Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice
Acasa » scoala » psihologie psihiatrie » sociologie
Venituri inegalitati, saracie

Venituri inegalitati, saracie


Venituri inegalitati, saracie

Veniturile medii ale gospodariilor din Romania reprezinta mai putin de un sfert din media veniturilor gospodariilor din vechile state membre ale UE (UE-15) si jumatate din cele ale populatiei din primele zece noi state mem­bre (NSM-10). Decalajul dintre venituri este determinat de decalajul dintre pro­duc­­tivitatea muncii si de diferentele privind nivelul si structura ocuparii, in prin­cipal de ponderea salariatilor in populatia ocupata.

Romania se afla intre tarile europene cu incidenta mare a saraciei relative (19%, in 2007 fata de 10-20%, in UE-15 si 10-21%, in NSM-10).

Categoriile de populatie cele mai expuse riscului de saracie in Romania sunt copiii, varstnicii singuri, agricultorii, somerii si pensionarii agricultori. Riscul de saracie este mai ridicat la populatia din mediul rural si populatia din regiunile Nord-Est, Sud-Est si Sud-Vest.



Sistemul de protectie sociala protejeaza in mod evident mai putin copiii si familiile cu copii decat, spre exemplu, persoanele varstnice (care au avut sansa si res­ponsabilitatea acumularii de economii si contributii la fondurile de pensii pe parcursul vietii active). In timp ce incidenta saraciei in randul persoanelor varst­nice este apropiata de cea estimata pentru intreaga populatie (si va scadea si mai mult ca urmare a introducerii si majorarii pensiei sociale), 25% dintre copiii din grupa de varsta de 0-15 ani traiau, in 2007, in gospodarii sarace, cea mai inalta rata de saracie in randul copiilor, comparativ cu cea estimata in celelalte tari din Uniunea Europeana, cu exceptia Italiei. Situatia este si mai grava in cazul parintilor singuri (31%) si in cel al gospodariilor cu mai multi copii in intretinere (40%).

Scaderea dramatica a numarului de copii de dupa 1990 care va continua si se va agrava in deceniile urmatoare si perspectivele de crestere constanta a pon­derii persoanelor varstnice in populatie vor accentua problemele de finantare ale unui sistem centrat pe protectia pensionarilor si pe pensionari foarte timpurii (in special in randul femeilor si anumitor categorii ocupationale).

Propunere:

Prioritatile in distribuirea si redistribuirea veniturilor vor trebui mu­tate pe familiile cu copii si pe incurajarea intrarii pe piata muncii a tinerilor si somerilor si ramanerii pe piata muncii a celor aflati in preajma varstei de pensionare; in acelasi timp se vor asigura venituri minimale pentru varstnicii fara pensie si pentru alte categorii care nu au venituri din salariu sau din pensie.

Inegalitatile salariale in Romania nu sunt determinate de gen ci de natura angajatorului si varsta angajatului. Daca in alte tari femeile castiga sensibil mai putin decat barbatii, in Romania problema este aproape inexistenta, salarial mediu brut al barbatilor fiind cu doar 1,5% mai mare decat cel al femeilor. In schimb, castigul mediu al salariatilor din grupa de varsta de 55-64 ani a fost de 2,4 ori mai mare decat al celor mai tineri salariati, din grupele de varsta de 15-24 ani si cu 35% mai mare decat al celor de 25-54 ani. In acelasi timp castigurile medii din unitatile aflate in proprietate publica au fost cu apro­ximativ 50% mai mari decat cele din unitatile aflate in proprietate privata, iar cele din regiile autonome au fost cu aproximativ 40% mai mari decat cele din so­cietatile comerciale. Sunt inechitati flagrante, de neimaginat intr-o econo­mie ba­zata pe competitivitate. In economia Romaneasca meritul este dat de vechime (care nu inseamna obligatoriu eficienta) si de angajarea la stat (unde se traieste din impozitele colectate in special de la cei care risca, de la mediul privat). Tinerii, care au nevoi majore la inceputul vietii: achizitionarea unei locuinte si a bunurilor de stricta necesitate, intemeierea unei familii, cresterea copiilor castiga de 2,4 ori mai putin decat generatia parintilor lor, cei care au acu­mulat pe parcursul vietii si nici nu mai au copii in intretinere.

Propunere:

O lege unica a salariatilor bugetari este obligatorie pentru a diminua/eli­mina inechitatile din sistem. Ea trebuie sa tina seama atat de veniturile medii din economie in general (si implicit din sectorul privat, cel cu adevarat competitiv), dar si de dezechilibrele interne sectorului public, in special cele determinate de coeficienti, sporuri si alte elemente bazate pe varsta (vechime in munca).

Accentul trebuie pus cat mai mult pe performanta, indiferent de varsta: la per­formante egale trebuie acordate recompense egale.

In acelasi timp, trebuie elaborate reguli de salarizare si pentru Regiile auto­­nome. Situatiile de monopol sau cvasimonopol trebuie clar reglementate pen­tru a preveni finantarea de catre populatie (prin preturi mari la bunuri si ser­vicii produse in regim de monopol) a unor salarii mult mai mari decat cele din sectorul privat concurential.

O mare problema in Romania este necorelarea veniturilor primare (din salarii, profit etc.) cu impozitele/contributiile sociale si cu veniturile din trans­­feruri sociale bazate pe aceste impozite si contributii (pensii, ajutor de somaj, venit minim garantat, indemnizatie de handicap, alocatii etc.).

Propunere:

Raporturile dintre salariul minim, ajutorul de somaj minim, pensia minima (sociala), Venitul Minim Garantat, trebuie bine gandite, armonizate si regle­mentate. La fel trebuie sa existe rapoarte bine echilibrate intre valorile medii ale indica­torilor amintiti. Astfel, de exemplu, pensia minima (sociala) ar trebui sa fie mai mare decat venitul minim garantat sau indemnizatia de persoana cu han­dicap, dar sensibil mai mica decat ajutorul de somaj al unei persoane si acesta sen­sibil mai mic decat salariul pentru a incuraja munca si pentru a nu determina presiuni pentru o pensionare cat mai rapida in cazul unor salarii mici sau al somajului.

Pentru prevenirea complicitatilor "la varful" puterilor legislativa, executiva si judecatoreasca in vederea alocarii preferentiale a resurselor catre un grup foarte restrans de persoane privilegiate, a resurselor ramase catre categorii mari de votanti precum pensionarii si salariatii la stat si neglijarea categoriilor aflate cu adevarat in situatii de risc social este nevoie de un sistem de prevenire si con­trol al alocarii resurselor publice care sa preintampine si sa elimine ine­chitatile si ine­ficienta.

Propunere:

Trebuie sa se interzica prin lege acordarea de drepturi salariale proprii de catre fiecare putere in parte pentru ea insasi si sa se impuna un control reciproc si mai ales un control public real al puterilor statului in general si al acordarii drepturilor salariale si de pensie din bani publici in special. Trebuie interzisa prin lege orice aprobare a unor cheltuieli bugetare de pensii sau salarii fara aco­perirea bugetara pe termen scurt, mediu si lung certificata de Ministerul Fi­nantelor Publice sau de o instanta de decizie speciala privind resursele bugetare. Responsabilitatile individuale ale celor care aproba acordarea de drep­turi salariale, pensii sau alte beneficii fara acoperire financiara ar trebui clar regle­mentata, iar abuzurile sanctionate.





Politica de confidentialitate


creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.