Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice
Acasa » tehnologie » constructii
Constructii - elemente generale - clasificarea constructiilor

Constructii - elemente generale - clasificarea constructiilor




CONSTRUCTII - ELEMENTE GENERALE

Cea mai expresiva definitie a structurilor este cea formulata cu doua mii de ani in urma de Vitruviu: "Exista trei lucruri care trebuie sa se regaseasca in toate edificiile si anume: soliditatea, comoditatea si frumusetea".

Impreuna cu latura informativa si cea constructiva, utilitatea si expresivitatea, reprezinta elementele fundamentale ale functiunii arhitecturale.

Clasificarea constructiilor



Cea mai uzuala clasificare a constructiilor are la baza criteriul destinatiei. Din acest punct de vedere, se deosebesc doua mari categorii: cladirile si constructiile ingineresti.

Cladirile se pot clasifica dupa cum urmeaza:


Constructiile ingineresti cuprind:

constructii industriale speciale (cosuri de fum, silozuri, rezervoare, castele de apa, turnuri de racire);

constructii hidrotehnice si energetice;

cai de comunicatii (drumuri, cai ferate, poduri, tuneluri, piste, platforme);

linii de transport energie electrica si a fluidelor tehnologice, constructii, alimentari cu apa si canalizari.

Din punct de vedere al importantei, cladirile se clasifica in functie de mai multi factori:

Conform STAS  10100/0-75 - constructiile se clasifica dupa importanta lor avand in vedere urmatoarele criterii:

a)   consecintele depasirii starilor limita pentru viata si sanatatea oamenilor;

b) importanta economica a exploatarii continue a constructiei si consecintele, directe sau indirecte, ale iesirii, partiale sau totale, pe o perioada de timp mai lunga sau mai scurta, din exploatare;

c)   importanta pentru viata spirituala a colectivitatii continue a constructiei si consecintele depasirii unor stari limita pentru valorile cultural-artistice;

d)   durata prevazuta pentru exploatare.

In vederea incadrarii corecte a constructiilor in clase de importanta, in standarde sau in alte reglementari tehnice, se da exemplificativ, tabelul de mai jos.

Clasa de impor-tanta

Caracterizare

Observatii asupra modului de asigurare

I.

Constructii de importanta exceptionala

Constructii a caror avarie are urmari catastrofale

Constructii a caror exploatare neintrerupta este indispensabila

In afara unor sporuri mai importante de asigurare, prescrise in reglementari tehnice cu caracter general, pot sa fi stabilite, de la caz la caz, criterii speciale de asigurare, pe baza unei justificari corespunzatoare

II.

Constructii de importanta deosebita

Constructii a caror avarie are urmari deosebit de grave.

Constructii necesare pentru recuperare in urma unor evenimente catastrofale (constructii a caror supravietuire este necesara pentru asigurarea unui minim de masuri in vederea inlaturarii urmarilor unor catastrofe)

Constructii de valoare culturala deosebita

Pe baza prevederile unor reglementari tehnice sau pe baza unor justificari corespunzatoare, se adopta unele sporuri fata de asigurarea obisnuita

III.

Constructii de importanta medie.

Clasa cuprinde majoritatea constructiilor.Constructiile pentru care nu exista indicatii de incadrare in alte clase se incadreaza in aceasta clasa.

Se utilizeaza valorile de baza ale coeficientilor in verificarea sigurantei. De regula, nu se introduc diferentieri din punctul de vedere al asigurarii necesare

IV.

Constructii de importanta secundara

Constructii a caror avariere implica un pericol redus pentru viata si sanatatea oamenilor si produce pagube materiale reduse

Pe baza prevederilor unor reglementari tehnice sau pe baza unor justificari corespunzatoare, se adopta unele sporuri fata de asigurarea obisnuita

V.

Constructii neimportante

Constructii provizorii de valoare redusa, a caror avariere nu prezinta pericol pentru viata si sanatatea oamenilor, constructii pentru adapostirea temporara a animalelor.

Unele criterii de asigurare pot sa fie mult mai putin severe decat in mod curent sau chiar sa nu fie luate in considerare

1.2. Sistemul - cladiri si subansamblul ei

Proiectare rationala a cladirilor impune a apela la conceptul de sistem in sensul cel mai larg, considerand o cladire ca un ansamblu de elemente, interconectate printr-o  multime de relatii reciproce, precum si cu mediul inconjurator si care actioneaza in comun in vederea realizarii unei functii sociale sau de productie.

Intr-o asemenea viziune, sistemul cladire poate fi descompus in subsisteme pe baza criteriilor de functiune.

Un prim nivel ierarhic al descompunerii pentru cladiri civile poate fi:

spatii inchise in vederea crearii suprafetelor functionale

structura - asigura rezistenta si stabilitatea ansamblului

anvelopa (inchiderea perimetrala)

delimitari exterioare - portiuni din sistemul cladire care sunt in contact pe toate fetele cu mediul exterior

echipamente: instalatii electrice, incalzire, sanitare, ventilatie, conditionare , gaze, telecomunicatii, electromecanice.

In conformitate cu STANDARD SR ISO 6241/1998 subsistemele unei cladiri au urmatoarea componenta:

Subsistem

Exemple de componente sau ansambluri de componente

Structura

1.1. Fundatii

1.2.Structura portanta

Superficiale (talpa, radier etc.)

Adanci (puturi false, piloti, pereti mulati etc.)

Stalp , grinda, panou, dala, panza subtire, grinda cu zabrele, etc.

Anvelopa exterioara

2.1.Anvelopa subterana

2.2.Anvelopa supraterana

Anvelopa inferioara, laterala si superioara (planseu pe sol, pereti in subsol, acoperis subteran etc.0

Deschideri (guri de canalizare, puturi)

Anvelopa inferioara, laterala si superioara

(planseu inferior peste gol exterior, fatada, acoperis, etc.)

Deschideri (usI, ferestre, luminatoare, etc.)

3.Compartimentari exterioare anevlopei

3.1.Compartimentari exterioare anvelopei

3.2. Compartimentari exterioare orizontale

Elemente despartitoare (pereti, balustrade etc.)

Deschideri (usi, grilaje, etc.)

Plansee (terase, balcoane stresini etc.)

Scari, rampe, etc.

4.Compartimentari interioare anvelopei

4.1.Compartimentari interioare verticale

4.2.Compartimentari interioare orizontale

4.3.Scari interioare

Elemente despartitoare (pereti, balustrade, dulapuri in pereti etc.)

Deschideri (usI etc.)

Plansee

Deschideri (trape etc.)

Scari, rampe etc.

5.Instalatii

5.1. Instalatii de distributie si de evacuare a apelor

5.2.Instalatie termica si de ventilare.

5.3.Instalatie de distributie a gazelor

5.4.Instalatie electrica

5.5.Instalatie de telecomunicatii

5.6. Instalatie de transport mecanic si electromecanic

5.7.Instalatie de transport pneumatic si prin gravitatie

5.8.Instalatii de securitate

Retea de distributie a apei (tevi, robinete, rezervor, pompa dedurizator etc.)

Obiecte sanitare (lavoar, spalator, cada baie, dus, bideu WC etc.)

Retea de evacuare a apelor pluviale (tevi, rezervoare, etc.)

Retea de canalizare (tevi, camin de vizitare, fosa de tratare a apelor, puturi ingropate, etc.)

Retea de distributie a gazului combustibil (tevi, robinete, rezervoare etc.)



Retea de distributie a lichidelor combustibile (tevi, robinete, rezervoare etc.)

Grup energetic (generator, cos etc.)

Circuitul apei (tevi, rogbinete, pompa, vas de expansiune etc.)

Circuit de aer (canale, guri, ventilator etc.)

Retea de distributie a aerului comprimat (tevi, aparatura etc.)

Retea de distributie a gazului (tevi,aparatura ,etc.)

Retea de inalta tensiune (linii etc.)

Grup de transformare

Retea de joasa tensiune (conductoare, intrerupatoare, prize, corpuri de iluminat, etc.)

Retea de interfonie (conductoare, sonerie, aparat pentru deschis usa, interfon etc.)

Retea de radio-distributie (conductoare, antena etc.)

Ascensor (aparatura, cabina, cabluri etc.)

Scara mecanica si trotuar rulant (aparatura, trepte, etc.)

Aparate de ridicat (scripeti etc.)

Retea de evacuare a deseurilor solide (ghene etc.)

Retea de curatire prin vid (ghene, aparatura, etc.)

Retea de transport al lenjeriei (ghene, etc.)

Retea de transport pneumatic (ghene, aparatura)

Protectie contra fulgerului (paratraznet, conductoare, legare la pamant etc.)

Protectie contra incendiilor (conducte, rezervor, alarma de incendiu, detector de fum etc.)

Protectie contra intruziunilor (alarma de efractie etc.)

1.3. Conceptul de performanta

Conceptul de performanta in constructii constituie o procedura organizata de stabilire a caracteristicilor calitative ale sistemului constructii si a subsistemelor lui.

Elementul primordial al analizei de performanta il constituie identificarea exigentelor utilizatorilor si asigurarea aptitudinilor functionale si structurale.

Conceptul de performanta in constructii a aparut in anul 1962 la Congresul al II-lea al C.I.B.

In 1972 la Philadelphia (SUA) s-a organizat un mare simpozion international consacrat acestui subiect. In Europa, preocuparile pentru introducerea conceptului de performanta in domeniul constructiilor s-a materializat in publicatia editata in Belgia "Ghidul de performanta ale cladirii"- 9 volume, iar in 1984 ISO elaboreaza lucrarea "Norme de performanta in cladire. Continut al normelor pentru evaluarea performantelor".

In Romania introducerea exigentelor, respectiv ale criteriilor de performante dateaza de la sfarsitul deceniului al saptelea, preocupandu-se in mod special IPCT, INCERC, ICCPDC si alte institutii, care au elaborat lucrari si norme tehnice privind exigentele functionale.

Studiile intocmite ulterior legate de fundamentarea teoretica a conceptului de performanta, precum si exigentele si practica pe plan international, permit a se afirma ca aceasta este un instrument pentru promovarea progresului tehnic si a solutiilor novatoare in constructii.

Aplicarea acestui concept poate fi considerat o revolutie in domeniu, o schimbare profunda a modului traditional de conceptie si proiectare, realizare si exploatare al cladirilor, deoarece aceasta impune o abordare globala a tuturor problemelor si aspectelor.

Definitiile si conceptele promovate in analiza performantelor evicentiaza nu "ceea ce reprezinta un produs" ci "ceea ce trebuie sa ofere acesta".

Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii precizeaza urmatoarele exigente esentiale:

a.   rezistenta si stabilitatea;

b.   siguranta in exploatare;

c.   siguranta la foc;

d.   igiena: sanatatea oamenilor, refacerea si protectia mediului;

e.   izolarea termica, hidrofuga si economia de energie;

f.    protectie impotriva zgomotului.

Obligatiile prevazute in exigentele esentiale revin factorilor implicati in conceperea, realizarea si exploatarea constructiilor, precum si in postutilizarea lor, privind responsabilitatile fiecaruia.

Performantele de comportament ale constructiilor respecta in evolutia lor anumite conditii de calitate specifice destinatiei acestora.

Performante de comportament privind:

Siguranta

Confortul

Economia

Rezistenta

Stabilitate

Protectie la actiunea  focului

Vizual

Auditia

Igienic

Estetic

Tactil

Antropodinamic

Durabilitate

Mentenabilitate

Flexibilitate

Postutilizare

Standardul SR ISO 6241/1998 clasifica cerintele utilizatorului pe urmatoarele categorii:

Categoria

Exemple

1. Cerinte de stabilitate

Rezistenta mecanica la actiuni statice si dinamice, izolate sau in combinatie

Rezistenta la socuri, manevre brutale, abuz de utilizare, actiuni accidentale

Efecte ale actiunilor repetate (oboseala)

2 Cerinte de siguranta la foc

Risc de izbucnire si de propagare a unui incendiu

Efectele fiziologice ale fumului si caldurii

Timp de alertare (detectare si sisteme de alerta)

Timp de evacuare (caI de evacuare)

Timp de supravietuire (compartimente)

Cerinte de siguranta in utilizare

Securitatea la agenti de agresiune (protectie impotriva exploziilor, arsurilor, opririlor bruste, mecanismelor in miscare, electrocutari, contaminarii radioactive, inspirarii sau contactului cu produse toxice, infectiilor)

Securitatea circulatiei (limitarea alunecarii pe pardoseli, trecere libera, prezenta balustradelor etc.)

Securitatee la intruziuni umane si animale

Cerinte de etanseitate

Etanseitate la apa (ploaie, ape din subsol, ape de distributie, apa uzata etc.)

Etanseitate la aer si la gaze

Etanseitate la zapada si la praf

Cerinte higrotermice

Limitare a temperaturii aerului, a radiatiei peretilor, a vitezei aerului, a umiditatii relative (variatia in spatiu si timp, reglarea)

Limitare a condensului

Cerinte de puritate a aerului

Ventilatie

Limitar a mirosurilor

Cerinte acustice

Limitare a zgomotului extrior si interior (continuu sau intermitent)

Inteligibilitate a sunetelor

Durata de reverberatie

Cerinte vizuale

Iluminat natural si artificial (iluminare, orbire, contrast si stabilitatea luminantei)

Insoleiere

Posibilitate de obturare a luminilor

Aspect al spatiilor si peretilor (culoare, textura, regularitate, planeitate, verticalitate, perpendicularitate etc.)

Contact vizual in interiorul spatiilor si cu exteriorul (bariere pentru intimitate, absenta deformatiei optice)

Cerinte tactile

Rugozitate, uscaciune, caldura de contact, suplete a suprafetelor

Limitare  a descarcarilor de electricitate statica

Cerinte dinamice

Limitare a acceleratiilor si vibratiilor (tranzitorii si continue)

Confort al pietonilor sub efectul vantului

Confort la deplasari (panta rampelor pietonale, balansul scarilor)

Confort al manevrarilor (jocul usilor, ferestrelor, al comenzilor de la echipamente, etc.)

Cerinte de igiena

Posibilitati de ingrijire corporala si de curatenie

Alimentare cu apa potabila

Posibilitati de realizare a curateniei

Eliminarea fumului, materialelor si apelor uzate

Limitare a emisiilor de substante contaminante

Cerinte de adaptare a spatiilor de utilizare

Numar,dimensiuni, geometrie, subimpartire si legaturi intre spatii

Echipare a spatiilor

Posibilitate de mobilare, flexibilitate

Cerinte de durabilitate

Mentiner a performantelor pe timpul duratei de viata prevazuta, in conditii de intretinere normala

Cerinte de economie

Cheltuieli de investitie, de functionare si de intretinere

Cheltuieli de demolare

Factorii care influenteaza performantele unei cladiri sunt prezentat in SR IS) 6241/1998 astfel:

Caracter

Origine

Externa cladirii



Interna cladirii

Din atmosfera

Din sol

Impusi prin ocupare

Consecinte ale proiectarii

1.Agenti mecanici

1.1.Greutate

1.2.Forte si defor-matii impuse

1.3.Energie cinetica

1.4.Vibratii si zgomote

Incarcari din zapada, din apa de ploaie

Presiunea ghetii, dilatare termica si higroscopica

Vant, grindina, socuri exterioare, furtuna de nisip

Zgomote produse de vant, de tras-net, de avioane, de explozii, de trafic, de utilaje

Impingerea pamantului, presiunea apei

Tasari, alunecari

Seisme

Vibratii din trafic, ale utilajelor

Incarcari din exploatare

Eforturi de manevrare, strapungere

Socuri interioare, frecare

Zgomote si vibratii produse de muzica, dansatori, aparate menajere

Incarcari permanente

Contractie, fluaj, forte si deformatii impuse

Lovituri de berbec

Zgomote si vibratii ale cladirii si ale echipamentelor

2.Agenti electromag-netici

2.1.Radiatii

2.2. Electricitate

2.3.Magnetism

Radiatii solare, radiatii radioactive

Traznet

Radiatii radioactive

Curenti vagabonzi

Lampi, radiatii radioactive

Campuri magnetice

Perete radiant

Electricitate statica, curenti de distributie

Campuri

Magnetice

3.Agenti termici

Caldura, inghet,

soc termic

Caldura solului, inghet

Caldura emisa de ocupanti, fumat

Incalzire, etc.

4.Agenti chimici

4.1.Apa si solventi

4.2.Agenti oxidanti

4.3.Agenti reducatori

4.4.Acizi

4.5.Baze

4.6. Saruri

4.7. Materiale neutre din punct de vedere chimic

Umiditatea aerului, condens, precipatii

Oxigen, ozon, oxizi de azot

Acid carbonic, dejectii de la pasari, acid sulfuric

Ceata salina

Pulberi neutre

Apa de supra-fata, ape subterane

Potentiale electrochimice pozitive

Sulfuri

Acid carbonic

Acizi humici

Var

Nitrati, fos-fati,cloruri, sulfati

Calcar,silice

Proiectii de apa, condensari, detergenti, alcool

Apa de javel, apa oxigenata

Agenti combus-tibili, amoniac

Otet,acid citric,acid carbonic

Hidroxid de adoiu, hidroxid de potasiu, hi-droxid de amoniu

Clorura de sodiu

Grasimi, uleiuri, cerne-luri, prafuri neutre

Ape de distributie, ape uzate, infiltratii

Potentiale electrochimice pozitive

Agenti com-bustibili, poten-tiale electro-chimice negative

Acid sulfuric, acid carbonic

Hidroxid de sodiu, ciment

Clorura de calciu, sulfati, ipsos,

Grasimi, uleiuri,pulberi neutre

Prin urmare, etapele analizei conceptului de performanta in constructii sunt:

identificarea exigentelor utilizatorului;

analiza conceptului de performanta prin trecerea de la exigentele utilizatorului la exigentele de performanta asociate cladirii si diferitelor ei subsisteme;

stabilirea criteriilor de apreciere a gradului de satisfacere a fiecarei exigente de performanta, numite "criterii de performanta". Valoare minima sau maxima a dmisibila a acestora defineste "performanta normata".

1.4. Siguranta constructiilor

Intelegerea intuitiva a notiunii de siguranta a aparut din cele mai vechi timpuri. In antichitate si in perioada evului mediu, siguranta structurilor se obtinea exclusiv prin experienta, intuitia si arta constructorilor.

Elemente fundamentale stiintifice au aparut abia in ultimele trei secole.

Prima definitie data conceptului de siguranta ca raport dintre incarcarea la rupere si incarcarea efectiva (admisa), apartine lui Rankine (1862). Valorile mari ale coeficientului de siguranta indicate de Rankine (2-10) corespund nivelului scazut al cunostintelor din acea vreme privind evaluarea incarcarilor si estimarea rezistentelor materialelor.

Istoria modului de considerare a variabilitatii factorilor principali ai sigurantei contureaza insasi evolutia conceptului si al coeficientului de siguranta ca si metodele de calcul.

Astfel, metodele abordate pot fi:

Metode deterministe din categoria carora fac parte: metoda rezistentelor admisibile si metoda la rupere a capacitatii portante. Aceste metode nu au o justificare stiintifica iar valorile coeficientului de siguranta sunt stabilsite empiric, prin apreciere, pe baza de traditii si experienta, acoperind partial variabilitatea factorilor principali de care depinde siguranta;

Metoda semiprobabilistica a starilor limita care este superioara metodei deterministe si are la baa analiza starii in care o constructie sau un element de constructie isi pierde capacitatea portanta odata cu atingerea starii limita;

Metode probabilistice de calcul bazate pe teoria probabilitatilor de mentinere a aptitudinii unei cladiri in vederea satisfacerii functiunii sale pe toata durata de serviciu.

Trasaturile esentiale ale metodei starilor limita sunt:

se considera sistematic diferite stari limita posibile pentru o constructie data

se considera in mod independent variabilitatea diferiilor factori care afecteaza siguranta constructiilor stabilindu-se, in consecinta, datele cantitative care determina nivelul de asigurare a constructiei.



Se intelege prin stare limita o stare a carei atingere implica:

pierderea reversibila sau ireversibila a capacitatii unei constructii de a satisface conditiile de exploatare legate de destinatia stabilita, sau

aparitia unor pericole pentru viata sau sanatatea oamenilor, respectiv pentru bunuri materiale sau culturale a carei conservare depinde de constructia respectiva

Starile limita se impart in doua categorii:

a.   stari limita ultime (stari limita care corespund epuizarii capacitatii portante sau unei alte pierderi ireversibile a calitatilor necesare exploatarii constructiilor

b.   stari limita ale exploatarii normale (stari limita care corespund intreruperii capacitatii de asigurare a exploatarii normale a constructiilor)

Principalele fenomene care pot conduce la aparitia starilor limita din prima categorie, sunt:

c.   ruperi de diferite naturi

d. pierderea stabilitatii unei parti a constructiei sau a constructiei in ansamblu

e.   pierderea stabilitatii pozitiei (prin lunecare, rasturnare)

f.    stari care implica scoaterea din lucru a constructiei datorita unor deformatii sau fisuri remanente excesive.

Principalele fenomene care pot conduce la aparitia starilor limita din a doua categorie , sunt:

deplasari statice sau dinamice excesive

fisuri excesive.

In analiza starilor limita este necesar a se considera toate fenomenele care conduc la aparitia acestor stari individuale sau in combinatie.

In calcule, se utilizeaza diferiti parametri (intensitati, amplitudini, frecventa, etc. )  pentru actiuni; rezistente , module de elasticitate, etc. ale caror valori pot fi normate sau de calcul.

Valorile de calcul sunt valori de referinta stabilite dupa reguli precizate in STAS 10100/0-75 si in alte standarde si normative de specialitate.

Valorile de calcul sunt valori utilizate in diferitele verificari si iau in considerare abaterile posibile in sens defavorabil fata de valorile caracteristice.

Verificarea sigurantei constructiilor in raport cu diferitele stari limita trebuie sa se efectueze avandu-se in vedere:

o ipoteza realista asupra cresterii intensitatii actiunilor pana la intensitatea corespunzatoare starilor limita pentru schemele de incarcare considerate

specificul de comportare a structurii in stadiul considerat.

Probabilitatea de avariere a unei structuri rezulta din compararea distributiei actiunilor cu a distributiei caracteristicilor structurale. Schema principiului de verificare a capacitatii portante este ilustrata in fig. 1.1 ipoteza distributiei normale Gauss. Se poate observa ca solicitarea maxima este mai mica decat capacitatea portanta minima in timp ce in fig. 1.1.b capacitatea portanta minima este mai mica decat solicitarea maxima avand loc ruperea, cedarea sau prabusirea structurii.

Fig. 1.1.Schema principiului de verificare a capacitatii portante:

a - solicitarea maxima < capcitatea portanta minima; b- solicitarea maxima > capacitatea portanta minima; 1 - capacitatea portanta minima; 2- solicitartea maxima; 3 - solicitarea normala ; 4 - capacitatea portanta normata; n - densitatea de probabilitate

Zonele de suprapunere a celor doua functii de frecventa pentru incarcari fS (x) si pentru rezistentele fR(x) indica probabilitatea de avariere (accident, rupere). Notand coordonatele punctului de intersectie a celor doua distributii cu S si R, se pot defini urmatoarele probabilitati:

probabilitatea de pierdere a capacitatii portante, de avariere, accident sau de rupere (prabusire sau colaps) Pr, cuprinsa intre P(S>R) si P(R S

probabilitatea de comportare sigura a structurii fata de variatiile aleatoare ale incarcarii si rezistentei, cuprinsa in domeniul probabilitatilor P(S>R) si P(R S) sau reliabilitatea L, care este o masura a sigurantei.

Fig. 1.2. Model probabilistic pentru R si  S

Deoarece masa de probabilitate distribuita pe intreaga arie limitata de curba de distributie si axa abscizelor este egala cu unitatea, atunci:

f(x) dx = 1

rezulta ca probabilitatea de pierdere a capacitatii portante este egala cu unitatea minus reliabilitatea:

Pr = 1 - L

adica, fata de densitatea probabilitatii actiunilor, rezulta:

P(S>R) =1-P (S R

si fata de densitatea probabilitatii rezistentelor, rezulta:

P(R S) = 1-P (R>S)

O exprimare mai sugestiva se poate obtine cu ajutorul modelului probabilistic condensat R - S (rezistenta minus efectul actiunii) in care :

probabilitatea de avariere reprezinta aria de sub functia f(R-S) de la - la zero, definita prin:

Pr = P(R-S

reliabilitatea care reprezinta aria de sub functia f(R-S) de la zero la + si care este definita astfel:

L = 1 - Pr= P(R-S>0)

Fig. 1.3. Model probabilistic condensat R S

Utilizand ca variabila aleatoare raportul rezistenta - efect actiune se obtin expresii mai semnificative.

probabilitatea de pierdere a capacitatii portante

Pr = P(R/S

reliabilitatea

L = 1 - Pr= P(R/S-1)

La constructiile de importanta redusa, unele criterii de realiabilitate pentru diferite comportari mecanice (fisurare, rigiditate, deformatii, etc.) pot fi mai putin severe decat in mod obisnuit motivt de faptul ca avariere acestora nu pun in pericol pierderi materiale si umane.

In evaluarea probabilitatii de pierdere a stabilitatii, a capacitatii portante, se pot considera intensitatile actiunilor si rezistentelor ca variabile aleatoare independente pentru o structura sau elemente componente ale acestuia.

Probabilitatea ca un element de rezistenta  R sa fie actionat de o incarcare mai mare decat S, corespunde zonei de suprapunere P(R S) si P(S>R) si se poate exprima astfel:

1-Fs(x) fR(x)dx

unde:

x = S

Fs(x) = fs(x)dx

FR(x) = fR(x)dx

Probabilitatea ca actiunea sa fie mai mare decat o valoare data S se poate exprima astfel:

P(x>S) = fs(d)dx = 1 - fs(x)dx = 1 - Fx(x)

In probabilitatea ca rezistenta sa aiba o valoare data x =R, este:

Fs(x) dx

Astfel, probabilitatea de avariere a unei cladiri se poate exprima:

Pr= P(R S FR(x).fs(x) dx

Expresia evalueaza aria din zona de suprapunere a densitatii probabilitatii actiunilor si rezistentelor (capacitatilor portante) si se numeste integrala de convolutie, solutia obtinandu-se prin metode grafice sau analitice.

In cazul aplicarii repetate a incarcarilor, probabilitatea ca structura sa reziste se masoara in functia de risc a pierderii capacitatii portante h(n). Probabilitatea comportarii sigure, adica reliabilitatii scade cand n creste.

In realitate, ruperea unui element poate avea loc dupa mai multe moduri de rupere sau de cedare l (incovoiere, forfecare, torsiune, etc.), considerate independente si pentru o singura actiune aleatoare S actionand singular sau cu grad de repetabilitate n.

Probabilitatea de avariere se poate exprima astfel:

Pr(l) =lP si P(l,n) = l.n.Pr

si reliabilitatea:

L(l) = 1 - lPr

L(l,n) = 1 - l .n.Pr

Pentru coeficientul de siguranta exista mai multe formulari practice bazate pe interpretare probabilistica (Freudenthal, Cronell, Gauss).

Fig.1.4. Definirea coeficientului de siguranta.







Politica de confidentialitate







creeaza logo.com Copyright © 2023 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 Folosirea altor instrumente de evaluare (investigatia, proiectul, protofoliul)
 PROIECT DIDACTIC - Cunoasterea numarului cinci
 Proiect iluminat electric si instalatii
 Organizarea si conducerea procesului tehnologic proiectat

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 PROIECT DE DIPLOMA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALA - SUPURATIILE LOJELOR PROFUNDE DE ETIOLOGIE ODONTOGENA
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma Facultatea de Textile Pielarie - Tehnologia confectiilor din piele si inlocuitori - PROIECTAREA CONSTRUCTIV TEHNOLOGICA A UNUI PR

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 LUCRARE DE LICENTA CONTABILITATE - ANALIZA EFICIENTEI ECONOMICE CAI DE CRESTERE LA S.C. CONSTRUCTIA S.A TG-JIU
 Lucrare de licenta educatie fizica si sport - studiu asupra imbunataȚirii motricitaȚii in lectia de educatie fizica la clasele a v-a de la &
 Lucrare de licenta - cercetare si analiza financiara asupra deseurilor de ambalaje la sc.ambalaje sa
 LUCRARE DE LICENTA MANAGEMENT CRESTEREA VANZARILOR PRIN METODA IMBUNATATIRII SERVICIILOR CATRE CLIENTI

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 ATESTAT LA INFORMATICA - Baza de date relationala aplicata intr-o biblioteca scolara
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 GENERATOR DE TESTE GRILA - Proiect atestat Visual FOX PRO
 Proiect atestat - comercializarea produselor turistice balneare in statiunea sangeorz - bai

UMIDITATEA CONSTRUCTIILOR
UTILIZAREA DEȘEURILOR VEGETALE IN CONSTRUCȚII
Autorizarea lucrarilor in regim de urgenta
Metoda simplificata de calcul - CALCULUL LA STAREA LIMITA DE REZISTENTA LA INCOVOIERE CU SAU FARA EFFORT AXIAL
Deformatiile betonului
COMPOZITIA BETONULUI
Rezistenta caracteristica la eforturi principale de intindere a zidariei executate cu mortar de uz curent
Produse realizate din materiale compozite utilizate la reabilitarea constructiilor



Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu