PLANUL NATIONAL ANTI-SARACIE SI PROMOVAREA INCLUZIUNII SOCIALE (H.G. NR. 829/31.06.2002)

Societatea romaneasca se afla mai mult decat oricand intr-un punct crucial. Trebuie simultan sa facem fata efectelor distructive ale unor puternice seisme social-economice ale ultimei jumatati de secol, agravate de replicile lor tarzii, dar si sa relansam un proces de dezvoltare pentru a deveni o societate moderna, competitiva, cu un grad ridicat de coeziune sociala, care reprezinta in fapt obiectivul comun al intregii constructii europene, in care tara noastra s-a angajat cu toata dedicarea. Daca trecutul este obsedant prin valul de probleme enorme pe care le-a generat, viitorul preseaza pentru o constructie sociala rapida pe noi liniamente. Strategia corecta nu este de a rezolva mai intai problemele trecutului si apoi sa ne ocupam de constructia viitoare. Este mult mai productiv sa absorbim problemele mostenite in procesul constructiei societatii viitoare.

Strategia pe care o prezentam aici nu este un simplu plan de actiune impotriva saraciei, ci un program de constructie sociala in directia realizarii unei societati europene, ca obiectiv comun al intregului continent. Filozofia ei nu este aceea de a ajunge din urma, ci de a construi impreuna.

Saracia si excluziunea sociala in contextul societatii romanesti

Saracia a fost o preocupare constanta a societatii romanesti, sfasiata mereu intre aspiratiile de aliniere cu societatile vest-europene dezvoltate si mostenirea de subdezvoltare.

Saracia pentru Romania nu a reprezentat in primul rand un cost al dezvoltarii, ci mai degraba un produs al subdezvoltarii. Solutia nu putea fi cautata in constituirea unui sistem mai bun de suport al celor saraci, ci in procesul global de dezvoltare social-economica a tarii, prin insusirea institutiilor europene de varf si perfectionarea intregului corp al societatii. Nu este intamplator ca daca ar trebui sa selectam ideea forta care a simbolizat cea mai productiva orientare din prima jumatate a secolului XX este aceea de reforma economica, sociala si culturala. Complementar, Romania a construit activ, plasandu-se in primul esalon al dezvoltarii europene, elementele unui sistem complex de securitate sociala.

Urmatorii 40 de ani de experienta comunista au stat tot sub semnul unui efort, chiar daca prost orientat, de dezvoltare: o societate moderna, productiva, in care saracia urma sa fie complet eradicata, in principal ca rezultat al dezvoltarii si doar in secundar prin masuri de securitate sociala. Ca atare, nu este intamplator ca saracia nu a reprezentat in sine o prioritate a regimului socialist. Ea urma sa fie absorbita, in masura in care exista, de procesul unei dezvoltari social-economice fundate pe principiile socialiste.

Daca in primele decenii, socialismul a reusit sa produca o anumita prosperitate destul de echitabil distribuita, in ultimul deceniu, esecul modelului socialist ceausist a reimpins masiv populatia in saracie si disperare.

Tranzitia a fost insotita de o explozie a saracirii si de accentuarea dramatica a proceselor de excluziune sociala.

Primii ani ai tranzitiei au ignorat si ei problema saraciei, politica sociala fiind bazata tot pe o paradigma a dezvoltarii, dar de data aceasta axata pe privatizare si restructurare. Saracia parea a reprezenta mai degraba un cost social inevitabil al tranzitiei, iar concentrarea excesiva a atentiei asupra ei, o piedica in cale unei tranzitii eficace. Ca parte a procesului de reconstructie, s-a depus un efort important pentru reforma sistemului de securitate sociala, simultan cu preocuparea de a mentine cheltuielile publice sociale la un nivel cat de scazut cu putinta, pentru a nu impiedica reforma economica.

Problema a fost pusa in atentia publica mai degraba datorita cercetarii stiintifice. Institutul de Cercetare a Calitatii Vietii a lansat din 1992 cercetari extensive asupra fenomenului. Preocupari importante in acest domeniu s-au dezvoltat si la Institutul de Cercetari Stiintifice al Ministerului Muncii si Protectiei Sociale si la Institutul de Cercetari Economice. In anii urmatori, Banca Mondiala a lansat si ea un program de analiza a saraciei. Incepand cu 1995, Comisia Nationala de Statistica a initiat un larg program de estimare a veniturilor si consumului populatiei si, pe aceasta baza, de analiza a configuratiei saraciei.

In 1998, la initiativa si cu suportul reprezentantei PNUD in Romania, s-a constituit sub patronajul Presedintelui tarii Comisia de Prevenire si Combatere a Saraciei, care a adoptat Strategia de prevenire si combatere a saraciei. Strategia analiza configuratia fenomenului, formula directii si principii generale de actiune, urmand a fi convertita intr-un Plan guvernamental de actiune. Acest lucru insa nu s-a mai intamplat, guvernarea fiind prinsa in problemele sale imediate mult mai presante. In fapt, problema absorbtiei saraciei nu a devenit o prioritate nici pentru guvernarea 1997-2000.

Guvernarea produsa de alegerile de la sfarsitul lui 2000, in contextul optiunii sale social-democrate, a relansat problema. Pe de o parte, ea a initiat o larga gama de programe de suport social. Pe de alta parte, in aprilie 2001 a constituit Comisia Guvernamentala Anti-Saracie si Promovare a Incluziunii Sociale, al carei produs este si acest Plan National Anti-Saracie si Promovare a Incluziunii Sociale (PNAinc). Situatia economica extrem de dificila mentine restrictii severe in relansarea programelor sociale. O economie bolnava preseaza continuu asupra resursele bugetare sever limitate, pentru mentinerea ei in functie si eventuala sa relansare.

Contextul international

La Summit-ul Mileniului privind rolul Natiunilor Unite in secolul 21 din septembrie 2000, 147 sefi de state si de guverne, intre care si Romania a fost reprezentata, au adoptat Declaratia Mileniului.

Unul dintre obiectivele Declaratiei Mileniului este "eradicarea saraciei si a foamei extreme", iar tinta este injumatatirea, intre 2000 si 2015, a procentului persoanelor al carui venit este sub un dolar pe zi.

In contextul acestei strategii, Rapoartele asupra Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului, atat la nivel national, cat si international, sunt considerate a fi instrumente importante. Romania este in proces de a elabora un asemenea raport, care va fi integrat in raportul mondial al Secretarului General din 2005.

Contextul integrarii europene

Acest Plan National de Actiune se plaseaza in mod special in contextul optiunii ferme de integrare europeana.

In ultimii ani, odata cu accentuarea preocuparii pentru componenta sociala, Uniunea Europeana a lansat un program comun de lupta impotriva saraciei si de promovare a incluziunii sociale, ca instrument central al constructiei sociale comune.

La intalnirea de la Lisabona a Consiliului European s-a formulat pentru Uniune un nou obiectiv strategic pentru deceniul urmator:

Sa ajunga cea mai competitiva si dinamica economie din lume, bazata pe cunoastere, capabila de crestere economica sustenabila, cu locuri de munca mai multe si mai bune si cu o coeziune sociala mai ridicata.

Pentru a realiza acest obiectiv, Consiliul European a decis asupra unei strategii cu trei componente esentiale:

sa promoveze tranzitia la o economie competitiva bazata pe cunoastere si o societate informationala pentru toti

sa modernizeze modelul european, sa investeasca in oameni si sa promoveze incluziunea sociala

sa sustina o crestere economica sanatoasa.

Ca un prim pas in realizarea acestei optiuni strategice, la Summit-ul de la Nisa din decembrie 2000, cele 15 state membre au cazut de acord sa elaboreze pana in iunie 2001 Planuri Nationale de Actiune de combatere a saraciei si promovare a incluziunii sociale (NAPinc) pentru 2 ani. S-a cerut totodata Comisiei sa monitorizeze implementarea agendei sociale si sa pregateasca anual un raport al progreselor realizate. La sfarsitul anului 2001, Comisia europeana a elaborat un Program de Actiune al Comunitatii avand ca obiectiv operational o reducere importanta a saraciei:

reducerea proportiei celor care traiesc sub pragul de saracie de la 18% in prezent la 15% in 2005 si la 10% in 2010 si injumatatirea saraciei copiilor pana in 2010.

Din acest punct de vedere, Planul romanesc anti-saracie se inscrie pe liniamentele Strategiei Uniunii Europene, intentia sa fiind de a reprezenta totodata un instrument important in procesul de integrare.

PNAinc ca instrument al procesului de dezvoltare sociala

Planul National Anti-Saracie si Promovare a Incluziunii Sociale este realizat dupa modelul stabilit de Consiliul European in 2000 pentru planurile nationale ale tarilor Uniunii Europene, dar luand in considerare caracteristicile specifice ale Romaniei ca tara in tranzitie.

PNAinc reprezinta un element de sprijin, speram cu o contributie importanta, al unei noi practici de guvernare: de la administrarea problemelor curente, la programe de dezvoltare sociala planificata.

PNAinc este conceput a avea urmatoarele functii:

Un instrument de constientizare colectiva a problemelor societatii romanesti si a directiilor constructiei sociale; al dezvoltarii culturii actiunii anti-saracie si de promovare a unei societati incluzive.

Promovarea unui concept articulat de politica sociala, cristalizat intr-un numar de principii fundamentale.

Un plan de actiune globala, multisectoriala (pe principalele sectoare ale vietii sociale), multinivelare (nivel national, judetean, local) de prevenire / absorbtie a saraciei si excluziunii sociale si de promovare a incluziunii sociale. PNAinc este conceput ca un instrument de actiune globala, care sa stimuleze articularea planurilor de actiune sectoriale si locale

Ofera un cadru de referinta pentru implantarea in intreaga activitate publica a obiectivului dezvoltarii unei societati prospere si incluzive.

Un instrument de monitorizare a eforturilor guvernamentale de prevenire / absorbtie a saraciei si de promovare a incluziunii sociale.

PNAinc ca un instrument deschis

Prin adoptarea sa, Guvernul isi manifesta vointa ca acest Plan sa devina un instrument permanent al guvernarii.

Forma actuala a Planului exprima inevitabil starea capacitatilor colective de sustinere a unui asemenea program global, de o mare complexitate. Este firesc ca in aceasta faza, Planul sa balanseze intre principii si directii generale de actiune si obiective care doar intr-o mica masura au putut fi operationalizate.

Planul National Anti-Saracie si Promovare a Incluziunii Sociale este conceput ca un proces deschis. Implementarea sa va fi monitorizata in mod continuu (informari trimestriale si rapoarte anuale).

Pe baza acestei monitorizari, luand in considerare noile situatii care vor aparea, Planul va fi imbunatatit permanent. In decembrie 2004 se va prezenta un raport asupra implementarii PNAinc in perioada 2002-2004. Acest raport va constitui o baza pentru revizuirea Planului de Actiune de catre noua guvernare, luand in calcul atat experienta acumulata cat si propriile obiective.

Complementaritatea PNAinc - planuri / strategii / programe sectoriale

PNAinc se concentreaza pe un set de obiective globale si sectoriale de importanta strategica in zona sa de actiune.

El este situat intr-o pozitie de complementaritate cu planurile / strategiile / programele sectoriale elaborate deja de diferite institutii guvernamentale sau aflate in curs de elaborare. Intentia PNAinc este sa ofere pe de o parte o viziune strategica globala, iar pe de alta parte un spatiu de "dialog continuu" cu planurile / strategiile / programele sectoriale.

Unul dintre obiectivele cruciale ale PNAinc, care urmeaza a fi un punct esential al monitorizarii, este stimularea includerii in strategiile sectoriale a obiective specifice de prevenire / absorbtie a saraciei si promovare a incluziunii sociale.

PNAinc ca rezultat al unui proces consultativ extins

In elaborarea Planului au fost antrenati experti din sistemul guvernamental, reprezentanti ai partenerilor sociali (Patronat, sindicate, organizatii nonguvernamentale), specialisti din mediul academic. Diferitele forme ale Planului au fost discutate cu membrii CASPIS, in cadrul organismelor guvernamentale (trei runde de consultari), in CES cu reprezentantii patronatului si sindicatelor, cu specialisti din universitati si institute de cercetare. In toate ministerele relevante Planul a fost supus discutiei in Comisiile de Dialog Social in vederea implementarii sale.

Implementarea PNAinc

Implementarea PNAinc se va realiza prin insusi procesul progresiv de operationalizare a sa.

Implementarea se va realiza printr-o serie de actiuni distincte:

Incorporarea principiilor, directiilor si obiectivele sale in programele de actiune sectoriale, transsectoriale, in planuri judetene si, in perspectiva, la nivelul comunitatilor locale. Prin aceasta se va obtine si o operationalizare mai avansata.

Sustinerea constituirii de comisii anti-saracie si promovare a incluziunii sociale la nivel judetean si a elaborarii unor PNAinc judetene si chiar locale.

Monitorizarea implementarii obiectivelor sale, inclusiv a operationalizarii acestora in contexte particulare si incorporarii in strategiile si planurile sectoriale.

Implementarea Planului va oferi totodata o modalitate de testare a lui.

Criterii de performanta a PNAinc

Criteriul ultim de performanta este: PNAinc devine un instrument efectiv al guvernarii de proiectare si realizare a dezvoltarii sociale. Indicatorul esecului sau va fi faptul de a fi ignorat, "uitat" in sertarele guvernului.

Monitorizarea continua a dinamicii proceselor sociale care fac obiectul Planului si a implementarii sale de catre organismele guvernamentale ofera un criteriu solid de performanta.

Elaborarea si implementarea unor PNAinc judetene si locale reprezinta un alt criteriu important de performanta.

O prima testare a PNAinc va fi realizata in exercitiul comun UE/ Romania, care va incepe in partea a doua a acestui an, de elaborare a unui Memorandum comun de incluziune sociala (Joint Inclusion Memorandum).

Structura PNAinc

PNAinc are trei sectiuni:

I.         Planul global de prevenire si absorbtie a saraciei si promovare a incluziunii sociale

II.       Componentele sectoriale ale Planului National Anti-Sararcie si Prevenire a Incluziunii Sociale

III.     Analiza situatiei actuale

Planurile sectoriale au fost elaborate in colaborare cu ministerele/ organismele guvernamentale responsabile de domeniile respective. Ele contin obiective de prevenire si absorbtie a saraciei si excluziunii sociale, specifice sectorului respectiv. Marea majoritate a acestor obiective sunt deja incluse, intr-o forma mai mult sau mai putin explicita, in strategiile/ planurile organismelor guvernamentale responsabile. Formularea distincta a acestor planuri sectoriale are ca intentie stimularea unei mai bune focalizari a tuturor organismelor guvernamentale pe realizarea obiectivelor globale ale PNAinc. 

In anexa (Sectiunea III-a) se gaseste o analiza a configuratiei saraciei si excluziunii sociale in Romania actuala si o evaluarea a politicilor anti-saracie in perioada 1990-2001.