Planificarea și regulamentele de urbanism

Planificarea și regulamentele de urbanism.

Planificarea teritoriala (spatiala) reprezinta activitatea de armonizare a structurilor teritoriale, prin managementul dezvoltarii teritoriale si coordonarea impactului teritorial al politicilor sectoriale.

Legea nr. 350/2001 distinge intre documentatiile de amenajare a teritoriului, care cuprind propuneri cu caracter director, si documentatiile de urbanism, care cuprind reglementari operationale, ce se exprima in planurile de urbanism, Regulamentul general de urbanism, Regulamentul-cadru de urbanism pentru Rezervatia Biosferei Delta Dunarii si regulamentele locale de urbanism.

Documentatiile de urbanism se refera la localitatile urbane si rurale si reglementeaza utilizarea terenurilor si conditiile de ocupare a acestora cu constructii. Ele transpun la nivelul localitatilor propunerile cuprinse in planurile de amenajare a teritoriului national, zonal si judetean. Legea prevede expres ca documentatiile de urbanism au caracter de reglementare specifica si stabilesc reguli ce se aplica direct asupra localitatilor si parti din acestea pana la nivelul parcelelor cadastrale.

Caracterul tehnic al planurilor si regulamentelor, nevoia asigurarii unor cerinte minime de calitate si interoperabilitate, lipsa de experienta in materie si/sau numarul relativ redus de specialisti in domeniu au impus adoptarea de catre autoritati a unor "reglementari tehnice' sub forma unor ghiduri metodologice si continut cadru pentru principalele documente de urbanism. In prezent constituie documentatii de urbanism:

a) Planul urbanistic general (PUG) si regulamentul local aferent acestuia;

b) Planul urbanistic zonal (PUZ) si regulamentul local aferent acestuia;

c) Planul urbanistic de detaliu (PUD).

1.1. Planificarea de urbanism

Planurile urbanistice reprezinta instrumentul principal de planificare a utilizarii terenurilor si ocuparii acestora in localitatile rurale si urbane.

Planul urbanistic generat - PUG

Are deopotriva un caracter director (specific documentatiilor de amenajare a teritoriului) si unul de reglementare (operationala) (specific documentatiilor de urbanism) ceea ce arata rolul sau de intermediar, de preluare directa si transpunere la nivelul celorlalte planuri urbanistice a obiectivelor planurilor de amenajare a teritoriului national, zonal si judetean. El "reprezinta principalul instrument de planificare rationala, constituind baza legala pentru realizarea programelor si actiunilor de dezvoltare' - art. 46 alin. (1).

Fiecare unitate administrativ-teritoriala are obligatia sa isi intocmeasca si sa isi aprobe Planul urbanistic general, care se actualizeaza periodic la cel mult ani. PUG cuprinde reglementari pe termen scurt, mediu si lung la nivelul intregii unitati administrativ-teritoriale de baza. Din prima categorie fac parte cele privind: stabilirea si delimitarea teritoriului intravilan in relatie cu teritoriul administrativ a) localitatilor, stabilirea modului de utilizare a terenurilor din intravilan, zonificarea functionala in corelatie cu organizarea retelei de circulatie, delimitarea zonelor afectate de servituți publice, modernizarea si dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare, stabilirea zonelor protejate si de protectie a monumentelor istorice si a siturilor arheologice reperate, zonele care au instituit un regim special de protectie, prevazut de legislatia in vigoare, formele de proprietate si circulatia juridica a terenurilor, precizarea conditiilor de amplasare si conformare a volumelor construite, amenajate si plantate, zonele de risc natural delimitate si declarate astfel, zone de risc datorate unor depozitari istorice de deseuri. Pe termen mediu si lung prevederile sale vizeaza aspecte precum: evolutia in perspectiva a localitatii, directiile de dezvoltare functionala in teritoriu, traseele coridoarelor de circulatie si de echipare prevazute in planurile de amenajare a teritoriului national, zonal si judetean, zonele de risc natural delimitate si declarate, lista principalelor proiecte de dezvoltare si restructurare, stabilirea si delimitarea zonelor de interdictie temporara si definitiva de construire, delimitarea zonelor in care se preconizeaza operatiuni urbanistice de regenerare urbana.

PUG se elaboreaza in baza strategiei de dezvoltare a localitatii si se coreleaza cu bugetul si programele de investitii publice ale localitatii. in vederea implementarii prevederilor obiectivelor de utilitate publica. Prin plan se identifica zone pentru care se pot institui reglementari ce nu pot fi modificate prin planuri urbanistice zonale sau planuri urbanistice de detaliu si de la care nu se pot acorda derogari, dintre care fac parte, in mod obligatoriu, zonele asupra carora este instituit un regim special de protectie prevazut in legislatia in vigoare. Aceste reglementari "se formuleaza cu claritate" in Regulamentul local de urbanism aferent PUG.

In vederea unei utilizari coerente si rationale a teritoriului localitatilor, zonele sau parcelele cu coeficienti de utilizare aterenului (CUT) cu valoare mai mare de 4 se stabilesc numai prin PUG si regulamentul local aferent.

Legea prevede conditii speciale in vederea realizarii PUG pentru intravilan; astfel, el se intocmeste in format digital, pe suport grafic, la scari 1/1.000 - 1/5.000, dupa caz, iar in format analogic, la scara 1/5.000. Suportul topografic al planului de ansamblu al unitatii administrativ-teritoriale este la scara 1/25.000, furnizat de oficiile de cadastru si publicitate imobiliara. Actualizarea suportului se poate face de catre autoritatile administratiei publice locale interesate, cu conditia avizarii acestuia de catre oficiile de cadastru si publicitate imobiliara, pe baza masuratorilor sau pe baza ortofotoplanurilor.

In acelasi context al regimului Planului urbanistic general, se cuvine mentionat ca, potrivit art. 43 alin. (2) din Legea nr. 350/2001, incepand cu data de 1 ianuarie 2011, localitatile cu statut de municipiu sau de oras au obligatia sa detina Planul de amenajare a teritoriului zonal periurban ca documentatie de fundamentare a intocmirii PUG.

2. Planul urbanistic zonal - PUZ

In consens cu functia pe care o indeplineste, are caracter de reglementare specifica detaliata si asigura corelarea dezvoltarii urbanistice complexe cu prevederile PUG a unei zone delimitate din teritoriul localitatii.

Legea il defineste drept ..instrumentul de planificare urbana de reglementare specifica, prin care coordoneaza dezvoltarea urbanistica integrata a unor zone din localitate, caracterizate printr-im grad ridicat de complexitate sau printr-o dinamica urbana accentuata' - art. 47 alin. (1). PUZ asigura corelarea programelor de dezvoltare urbana integrata a zonei cu PUG si reglementeaza conditiile de amplasare a investitiilor, indiferent de natura lor sau de beneficiar.

El cuprinde reglementari asupra zonei referitoare la organizarea retelei stradale, organizarea arhitectural-urbanistica in functie de caracteristicile structurii urbane, modul de utilizare a terenurilor, dezvoltarea infrastructurii edilitare, protejarea monumentelor istorice si servituti in zonele de protectie ale acestora s.a.

Stabilirea zonelor pentru care se intocmesc planuri urbanistice zonale obligatorii se face de regula in PUG. In orice caz, elaborareaPUZ este obligatorie pentru zonele centrale ale localitatilor, zonele protejate si de protectie a monumentelor, a complexelor de odihna si agrement, a parcurilor industriale, a parcelarilor. Asadar, cel putin implicit, legea distinge intre PUZ obligatorii si altele facultative.

Ca o reactie impotriva excesului de "urbanism derogatoriu', in urma modificarilor și completarilor aduse Legii nr. 350/2001 prin O.G. nr. 27/2008, aprobata cu modificari și completari prin Legea nr. 242/2009, s-au stipulat doua interdictii:

a) cea de a modifica PUZ pentru zone protejate prin alte PUZ care trateaza parti din acestea, prin excepție fiind admise doar modificari - care pot fi stabilite prin PUD (numai cu privire la distantele fata de limitele laterale si posterioare ale parcelei) sau prin PUZ elaborate pentru zone ale unei unitati teritoriale de referinta (cu obligația de a asigura unitatea, coerenta si confortul urban atat ale zonei de studiu, cat si ale teritoriului invecinat) - care nu altereaza caracterul general al zonei - art. 47 alin. (5), si

b) cea de a modifica, prin PUZ sau PUD, reglementarile instituite prin PUG (care trebuie formulate cu claritate in RLU aferent), pentru zonele asupra carora este instituit un regim special de protectie, de la care nu se pot acorda derogari - art. 46 alin. (5) - (6).

Planul urbanistic de detaliu - PUD

Are exclusiv caracter de reglementare specifica, prin care se asigura conditiile de amplasare, dimensionare, conformare si servire edilitara a unuia sau mai multor obiective, pe una sau mai multe parcele adiacente, in corelare cu vecinatatile imediate.

El cuprinde reglementari cu privire la asigurarea accesibilitatii si racordarea la retelele edilitare, permisivitatii si constrangerii urbanistice privind volumele construite si amenajarile, relatiile functionale si estetice cu vecinatatea, compatibilitatea functiunilor si conformarea constructiilor, amenajarilor si plantatiilor s.a.

De mentionat ca PUD se elaboreaza numai pentru reglementarea amanuntita a prevederilor stabilite prin PUG si PUZ sau pentru stabilirea conditiilor de construire

PUG si PUZ in zona coastei maritime.

In scopul protejarii si conservarii diversitatii biologice, peisagistice si fizice, a zonei de coasta a Marii Negre, prin Legea nr. 597/2001 s-au stabilit unele masuri speciale privind urbanismul.

Astfel, pe teritoriul romanesc al coastei se delimiteaza o zona de interdictie temporara de construire, generata de linia de coasta, pana la aprobarea planurilor urbanistice generale si zonale, astfel:

a) in directia marii, pana la izobata de 2 m;

b) in directia uscatului, pe o latime masurata la orizontala de 300m - art. 1.

Noile PUG si PUZ sau cele actualizate vizand zona vor cuprinde si urmatoarele elemente:

a) linia de coasta,

b) linia de tarm,

c) tarmul,

d) plaja marii,

e) zona tampon,

si vor fi avizate in mod obligatoriu de Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului.

1.1.5. Documentatiile de urbanism derogatorii.

Elaborarea si adoptarea unor documentatii de urbanism derogatorii sunt permise in legislatia romaneasca in anumite conditii, urmandu-se procedura specifica si in privinta anumitor componente ale acestora.

Scopul unei asemenea interventii este acela de a se obtine noi planuri urbanistice zonale si de detaliu, derogatorii de la regimul urbanistic initial si care sa permita emiterea unei autorizatii de construire in conditiile date.

Astfel, potrivit art. 32 din Legea nr. 350/2001, asemenea derogari (modificari) pot interveni in cazul in care, prin cererea pentru emiterea certificatului de urbanism, se solicita o modificare de la prevederile documentatiilor de urbanism aprobate pentru zona respectiva, sau daca conditiile specifice ale amplasamentului ori natura obiectivelor de investitii o impun. Decizia in aceasta privinta apartine autoritatii publice locale, și este exprimata prin certificatul de urbanism. Cererea poate fi respinsa "in mod justificatˮ, iar in caz admitere, dupa caz:

a) va solicita elaborarea unui PUZ, numai in baza unui aviz prealabil de oportunitate intocmit de catre structura specializata condusa de arhitectul-sef si aprobat de catre primarul localitații, respectiv primarul general al municipiului Bucuresti, prin care se stabilesc: teritoriul care urmeaza sa fie reglementat prin PUZ, categoria/categoriile functionala/functionale a/ale dezvoltarii si eventualele servituți, precum și reglementarile obligatorii sau dotarile de interes public necesare, sau

b) va solicita elaborarea unui PUD.

Dupa aprobarea PUZ sau, dupa caz, a PUD, se poate intocmi documentatia tehnica in vederea obtinerii autorizatiei de construire - art. 32 alin. (3).

In incercarea de a restrictiona utilizarea modificarilor si evitarea abuzurilor prin recurgerea la acestea, in detrimentul interesului urbanistic general, legea stabileste urmatoarele reguli:

- noua documentatie de urbanism, cuprinzand interventia solicitata, poate fi aprobata numai dupa o perioada de cel putin 12 luni de la data aprobarii documentatiei de urbanism initiale - art. 32 alin. (4),

- modificarile reglementarilor din PUG posibile in situatia in care se solicita și admite elaborarea unui PUZ sau, dupa caz, a unui PUD, sunt:

a) prin PUZ se stabilesc reglementari noi cu privire la: regimul de construire, functiunea zonei, inaltimea maxima admisa, coeficientul de utilizare a terenului (CUT), procentul de ocupare a terenului (POT ), retragerea cladirilor fata de aliniament si distantele fata de limitele laterale si posterioare ale parcelei,

b) prin PUD se stabilesc reglementari noi numai cu privire la distantele fata de limitele laterale si posterioare ale parcelei - art. 32 alin. (5),

c) modificarea, prin PUZ elaborate pentru zone ale unei unitati teritoriale de referinta , a reglementarilor aprobate prin PUG sau prin PUZ trebuie sa asigure unitatea, coerenta si confortul urban, atat ale zonei de studiu, cat si ale teritoriului invecinat, iar coeficientul de utilizare a terenului (CUT) propus de noua reglementare nu il va putea depasi pe cel aprobat initial cu mai mult de 20%, o singura data - art. 32 alin. (6),

d) in cazul in care, din ratiuni de dezvoltare urbanistica temeinic fundamentate, este necesara depasirea acestui coeficient de utilizare a terenului, numai din initiativa autoritatii administratiei publice locale competente se va proceda la elaborarea unui plan urbanistic zonal pentru o suprafata prestabilita, care poate fi delimitata prin avizul de oportunitate, in functie de caracterul omogen al zonei, functiune, regim de inaltime si infrastructura existenta, finantarea noii documentatii de urbanism putand fi facuta din fonduri publice, in conditiile legii, sau de catre persoane fizice ori juridice interesate, iar responsabilitatea coordonarii realizarii documentatiilor de urbanism si a continutului acestora intrand integral in sarcina autoritatii publice locale competente - art. 32 alin. (7).

1.1.6. Concluzii.

Regimul juridic actual al elaborarii si adoptarii documentatiilor de urbanism are un evident caracter tranzitoriu, in care coexista reminiscente ale viziunii de abordare anterioare a materiei si elemente apartinatoare perspectivei noi. aferente integrarii in UE, marcat major de conjunctura realitatilor socio-economice si actiunea grupurilor de interese.

Astfel, de exemplu, insuficienta mijloacelor financiare si materiale ale anumitor autoritati locale a determinat ca legea sa permita ca initiativa elaborarii documentelor de amenajare a teritoriului si de urbanism sa apartina, nu numai colectivitatilor locale, prin autoritatile deliberative si executive ori Guvernului, ci si persoanelor fizice sau juridice "interesate in amenajarea teritoriului si in dezvoltarea localitatilor' (art. 50 din Legea nr. 350/2001), in ciuda denuntarii caracterului dubios al conditiilor in care acesta se exercita si solicitarilor adoptarii mijloacelor legale de control public aferent. De asemenea, in acelasi context, legea permite ca, pentru desfasurarea unor activitati comune de amenajare a teritoriului si de urbanism, pentru realizarea unor obiective de interes general consiliile judetene se pot asocia sau, dupa caz. pot colabora, cu persoane juridice sau fizice din tara sau din strainatate in scopul atragerii de fonduri suplimentare. Folosind insa parghiile finantarii, in multe cazuri, aceste persoane fizice sau juridice reusesc sa-si impuna interesele proprii, in detrimentul intereselor generale ale urbanismului, situatie care a dobandit chiar dimensiuni de fenomen. Deschiderea astfel a posibilitatii manifestarii unui "urbanism privat' afecteaza chiar natura acestor instrumente de gestionare spatiala a teritoriului "in interesul colectivitatilor care il folosesc, in concordanta cu valorile si aspiratiile societatii si cu cerintele integrarii in spatiul european" (art. 2 alin. (1) din Legea nr. 350/2001.

Ca o reminiscenta a "controlului public totalˮ asupra domeniului, legislatia actuala conserva si rezerva un rol important semnarii documentatiilor de urbanism si amenajarii teritoriului de catre "profesionisti calificati in domeniu", cu drept de semnatura, inscrisi in Registrul Urbanistilor din Romania, institutie publica autonoma, activitate cu un pronuntat caracter forma] si speculativ financiar.

Aceasta situatie aminteste de vechea conceptie, in prezent depasita a documentatiilor elaborate de "hommes d'art", care exercita o activitate liberala pentru autoritati publice si care este totodata inadecvata la dimensiunea colectiva'a optiunilor facute prin planurile urbanistice si regulamentele de urbanism rezultand din intersectia actiunii pluralitatii de actori.

1.2. Regulamentele de urbanism

Legislatia romaneasca in vigoare prevede existenta unui Regulament general de urbanism (R.G.U.) - sistem de norme tehnice, juridice si economice care sta la baza elaborarii planurilor de urbanism, precum si a regulamentelor locale de urbanism - , a regulamentelor locale de urbanism: pentru intreaga unitate administrativ-teritoriala, aferente Planului urbanistic general, sau pentru o parte a acesteia, aferente Planului urbanistic zonal, care cuprind si detaliaza prevederile P.U.G. si ale P.U.Z. referitoare la modul concret de utilizare a terenurilor, si de amplasare, dimensionare si realizare a acestora, precum si de amplasare, dimensionare si realizare a volumelor construite, amenajarilor si plantatiilor, precum si a Regulamentului-cadru pentru Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, pe baza caruia se intocmesc regulamentele locale de urbanism pentru localitatile rurale din perimetrul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii.

1.2.1. Regulamentul general de urbanism - R.G.U.

Conceput ca un sistem unitar de norme tehnice si juridice care sta la baza elaborarii planurilor de amenajare a teritoriului, a planurilor urbanistice, precum si a regulamentelor locale de urbanism, R.G.U. stabileste, in aplicarea legii, regulile de ocupare a terenurilor si de amplasare a constructiilor si a amenajarilor aferente acestora. Principalele sale functii sunt. pe de o parte, aceea de a permite autorizarea directa a constructiilor, in sensul ca pana la aprobarea planurilor urbanistice generale si a regulamentelor locale de urbanism, autorizarea executarii constructiilor se face numai in conditiile stabilite de R.G.U.. iar, pe de alta, regulamentele locale de urbanism detaliaza articolele cuprinse in aceasta, conform conditiilor specifice fiecarei localitati si caracteristicile unitatilor teritoriale de referinta. De asemenea, sunt prevederi aplicabile in mod direct "constructiilor si amenajarilor' pe care documentatiile de urbanism trebuie doar sa le transpuna si altele care rezulta din combinarea cu "zonarea' oferita de acestea din urma.

Avand in vedere momentul istoric, din perspectiva urbanistica, la care a fost adoptat R.G.U. din 1996, si scopul conferit in acel context, acela de a completa regimul general al constructiilor, se distinge intre rolul conferit unui astfel de document ("stabileste, in aplicarea legii, regulile de ocupare a terenurilor si de amplasare a constructiilor si amenajarilor aferente acestora) si celui ce revine planurilor urbanistice si regulamentelor locale de urbanism (care "cuprind norme obligatorii pentru autorizarea executarii constructiilor'). Din aceasta abordare decurge si stabilirea "domeniului de aplicare': "Regulamentul general de urbanism se aplica in proiectarea si realizarea tuturor constructiilor si amenajarilor, amplasate pe orice categorie de terenuri, atat in intravilan, cat si in extravilan', cu exceptia constructiilor si amenajarilor cu caracter militar si special, care beneficiaza de reglementari particulare (art. 2 din H.G. nr. 525/1996).

In aceasta perspectiva. R.G.U. fixeaza reguli de baza privind modul de ocupare a terenurilor cu privire la pastrarea integritatii mediului si protejarea patrimoniului natural si construit si, respectiv cu privire la siguranta constructiilor si la apararea interesului public, stabileste conditii de amplasare si conformare a constructiilor (reguli de amplasare si retrageri minime obligatorii, reguli cu privire la echiparea tehnico-edilitara, reguli cu privire la forma si dimensiunile terenului si ale constructiilor, la amplasarea de parcaje, spatii verzi si imprejurimi).

Functiile R.G.U. si cea a documentatiilor de urbanism sunt strans corelate, primul enuntand prevederile referitoare la utilizarea terenurilor, celelalte determinand zonele in interiorul carora se aplica regulile de baza stabilite de Regulament si completandu-le pe acestea din urma.

Referitor la continut, se poate remarca faptul ca R.G.U. reglementeaza, in principal, constructia atat in ceea ce priveste amplasarea sa intr-un teritoriu dat (cum este cazul in majoritatea drepturilor urbanismului din tarile Europei occidentale) dar, de asemenea, si aspecte straine acestei probleme, cum este, de pilda chestiunea orientarii "in functie de punctele cardinaleˮ a diferitelor categorii de constructii ori a compartimentelor acestora.

Cu privire la caracterul prevederilor R.G.U., acestea sunt, in general, prescriptii, iar uneori doar simple recomandari. Elaborat si aprobat intr-o perioada in care documentatiile de urbanism erau sarace, si cu 5 ani inainte de adoptarea legii-cadru in materie (Legea nr. 350/2001), Regulamentul general de urbanism trebuie revazut in contextul noului ansamblu legislativ de urbanism, in sensul unei mai bune reflectari a rolului si locului sau in cadrul acestuia si sa i se confere valoarea juridica a unei legi.

Astfel, asa cum s-a subliniat de specialisti si a reiesit din practica, se impun, printre altele, eliminarea unor prevederi depasite in raport cu actualele preocupari urbanistice (precum: orientarea cladirilor) sau care ajung la un grad excesiv de precizie si care, in realitate, nu pot fi intotdeauna asigurate (precum dispozitiile privind procentul de ocupare a terenului sau amplasarea echipamentelor publice), eliminarea din R.G.U. a prevederilor vizand materii de competenta legii (precum a celor care afecteaza dreptul de proprietate, reglementeaza dreptul la informarea sau participarea publicului s.a.); suprimarea prevederilor care au legatura cu particularitatile locale (precum amplasarea constructiilor in functie de drumurile publice) si care sunt mai oportun a fi stabilite de documentatiile de urbanism locale; o mai buna sistematizare si corelare a R.G.U. cu regulamentele locale de urbanism, in sensul delimitarii prevederilor care se aplica pe intreg teritoriu national, inclusiv in localitatile care au regulament local de urbanism, de cele in care se aplica din cauza ca nu exista asemenea documentatii si de cele care fixeaza regulile ce trebuie sa fie stabilite de regulamente, in special prin intermediul zonarii.

1.2.2. Regulamentele locale de urbanism

In privinta regimului juridic aplicabil acestora, in afara de definire, legea-cadru se margineste la a preciza ca prevederile lor se diferentiaza in functie de incadrarea in unitati teritoriale de referinta (notiune definita in anexa Legii nr. 350/2001), zone si subzone si ca pot fi aplicate numai in conditiile cumulative referitoare la situarea, dimensiunile si geometria parcelelor - art. 49 alin. (4).

1.2.3. Regulamentul-cadru de urbanism al Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii - RCU-RBDD.

Prin derogare de la RGU si preluand functia acestuia pentru zona de aplicare, RCU-RBDD, aprobat prin Hotararea Guvernului (H.G.) nr. 1516 din 19 noiembrie 2008, reprezinta sistemul unitar de norme tehnice si juridice care sta la baza regulamentelor locale de urbanism pentru localitatile rurale (precizarea calificativului "rural' fiind aproape superflua, din moment ce in regiune nu fiinteaza nici un oras) din perimetrul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii.

Cu reglementare speciala, RCU-RBDD are un scop si, respectiv, un obiectiv proprii. Astfel, scopul sau este "asigurarea unei dezvoltari durabile "teritoriului RBDD, cu protejarea cadrului natural si cultural, precum si asigurarea utilizarii rationale a acestuia din punct de vedere economic si turistic, in beneficiul locuitorilor din zona, in conformitate cu legislatia in vigoare aplicabila in domeniile vizateˮ - art. 1 alin. (3). Referitor la obiect, "Regulamentul prevede controlarea modului de utilizare a terenului si resurselor naturale in scopuri strict economice, eliminarea interventiilor excesive si stridente din punctul de vedere al suprafetelor si volumelor, materialelor utilizate, aspectului vizual al cadrului construit asupra mediului natural si antropic traditional specific RBDDˮ - art. 1 alin. (4).

Obiectul sau il constituie stabilirea regulilor de ocupare a terenurilor, de amplasare a constructiilor si a amenajarilor aferente acestora, precum si normele generale de arhitectura - art. 2 alin. (1).

Din aceasta perspectiva, prevederile RCU-RDBB sunt obligatorii in cazul elaborarii sau reactualizarii planurilor urbanistice generale ale localitatilor rurale din Delta Dunarii, "cu respectarea specificului local', si constituie baza tehnica de avizare si autorizare a executarii lucrarilor de constructii si amenajarilor pana la revizuirea planurilor urbanistice generale existente.

Avand in vedere caracterul si functiile de regulament-cadru al documentului pentru perimetrul rezervatiei, el cuprinde "un minim de reguli de urbanism', astfel ca regulamentele locale de urbanism vor prelua in mod obligatoriu prevederile sale, detaliindu-le in functie de contextul specific local, in baza studiilor de fundamentare aferente planului urbanistic general, putand introduce si alte norme specifice.

Pe continut, Regulamentul cuprinde reguli privind: impartirea teritoriului unitatilor administrativ-teritoriale in zone functionale, subzone functionale si unitati teritoriale de referinta, utilizari functionale, conditii de amplasare, echipare si configurare a cladirilor si amenajarilor si posibilitati maxime de ocupare si utilizare a terenului.