Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice



Acasa » tehnologie » constructii
PROIECT - RESTAURAREA MOBILEI

PROIECT - RESTAURAREA MOBILEI



UNIVERSITATEA “TRANSILVANIA” BRASOV

SECTIA:IPFL

PROIECT

RESTAURAREA MOBILEI

ELABORAREA CONCEPTİEİ DE RESTAURARE Sİ INTOCMİREA DOCUMENTATİEİ DE RESTAURARE PENTRU ~PIEPTENE PENTRU CALTİ~




CONTINUTUL TEMEI SCRISE

1.Prezentarea obiectului de restaurat:

-Tip de obiect

-Caracteristici stucturale

-Descriere tehnica

-Istoric

-Caracteristici de stil

-Obiecte similar

-Starea  initiala de conservare

2.Completarea fisei de restaurare

3.Prezentarea a 5 principii de restaurare se mnificative pentru elaborarea conceptiei de rastaurare in cazul dat,cu comentarii privind modul de aplicare in cadrul temei

4.Prezentarea detaliata,adaptata la obiect a 3 metode de investigare utile in elaborarea conceptiei de restaurare si a rezultatelor acestora (inclusive metode ce nu s-au putut realize practic)

5.Descrierea operatiilor efective de restaurare-conservare cuprinse in cadrul conceptiei de restaurare elaborate:

-Materiale  utilizate

-Mod de lucru

Se vor prezenta detaliat,adaptat la cazul de restaurare considerat,toate operatiile de restaurare – conservare,incluzand tipurile de materiale si comentarii privind eficienta interventiei

6.Fotografii de ansamblu ale obiectului care sa ilustreze starea initiala si starea finala dupa restaurare(in fisa de restaurare):

-Fotografii

-Desene care sa ilustreze defectele initiale sau detalii structurale

-Modul de remediere(in materialul descriptivdin dosarul de restaurare-pct 1,4,5)

7.Jurnalul de restaurare (evidenta reala a tuturor activitatilor de investigare-restaurare):

-Data

-Ora

-Timp

-Materiale

8.Material support pentru prezentare:

-Poster A3-printat pe carton,color si plastifiat,prezentare ppt).

1.Prezentarea obiectului:Istoric

Vidacut - Interferente romano-maghiare in comunitatea etnic-mixta.

Cercetarea etnografica din satul Vidacut, comuna Sacel, judetul Harghita

Satul Vidacut, com. Sacel, jud. Harghita a fost atestat documentar pentru prima data in anul 1432. Documentele din sec. XVII mentioneaza aici doua localitati alaturate: 'Magyar Hidegkuth' (Vidacutul Unguresc) si 'Olah Hidegkuth' (Vidacutul Romanesc), aceasta fiind printre cele mai vechi asezari romanesti din Secuime, atestata documentar.

In perioada 10 iulie - 15 august 2002, la initiativa Muzeului Carpatilor Rasariteni din Sfantu Gheorghe, cu sprijinul Muzeului de Etnografie Brasov, a Muzeului Satului Bucuresti si a Muzeului Civilizatiei Populare Traditionalei ASTRA Sibiu, in satele Vidacut si Uilac, com. Sacel, jud. Harghita a avut loc o cercetare etnografica de teren.

Dintre obiectivele cercetarii amintim: cercetarea culturii materiale si spiritulale traditionale; cercetarea raporturilor si interferentelor culturale dintre cele doua comunitati (romana si maghiara); depistarea si achizitionarea obiectelor etnografice si a monumentelor de arhitectura populara de interes muzeal, si implicit, imbogatirea patrimoniului cultural al Muzeului Carpatilor Rasariteni. Colectivul de cercetare coordonat de directorul Muzeului Carpatilor Rasariteni dr. Valerii Kavruc si format din specialistii de la mai multe muzee (Muzeul Carpatilor Rasariteni, Muzeul Satului Bucuresti, Muzeul de Etnografie Brasov si Muzeul Civilizatiei Populare Traditionale ASTRA Sibiu. Se spune ca primii locuitori s-au asezat in jurul unei fantani cu izvor puternic si apa rece, de unde si denumirea asezarii, in traducere romaneasca 'Fantana rece'. Tot atat de adevarat, sau poate mai apropiat de adevar, poate fi concluzia ca denumirea provine de la toponimicul 'Recea', loc aflat la marginea satului Vidacutul Romanesc, in partea vestica.

https://www.mncr.ro/cetno/vidacut/vid01t.jpghttps://www.mncr.ro/cetno/vidacut/vid02t.jpg

Satul Vidacut este o asezare rurala de tip adunat, gospodariile localnicilor fiind asezate una langa alta cu ulite nu todeauna asezate dupa un plan, iar unele de-a lungul vailor, fara mari deosebiri fata de alte sate din Podisul Tarnavelor.

Vidacutul fiind o asezare de agricultori, este firesc ca si gospodaria sa fie constituita in raport cu ocupatiile locuitorilor pentru a-i asigura o functionalitate corespunzatoare. La sfarsitul sec. XIX, majoritatea constructiilor gospodaresti erau din lemn, si foarte putine din chirpici si pamant, iar acoperisul era din trestie, paie si sindrila.

Gospodaria are ca principale componente: casa propriu-zisa, in care locuieste familia, o bucatarie de vara (din scanduri sau zidita) sub acelasi acoperis cu cuptorul de copt paine, grajdul pentru vite, sura pentru depozitatul fanului si treieratul cerealelor, cotete de porci, soproane pentru depozitatul uneltelor agricole si al carutelor de transport. Gospodaria din Vidacut dispune de curte dubla: una in fata casei unde se afla si bucataria de vara, fantana, gradina de flori, de legume si o alta curte cu grajdul, sura si celelalte anexe.

In Vidacut marea majoritate a gospodariilor sunt dispuse in apropierea ulitei cu casa dispusa perpendicular pe aceasta, iar grajdul, sura si celelalte constructii formeaza un unghi drept cu casa, marginind curtea pe doua laturi. Celelalte laturi ale gospodariei, asezata sub forma dreptunghiulara, sunt formate din garduri in trecut impletite din nuiele iar in zilele noastre gardul de scandura si chiar alte materiale.

Alaturi de acest tip de gospodarie pot fi intalnite si unele exceptii in care cladirile sunt dispuse dupa o alta asezare: casa se afla fata in fata cu alte constructii, iar pe strada sunt unite cu porti zidite dand impresia unei gospodarii inchise.

https://www.mncr.ro/cetno/vidacut/vid07t.jpghttps://www.mncr.ro/cetno/vidacut/vid08t.jpg

In cadrul societatii rurale traditionale tehnicile industriei casnice textile au detinut o importanta functiei economica, asigurand satisfacerea nevoilor de imbracaminte si de tesaturi necesare in gospodaria taraneasca.

Utilizarea tehnicilor traditionale se reflecta si in ideologia comunitatii rurale, fiind intr-o stransa corelatie cu gradul de cultura, cu dezvoltarea cunostintelor despre lume a acestei comunitati.

Atat lana, cat si canepa au fost folosite in gospodaria taraneasca din Vidacut in aceeasi proportie, fara a exista o specializare pe una din ele.

https://www.mncr.ro/cetno/vidacut/vid13t.jpghttps://www.mncr.ro/cetno/vidacut/vid14t.jpg

Pentru derularea procesului de prelucrare a lanii s-au pastrat pana in zilele noastre, aspecte stravechi asa cum a fost si ocupatia cresterii oilor. In luna mai, inceputul lui iunie, barbatii tund oile cu foarfeci speciale, iar femeile spala lana mai intai cu apa calda pentru eliminarea usucului (grasimea), apoi se limpezeste cu apa rece si se pune la uscat la soare. Pentru ca lana sa fie cat mai curata, de obicei se inmoaie in lesie. Dupa ce este uscata foarte bine, se aduna in saci si se pastreaza in locuri uscate (in poduri).

Pentru tors, femeile, folosesc furca si fusul.

Spre deosebire de alte zone, in urma cercetarii am identificat mai multe tipuri de furci de tors: cu talpa - 'stationare' (la fam. Diac Silvia, fam. Diac Ioan), altele cu talpa antropomorfa (la fam. Murzea Mihai). Aceasta din urma este prevazuta cu felurite increscaturi, viu colorate, iar in partea superioara erau instalati zurgalai.

https://www.mncr.ro/cetno/vidacut/vid15t.jpghttps://www.mncr.ro/cetno/vidacut/vid16t.jpg

Un alt tip de furci de tors identificate sunt cele cu scaunel rotund, de inaltime mica si 3 picioruse (la Medrea Vasile si Bucur Vasile).

Canepa, constituia, asa cum s-a mai aratat, o alta materie prima in industria casnica, la fel de importanta si de prezenta in munca gospodinelor, ca si lana.

Dupa ce era smulsa si uscata, canepa se transporta spre a fi asezata la topit in 'tauri', mici baraje pe cele doua vai care traversau satul, apoi la iesire sa se uneasca intr-una singura. Aceste bazine erau foarte dese, din 10 in 10 metri pentru a prinde fiecare gospodar un spatiu. 'Manusile' de canepa erau asezate in apa, dar pentru a nu se ridica la suprafata acestea erau fixate in apa cu ajutorul unor pari si carlige, chiar si cu pietre. Dupa aproximativ doua saptamani urma spalatul canepii, scoaterea la uscat si transportul acasa. Pentru a se trece la alta etapa de prelucrare, se acorda o atentie sporita uscarii, pentru ca numai in felul acesta era posibila operatia urmatoare. Daca pana in acest moment la munca participa si barbatii, de acum rolul este exclusiv al femeilor care datorita experientei de veacuri a permis ca in fiecare gospodarie sa fie realizata o mare gama de produse textile, de la imbracaminte pana la lenjeria de pat, covoare, prosoape.

https://www.mncr.ro/cetno/vidacut/vid17t.jpghttps://www.mncr.ro/cetno/vidacut/vid18t.jpghttps://www.mncr.ro/cetno/vidacut/vid19t.jpg

In zilele insorite si calde de toamna, se facea melitatul. Pentru sfaramarea si indepartarea fibrei lemnoase, inul si canepa sunt melitate, iar apoi netezite. In scopul facilitarii acestor doua operatii, inul, inainte de melitat trebuie pisat (batut). Periatul constituie urmatoarea operatie in procesul tehnologic al prelucrarii lanii si fibrelor vegetale. Unealta folosita este peria. Canepa si inul se sucesc fuior pe mana si se trag cu peria; in perie raman caltii pentru batut la saltele, saci, iar in mana fuiorul. Cand canepa este buna, se scoate din periat si un fuior mai scurt.

Torsul. Furca era unealta in care se fixa caierul pentru a fi tors cu ajuorul fusului si era lucrata de obicei de catre ciobani si daruita fetelor sau nevestelor din sat. Ea imbina functia tehnologica cu cea estetica: fiind un dar facut unei anumite persoane, ce continea si un mesaj prin care cel ce o confectiona transmita sentimentele de simpatie si dragoste persoanei care o primea.

Depanatul. Depanatul firelor are drept scop formarea ghemelor necesare la urzit si la facutul tevilor. Unealta utilizata este depanatoarea, vartelnita.

Fiertul firelor de canepa si in. Pentru albit si inmuiat, firele de canepa si in se lasa intr-o covata cu cenusa si apa calda, din care se scot si se fierb timp de 2 zile, apoi se spala la rau si se usuca.

Urzitul. Se urzeste cu ajutorul urzoiului fixat in grinda casei. In timpul, urzitului, pentru a masura exact cantitatea de tort se pun semne la fiecare 10 raze, egala cu circa 1 m.

Facutul tevilor. Suveicile pentru tesut au tevi de soc, pe care ata se deapana.

In Vidacut se cunosc si azi, doua tipuri de melite: cu o limba, sau melite cu doua limbi, atunci cand puteau lucra simultan doua femei.

O alta operatie a fost pieptanatul cu piepteni din care rezulta doua calitati de materie prima: fuiorul si caltii. Din fuior se tesea panza pentru lenjerie camasi, etc, iar din calti se tesea o panza mai groasa pentru saci, pantaloni, poale si altele.

Fuiorul poate fi tesut in combinatie cu bumbac si tesatura va fi mult mai fina.

Dar pana la tesut, este necesar torsul care se realizeaza la fel ca si torsul lanii.

Atat lana cat si firele de 'tort' (fuior), pentru a putea fi puse pe razboi, trebuiesc urzite cu un instrument numit urzoi.

Ordinea operatiunilor este urmatoarea: invalitul pe sul a urzelii, navaditul prin ite si apoi prin spata. Spata se aseaza in bragla. Itele se pun in miscare de iepe (talpigele) calcate cu piciorul. Tesaturile puteau fi ingrosate sau sa primeasca alte calitati prin pive, valtori, darste, dar care nu se gaseau in fiecare sat ci pe cursuri de apa mai importante.Din mainile femeilor ieseau valori importante pentru familie, dar mai ales de o inalta valoare artistica. Produsele ce se confectionau din tesaturile de lana si canepa erau variate si acopereau anumite domenii ale interiorului camerei taranesti si imbracamintei. Tesaturile de canepa pura erau folosite pentru camasi, poale, lepedeie (cearsafuri), fete de perna, fete de masa, stergare, traisti.

Tesaturile din lana pura erau prelucrate si se obtinea postavul, tesut in patru ite, din care se faceau cioareci, zeghe, sumane, paturi.

Date generale privind restaurarea si conservarea

„Restaurarea este o actiune ce se exercita pentru a face comprehensibil un obiect deteriorate sau degradat, prin pierderi minime din integritatea fizica, estetica si istorica” (ECCO, Professional guidelines: the profession and code of sthics, 1993).

Activitatea de restaurare est totdeauna asociata cu cea de conservare, activitate ce cuprinde o serie de masuri luate inaintea restaurarii, in timpul restaurarii sau dupa acesta in scopul prevenirii, incetinirii sau stoparii fenomenelor de degradare, deci prezervarea pentru o perioada cat mai lunga a obiectului restaurat. Conservarea cuprinde o latura preventiva si una de combatere sau efectiva.

Conservarea preventiva consta in ansamblul de masuri indirecte, ce au rolul de a preveni sau intarzia deteriorarea bunurilor culturale prin crearea conditiilor optime de prezervare a acestora intr-un mod compatibil cu rolul lor social; include masurile privind stocarea, expunerea, manipularea, si transportul bunurilor culturale.

Pentru a se evita erorile in materia de restaurare s-au adoptat pe plan international un cod de principii profesionale universale pentru restaurare. Conservarea si restaurarea – sansa valorilor etnografice de a-si prelungi existenta, asemenea bunuri devenind, pe zi ce trece, raritati,sunt munci delicate,dar de baza intr-o institutie muzeala.Pentru neavizati, termenul de conservare s-ar putea defini prin pastrare. In realitate, inseamna mult mai mult, spune seful laboratorului: “Conservarea inseamna oameni si masuri de intretinere a unui climat de sanatate pentru obiectele respective, nu presupune interventii asupra pieselor. Restaurarea inseamna interventia asupra pieselor, cu substante si materiale chimice, inlocuiri, completari”. La acestea, Emil Ursu adauga: “In Romania sunt doua categorii importante in relatia cu patrimoniul – conservatorul si restauratorul. Primul este cel care se ingrijeste zilnic de obiectele de patrimoniu si intervine atunci cand este cazul, pana la un punct, iar din acel punct intervine restauratorul. Din pacate, in Romania numarul conservatorilor si restauratorilor este in scadere”.



Principiile restaurarii sunt redate in continuare:

1.Principiul autenticitatii: pastrarea prin restaurare intr-o masura cat mai mare a elementelor vechi, originale.

2.Pastrarea patinei originale.

3.Evitarea masurilor originale.

4.Evitarea disimularii sistematice a restaurarilor si modificarilor anterioare.

5.Evitarea conceptiei ca o restaurare trebuie sa fie invizibila.

6.Efectuarea completarii lipsurilor doar in cazul in care se dispune de informatii sigure despre acestea.

7.Principiul reversibilitatii – folosirea de materiale si tehnici care sa permita revenirea asupra operatiei facute precum si restaurarii viitoare fara afectarea negativa a obiectului.

8.Elaborarea conceptiei de restaurare pe baza investigatiilor stiintifice.

9.Conservarea tuturor informatiilor existente pe piesa de mobilier.

10.Intocmirea documentatiei de restaurare. (Timar,1999)

Tip de obiect

Pieptan pentru calti-unelta folosita la scos parul din lana

C:Documents and SettingsAdminDesktop04mestesuguri17.gif

Descriere tehnica:

Pieptene pentru calti cu dimensiunile:

L=513 mm

l =90 mm

g =20 mm

h dinti=45 mm

Specia: stejar

Acest piepten este realizat din cherestea de stejar, prezinta doua manere profilate pentru o mai buna prindere a piesei in momentul in care se curata fuiorul si se scoate mizeria ramasa in lana.Aceasta curatare se face cu o serie de dinti pe care ii are piesa in centru,dintii fiind din metal.Acesti dinti sunt fixati de piesa printr-o placa metalica fixate de lemn prin scoabe.Acest pieptan se foloseste la tara de catre femeile care se ocupa cu torsul lanii si prelucrarea canepii si a inului.

In faza de dinaintea restaurarii piesa prezinta urme vechi de carii,urme de murdarie,resturi de fire sintetice .

Intre dinti inca se mai gaseau resturi de paie,canepa,panza de paianjen si urme de rugina.

2. Fisa de Restaurare

Nr. 1 Data: 16 februarie 2009

1.Obiect: pieptene de calti

2.Nr.Inventar:

3.Cod Colectie:

4.Posesor:

Muzeul stroiesti

5.Autor(scoala):

Necunoscut

6.Datare:

Mijlocul sec.XIX

7. Materiale: cherestea de stejar

8. Valoare:

9. Fisa analitica:

10.Fisa

conservare:

11.Nr. foto executate:

12. Cod fototeca:

13. Dimensiuni inainte de restaurare:

513*90*20mm

14.Dimensiuni dupa restaurare:

513*90*20mm

15. Foto inainte de restaurare:

DSCN8020





16. Foto dupa restaurare:

C:Documents and Settingscristi&roxyDesktopDSCN8193.JPG

17. Mentiuni legate de restaurari anterioare:

Pieptenul nu a mai fost restaurat.

18. Descrierea piesei

Piesa prezinta ornamente cu linii frante pe manere pentru o mai buna prindere,pentru a impiedica mana sa alunece pe piesa la transpiratie,este mai tocita pe stanga decat pe dreapta,ceea ce ne duce cu gandul la persoana care a folosit-o fiind posibil ca acesta sa fi fost stangaci

 

19. Analize efectuate:

- analize fotografice

- identificare specie lemnoasa → stejar

- identificare finisaj: - nu prezinta finisaj

- testul de verificare a activitatii biodaunatorilor

analize vizuale pentru a vedea ceea ce defecte prezinta piesa:crapaturi,prezenta unor pete,prezenta unor galerii vechi

20. Diagnostic:

Dupa aceste analize se impune:

curatarea piesei de murdarie,praf si pete cu apa si pronto;

slefuirea piesei;

lipirea crapaturilor;

acoperirea vechilor galerii;

tratarea insecto-fungicida cu Proxilin pentru protectie;

 

22. Descrierea lucrarilor de restaurare efectuate:

- Inainte de a fi adus in laborator orice obiect este tinut intr-o zona de carantina, timp in care i se fac teste biologice. Aceasta carantina est impusa de necunoasterea starii de conservare a obiectului nou si pentru a nu infecta celelalte obiecte din laborator.

- Curatarea s-a facut cu solutie cu apa si Pronto

- Lipirea crapaturilor s-a facut prin injectarea de adeziv pe baza de clei de oase in acestea.

- Chituirea. S-au folosit doua tipuri de chit: chit pe baza de clei de oase si creta pentru astuparea gaurilor de carii (Anobium Punctatum); chit pe baza de clei de oase si faina de lemn pentru astuparea crapaturilor

-Slefuirea suprafetei s-a facut cu diverse granulatii ale hartiei abrazive de 240

- Patinarea se realizeaza pentru a scoate in evidenta efectul trecerii timpului asupra obiectului (patina timpului). Aceasta s-a realizat prin aplicarea unui strat de selac Acest strat avand si rolul de proteja suprafata.

 

23. Mentiunile comisiei de restaurare:

24. Avizul comisiei de restaurare:

25. Indicatii la modul de pastrare: A se pastra in conditii normale si a se evita umiditatile mari.

 

26. Aviz custode:

27. Proces verbal de predare:

 

28. Mentiuni speciale:

29 .Data iesirii din laborator:

30. Executat lucrare:

Buruiana Ionela Roxana

31. Functia

Student, an IV, IL

32. Autor fisa:

Buruiana Ionela Roxana

 

3.Prezentarea a 5 principii de restaurare:

a.      Principiul autenticitatii

b.      Pastrarea prin restaurare a patinei originale

c.       Evitarea masurilor radical

d.      Principiul reversibilitatii

e.       Conservarea tuturor informatiilor existente pe piesa respective

a.      Principiul autenticitatii

Pastrarea prin restaurare intr-o masura cat mai mare a elementelor vechi originale. Restauratorul trebuie sa depuna toate eforturile necesare pentru a pastra cat mai mult din ceea ce exista. Inlocuirile din lemn masiv cu elemente noi nu sunt permise avand in vedere posibilitatea consolidarii prin impregnare a zonelor fragilitate. Este preferabila in cazul unor reparatii dificile, efectuarea unor consolidari vizibile prin adaosul unor piese de lemn, sau retusarea de o maniera usor vizibila a unei suprafete pictate in locul refacerii in intregime a piesei sau elementului decorativ.

In cazul de fata pentru restauarera acestei piese nu a trebuit efectuata inlocuirea cu lemn masiv deoarece piesa   nu prezenta lipsa de material.

b.      Principiul pastrarii prin restaurare a patinei originale

Patina, aspectul de vechi concretizat in principal in modificarile de culoare, luciu si tuseu, ca rezultat al fenomenelor de imbatranire naturala sub influenta luminii si aerului a lemnului din alcatuirea unei piese de mobilier, constituie in mare masura farmecul acesteia si face parte din viata si istoria piesei respective.



Stratul superficial ce constituie patina ofera in cazul celor mai multor materiale o forma de autoprotejare impotriva fenomenelor de degradare sub influenta factorilor ce au generat-o. O suprafata patinata prin imbatranire naturala este mai rezistenta la lumina decat una noua ce se va inchide la culoare relativ rapid. In cadrul unei piese de mobilier o suprafata ce arata „ca noua” va contrasta in mod neplacut cu celelalte elemente ale piesei respective.

Patina naturala trebuie deosebita de patina artificiala sau falsa, produsa intentionat pentru a crea impresia de vechi in diferite scopuri: pur estetic, pentru armonizarea cu contextul in cazul unor completari; pentru a falsifica un obiect.

In cazul periei pentu calti s-a pastrat patina originala aplicandu-se stratul de selac pentru a obtine nuanta naturala.

c.       Evitarea masurilor radicale

O serie de operatii cum ar fi demontarea, descleierea totala a furnirului, decaparea totala a suprafetelor, trebuiesc evitate pe cat posibil deoarece sunt riscante si fac sa se piarda si patina originala.

Pentru aceasta peria nu s-au realizat masuri radicale deoarce nu a fost nevoie demonatrea dintilor metealici pentru curatarea lor ci s-a folosit o periuta de dinti care sa patrunda intre randurile de dinti in vederea cuaratarii.

d.      Principiul reversibilitatii

In restaurare se folosesc in general tehnici si materiale reversibile care sa permita revenirea asupra operatiei facute precum si restaurari viitoare fara afectarea negativa a obiectului. O atentie deosebita trebuie acordata alegerii materialelor utilizate. Pentru incleiere si finisare se folosesc cu precadere produse traditionale, preferabile celor sintetice.

In acest caz s-a folosit clei de oase pentru chituire, pentru finisare am folosit solutie de selac si pentru bioprotectie

e.       Intocmirea documentatiei de restaurare

Restauratorul prin specificul muncii sale, care are drept obiect de lucru un bun cultural, are o responsabilitate morala pentru interventia facuta fata de patrimoniul cultural, autorul operei de arta, proprietarul acesteia, precum si fata de generatiile prezente si viitoare ca beneficiare ale demersului artistic reprezentat de obiectul restaurat. Aceasta obligatie se concretizeaza in elaborarea conceptiei de restaurare si efectuarea acesteia pe baza unei documentari adecvate, dar si prin intocmirea documentatiei complete privind restaurarea facuta. Aceasta documentatie va insotii in continuare obiectul restaurat si va constitui punctul de plecare in viitoarele restaurari ce pot fi necesare in timp.

4. Prezentarea detailata a metodelor de investigare utile in elaborarea conceptiei de restaurare si a rezultatelor acesteia.

Tehnicile fotografice

Tehnicile fotografice fac parte din tehnicile nedistructive de investigare si constituie prima etapa de investigatie dupa analizele vizuale.

In cazul fotografiei clasice (iluminare directa cu lumina vizibila) principalul scop este acela de imortalizare a starilor initiale, intermediare si finale ale obiectului de restaurat, deci documentar.

S-au facut un numar de 65 fotografii clasice care imortalizeaza a starile initiale, intermediare si finale ale periei

Dar fotografia poate scoate in evidenta o serie de defecte care nu au putut fi descoperite cu ochiul liber. In acest scop se folosesc tehnici foto speciale al unghiuri scazute de incidenta sau folosind lumina din domeniile IR si UV.

Cu cat este mai mic unghiul de incidenta cu atat se deosebesc mai bine denivelarile si degradarile stratului de finisaj. De asemenea retusurile facute ulterior se evidentiaza mai clar decat stratul initial.

Fotografia in UV permite depistarea retusurilor, repictarilor si refinisarilor. Acestea apar in fotografia UV alb-negru ca pete mai inchise.

Fotografia de fluorescenta UV ca si examinarea directa permite identificarea materialelor de finisare pe baza fluorescentei diferite. Culorile de fluorescenta a materialelor de finisare naturale variaza in domeniul galben-verzui-orange si se modifica ca intensitate in functie de vechime, de aceea se impune utilizarea unor etaloane.

Tehnicile radiografice

Radiografia reprezinta tehnica de inregistrare pe un material fotosensibil a imaginii unui obiect cu ajutorul radiatiilor ionizante penetrante. Fascicolul de radiatii penetrante, care traverseaza un obiect de grosime finita, este absorbit in mod diferentiat functie de grosimea materialului, compactitatea sa  si greutatea atomica a elementelor constituente. Astfel intensitatea radiatiilor emergente ce impresioneaza filmul fotografic aflat sub obiect va fi diferita functie de grosimea si natura materialelor. Se obtine pe film o imagine pe care se suprapun aspectul exterior cu caracteristicile structurale (imbinari, materiale diferite, densificari, goluri, crapaturi). Orice element ce determina o absorbtie marita va aparea pe film ca o zona mai deschisa fata de un element cu absorbtie redusa ce va aparea ca zona mai inchisa.

In cazul obiectelor din lemn se realizeaza:

vizualizarea concomitenta a picturii si a suportului, cu posibilitatea identificarii speciei lemnoase, modul de realizare a structurii, si evidentierea fenomenelor de degradare a acestuia.;

evidentierea distributiei galeriilor practicate de insecte in profunzimea materialului, fapt ce permite evaluarea corecta a starii de conservare;

permite vizualizarea structurii obiectului atunci cand exista incertitudini asupra acestui lucru.

Metode de dezinfectie

Reprezinta diagnostigarea unui atac active de insecte si anume:

In interiorul piesei se poate vedea existent rumegusului proaspat.Dupa indepartarea rumegusului existent se poate vedea formarea in continuare a acestuia,apar noi goluri de zbor,Se detecteaza existent unor insecte adultecare se realizeaza cu ajutorul unor benzi abrazive capcana,detectarea acestor insect se mai poate face si cu ultrasunete.Pentru evidentierea larvelor se folosesc razele X.

La aceasta piesa nu a fost necesar tratarea impotriva insectelor, deoarece existau doar urme de carii vechi.

5. Descrierea operatiilor efective de restaurare-conservare cuprinse in cadrul conceptiei de restaurare (materiale utilizate, mod de lucru).

Inainte de a fi adus in laborator orice obiect este tinut intr-o zona de carantina, timp in care i se fac teste biologice. Aceasta carantina est impusa de necunoasterea starii de conservare a obiectului nou si pentru a nu infecta celelalte obiecte din laborator.

Curatarea piesei s-a facut in laborator cu solutie de Pronto si apa.Pentru curatare s-a folosit o periuta de dinta,o bucata de panza si alte ustensile care au ajuta la curatarea piesei.

Chituirea s-a realizat din chit preparat in cadrul laboratorului.Chitul s-a preparat din clei de oase,apa distilata si faina de lemn sau praf de lemn,proportia fiind d 1:0,5,apa fiind calduta.Toate aceste ingrediente s-au pus in vasul special pentru aceasta din laborator si s-au fiert pe baia de abur.Chitul se aplica cu o spatula,dupa intarire se slefuieste cu hartie abraziva.

Slefuirea s-a realizat cu hartie abraziva cu granulatie medie,deoarece granulatia mare ar fi putut distruge suprafata piesei.Slefuirea s-a realizat doar dupa c au fost chituite gaurile de galerii.

Patinarea se realizeaza pentru a scoate in evidenta efectul trecerii timpului asupra obiectului (patina timpului).Pentru aceasta s-a folosit Solutia de selac aceasta avand si rolul de protectie a suprafetei.

7.Jurnal de restaurare

Universitatea “Transilvania” Brasov

Joi,11.12.2008

Pe data de 11.12.2008,ora 15:00 am primit pentru restaurare peria pentru calti.Piesa mi-a fost inmanata de catre profesor ing.A.Olarescu .

Am cercetat piesa,am studiat-o vizual si i-am efectuat descrierea :

-dupa analiza vizuala apiesei pentru restaurat cu dimensiunile 513*90*20 mm din specia lemnoasa stejar s-a dovedit a fi necesara interventia asupra acesteia trecand-o printr-o serie de tratamente si operatii in vederea restaurarii.

In prima faza piesa prevedea stergerea murdariei,rugina pe dintii metalici,gauri de galerii ceea ce a facut necesara taratarea impotriva insectelor,chituire,slefuire.

Am introdus piesa intr-o punga de plastic unde a fost lasata pana la urmatoarea interventie

Pe data de 8.01.2009,ora

Am pozat piesa inainte de a interveni in vreun fel asupra ei.Am facut un numar mare de poze ce arata piesa in starea initiala,dupa car. Dupa ce am curatat-o foarte bine am lasat-o la uscat pentru urmatoarele operatii. Am inceput sa curat piesa cu solutie de Pronto si apa.

C:Documents and Settingscristi&roxyDesktoppoze pt proiect restaurareDSCN8023.JPGC:Documents and Settingscristi&roxyDesktoppoze pt proiect restaurareDSCN8021.JPG

Dupa 2 ore,la orele 13:00  am revenit asupra piesei, am chituit crapaturile cu amestecul de clei de oase si am pus piesa la presat.

C:Documents and Settingscristi&roxyDesktoppoze pt proiect restaurareDSCN8072.JPG

Pe data de12.01.2009,ora 15:00

Primul lucru pe care l-am facut a fost o examinare vizuala asupra piesei pentru a vedea actiunea mea asupra piesei.Crapaturile nu mai erau vizibile asa ca am chituit gaurile de data aceasta cu un amestec de clei de oase si praf de lemn Chitul pe baza clei de oase s-a preparat in felul urmator: s-a preparat solutia de clei de oase si se dilueaza in proportie de 1:0,5 cu apa calduta. In solutia rezultata se adauga praf de lemn sau creta pana la consistenta dorita. Chitul se

aplica cu un spaclu la temperatura de 30-40oC. Dupa intarire (8-12 ore) suprafata am slefuit-o. C:Documents and Settingscristi&roxyDesktoppoze pt proiect restaurareDSCN8096.JPG C:Documents and Settingscristi&roxyDesktoppoze pt proiect restaurareDSCN8085.JPG

Pe data de 15.01.2009,ora 13:00

Gaurile sunt astupate,asa ca am trecut la operatia de patinare,de protective a piesei aplicat un strat subtire de Proxilin.

DSCN8214.JPG

Aceasta a fost ultima operatie rezultand piesa:

DSCN8193.JPG








Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 SCHITA DE PROIECT DIDACTIC GEOGRAFIE CLASA: a IX-a - Unitatile majore ale reliefului terestru
 PROIECT DIDACTIC 5-7 ani Educatia limbajului - Cate cuvinte am spus?
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 Proiect - masurarea si controlul marimilor geometrice

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 LUCRARE DE LICENTA CONTABILITATE - ANALIZA EFICIENTEI ECONOMICE – CAI DE CRESTERE LA S.C. CONSTRUCTIA S.A TG-JIU
 Lucrare de licenta sport - Jocul de volei
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 PROIECT ATESTAT MATEMATICA-INFORMATICA - CALUTUL INTELIGENT
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM




TIPURI DE PUNTI TERMICE
IMPLANTAREA SI EXECUTIA LUCRARILOR
MATERIALE PENTRU BETON PRECOMPRIMAT
MASINI PENTRU LUCRARI DE TERASAMENTE
COMPOZITIA BETONULUI
PVC (policlorura de vinil)
TUNELURI CU GABARIT REDUS IN ORASUL IASI
EXIGENTE PT. CONSTRUCTII




Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu