Neamurile rromilor

Neamurile rromilor

Daca in capitolul "Configuratia istorica, sociala si lingvistica a colectivitatiilor de rromi din Romania" se prezinta evolutia istorica a subgrupurilor de rromi, precum si clasificarea acestora dupa varii criterii, de la cel istorico-juridic la cel socio-lingvistic, capitolul de fata isi propune prezentarea situatiei contemporane, criteriul fundamental fiind acela socio-ocupational.

Rromii se impart in mai multe neamuri / vite / natii. In cultura traditionala a rromilor, notiunea de neam nu se refera la inrudirea de sange, ci la gruparea rromilor dupa urmatoarele elemente comune: meseria traditionala, structurile de organizare sociala, obiceiurile de familie si sarbatorile calendaristice.

Principalele neamuri de rromi din Romania sunt:

- boldena (boldeni / florari) - rromi care, pe vremuri, se ocupau cu confectionarea florilor artificiale pentru coroane, coronite, jerbe, iar astazi vand flori si se ocupa cu negustoria in general;

- caramidari / caramizari - rromi care, traditional, se ocupau de confectionarea caramizilor din lut nearse (chirpici), proveniti din ursari, vatrasi si rudari;

- fierari - rromi care, traditional, se ocupau cu prelucrarea fierului, inclusiv cu feroneria si lacatuseria, confectionau unelte din fier, legau carute in fier si potcoveau cai;

- gabora (gabori) - rromi unguri, vorbitori de limba maghiara, asezati mai ales in Transilvania si Banat, care, traditional, se ocupa cu tinichigeria, dar astazi fac si comert ambulant cu covoare, cuverturi, obiecte casnice;

- xoraxané (turci) - rromi turci musulmani, vorbitori de limba turca, profund influentati de cultura turca, asezati mai ales in Dobrogea;

- xanotara (spoitori) - rromi care, pe vremuri, se ocupau cu spoitul sau cositorirea vaselor din metal, iar astazi recupereaza metale feroase si neferoase;

- kïkavara (caldarari) - rromi a caror meserie traditionala este prelucrarea aramei / cuprului, din care fac cazane, caldari, tavi, ibrice;

- lautari - rromi muzicieni, mai ales instrumentisti, proveniti mai ales dintre ursari si vatrasi;

- lovara (lovari) - rromi unguri, vorbitori de limba maghiara, asezati mai ales in Transilvania si Banat, care se ocupau, in trecut, cu geambasia / negustoria de cai;

- rićhinara (ursari) - rromi care, pe vremuri, se ocupau cu "umblatul" cu ursul, apoi, prin reconversie profesionala, au devenit fierari (prelucreaza fierul), pieptanari (prelucreaza osul si cornul si confectioneaza piepteni si alte obiecte din os si corn), ciurari (prelucreaza pieile de animale si confectioneaza ciururi si site) si lautari;

- rromungre (romungre) - rromi unguri, vorbitori de limba maghiara, profund influentati de cultura maghiara, asezati mai ales in Transilvania si Banat;

- rudari - rromi care, in majoritatea lor, si-au pierdut limba materna si cultura rromani traditionala, sunt profund influentati de cultura romaneasca si se ocupa cu prelucrarea lemnului, confectionand linguri, fuse, furci, albii, mobilier, impletituri din nuiele;

- rupunara (argintari) - rromi care, traditional, se ocupa cu prelucrarea argintului si aurului si fac in special bijuterii si alte obiecte de podoaba;

- vatrasi - rromi asimilati / aculturati, sedendarizati cu multa vreme in urma, care si-au pierdut limba materna si cultura rromani traditionala si sunt profund influentati de cultura romaneasca.