidentele , sunt tot atatea potentiale oprelisti ce-l pot impiedica pe om sa actioneze ca o fiinta libera .

Omul poate afla daca fortele ostile pot fi dominate de el sau inlaturate, pentru a deveni liber, sau nu pot fi anihilate . Intr-o asemenea situatie el poate gasi solutii concrete in ambele cazuri .

In asemenea cazuri conceptia despre libertate decurge din conceptia filosofica despre om ca un “ eu ”, ca o personalitate de sine statatoare , care vrea sa realizeze ceva in viata sa , deci sa fie liber .

Uneori , omul constata ca exista piedici in calea dorintelor si aspiratiilor sale ce il pot opresa, strivi, il pot impiedica in totalitate sa-si implineasca obiectivele fixate .


Intr-o asemenea situatie omul poate sa renunte la acele obiective pe care stie sigur, sau a aflat ca nu si le poate infaptui . Omul isi poate dori fericire, putere, cunoastere, dar poate constata ca nu si le poate transforma in realitate, si atunci ca sa evite un sentiment de infrangere, de esec sau de irosire, decide sa-si fixeze scopuri pe care stie ca le poate atinge, care-i sunt accesibile .

Totul se produce atunci printr-o manevra de retragere a omului in sine, in forul sau psihic interior, in granitele eului sau.

Acel for interior este format din ratiunile, sentimentele , starile, convingerile proprii, intr-un cuvant, sufletul propriu, interior . In acest loc unii oameni se simt bine, siguri, neopresati de ceilalti, sau cel mai bine, se simt pur si simplu in siguranta, protejati de factorii opresivi din afara lor .

Omul represat de o serie de factori perturbatorii si potrivnici din afara sa, se poate replia in sinele sau pentru a descoperi aici posibilitati concrete de realizare a acelor scopuri si aspiratii pentru care el insusi are forte interioare, proprii, pentru a le rezolva . Se detaseaza constient de altii, de ceilalti, de factorii negativi si opresivi din mediul sau natural, social de existenta .

Eul sau devine un loc de refugiu, dar un loc sigur , si aceasta situatie nu este echivalenta cu o renuntare la scopurile sale , ci cu o acordare a acestora la propriile potente creative .

Aceasta retragere in citadela interioara a eului nu este conceputa ca o renuntare totala la libertate individuala, ci ca o alta modalitate, mai lesne de realizat pentru ca omul sa acceada totusi la libertate .

In istoria dezvoltarii societatii, oamenii au gandit si despre o asemenea libertate care echivaleaza cu o retragere deliberata , constienta in interiorul fiintei psihice, pentru a descoperi acolo forte necesare realizarii unor scopuri accesibile, realizabile .

Astfel filosofia antica, stoica, inteleptii budisti, ascetii, anahoretii, sihastrii au scapat de o serie de factori negativi, de oprelisti exterioare eului, de jugul societatii sau al opiniei publice printr-un proces deliberat de transformare interioara, in urma caruia

s-au detasat de valorile lumii exterioare, pe care au parasit-o pentru a ramane, izolati si independenti, liberi in marginile ei si invulnerabili la atacurile ei .

In plan macrosocial toate formele de izolationism politic, de autorhie economica, de autonomie, ( v. Cuba sau Romania din perioada de dinainte de 1989 ) nu sunt straine de aceasta atitudine de independenta fortata .

Profesorul de filosofie politica I. Berlin , preciza ca aceasta repliere a omului fie in interiorul sau, fie al unei secte, al unei economii planificate, a unui teritoriu rupt de lume, pe motiv ca aici fortele exterioare nu mai au nici un efect, rezulta din nevoia de securitate a omului, fie ca individ, fie ca fiinta sociala traitoare in comunitate .

In istoria filosofiei doi mari ganditori, unul anticul Epictet, sclav si filosof , in modernitate I. Kant ( 1724 – 1804 ) filosof german au gandit ca sfantul Ambrozie, care sustinea ca “un intelept, chiar sclav, este liber, iar un rege fiind prost, ramane tot sclav“ , adica neliber . Intelepciunea este aici echivalenta cu libertatea .

In asemenea conceptii filosofice indivizii sunt liberi nu pentru ca isi suprima dorintele, ci pentru ca rezista la ele, nu se lasa dominati de ele . Immanuel Kant a fost unul dintre filosofii care au sustinut aceasta acceptiune a libertatii individuale, ca forta a eului de a se opune unor aspiratii , tentatii, dorinte care nu au un continut moral pozitiv .

Individul dominandu-si dorintele devine liber in raport cu cel care se lasa dominat de ele .Sun liber in masura in care persoana mea nu este aservita de nimic ce tine de forte pe care nu le pot controla si sunt liber si atunci cand rezist la dorinte irealizabile . Aceste doua acceptiuni ale libertatii, interioare si morale au jucat, spune I. Berlin in lucrarea “ Patru eseuri asupra libertatii “ un rol esential atat in politica cat si in etica in lumea contemporana, si in modul nostru de a concepe libertatea .

Asemenea puncte de vedere asupra libertatii, cu toate limitele lor, constituie un punct castigat de om impotriva servitutii, manipularii prin populism, prin “ binele “ general, sau prin despotism bine intentionat , care considera ca stie mai bine ce este bine pentru individ, decat individul insusi .

La adapostul incalcarii acestor acceptiuni ale libertatii individuale s-au dezvoltat in istoria umana forme subtile sau unele grotesti de aservire a individului si de privare a sa de libertate in numele unor forte exterioare individului “ bine intentionate “ .



I.Kant exprima acest lucru intr-o idee ce-i apartine si anume ca : “ Nimeni nu ma

poate sili sa fiu fericit in felul sau “ .

Primii filosofi utilitaristi, Helvetius si Bentham, sau altii ca liderul bolsevic N. Buharin sustineau ca nu trebuie sa ne opunem tendintei oamenilor de a fi sclavii propriilor lor pasiuni, dorinte, ci, dimpotriva, sa ne servim de acest fapt, pentru a-i guverna , manipula ca pe niste fiinte fara individualitate si personalitate proprie, fara vointa proprie, tocmai pentru a le vrea binele pe care ei singuri nu sunt in stare sa-l afle .

In realitate, asemenea conceptii au condus la societati in care oamenii sunt aserviti, manipulati si nu condusi, in care esenta umana este negata, tocmai pentru ca oamenii sunt tratati ca mijloace pentru realizarea scopurilor impuse lor, sunt degradati si nu liberi, nu sunt ganditi ca vointe autonome cu scopuri proprii, ci incapabili de a-si fixa acele scopuri care sa le procure un bine propriu .

I.Kant a atras atentia asupra libertatii morale sub forma ideei ca omul nu trebuie folosit niciodata ca mijloc, ci el este intotdeauna, sau ar trebui sa fie scopul fundamental si al actiunii sociale si al celei individuale .

Individul este valoarea fundamentala a societatii , vointa lui autonoma si actiunea sa libera. Oamenii spune Kant trebuie sa fie scopuri in sine si nu mijloace, pentru ca libertatea morala sa existe .

Toate formele de ingerinta, de amestec si interventie in viata oamenilor, incercarea de a-i modela impotriva vointei lor, dupa un tipar colectiv impus, de a le controla gandirea, sensibilitatea, vointa, de a-i indoctrina , nu sunt prin urmare decat o negare a libertatii individuale in numele asigurarii securitatii si binelui general .

Nazismul, stalinismul, comunismul ca regimuri politice totalitare ii asigurau pe oameni ca le apara drepturile si interesele generale, ca le asigura securitatea si prosperitatea, sacrificandu-le in mod samavolnic libertatea individuala, natura interioara a eului, si dreptul de a decide si alege in functie de vointa proprie .

In favoarea libertatii morale, interioare, politice doi din marii si prestigiosii ganditori moderni J.J.Rousseau ( 1712 – 1778 ) si I.Kant ( 1724 – 1804 ) au elaborat conceptii filosofice care constituie esenta liberalismului modern, a umanismului liberal, moral si politic, a individualismului liberal democratic, capitalist .

Filosofia lui Kant si a stoicilor antici promoveaza ideea ca exista in om , o adevarata fortareata interioara a spiritului sau, care il face pe acesta sa poata rezista indoctrinarii sau servitutii fata de forte exterioare eului individualizat .

La I. Kant forta lui Dumnezeu asupra omului este inlocuita cu idealul unei existente rationale, individuale care-l face pe om sa poata fi condus numai de ratiunea, de vointa sa, fara a depinde de ceva irational sau de factori perturbatori din exterior .

Autonomia vointei este suverana in conceptia lui I.Kant despre libertatea umana morala, care inseamna a actiona liber, independent de factori exteriori vointei, si nu de a fi actionat de acestia impotriva vointei proprii . A ma elibera de pasiuni ca : ura, dragostea, conformismul, teama inseamna a ma elibera de un fel de despotism, aservire, de ceva ce imi scapa de sub controlul propriei ratiuni, si a fi dominat de irational .

Consecintele actelor noastre nu sunt fara importanta atunci cand ele nu stau sub controlul ratiunii noastre, dar ele pot fi nocive si pentru noi si pentru ceilalti .

Ganditorul solitudinii interioare si al libertatii morale desfide lumea exterioara cu dependentele la care ea ne obliga si ne invata emanciparea de ele si de lucruri, prin a trai in eul nostru interior, autonom si liber .

In acest “ exil interior “ pe care eu insumi mi l-am provocat acced la o libertate deosebit de reala si de valoroasa, aceea a eului meu , a vointei mele . Am putea spune ca o asemenea conceptie filosofica participa si ea la traditia individualismului liberal, specific intregii societati capitaliste moderne si contemporane bazate pe initiativa, competitie si creativitatea individului, ca agent esential social .

De asemenea trebuie sa precizam ca inteleptul se retrage in citadela interioara a eului sau, de regula atunci cand lumea exterioara este nedreapta, neinteresanta, despotica . In acest context spune J.J.Rousseau “ este cu adevarat liber, cel care doreste ceea ce poate realiza si realizeaza ceea ce doreste “. Intr-o lume in care individul cauta libertatea, dreptatea, fericirea, bunastarea, protectia si nu si le poate afirma, sau caile sale de actiune in vederea obtinerii lor ii sunt obstructionate, atunci apare tentatia de a se retrage in eul sau interior .Un exemplu istoric ni-l ofera Grecia antica a stoicilor, in care democratiile polisurilor decad in fata despotismului macedonean centralizat, impus mai ales de cuceririle lui Alexandru Macedon .



La fel la Roma dupa infrangerea republicii . In asemenea momente pot aparea filosofii ce propun oamenilor recluziunea in interiorul vietii eului . Astfel de conditii social – politice, economice si culturale pot genera sisteme filosofice care sustin ca pentru a fi liber trebuie sa intelegi si sa accepti deliberat necesitatea, sa devii intelept prin a invata sa nu doresti ceea ce nu poti avea , sau sa rezisti unei dorinte printr-un efort rational de autocontrol, de autocenzura moral – volitiva .

I.Berlin crede ca o asemenea filosofie nu este una a libertatii reale a eului, ci una a resemnarii, acceptarii unei libertati iluzorii, sau a unei libertati impuse de imprejurarile nefavorabile ale vietii sociale in care individul traieste .

De exemplu, ascetismul drastic al inteleptilor orientali, a fost sigur, crede filosoful politic citat, o reactie la despotismul marilor autocratii si s-a dezvoltat, mai ales in perioadele in care indivizii puteau fi pusi in situatia de a fi oprimati, umiliti, tratati cu cruzime, sau cu total dezinteres, de cei ce aveau puterea . De multe ori in asemenea autocratii, individul in sine nu avea nici o valoare, el putand fi oricand anihilat, daca interesele de stat o cereau .

In asemenea conditii oprimante, omul a descoperit solutia libertatii ca retragere in sine, ca ponderare rationala a scopurilor sale, sau ca renuntare la acelea pe care oricum nu si le putea realiza datorita factorilor sociali nefavorabili, exteriori .

Libertatea, eliberarea individului traitor intr-un mediu neliberal, nedemocratic, autoritar, despotic, consta in apelul la ratiune, in limitarea dorintelor, in autocunoastere, in retragerea in sine, pentru a gasi forte necesare existentei si in conditii sociale neprielnice .

Libertatea interioara si cea morala, a omului care-si pastreaza bunatatea, loialitatea, generozitatea si in conditii sociale negative, este una in antiteza cu libertatea politica, extrovertita, sociala .

I.Berlin considera ca negarea ascetica, deliberata a unor obiective si scopuri umane care sunt defavorizate de mediul ambiant al individului poate fi un exemplu de forta morala, de integritate, dar e greu de inteles ca o forma concreta de existenta a libertatii .

Daca ducem acest rationament stoic despre libertatea eului introvertit, intelept, pana la capat, pot ajunge, spune I.Berlin , la ideea ca sinuciderea ma elibereaza total de orice ingerinta si de orice factor exterior neprielnic libertatii eului . Sinuciderea ar putea capata acceptiunea de libertate interioara totala, in care individul s-a eliberat de toti factorii exteriori opresanti, coercitivi, constrangatori, potrivnici vointei autonome a individului .

Sau, asa cum sustinea A. Schopenhauer eliberarea totala si-o afla individul uman doar prin moarte .

Anglia sau Statele Unite nu au adoptat niciodata o asemenea filosofie a libertatii, dimpotriva, ele au adoptat o filosofie a libertatii individuale sub forma de actiune economica, politica, administrativa, financiara concreta, pragmatica, fiindu-le straina conceptia despre o libertate interioara sau expres morala .

Renuntarea eului la lupta cu obstacolele exterioare, cu conditiile oprimante si retragerea in sine, resemnarea, intelepciunea nu constituie pentru ele vreo forma de libertate, si cu atat mai putin actiuni ce ar spori, extinde libertatea individuala .

Filosoful german I.Kant este adept al ideei ca in esenta sa omul este o fiinta rationala, morala, adica o fiinta capabila sa-si prescrie norme, reguli, legi care sa reglementeze relatiile omului cu sine, cu altii, cu societatea . Aceste norme si reguli formeaza legea morala pe care individul rational si-o poate impune siesi devenind astfel una cu vointa autonoma, independenta in raport cu factorii exteriori coercitivi, constrangatori .

Libertatea morala este proprie omului ca fiinta rationala sub aspect practic, adica in comportamentul sau fata de sine si fata de altii .

Daca de legile naturii omul nu se poate elibera , emancipa, pentru ca ele nu depind de el, de ratiunea sau vointa sa , pe cele morale le elaboreaza chiar el, ele sunt creatia insasi a omului, si le poate insusi prin educatie si prin efort propriu de intelegere si le poate aplica in viata sa ca fiind ale sale .



Kant ne spune ca in planul vietii morale, omul isi afla “ adevarata libertate “ pentru ca in acest plan el este legislatorul, creatorul si impunatorul legii morale, si dependenta sa de aceasta lege este dependenta fata de sine, de propria-i creatie a vointei sale autonome .

Ca fiinta morala individul isi impune siesi reguli si legi create de propria lui ratiune si care sunt in conformitate cu vointa sa autonoma, tocmai de aceea in postura de fiinta morala omul este liber ca individ .

Departe de a fi incompatibila cu autoritatea, libertatea morala devine practic identica cu ea , si in ea individul isi exprima propria sa autoritate fata de sine insusi . Nu ma obliga cineva din exterior, ci ma oblig eu din interior, sa respect legea morala in conduita mea practica .

A fi liber in conceptia lui I.Kant inseamna a te supune deliberat, ca fiinta autonoma, legii morale a datoriei, pe care tu, omul , ai creat-o pentru a-ti reglementa propria conduita fata de tine si de ceilalti .

A fi liber moral inseamna, dupa I.Kant a te comporta astfel din proprie vointa incat sa nu-i tratezi pe ceilalti oameni, si nici pe tine ca mijloc pentru realizarea vreunui scop, ci numai ca pe un scop in sine .

Toate actele omului trebuie sa-l slujeasca pe omul insusi ca scopul suprem, veritabil al intregului comportament al acestuia . Daca toti oamenii se manifesta liber dupa aceasta lege, atunci vom trai intr-o societate favorabila libertatii , in care nu vom fi niciodata reprimati, umiliti, nesocotiti sau chiar anihilati, distrusi .

O astfel de libertate morala ce-i obliga pe indivizi sa se comporte conform rationalitatii si nu irationalitatii, conform vointei lor autonome, si nu opresate este o conditie fara de care libertatea umana sociala nu poate exista si functiona .

Consideram ca desi aceste acceptiuni folosofice ale libertatii, una ca retragere, introversiune a individului in eul sau, iar cealalta ca o conduita morala autoimpusa din interiorul eului si nu impusa din afara lui , nu sunt neaparat niste veritabile expresii ale libertatii in planul practic, pragmatic al vietii, ele sunt demne de luat in seama pentru subtilitatea si pentru semnificatia lor protectoare asupra omului .

Daca omul traieste de atatea ori sub incidenta necesitatilor diverse, a mediului social, nu de putine ori fie dominat de nedreptate, de opresiuni, de prejudecati, de influente negative, de ingerinte abuzive, de ilegalitati si inechitati , atunci recluziunea, introvertirea in sine pot lua forma unei minime, dar benefice libertati .

Intelepciunea autentica, desi nu este o valoare umanista identica cu libertatea si nici nu este mereu indispensabila acesteia, poate fi gandita absolut intotdeauna ca pozitiva pentru libertate .

O libertate individuala mereu straina intelepciunii, masurii in comportament, in judecarea lucrurilor si a oamenilor, bunei cuviinte , acceptarii deliberate a unor reguli de conduita, precizarii unor scopuri realiste este libertinaj, este sfidare a unei ordini specifice unui mod uman , rational , moral de a fi .

Intelepciunea , echlibrul interior , stabilitatea psihica, masura sunt benefice unei libertati individuale constructive si aducatoare de satisfactii majore pentru indivizi si pentru societatea ce-i cuprinde pe acei indivizi .

De asemenea o libertate individuala in afara unei morale a binelui, a unei legi a datoriei asumate constient, de a te comporta in virtutea unor reguli morale bazate pe respectul de sine, dar si de altul, poate foarte lesne degenera intr-un comportament abuziv, dominator, necontrolat, distructiv chiar .

Libertatea individuala nu sufera nici o afectiune dinspre intelepciune, masura, autocontrol de sine, rationalitate, vointa autonoma exprimata sub auspiciile legii morale a datoriei ce face din om valoarea suprema a vietii .

Credem ca o libertate a individului in afara acestor exigente este nociva, generatoare de anarhie, dezordine si coruptie sociala .







Politica de confidentialitate


.com Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 SCHITA DE PROIECT DIDACTIC GEOGRAFIE CLASA: a IX-a - Unitatile majore ale reliefului terestru
 PROIECT DIDACTIC 5-7 ani Educatia limbajului - Cate cuvinte am spus?
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 Proiect - masurarea si controlul marimilor geometrice

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 LUCRARE DE LICENTA CONTABILITATE - ANALIZA EFICIENTEI ECONOMICE – CAI DE CRESTERE LA S.C. CONSTRUCTIA S.A TG-JIU
 Lucrare de licenta sport - Jocul de volei
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 PROIECT ATESTAT MATEMATICA-INFORMATICA - CALUTUL INTELIGENT
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM








Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu