Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice
Acasa » referate » psihologie psihiatrie » sociologie
Tipuri de discriminare a romilor

Tipuri de discriminare a romilor


Tipuri de discriminare a romilor

"Discriminarea reprezinta un comportament negativ fata de indivizii membri ai unui grup out-group despre care avem prejudecati. Desi discriminarea deriva deseori din prejudecati, relatia lor ramane complexa si nu este automata. O persoana poate avea prejudecati puternice cu privire la o minoritate etnica insa nu poate actiona sub impulsul sentimentelor sale negative deoarece pe plan social asemenea comportamente discriminatorii nu sunt dezirabile sau sunt interzise prin lege.



"Discriminarea reprezinta o alta sursa de saracie pentru populatia de romi. Discriminarea romilor le-a impiedicat integrarea pe piata de munca formala, unele studii evidentiind refuzul angajatorilor de a oferi de lucru romilor. In plus, se observa discriminare si in contextul serviciilor medicale, in scoli sau in asigurarea ajutoarelor sociale. Excluderea de pe piata muncii sau de la serviciile sociale de baza impiedica iesirea populatiei de romi din saracie. "[2]

Din perspectiva bunastarii, saracia este considerata o stare de lipsa a acesteia, o privare de atributele bunastarii. Definitiile difera insa, in mod semnificativ, in functie de "continutul conceptului de bunastare si de importanta care se acorda diferitelor sale dimensiuni, precum si de scopul si contextul in care se face evaluarea saraciei."

Pentru a defini starea de saracie se face apel la "o serie de termeni care exprima fie diverse grade sau situatii de saracie, fie iminenta riscului saraciei. Cel mai frecvent este utilizat termenul de "excludere sociala", in special in tariledezvoltate, acolo unde saracia greveaza asupra unei parti relativ restranse a societatii. Excluziunea poate fi legata de existenta unui handicap fizic sau psihic, de inadaptibilitate sau discriminare sociala."

"Din punct de vedere juridic, la nivelul legislatiei internationale, discriminarea rasiala este considerata orice deosebire, excludere, restrictie sau preferinta intemeiata pe rasa, culoare, ascendenta, sau origine nationala sau etnica, care are ca scop sau efect de a distruge sau compromite recunoasterea, folosinta sau exercitare in conditii de egalitate, a drepturilor omului si a libertatilor fundamentale in domeniul politic, economic, social si cultural sau in orice alt domeniu al vietii publice(Conventia internationala privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasiala) La nivel european rromii reprezinta fara indoiala , o minoritate cu un statut particular.De foarte mult timp ei au fost situati din diferite puncte de vedere la limita inferioara a societatii,fiind mereu obiectul unor puternice stereotipuri negative si tinta frecventa a unor prejudecati. "Minoritatile etnice si nationale reprezinta un pericol pentru siguranta nationala si integritatea teritoriala a Romaniei."[6]

"Ca in multe alte parti din lume, si romii din Romania suporta consecintele prejudecatilor, ale discriminarilor si, in ciuda recunoasterii drepturilor lor individuale si colective, se afla de multe ori intr-o situatie de inegalitate de sanse cu celelalte comunitati.De asemenea, se intampla ca de, deseori, membrii altor comunitati culturale din Romania sa cunoasca foarte putine lucruri despre situatia reala a comunitatii romilor, ea fiind perceputa in general, prin stereotipuri."

Cazul rromilor este o excelenta ilustare a teoriei psihosociologice a tapului ispasitor. "Conform acestei teorii,in special in perioadele de criza,frustarea acumulata de grupul majoritar este transformata in agresivitate fata de un grup minoritar care este facut responsabil de dificultatile pe care le traverseaza ansamblul societatii."

In ceea ce priveste rromii, exista atitudini negative si comportamente discriminatorii de factura rasista.In societatea romaneasca existenta rasismului la adresa rromilor a fost puternic negata pana in prezent dar este tot mai deschis recunoscuta public. Educatia antidiscriminare se bazeaza pe educatia fara prejudecati. Prejudecata inseamna ca cineva isi face o parere gresita, ori o idee gresita asupra unui lucru pe care nu-l ori il cunoste superficial. Se maifesta atunci cand nu judecam omul in functie de insusirile si faptele lui, ci in functie de pareri, mai mult sau mai putin raspandite, despre grupul din care face parte, fie ca stim prea putine lucruri , fie ca   le -am aflat de al altii si ni le-am insusit.Fata de semenii nostrii pot exista diferite forme de prejudecati :

-juventofobia (ostilitate fata de tineri )

-gerontofobia (ostilitate fata de batrani)

-sexismul (ideea ca persoanele de un anumit sex ar fi superioare celor de sex opus)

-xenofobia (teama de staini sau de alte popoare)"[9]

Manifestarile rasismului sunt de mai multe categorii :

A)Rasismul clasic

B)Rasismul camuflat

C)Rasismul aversiv

A)Rasismul clasic se refera la manifestarea explicita a unei atitudini negative si a unor comportamente discriminatorii fata de rromi in general.,,Rasistii expliciti mentin despre propria persoana o imagine pozitiva si justifica atitudinile si comportamentele lor prin atribuirea unor caracteristici ce pun rromii in situatie de inferioritate fata de celelalte grupuri din societate.Aceste caracteristici s-ar regasi la toti rromii , cu eventuale variatii de intensitate ,ar fi inseparabil asociate cu identitatea de rom si ar fi fixe,imposibil de modificat."

Rasistii cred in raspandirea pe cale genetica a unor inclinari comportamentale ,fiind neincrezatori in privinta eficientei masurilor de ordin educativ,socioeconomic,avand in vedere ameliorarea situatiei rromilor.,,Motto-ul celor din aceasta categorie ar putea fi,,asa sunt ei,n-ai ce le face,nu vor fi niciodata ca noi".


Marea majoritate a rasistilor din aceasta categorie isi exprima public, cu mare usurinta punctele lor de vedere,un exemplu clasic se refera la ideile exprimate de un numar foarte mare de persoane in cadrul Eurobarometrului rural.

B)Rasismul camuflat prezinta ,o situatie in care apare o contradictie intre nivelul discursului si cel al comportamentelor .Discursul acestor persoane presupune, ca abordeaza pe toata lumea la fel, ca diferentele de comportament sunt datorate aplicarii unor principii obiective, independente de persoana lor si fara legatura cu provenienta etnica. Aceste criterii sunt tot in defavoarea rromilor,motto-ul acestei categorii aste:,,Eu nu fac diferete intre rromi si neromi, pentru mine toti sunt la fel, dar toti trebuie sa respecte legea/regulamentele/regulile sociale/etc".

C) Rasismul aversiv reprezinta o forma de manifestare mai subtila , mai greu de identificat , atat in propriul comportament, cat si la ceilalti, fiind, mult mai greu de combatut.Se refera la persoane care se cred tolerante, care pot exprima opinii de refuzare si condamnare a rasismului. Cu toate acestea,aceste persoane savarsesc involuntar acte de discriminare, nu numai prin defavorizarea romilor cat si prin favorizarea ne-romilor, sau prin atitudini fata de romii,care ii plaseaza intr-o pozitie inferioara.Motto-ul care se potriveste cel mai bine acestei manifestari este,,si ei (romii) sunt oameni" .

Consecintele psihologice ale disriminarii romilor sunt de natura sociala, legate de mentinerea unor raporturi de egalitate intre grupuri, economice dar si psihologice.

Interiorizarea imaginii negative a romilor promovata pe cai informale, explicit sau implicit, la nivelul societatii si adoptarea unor comportamente anti-sociale, negative, in acord cu prezicerile acestor stereotipuri este o consecinta psihologica foarte distructiva.Aceasta consecinta genereaza astfel un cerc vicios extrem de greu de depasit afectand in profunzime , din punct de vedere psihologic indivizii marcati de acest proces. ,,Conform teoriei psihologice a identitatii sociale, orice individ are tendinta de a cauta o identitate sociala pozitiva. Daca grupul sau apartenenta nu ofera o identitate sociala satisfacatoare, sunt adoptate mai multe tipuri de strategii identitare, fie colective, fie individuale" .

O strategie individuala foarte des utilizata in cazul romilor este aceea de abandonare a grupului, de refuzuare a identitatii rome si de invatare in restul populatiei.Strategiile colective cuprind:

- creativitatea sociala, aceasta se refera la modul de cunoastere a unor criterii de comparatie cu celelalte grupuri punand romii in diferite situtii avantajoase, descurcandu-se oriunde s-ar afla datorita simtului lor practic foarte dezvoltat.

- redefinirea caracteristicilor, presupune punerea in valoare a unor caracteristici stereotipe dintr-un anumit mod care sa le ofere o valoare pozitiva,romii sunt persoane care isi traiesc viata fara grija zilei de miine, isi traiesc viata cu adevarat sunt mai ferictti chiar daca nu au conditii materiale, sunt mai liberi, decat alte persoane.

- competitia sociala ,se refera la modificarea raportului intergrupuri la nivelul societatii prin formularea si sustinerea unor revendicari publice in acest sens.

Competitia sociala este extrem de semnificativa in cazul romilor.In contextul unei diversitati culturale si sociale, luam parte de mai multa vreme la un proces ce are in vedere prinderea la nivel national, european si international a unei identiati culturale comune a romilor. Putem vorbi astazi de existenta unei miscari a romilor cu mai multe generatii, si cu un mesaj din ce in ce mai clar articulat, atat catre romi, cat si catre restul societatii.

,,Un aspect esential al acestiu mesaj , ce tinde sa devina parte a identitatii promovate de miscarea romilor este tocmai combaterea discriminarii. Initiatorii miscarii romilor de la inceputul anilor 1990,organizatiile neguvernamentale create de acestia si noile organizatii ale romilor constituite mai recent au fost la originea afirmarii publice a existentei discriminarii si rasismului la adresa romilor in Romania. Mesajul lor nu ar fi putut insa gasi un ecou real in discursul public si in reactia institutiilor statului daca nu ar fi existat o constanta si sustinut presiune din partea organizatiilor si institutiilor internationale si a unor organizatii neguvernamentale internationale active in domeniul protectiei drepturilor omului si minoritatilor" . Acesta a scos in evidenta in mare masura unul dintre dezavantajele esentiale ale romilor fata de alte minoritati nationale, acela ca nu au un stat protector.

Reactia autoritatilor in fata mentionarii discriminarii si rasismului in publicatii si rapoarte, respectiv prin memorii administrative sau chiar actiuni in justitie a fost pentru multa vreme una de negare. Rapoartele in cauza prezinta o perspectiva deformata a realitatii,respectiv ca revendicarile formulate sunt exagerate, nerealiste si imposibil de acceptat.

,,Desi inca mai persista reactii de respingere a unor rapoarte ce scot in evidenta persistenta situatiilor negative in aceasta privinta, se accepta astazi oficial ca exista discriminare de tip rasial la adresa romilor si, mai mult, se transmite explicit un mesaj ce afirma ca pozitia autoritatilor publice ale statului roman este aceea de combatere a discriminarii" .

Prin adoptarea unei legislatii antidiscriminare si prin aparitia si activitatea Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii, oraganism guvernamental independent ce aplica sanctiuni pentru acte de discriminare inclusiv unor institutii publice sau unor alesi sau functionari ai acestora se ilustreaza cel mai bine acest lucru.Multe dintre sanctiunile aplicate au la origine discriminari la adresa romilor."[17]

Discriminarea poate fi de trei tipuri:

A) Discriminare directa

B) Discriminare indirecta

C) Discriminare structurala.

A) Discriminarea directa se refera la situatia in care o persoana este tratata in mod defavorabil fata de o alta persoana, cand ea ar putea fi de fapt tratata intr-o maniera similara. Un exemplu pentru acest tip de discriminare ar fi anunturile de angajare in care se specifica sintagma "exclus romi".

B) Discriminarea indirecta presupune o prevedere, un criteriu sau o practica aparent neutra, care dezavantajeaza anumite persoane fata de alte persoane. Exemplul cel mai elocvent al acestei forme de discriminare este introducerea uniformelor scumpe in unele scoli generale, care are drept urmare dirijarea copiilor proveniti dintr-un mediu sarac spre alte scoli.

C) Discriminarea structurala se refera la reprezentarea slaba a unor categorii de persoane in diferite domenii. Conform anumitor date statistice procentul in care minoritatile poseda functii in domeniul judiciar este unul foarte scazut.

O alta forma de manifestare a discriminarii se realizeaza prin atingerea demnitatii personale, care se defineste printr-un comportament manifestat in public, cu caracter de propaganda nationalist-sovina, care instiga la ura rasiala sau nationala, sau acel tip de comportament ce are ca scop atingerea demnitatii sau inducerea unei stari de intimidare, ostile, umilitoare, degradante, sau ofensatoare indreptat asupra unei comunitati, a unui grup sau a unei persoane.

Un asemenea tip de discriminare il reprezinta exprimarea in public a unei dorinte de indepartare a populatiei rome dintr-o anumita zona a unui oras, deoarece creeaza pentru comunitatea respectiva o stare de intimidare mai ales in cazul in care dorinta respectiva este argumentata prin faptul ca romii sunt un focar de infectie.

"Problema discriminarii romilor a fost luata in considerare si de Parlamentul European fiind o problema deosebit de importanta.mentinerea populatiei rome in saracie. Lipsa actelor de identitate sau a titlurilor de proprietate penrtu casele sau pamantul lor genereaza o mare parte din cuantumul de excluziune sociala. Persoanele care nu au carte de identitate, nu au acces la ajutoarele sociale si sunt exclusi de la sistemul de educatie, de la serviciile medicale sau de asistenta sociala. "[18]

In afara de discriminare si de lipsa resurselor , sunt si alti factori care contribuie la situatia cu care se confrunta etnia roma.

"Problemele actuale in stabilirea unor standarde privind minoritatile nationale si etnice pot fi intelese in mod corespunzator in cazul in care sunt vizualizate in contextul lor istoric, pentru asta fiind necesara o scurta privire inapoi la momentele cheie in dezvoltarea unui sistem de protectie a drepturilor minoriatilor."[19]

Cifrele referitoare la numarul de romi care locuiesc pe teritoriul Uniunii Europene sunt unele foarte ridicate estimandu-se ca ar ajunge pana la zece milioane din totalul de circa cincisprezece milioane care se intind pe intreg teritoriul Europei. Potrivit anumitor statistici forte multi romi au devenit cetateni ai Uniunii Europene in urma extinderilor din 2004 si 2007. Deputatii europeni au considerat ca etnia roma inca este o victima a discriminarii,si ca urmare a acestui fapt au structurat un raport care avea ca scop avertizarea asupra riscurilor unui curent ce se dezvolta impotriva romilor..Acest raport viza sporirea eforturilor in ceea ce priveste accesul romilor la educatie,sanatate, locuri de munca si locuinte.

Ura si ostilitatea referitoare la romi reprezinta un fenomen care are si in momentul de fata o vasta raspandire in Europa, fiind sustinut si folosit de extremisti si poate culmina cu atacuri rasiste, discursuri de provocare la ura, evacuari ilegale, acte de hartuire de catre politie si agresiuni fizice.

Populatia de etnie roma a fost supusa la evacuari fortate sau chiar impiedicata sa paraseasca zonele respective, traind in condittii de viata mizere .Deputatii condamna aceste conditii de viata la care sunt supusi romii si tot ei sunt cei care indeamna Comisia sa initieze programe de ajutorare a romilor.

De asemenea statelor membre le este sugerat sa se implice in sprijinirea unor programe nationale bine structurate care sa vizeze imbunatatirea sanatatii in randul etniei rome si totodata sa se concentreze asupra remedierii situatiei privitoare la excluderea sistematica a unor comunitati de romi din sistemul de ingrijire medicala.

Totodata este nevoie sa se acorde o atentie mai mare abuzurilor extreme in ceea ce priveste drepturile omului dar si in ceea ce priveste sterilizarea fortata a femeilor care apartin etniei rome.(de adaugat studiul femeilor rome).

Deputatii sunt dezamagiti de faptul ca statele membre accepta in continuare discriminarea rasiala practicata in sistemul educational.O alta problema pe care Comisia este sfatuita sa o abordeze mai profound este cea a consolidarii legislatiei in vederea comabaterii discriminarii in sistemul educational. Deputatii isi doresc , totodata, pornirea unor actiuni specifice in domeniile invatamantului secundar si cel superior .

Somajul in randul romilor atinge cote deosebit de ridicate. Din aceasta cauza , deputatii europeni sugereaya comisiei sa sprijine integrarea romilor pe piata muncii, prin masuri de finantare a formarii acestora. Comisia ar trebui totodata sa ia in calcul posibilitatea folosirii unui plan de microcredit.

Exista multe articole cu privire la independenta drepturilor si libertatilor de rasa , religie , limba ,origine etnica ,Pactul International cu privire la Drepturile Civile si Politice devenind o referinta a dreptului international al dreptului minoritatilor nationale .

Acesta are urmatorul continut:

In statele in care exista minoritati etnice, religioase sau lingvistice, persoanele apartinand acestor minoritati nu pot fi lipsite de dreptul de a avea, in comun cu ceilalti membrii ai grupului lor, propria nlor viata culturala, de a profesa si practica propria lor religie sau de a folosi propria lor limba.



Richard Y., Bourhis, Jacques-Fhilippe, Leyens, Stereotipuri, discriminare si relatii intergrupuri, Ed. Polirom, Iasi, 1997, p.126 ;

Malina, Voicu, op cit. , p. 8.

Maria, Molnar, Saracia si protectia si protectia sociala, Ed. Fundatiei "Romania de Maine",Bucuresti 1999, p. 22 ;

Maria, Molnar, op cit , p. 28;

Calin, Rus, op. cit., p.18

Alina, Mungiu, Romanii dupa '89: Istoria unei neintelegeri, Ed. Humanitas, Bucuresti, 1995, p. 65.

Pentru intregul fragment, a se vedea mai pe larg la Alexandra, Jivan, Calin, Rus , Oana, Bota (coord), Cu romi, despre romi si gadjii, in Periam si Satchinez, Ed. Institutul Intercultural, Timisoara, 2002, p. 12

Calin, Rus, op.cit.,p.13;

Macavei, Elena, op. cit,p. 216;

Calin, Rus, op.cit.,p.14;

Calin, Rus, op.cit.,p 14;

Calin, Rus, op .cit, p 14;

Calin, Rus, op .cit ,p 15;

Calin, Rus, op .cit ,p 15;

Calin, Rus, op .cit ,p 16;

Calin, Rus, op .cit ,p 17;

Calin, Rus, op. cit, p.17;

Malina, Voicu, op cit. , p. 8.

Rudolf, Binding, "Protection of the rights of minorities in international and european law",in Ethnic relations in south eastern europe,(coord.Nikolai Genov) Ed.Berlin-Sofia, 2004, p. 33

Andreescu, Gabriel, Notiuni si minoritati, Polirom, 2004, Iasi, pag.144





Politica de confidentialitate


creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.