Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice
Acasa » scoala » psihologie psihiatrie » sociologie
VIOLENTA (INTRA)FAMILIALA - cercetare stiintifica

VIOLENTA (INTRA)FAMILIALA - cercetare stiintifica


UNIVERSITATEA "SPIRU HARET" BRASOV

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE PEDAGOGIE

SOCIOLOGIA EDUCATIEI



"VIOLENTA (INTRA)FAMILIALA"

- cercetare stiintifica -

Familia constituie cea mai consistenta si mai functionala forma de comunitate umana, care prin functiile sale extrem de importante contribuie la intarirea spiritului de solidaritate sociala a membrilor societatii.

In mod evident, functionalitatea unui grup familial depinde in cea mai mare masura de functionalitatea vietii sociale, pe care o poate influenta la randul sau. Orice problema mai importanta cu care se confrunta familia este dependenta de problemele societatii globale.

Violenta in cadrul familiei nu este altceva decat rezultatul unei violente generalizate la scara sociala, reproducand tendintele de crestere a agresiunilor in societate.

Violenta (intra)familiala are un impact puternic asupra violentei sociale, amplificand posibilitatea de reactie agresiva a membrilor ei atunci cand se afla in diferite situatii de criza ori de conflict.

In prezent, amploarea violentei familiale constituie una din cele mai grave probleme sociale. Cu aceasta problema se confrunta toate societatile contemporane, fara exceptie si tara noastra.

Aceasta forma larga de violenta care se adauga valului de agresiuni exercitatea in afara familiei si care contribuie astfel la generalizarea unui climat social dominat de anxietate, teama si conflict, cuprinde toate formele de agresiune care se exercita in cadrul caminului familial (maltratarea partenerei sau a partenerului de cuplu, violul marital, incestul, abuzul contra copiilor etc.).

Dat fiind faptul ca fenomenul este tot mai vizibil in majoritatea societatilor contemporane s-a apreciat ca grupul familial s-a transformat dintr-un leagan de securitate intr-un leagan al violentei. Aceasta schimbare face din institutia familiei una dintre cele mai violente institutii sociale din ultimele decenii.

Spre deosebire de alte situatii, violenta intrafamiliala constituie un secret de grup foarte bine pazit si de cele mai multe ori mistificat datorita solidaritatii in pastrarea unei imagini sacre a familiei.

Motivatia alegerii temei.

Motivele care m-au determinat in alegerea unui astfel de subiect sunt de ordin obiectiv, dar si de ordin subiectiv.

Motivele care tin de partea obiectiva ar fi cele potrivit carora subiectul violentei familiale reprezinta o preocupare relativ noua, recenta, in sfera cercetarii si interventiei psiho-sociale, existenta unui numar relativ scazut al lucrarilor de specialitate referitoare la aceasta tema, precum si un numar de asemenea scazut de specialisti pentru o interventie efectiva in aceste cazuri.

Motivele de ordin subiectiv constau in ingrijorari legitime pe care problema in cauza le provoaca unui numar semnificativ de persoane, dar si o cunoastere mai amanuntita a acestei forme specifice de violenta, care se consuma in cea mai mare parte in spatiul privat.

Am considerat necesara efectuarea acestei cercetari pentru vedea daca violenta familiala reprezinta intr-adevar o problema sociala care poate avea consecinte grave atat pentru familia care traieste in violenta, cat si pentru comunitatea din care aceasta face parte.

Sondajul de opinie.

scopul sondajului de opinie

Este evidentierea si evaluarea fenomenului de violenta familiala in societatea romaneasca;

obiectivul cercetarii

Este de a spori constientizarea acestui fenomen si de a scoate in atentia opiniei publice problemele implicate de acest tip de violenta;

ipoteza cercetarii

Violenta familiala este una dintre cele mai frecvente si in acelasi timp una dintre cele mai putin cunoscute infractiuni din societatea noastra; violenta in familie nu poate influenta decat in mod negativ perceperea imaginii de sine la femeile maltratate.

stabilirea esantionului:

Persoanele de gen feminin, casatorite si/sau in concubinaj, cu varsta cuprinsa intre 20 - 52 ani.

S-a folosit esantionarea simpla, la intamplare, iar chestionarul s-a folosit ca instrument de investigare.

CHESTIONAR

1. Nume/Prenume ..........

2. Varsta .............

3. Profesie .............

4. Loc de munca

5. Statutul social ..

6. Ati auzit de violenta familiala?

a) da b) nu

7. Credeti ca violenta are loc in familii cu probleme sau sarace?

a) da b) nu

8. Credeti ca violenta in familie este o problema privata unde nu trebuie sa se amestece nimeni?

a) da b) nu

9. V-ati simtit violentata vreodata in viata de cuplu?

a) da b) nu

10. Credeti ca femeile provoaca violenta sau o merita in vreun fel?

a) da b) nu

11. Credeti ca alcoolul este cauza violentei domestice?

a) da b) nu

Daca ati raspuns da la ultimele trei intrebari, va rugam continuati.

12. Ati fost lovita?

a) da b) nu

13. Ati fost injurata?

a) da b) nu

14. Ati fost scuipata?

a) da b) nu


15. Ati fost imbrancita?

a) da b) nu

16. Ati fost maltratata?

a) da b) nu

Ati fost hartuita?

a) da b) nu

18. Ati fost fortata la acte sexuale?

a) da b) nu

19. Abuzatorul este:

a. sot

b. concubin

c. parinte

20. Ati apelat la serviciul de medicina legala?

a) da b) nu

21. Ati povestit altor persoane cele intamplate?

a) da b) nu

Chestionarul se aplica la un numar relativ mic de subiecti, pentru a se constata daca intrebarile au fost intelese corect, daca se coopereaza la completarea chestionarului si daca problemele asupra carora au fost solicitate informatii sunt de fapt probleme reale ale persoanelor chestionate.

Colectarea datelor se realizeaza prin asistentii sociali care aplica chestionarul.

Prelucrarea informatiilor. Mai intai se verifica si se valideaza informatiile; se invalideaza chestionarele care au un numar de intrebari fara raspuns sau in situatia cand lipsesc raspunsuri la intrebarile care solicita informatii referitoare la caracteristici, obiective ale persoanelor chestionate. Prelucrarea informatiilor se va face cu ajutorul calculatorului.

Dupa verificarea chestionarelor completatate, se trece la codificarea informatiei. Dupa codificarea informatiilor din chestionar, se intocmeste lista codurilor care devine un instrument de lucru pana la intocmirea raportului de cercetare.

Analiza datelor impune utilizarea metodelor statistice si matematice, calcularea ponderii diverselor caracteristici, medii si indici ale valorilor acestora, dupa care se face analiza comparativa.

Redactarea raportului de cercetare. Se procedeaza la elaborarea unei schite a raportului, ce permite punerea in ordine logica a tuturor informatiilor, dupa care se procedeaza la analiza critica a acestuia de catre autori cu participarea si altor specialisti sau colaboratori.

CONCLUZII.

Gama comportamentelor abuzive este foarte larga, mergand de la forme de ranire psihologica - atacuri verbale, jignire, umilire - la agresare fizica, repetata si severa. Toate acestea fac din tema "Violenta familiala" un subiect cu noi aspecte pentru cercetare.

Am considerat necesara efectuarea acestei cercetari pentru a afla in ce masura este prezent fenomenul de violenta intrafamiliala in judetul nostru, pe fundalul schimbarilor rapide si spectaculoase a acestui inceput de mileniu.

Scopul cercetarii este de asemenea identificarea aspectelor psihosociale care au contribuit la aparitia acestui fenomen. In societatea romaneasca contemporana a crescut numarul familiilor aflate in dificultate, care se confrunta cu tot mai multe probleme de natura economica, sociala, psiho-emotionala si in randul carora sunt prezente, intr-un procent alarmant, manifestari ale comportamentului violent.

Astfel s-a urmarit identificarea acestui fenomen in randul familiilor aflate in dificultate.

Corelarea statutului economic, statutului social si lipsa valorilor morale cu fenomenul de violenta in familie.

Corelatia intre evenimente violente din copilarie si statutul de victima in relatia de cuplu.

Aflarea raportului dintre varsta si frecventa fenomenului de violenta in familie.

Ipotezele cercetarii:

Ipoteza generala. Evenimentele cu conotatie violenta din cadrul relatiei de cuplu genereaza distorsiuni ale imaginii si respectului de sine la femeile maltratate.

Ipoteze particulare. Masura in care imaginea de sine este distorsionata sau modificata depinde de trasaturile de personalitate manifestate si reflecta adaptarea sau inadaptarea sociala.

Distorsionarea imaginii de sine genereaza o dependenta emotionala a victimei de agresorul ei, ceea ce afecteaza capacitatea de decizie a acesteia.

Descrierea esantionului.

Din punct de vedere statistic, esantionul ales nu este reprezentativ. El a raspuns doar nivelului de studiu al acestei lucrari, influentand doar intr-o oarecare masura rezultatele. Analiza statistica permite o orientare in fenomenul studiat.

Esantionul supus acestei cercetari este format din 18 subiecti cu varsta cuprinsa intre 20 - 52 de ani; repartitia pe varste este inegala, astfel 4 subiecti au varsta cuprinsa intre 20 si 25 ani, 11 subiecti au varsta intre 25 si 38 ani, 2 subiecti au varsta intre 40 si 45 de ani si un subiect are varsta de 52 ani. In procente, acesta se prezinta astfel:

- 5,4% subiecti cu varsta de 52 ani;

- 11,2% subiecti cu varsta intre 40 si 45 ani;

- 61,2% subiecti cu varsta intre 25 si 38 ani;

- 22,2% subiecti cu varsta intre 20 si 25 ani

Nivelul studiilor este variat, aici fiind incluse atat persoane cu studii superioare doua persoane (reprezentand 11,1%), cu studii medii 5 persoane (27,1%), cu scoala profesionala 7 persoane (38,2%), cu scoala generala 8 clase 3 persoane (16,4%) si o persoana cu 4 clase (5,2%).

Starea civila a acestor persoane se prezinta astfel: 9 casatorite (50%), in concubinaj 6 persoane (33,3%), divortate 2 persoane (11,2%), in curs de divort o persoana (5,4%).

Incadrarea in munca a persoanelor cuprinse in esantion se prezinta astfel: 8 persoane au un loc de munca (46%), 9 fara loc de munca (50%), iar o persoana pensionata (4%).

Descrierea instrumentelor.

Interviul. Intocmirea fisei de anamneza.

FISA PERSONALA A CLIENTEI

Nume ........... Prenume ...........

Data si locul nasterii ...................

Domiciliul .......................

In calitate de proprietar ........ chirie ........

Numar de telefon ....................

Buletin/C.I. seria .. nr. .. eliberat de .... la data de...

CNP .........................

Ocupatie actuala/loc de munca ..............

Studii ........................

Stare sanatate .....................

Urme evidente ale abuzului ................

Act doveditor al abuzului ................

Boli anterioare .....................

Boli cronice sau contagioase ...............

Tratament medical ...................

Consum de alcool/droguri/tutun ...............

Antecedente penale/civile ................

Numar copii.......................

De catre cine a fost agresata...............

Date despre agresor...................

Persoane de sprijin/incredere...............

Scurt istoric al cazului

Comportamente abuzive fizic................

Comportamente abuzive non fizic.............

Comportamente abuzive sexual..............

Altele ( observatii )....................

Data Semnatura beneficiara

_________________

Pentru demonstrarea ipotezelor s-au mai folosit testul proiectiv 'eu sunt', precum si un studiu de caz.

Testul proiectiv.

Acest test ofera informatii asupra structurii imaginii de sine a subiectului, asupra dimensiunilor si dominantelor acesteia precum si asupra modului caracteristic de a actiona, de a raspunde la solicitarile sociale.

Pe langa faptul ca, acest test reprezinta un act de comunicare interumana si intraumana, avand o functie de exprimare a reactiilor emotionale ce reduc tensiunea psihica, testul ofera o mare cantitate de informatii care pot fi corelate cu teste de personalitate, reducandu-se astfel efectul de cenzura.Mai mult chiar, testul scoate in evidenta capacitatea subiectului de autocunoastere, autoevaluare, introspectie si gandire critica-analitica.

Pornind de la un stimul standard, testul poate fi considerat un test de completare, deoarece subiectul este pus in situatia de a realiza completari asociative.Inceputul propozitiilor este intotdeauna 'eu sunt', iar subiectului i se cere sa raspunda de fapt la intrebarea ' cine sunt eu'.

Prin incadrarea propozitiilor de raspuns in patru categorii, se realizeaza de fapt analiza testului.

In prima categorie sunt reprezentate propozitiile notate cu A si se refera la caracteristicile generale sa particulare ale subiectului, la imaginea de sine si permit colectarea unei cantitati semnificative de informetii privind eul fizic.Acest tip de propozitii ne atrage atentia asupra unor tendinte narcisicte, egocentrice sau asupra unor complexe ce au originea in defecte sau imaturitati de ordin fizic.

In cea de-a doua categorie sunt reprezentate propozitiile de tip B care se refera la caracteristicile statutului social.Aceste tipuri de propozitii exprima de fapt nevoia acuta a subiectului de a aprtine unui grup social.Dominanta in acest caz este reprezentata de integrarea sociala activa, potentialul subiectului de coezivitate, precum si de spiritul activ de apartenenta.

Dominanta in propozitiile de tip C, exprima tendinte acute de cunoastere de sine pe fond de usoara tensiune psihica privind mobilizarea resurselor in vederea unei mai bune adaptari si cuprinde complexe de informatii psihologice propriu-zise.

Categoria de propozitii de tip D exprima identificarea complexa, filosofica cu lumea si societatea.Prin aceste propozitii se scoate in evidenta adaptarea ceva mai dificila la mediul apropiat si la cerintele cotidiene.

Totodata, o proiectare filosofica poate indica ruperea de realitate datorita unor tensiuni crescute in actul de adaptare sau evadarea intr-o lume proprie.

Interpretarea rezultatelor se face prin incadrarea raspunsurilor pe categorii si in functie de tipul careia ii apartine. In cazul in care exista propozitii care nu se incadreaza in nici o varianta, se vor analiza separat.

Completarea fara omisiuni, coerent si diversificat este un indiciu al adaptarii fara dificultati la sarcina de autocunoastere, spirit de cooperare activ si transparenta psihica, omisiunile evidentiaza lipsa de cooperare, superficialitate, insuficienta cunoastere de sine, functionarea dificila a mecanismelor psihice sunt de fapt alte informatii oferite de acest test.

Raspunsurile bizare sau ironice sunt caracteristice pentru o rezistenta psihica puternica si negativism activ manifestat printr-un conformism pronuntat.

Propozitiile care se abat de la schema denota o lispa de consecventa, insuficienta selectivitate intelectuala si afectiva, la care se pot adauga propozitii situationale ce denota netransparenta psihica, o oarecare rigiditate sau infantilism.

Pentru scopurile cercetarii s-a efectuat o analiza cantitativa si calitativa a propozitiilor de tip C caracteristice personalitatilor adulte. De aici se pot evidentia caracteristicile psihice pozitive sau negative care domina, tendinte si atitudini, caracteristici intelectuale si vocationale.

Interpretarea rezultatelor.

Inainte de analiza distributia atributelor psihice semnalate cu ocazia aplicarii testului, rezultatele obtinute in urma inregistrarii atributelor fizice si sociale pe care subiectii le-au considerat a fi relevante pentru propria lor prezentare, se vor trece in revista.

Astfel, desi atributele psihice de tip C sunt de departe preponderente s-au inregistrat in medie atribute fizice si referiri la statutul socio-profesional si familial, cu observatia ca s-au semnalat cazuri in care subiectii nu au mentionat nici un atribut fizic sau social, axandu-se doar pe descrierea psihica.

Observatia ce se cuvine facuta consta in evidentierea unui caz la care se face referire la latura expresiv-emotionala si care sunt in totalitate negative.

CONCLUZII TEORETICE SI PRACTICE

Inca din copilarie incepem sa ne constientizam pe noi insine ca fiinta existenta in lume si ne formam involuntar o imagine proprie in care sunt inscrise datele fizice si posibilitatile intelectuale.

Paradoxal, prima imagine pe care ne-o formam in constiinta este a celor din jur. Din clipa in care incepem sa ne reflectam constient pe noi insine, in minte apare imediat comparatia care este sursa tuturor fericirilor si nefericirilor imaginare.

Prin autoobservare si prin impresiile exprimate de anturaj, ne formam o imagine de sine, care va fi oglinda tipica pe care o purtam de-a lungul intregii vieti si in care ne vedem in permanenta pe noi insine.

In functie de aceasta imagine ne comparam cu semenii si o facem constient sau inconstient, ne identificam locul printre ei si ne sesizam cu amaraciune sau cu empfaza limitele.

Coordonatele sociale au un rol esential in imprimarea traiectoriei unui om. Dincolo de acestea, imaginea de sine devine mobilul psihologic care ne motiveaza aspiratiile si in functie de care vom fi mobilizati sau demobilizati in atingerea telurilor.

Continutul trairilor afective nu este decat rezultatul permanentei confruntari dintre ceea ce vedem si ceea ce simtim in realitate, iar datorita ei putem trai dezinvolti sau complexati afectiv.

Acesta este motivul esential cu ce impresie despre noi pornim in viata. Tot aici apare pregnant rolul parintilor, al scolii, natura psihologica a anturajului in care ne dezvoltam. Subaprecierea de catre profesori, batjocorirea de  catre colegi, utilizarea de catre parinti a unor expresii frustrante, pot avea pentru temperamentele sensibile un efect dezastruos asupra motivatiei psihologice in viata. Imaginea de sine se cristalizeaza in copilarie si este influentata de tot ceea ce reprezinta educatie si mediu de viata, insa ea se va definitiva pe parcursul vietii pana la varsta adolescentei prelungite, fara a se opri insa aici.

Traind in cadrul relatiei de cuplu intr-o atmosfera stresanta, intr-un mediu caracterizat de violenta, cu aprecieri ostile si umilitoare, persoana va prelua la nivel inconstient toate aceste remarci, ajungand sa le interiorizeze sa reprecuteze negativ asupra imaginii de sine.

Partenerul de cuplu cu comportament violent, instinctiv sau cu rea intentie va recurge la complexarea partenerei printr-o inoculare lenta a unei false imagini despre sine.

Cu intentie sau fara intentie de jignire, expresiile formulate pot avea efecte nebanuite. Astfel, marcat de aceste aprecieri, individul va trai intr-o lume a indoielii, a amaraciunii, a revoltei impotriva neputintei. El stie ca valoarea proprie este modesta si, prin urmare, nu-si va fixa aspiratii inalte, nu va lupta un loc de frunte in societate si in viata de familie, multumindu-se cu un loc modest in viata.

Increderea in ceilalti si in fortele proprii, imaginea de sine, devine nesigura, fragila, tulburata de cele mai mici disfunctii, incapabila sa faca fata unor situatii dificile, care ar cere rezolvarea unor probleme prin forte proprii si prin implicarea celorlalti.

La baza planurilor de viitor, a idealurilor de viata stau de fapt imaginea de sine, impreuna cu imaginea despre lume. Cu imaginea de sine slaba, neincrezator in fortele sale, cu o atitudine defensiva si cu mecanisme defensive, cel mai adesea imature sau nevrotice, individul este sortit esecului.

Asupra femeii victime, amprenta violentei suportate se concretizeaza in cateva trasaturi mai mult sau mai putin persistente, in functie de durata relatiei si in acelasi timp de fragilitatea ei psihica, dobandita in propria copilarie.

S-a constatat ca pot aparea in cazul femeii victime a violentei in familie, pierderea increderii de sine, a valorii de sine si a sentimentului de control, sentimentul ca innebuneste, neglijenta personala, stres ridicat si frica, cresterea consumului de alcool si chiar a consumului de droguri.

Mai mult, poate aparea comportamentul de deplasare a furiei asupra copiilor, devenind violenta cu ei, precum si tendinta de suicid.

Dupa modalitatea de reflectare in constiinta a imaginii de sine, se disting trei categorii de indivizi: indivizi cu structuri temperamentale sensibile, care tind sa-si subaprecieze posibilitatile reale; oamenii care isi evalueaza corect posibilitatile si cei care isi supraevalueaza posibilitatile, insusindu-si o imagine eronata.

Imaginea de sine la subiectii reprezentati de femei victime ale violentei a reprezentat in cercetarea noastra un procent ridicat de 87,7%, o deteriorare in sens negativ, ceea ce ne conduce la afirmatia ca violenta familiala influenteaza in mod negativ perceperea imaginii de sine la femeile maltratate.

Aceasta constatare duce la confirmarea ipotezei de la care a pornit aceasta cercetare.

Este nevoie de minima intelepciune pentru a putea pricepe propriul tau adevar si nu al celor interesati intr-un sens sau altul sa te defaimeze sau sa te aduleze, insa este nevoie de multa forta si intelepciune sa poti ramane tu insuti in mijlocul zarvei starnite in jurul tau.

De cele mai multe ori femeile aflate in situatie de violenta in sanul propriei familii se simt neintelese, dezamagite, tradate chiar de cel in care a avut cea mai multa incredere, fiindu-le astfel foarte greu sa discearna intre adevar sau minciuna din partea partenerului. Ele ajung sa creada tot ceea ce afirma partenerul, depreciindu-se in proprii ochi.

Sa ajunga la o imagine de sine corecta nu va fi deloc usor, deoarece nu va putea realiza aceasta fara un sprijin din partea unui specialist, ceea ce necesita de fapt timp indelungat pentru a reconstrui o personalitate naruita de brutalitatea unui agresor.

Violenta in familie reprezinta o problema sociala cu consecinte grave atat pentru familia care traieste in violenta, cat si pentru comunitatea care nu intervine si nu empatizeaza cu suferinta celuilalt.

Ca si boala, se poate manifesta asemeni psihozelor cu momente de remisie si de acutizare. In faza de acutizare, ceea ce inseamna o situatie de criza, se gasesc valentele cele mai mari pentru schimbare. Aceasta schimbare poate aparea fie din interior, fie din exterior, printr-un sprijin social oferit de familia largita, colegi sau practicieni ai unor servicii de resort.

Din pacate, nici mentalitatea, nici pregatirea profesionistilor, nu vin sa aduca solutii reale pentru situatiile familiilor si femeilor victime ale violentei familiale. Criza este traita de femeia victima cu toate sentimentele specifice pierderii: negarea gravitatii a tot ceea ce se intampla, depresia specifica pierderii sigurantei, vinovatia si sentimentul de responsabilitate pentru cele intamplate, anxietate cu privire la situatia prezenta si evolutia viitoare a lucrurilor, resentimente si furie fata de agresor si fata de alte persoane semnificative pentru victima si de la care aceasta ar astepta sprijin.

Separarea reala de cel in preajma caruia existenta reprezinta o permanenta amenintare cu moartea este singura solutie. Femeia trebuie insa ajutata sa ia aceasta hotarare, deoarece la un moment dat poate fi incapabila sa ia decizii majore pentru ea si pentru copii ei.

Ea trebuie sa simta solidaritatea umana in timpul crizei si trebuie ajutata sa vada realitatea, atat pe directia separarii, cat si pe directia pastrarii relatiei.

De cele mai multe ori, dificultatea majora pentru o femeie o reprezinta lipsa unor mijloace de subzistenta indifiduala. In aceasta situatie ele trebuie ajutate sa ajunga intr-un adapost si sa-si gaseasca un loc de munca. Integrarea socio-profesionala este un pas important spre rezolvarea unei astfel de situatii.

Dar pentru ca aceste lucruri sa se petreaca sunt necesare schimbari mari la nivelul viziunii comunitatii asupra fenomenului de violenta in familie.

Comunitatea trebuie sa inteleaga pretul pe care il plateste in prezent pentru aceste cazuri si sa constientizeze riscul trecerii acestor modele de relationare in familie de la o generatie la alta.

Familiile in care se practica violenta nu pot oferi un cadru propice de convietuire si mai ales de cresterea copiilor. Crearea serviciilor de specialitate poate fi un model de educare a mentalitatii si presupune specialisti formati sa intervina in aceste cazuri. Este vorba de politisti, juristi, psihologi, asistenti sociali, psihiatrii, medici de familie, asistenti medicali.

De sigur, toate acestea au un pret, dar puse in balanta cu pierderile suferite prin continuarea si agravarea fenomenelor de violenta in familie, aceste preturi apar ca neinsemnate.

Serviciile si specialistii trebuie sa lucreze intr-o retea care sa poata veni in ajutorul femeii victima si a barbatului agresor, in orice moment sau loc, cu maxima eficienta.

Crearea serviciilor si dezvoltarea legislatiei, a reglementarilor legale, trebuie sa stea la baza formarii, ghidarii si muncii profesionistilor, pentru cunoasterea fenomenului, cu toate aspectele legate de cauze, implicatii, consecinte si repercursiuni.

Aceasta cunoastere trecere obligatoriu prin alcatuirea unor statistici privind amploarea fenomenului. Acest sistem necesita sa fie creat si reprezinta o urgenta in conditiile in care violenta in familie ramane inca un fenomen despre care nici macar specialistii sau politicienii nu dispun de o buna intelegere.

oooOOOooo

BIBLIOGRAFIE

Sorin M. Radulescu - "Sociologia violentei (intra)familiale",Edit. Lumina Lex, Bucuresti, 2001

Elisabeta Stanculescu - "Sociologia educatiei familiale", vol. I,II, Edit.Polirom, Iasi, 1997

Mircea Agabrian - "Cercetarea calitativa a socialului", Institutul European, Iasi 2004





Politica de confidentialitate


creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.