EXECUTIA SISTEMELOR DE ALIMENTARE CU GAZE NATURALE

CUPRINS

1.Definitii

2.Pregatirea necesara personalului care executa lucrari in domeniul gazelor naturale

3.Echipamente si procedee utilizate

Tevi din otel

Tevi din polietilena

Tuburi de protectie

Fitinguri pentru conducte din otel

Fitinguri pentru conducte din polietilena

Armaturi de inchidere si securitate

Dispozitive pentru preluarea dilatarii

Materiale de etansare

Aparate, regulatoare de presiune, contoare / sisteme si echipamente de masurare

4. Executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale

Santuri pentru conducte subterane

Executarea imbinarilor

Schimbari de directie, ramificatii, reductii

Montarea conductelor

Montarea aparatelor consumatoare de combustibili gazosi

Verificarea si controlul in timpul executarii lucrarilor

5. Protectia echipamentelor si a conductelor din otel impotriva coroziunii

6. Verificari si probe de rezistenta si etanseitate la presiune a sistemelor de alimentare cu gaze naturale

7. Receptia tehnica si punerea in functiune la terminarea lucrarilor

Receptia tehnica a lucrarilor

Punerea in functiune a instalatiilor

8. Securitatea si sanatatea in munca

9. Protectia mediului si a apelor

10. Apararea impotriva incendiilor

Anexe

Bibliografie

DEFINITII

Sistem de distributie - retea de distributie, respectiv ansamblul compus din conducte, instalatii de reglare-masurare, aparate si accesorii, care functioneaza la presiunea de lucru de pana la 6 bari inclusiv, cu exceptia instalatiei de utilizare(Legea gazelor nr. 351/2004);

Retea de distributie - ansamblul de conducte conectate intre ele, inclusiv instalatiile si echipamentele aferente pentru vehicularea gazelor naturale in regim de presiune, conform reglementarilor tehnice specifice (Legea gazelor nr. 351/2004);

Post de reglare - ansamblul de aparate, armaturi si accesorii, amplasat intr-o firida sau cabina, sau direct pe agregate tehnologice, prin care se face reducerea si reglarea presiunii gazelor naturale. (Codul Tehnic al sectorului gazelor naturale)

Post de reglare-masurare - ansamblul de aparate, armaturi si accesorii, amplasat intr-o firida sau cabina, sau direct pe agregate tehnologice, prin care se face reducerea - reglarea presiunii, precum si masurarea debitelor de gaze consumate. (Codul Tehnic al sectorului gazelor naturale)

Statie de reglare de sector - ansamblul instalatiilor de reducere a presiunii, prin care se face trecerea gazelor de la presiune medie la presiune redusa sau joasa. (Codul Tehnic al sectorului gazelor naturale)

Statie de reglare-masurare - ansamblul instalatiilor de reducere si reglare a presiunii, masurare a debitului, filtrare si odorizare, conectate printr-un racord la conducte colectoare, de transport sau distributie si care alimenteaza un sistem de distributie, un consumator sau un grup de consumatori. (Codul Tehnic al sectorului gazelor naturale)

Statie de masurare (SM)- ansamblul instalatiilor de masurare a debitului, filtrare si odorizare, conectate printr-un racord la conductele colectoare, de transport sau distributie si care alimenteaza un sistem de distributie, un grup de consumatori sau un consumator. (Regulamentul de masurare a cantitatilor de gaze naturale tranzactionate in Romania)

Statie de reglare masurare - predare (SRM) - ansamblul instalatiilor de reducere si reglare a presiunii, masurare a debitului, filtrare si odorizare, prin care gazul din conductele de transport intra in sistemul de alimentare (Regulamentul de masurare a cantitatilor de gaze naturale tranzactionate in Romania)

Bransament - conducta de legatura, prin care circula gaze naturale nemasurate din conducta de distributie pana la iesirea din robinetul de bransament, respectiv statia sau postul de reglare. (Codul Tehnic al sectorului gazelor naturale)

Racord - conducta de legatura intre o ramura principala (conducta din amonte, conducta de transport, conducta de distributie a gazelor naturale) si o statie de masurare sau o statie de reglare, masurare, predare a gazelor naturale, care alimenteaza un sistem de distributie, un consumator sau un grup de consumatori (Legea gazelor nr. 351/2004).

PREGATIREA NECESARA  PERSONALULUI CARE EXECUTA LUCRARI IN DOMENIUL GAZELOR NATURALE

Instalatiile din sectorul gazelor naturale pot fi proiectate, executate si exploatate exclusiv de instalatori autorizati de ANRE.

In domeniul proiectarii, executiei si/sau exploatarii sistemelor de distributie a gazelor naturale precum si a instalatiilor de utilizare a gazelor naturale, care functioneaza in regim de presiune mai mic sau egal cu 6 bar, instalatorii autorizati au urmatoarele competente:

pentru gradul I D - proiectarea, avizarea tehnica a proiectelor precum si coordonarea lucrarilor de executie si exploatare aferente acestor obiective;

pentru gradul II DA - proiectarea instalatiilor de utilizare precum si coordonarea lucrarilor de executie si exploatare aferente sistemelor de distributie si instalatiilor de utilizare a gazelor naturale;

pentru gradul II DB - executia, exploatarea si coordonarea lucrarilor de executie, aferente sistemelor de distributie si instalatiilor de utilizare a gazelor naturale;

pentru gradul III D - executia si exploatarea lucrarilor aferente sistemelor de distributie si instalatiilor de utilizare a gazelor naturale.

Activitatea de instalator autorizat poate fi exercitata de titularul legitimatiei, numai ca salariat sau asociat unic al unui operator economic autorizat conform prevederilor Regulamentului pentru autorizarea si verificarea operatorilor economici care desfasoara activitati de proiectare, executie si/sau exploatare in sectorul gazelor naturale.

Instalatorul autorizat are dreptul de a realiza lucrari numai in limita gradului obtinut si numai pentru operatorul economic in cadrul caruia isi desfasoara activitatea.

3. ECHIPAMENTE SI PROCEDEE UTILIZATE

In sistemele de alimentare cu gaze naturale se utilizeaza numai echipamente, instalatii, aparate, produse si procedee care indeplinesc una din conditiile, in conformitate cu legislatia in vigoare:

a) poarta marcajul european de conformitate CE;

b) sunt agrementate /certificate tehnic de catre un organism abilitat.

3.1.Tevi din otel. Tevile din otel utilizate la realizarea sistemului de alimentare cu gaze naturale se inscriu intr-o gama extrem de larga, in functie de calitatea otelului, tipul si dimensiunile tevii. Ele vor avea certificate de calitate date de producator. Panourile de masurare se confectioneaza numai din teava de otel fara sudura, laminata la cald sau trasa la rece. Tuburile si calotele rasuflatorilor se confectioneaza din otel. Capacele pentru rasuflatorile pozate in carosabil se confectioneaza din fonta.

Grosimea peretelui tevii din otel se calculeaza in functie de solicitarile la care este supusa conducta si gradul de agresivitate a solului.

Se interzice utilizarea tevilor din otel sudate longitudinal, realizate conform STAS 7696, in montaj ingropat.

3.2. Tevi din polietilena. Tevile din polietilena utilizate la realizarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale au certificate de calitate date de producator. Se utilizeaza numai tevi din polietilena cu SDR 11 de tipul PE 80 sau PE 100 in functie de presiunea de regim. Tevile din polietilena pentru gaze naturale au culoarea neagra cu dungi longitudinale galbene sau sunt complet galbene.

3.3. Tuburi de protectie. Tuburile de protectie se confectioneaza din otel, polietilena, beton sau alte materiale cu caracteristici similare. Protectia conductelor ce subtraverseaza linii de cale ferata sau tramvai se realizeaza numai cu tuburi de protectie din otel. Se interzice montarea conductelor in tuburi de protectie din otel langa sau la intersectia cu cabluri electrice. Se interzice montarea conductelor in tuburi de protectie din polietilena langa sau la intersectia cu canale termice si in carosabil, la preluarea sarcinilor mecanice.

3.4. Fitinguri pentru conducte din otel. Din punct de vedere al functiei pe care o indeplinesc, la realizarea conductelor se utilizeaza diferite tipuri de fitinguri: flanse, mufe, coturi, curbe, ramificatii, capace, nipluri, racorduri olandeze, reductii etc.

3.5. Fitinguri pentru conducte din polietilena. La realizarea de conducte din PE sunt folosite urmatoarele categorii de fitinguri:

a- coturi, teuri, reductii, dopuri de capat, mufe de legatura etc., realizate prin procedeul de injectie;

b- fitinguri de tranzitie PE-metal;

c- adaptor de flansa, flansa libera si garnituri de etansare;

d- racorduri metalice cu etansare prin compresiune pe peretii tevii;

e- racord mixt PE-metal din trei bucati (tip olandez) cu etansare cu garnitura de cauciuc.

3.6. Armaturi de inchidere si securitate. Tipul de armaturi se alege in functie de treapta de presiune a instalatiei pe care se monteaza. Robinetele din polietilena se monteaza ingropat cu tija de actionare de la suprafata solului.

Armaturile metalice se monteaza ingropat, cu tija de actionare in cazul utilizarii robinetelor izolate anticoroziv sau in camine, caz in care se racordeaza la teava din polietilena prin fiting de tranzitie polietilena-metal montat in exteriorul caminului sau cu adaptor de flansa.

Supapele de siguranta se amplaseaza in aval de regulatorul de presiune.

3.7. Dispozitive pentru preluarea dilatarii. Preluarea dilatarilor se realizeaza prin compensatoare de dilatare sau prin compensare naturala rezultata din configuratia retelei de distributie. Calculul variatiei de lungime pentru conductele de distributie se face utilizand formula:

DL aLDT

in care DL este variatia de lungime in mm, a - coeficient de dilatare in mm/mK, L - lungimea conductei luata in considerare in m, iar DT - variatia de temperatura luata in considerare in K.

3.8. Materiale de etansare. Garniturile de etansare se aleg in functie de tipul suprafetei de etansare si se executa din materiale compatibile cu conditiile de lucru. La imbinarile demontabile din otel se folosesc urmatoarele materiale pentru etansare: fuior de canepa in combinatie cu paste de etansare sau banda de teflon.

3.9. Aparate, regulatoare de presiune, contoare / sisteme si echipamente de masurare. Aparatele consumatoare de combustibili gazosi, regulatoarele de presiune, contoarele / sistemele si echipamentele de masurare trebuie sa corespunda scopului pentru care sunt utilizate. Alegerea si dimensionarea aparatelor consumatoare de combustibili gazosi, regulatoarelor de presiune, contoarelor / sistemelor si echipamentelor de masurare se efectueaza in conformitate cu reglementarile in vigoare si cu specificatiile producatorilor.

4. EXECUTAREA SISTEMELOR DE ALIMENTARE CU GAZE NATURALE

La executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale se utilizeaza numai echipamente, instalatii, aparate, produse si procedee atestate/agrementate tehnic si care nu prezinta defecte vizibile.

Executantul va asigura manipularea, transportul, depozitarea si conservarea produselor astfel incat sa nu se produca deteriorari ale acestora, in conformitate cu instructiunile impuse de producator.

Manipularea, transportul si depozitarea conductelor si fitingurilor din PE se face in conformitate cu instructiunile impuse de producator si trebuie efectuat astfel incat sa se evite actiunea directa a radiatiilor solare asupra acestora.

Conductele si fitingurile din PE se depoziteaza in magazii inchise, bine aerisite, sau in locuri acoperite si ferite de actiunea directa a radiatiilor solare sau a intemperiilor. Locul de depozitare va fi uscat, amplasat la cel putin 2 m distanta de orice sursa de caldura.

4.1. Santuri pentru conducte subterane

Adancimea minima a santului pentru montajul conductelor subterane din otel si polietilena, masurata de la nivelul terenului pana la generatoarea superioara a conductei sau a tubului de protectie, dupa caz, este de 0,9 m si respectiv 0,5 m la capatul conductei de bransament. La stabilirea adancimii de montare se are in vedere ca temperatura de inghet a solului poate afecta caracteristicile mecanice ale conductelor din polietilena.

Adancimea de pozare se poate reduce local, cu acordul operatorului SD si cu conditia prevederii masurilor de protectie corespunzatoare.

Latimea santului pentru conducte se stabileste in functie de diametrul conductei, respectiv latimea de 0,4 m pentru Dn<100 mm, iar pentru Dn>100 mm, latimea de 0,4 m + Dn.

Pentru terenuri nisipoase, de umplutura etc., latimea santului se stabileste de la caz la caz, avandu-se in vedere consolidarea peretilor santului. Consolidarea peretilor se face in functie de natura terenului si adancimea de pozare.

Latimea de desfacere a pavajelor pe fiecare latura a santului este de 15 cm pentru pavaje din piatra cubica, bolovani, calupuri, respectiv de 5 cm pentru pavaje din asfalt pe pat de beton.

Figura 5.1.Montarea sistemelor de avertizare a conductelor din polietilena:

1- teava din polietilena, 2- fir metalic izolat, 3- grila sau banda de protectie

Saparea santurilor se face cu putin timp inainte de montarea conductelor. Fundul santurilor se executa fara denivelari, se curata de pietre, iar peretii trebuie sa fie fara asperitati. Fundul santului se acopera cu un strat de 1015 cm de nisip de granulatie 0,30,8 mm.

Gropile pentru sudare in punctele de imbinare a tronsoanelor conductelor se realizeaza cu adancimea de 0,6 m sub partea inferioara a conductei, cu lungimea de 1,2 m si cu latimea egala cu a santului + 0,6 m.

Conductele din polietilena se aseaza serpuit in sant si se acopera cu un strat de nisip de minimum 10 cm. Pozarea conductei se realizeaza numai dupa racirea corespunzatoare a imbinarilor sudate. Dupa stratul de nisip, acoperirea conductei din polietilena se efectueaza in straturi subtiri, cu pamant maruntit, prin compactare dupa fiecare strat. Acoperirea conductei (pentru primii 50 cm deasupra conductei) se efectueaza intr-o perioada racoroasa a zilei, pe zone de 20 30 m, avansand intr-o singura directie, pe cat posibil in urcare.

Conductele din otel se aseaza in sant astfel incat sa nu se deterioreze izolatia. Umplerea santurilor se face in straturi subtiri, cu pamant maruntit sau nisip, prin compactare dupa fiecare strat, cu grosime maxima de 20 cm, in cazul compactarii manuale si conform prevederilor din cartea utilajului de compactare, in cazul compactarii mecanice.

Folosirea dispozitivelor mecanice de compactare este admisa numai dupa realizarea stratului minim de protectie a conductei, care se va stabili in functie de adancimea de actionare a utilajului la gradul de compactare maxima.

Se poate folosi forajul dirijat in cazul subtraversarilor cailor ferate, autostrazilor, drumurilor nationale si altele asemenea.

In zone construite, cu densitate mare de constructii subterane, pe retelele de distributie si /sau pe instalatiile de utilizare exterioare subterane, executate din otel, se monteaza rasuflatori astfel:

a)     deasupra fiecarei suduri, dar nu la distante mai mici de 1 m, cu exceptia sudurilor conductelor din interiorul tuburilor de protectie; in cazul unor suduri la distante mai mici de 1 m, se realizeaza drenaj continuu intre suduri;

b)     la capetele tuburilor de protectie;

c)     la iesirea din pamant a conductelor;

d)     la ramificatii ale conductelor si la schimbari de directie.

Pentru conductele din polietilena, rasuflatorile se monteaza in zone construite, aglomerate cu diverse instalatii subterane, pe retelele de distributie, respectiv pe instalatiile de utilizare exterioare subterane astfel:

a)     la capetele tuburilor de protectie;

b)     la imbinari;

c)     la ramificatii;

d)     in alte situatii deosebite evidentiate de proiectant.

In cazul conductelor din otel pe trasee fara constructii, pe camp, precum si in zone cu agresivitate redusa si fara instalatii subterane, se prevad rasuflatori cu inaltimea de 0,6 m deasupra solului, la schimbari de directie si la suduri de pozitie, dar nu la distante mai mici de 50 m.

In cazul conductelor din polietilena pe traseele fara constructii si pe camp, acolo unde nu sunt puncte fixe, pentru marcarea traseului, se monteaza borne inscriptionate din teava sau beton, la distante de 150 m intre ele. Cutiile de vizitare ale firului trasor se monteaza la distante de 300 m, in zonele fara constructii.

Confectionarea rasuflatorilor pentru carosabil si/sau perete, se face din teava din otel cu diametrul de 2' (Dn 50).

a  b c

Figura 5.2. Tipuri de rasuflatori.

a-pentru carosabil, b-de perete, c-pentru spatii verzi

1-conducta; 2-calota; 3-tija; 4-cutie fonta; 5-capac din fonta; 6-opritor; 7-capac,

8-orificii; 9-pietris; 10-nisip, 11-tubul rasuflatorii

Rasuflatorile la care se monteaza capac GN au calota prevazuta cu opritor, pentru evitarea degradarii conductelor din PE sau a izolatiei anticorosive la conductele metalice, de catre dispozitivul de curatire a rasuflatorilor. Distanta intre generatoarea superioara a conductei pe care se monteaza rasuflatoarea sau tubul de control si fata inferioara a calotei rasuflatorii, respectiv a tubului de control, este de 150 mm atat pentru conductele de otel cat si pentru polietilena.

In dreptul rasuflatorilor peste conducta din polietilena care a fost acoperita pe toata lungimea cu un strat de nisip gros de 1015 cm se adauga un strat de piatra marunta, gros de 15 cm, peste care se aseaza calota rasuflatorii; in dreptul rasuflatorilor pentru conducte din otel, conducta se inconjoara pe o lungime de 50 cm cu un strat de nisip gros de 510 cm peste care se adauga un strat de piatra de rau cu granulatia 58 mm, gros de 15 cm peste care se aseaza calota rasuflatorii.

4.2. Executarea imbinarilor

Imbinarile demontabile ale conductelor din otel se executa cu piese de racord, respectiv fitinguri sau flanse din otel asamblate cu suruburi. Imbinarile nedemontabile ale conductelor din otel se realizeaza prin sudura.

Imbinarea conductelor din otel montate subteran se face prin sudura, cu exceptia imbinarii capului protector al teului de bransament, care se imbina prin insurubare.

Ramificatia dintr-o conducta subterana este admisa prin racord direct, sudat pe conducta sau prin teu de ramificatie. Daca diametrul ramificatiei depaseste 50 % din diametrul conductei, imbinarea se consolideaza in mod corespunzator.

Imbinarea conductelor din otel montate suprateran este admisa prin fitinguri pentru presiunea joasa si redusa pentru diametre sub 100 mm (4 inch), pentru presiunea medie sub 20 mm (3/4 in), prin sudura la orice presiune pentru diametre peste 20 mm (3/4 inch), cu asigurarea caracteristicilor de sudabilitate si prin sudura oxiacetilenica in instalatiile de utilizare la diametre mai mici de 20 mm (¾ inch), cu asigurarea caracteristicilor de sudabilitate Se acorda prioritate imbinarilor prin sudura la conductele montate suprateran.

Ramificatia din conductele montate suprateran este admisa prin fitinguri la conducte cu diametrul pana la 100 mm sau sudura la conducte cu diametrul mai mare de 100 mm.

Imbinarile prin sudura se executa numai de sudori autorizati de organisme abilitate, conform reglementarilor in vigoare. Procedeele de sudare utilizate trebuie sa fie certificate, conform reglementarilor in vigoare.

Se va evita sudarea in conditii meteorologice improprii. Pentru situatii speciale se vor lua toate masurile impuse de tehnologia de sudare (paravane, corturi, preincalzirea capetelor etc.). Este interzisa racirea fortata a sudurilor. Sudurile se marcheaza conform reglementarilor in vigoare si a standardelor specifice.

Tevile din otel de constructie sudata se imbina astfel incat capetele sudurilor longitudinale sau elicoidale sa nu fie in prelungire, ci decalate alter-nativ. Decalajul este in functie de diametrul conductei, fiind cel putin 10 mm.

Imbinarile sudate la conducte din otel se executa cap la cap, cu manson pentru conducte supuse la eforturi mari in terenuri accidentate sau montate in terenuri cu agresivitate mare si la traversari de obstacole, in interiorul tuburilor de protectie, sau cu niplu interior, recomandate la tevi cu diametrul interior peste 100 mm. Din punct de vedere al procedeului de sudura, aceasta se poate executa cu flacara oxiacetilenica, pana la diametrul de 100 mm, sau cu arc electric, pentru orice diametru. Toate sudurile executate la conductele de distributie amplasate pe arterele de circulatie se vor intari cu eclise. Numarul ecliselor se stabileste in functie de diametrul conductei sudate: 3 eclise pentru 50 < Dn < l50, 4 eclise pentru 150 < Dn < 300, respectiv 6 eclise pentru Dn > 300.

Imbinarea tevilor se face in tronsoane cu lungime cat mai mare, in functie de conditiile locale (canalizatii subterane, constructii etc.). Imbinarile prin sudura pentru conductele din otel subterane si aeriene, trebuie sa corespunda clasei de calitate II. Clasa de calitate a imbinarilor sudate se indica in proiectul de executie.

Controlul calitatii sudurilor se face vizual si prin metode nedistructive in conformitate cu prevederile standardelor si prescriptiile tehnice specifice, sau alte metode de control nedistructiv legal aprobate.

Controlul nedistructiv al sudurilor la conductele din otel este obligatoriu la retele si instalatii subterane, rezultatele consemnindu-se in buletine de examinare a calitatii sudurilor, emise de un laborator autorizat. Toate sudurile de pozitie se verifica prin control nedistructiv de catre personal certificat /autorizat, conform reglementarilor in vigoare.

Imbinarea conductelor din polietilena se realizeaza prin sudura (fuziune) sau cu fitinguri mecanice nedemontabile (etansare prin presare pe peretii tevilor).

Imbinarea tevilor si fitingurilor din polietilena se realizeaza cu aparate de sudura care sunt agrementate tehnic de catre organismele abilitate. Aceste aparate vor fi supuse reviziilor tehnice in conformitate cu cartile tehnice aferente. Reviziile tehnice se vor face de catre unitatile de service ale furni-zorului de aparate si la intervale de timp precizate de producator.

Imbinarile prin sudura se executa de sudori autorizati de organisme abilitate, conform reglementarilor in vigoare.

Imbinarea conductelor si fitingurilor din polietilena in functie de dimensiuni se realizeaza prin urmatoarele procedee:

sudura cap la cap - pentru diametre > 75 mm.

electrofuziune - pentru orice diametru

compresie - intre conducte si fitinguri cu strangere mecanica avand diametrele cuprinse intre 32 si 63 mm.

Fitingurile cu strangere mecanica sunt nedemontabile si sunt alcatuite din: corp, inel interior si garnituri de etansare.

Imbinarile intre conductele din polietilena si conductele din otel se realizeaza cu:

a)     fitinguri de tranzitie polietilena (PE)- metal pentru diametre nominale cuprinse intre 32 si 630 mm;

b)     cu adaptor de flansa, flansa libera si garnituri de etansare pentru diametre de 250 mm si mai mari;

c)     racorduri metalice cu etansare prin compresiune pe peretii tevii;

Imbinarea cu fitinguri rapide de compresie

d)     racord mixt polietilena (PE)- metal din trei bucati (tip olandez) cu etansare cu garnitura de cauciuc.

Racordarea capetelor de bransament la bransamentul propriu-zis se realizeaza cu mufe prin electrofuziune. Capetele de bransament au un marcaj care indica adancimea pana la care pot fi ingropate. Distanta minima intre suprafata solului si filetul tevii din otel este de 100 mm.

Fitingurile din PE 100 pot fi utilizate la imbinarea conductelor din PE 100 si PE 80, cu conditia respectarii regimurilor de sudare recomandate de producatorii fitingurilor si a tevilor. Fitingurile din PE 80 pot fi utilizate la imbinarea conductelor din PE 80.

Controlul calitatii sudurilor pentru conducte din polietilena se face vizual si, dupa caz, prin metode nedistructive conform prevederilor proiectului de executie a lucrarilor.

Imbinari prin flanse se admit la conducte ingropate, numai la armaturi (vane) sau la legaturile de separare electrica montate in camine de vizitare, cu izolarea anticoroziva corespunzatoare, in statii si posturi de reglare masurare sau la conducte si armaturi cu diametrul mai mare de 50 mm, montate aparent.

Imbinarile prin racord olandez se admit numai la regulatoare de presiune pentru debite mici, la contoare volumetrice cu membrana, la aparatele consumatoare de combustibili gazosi, dupa robinetul de siguranta montat pe conducta precum si la montarea armaturilor in instalatiile exterioare de utilizare.

4.3. Schimbari de directie, ramificatii, reductii

Pentru schimbari de directie, ramificatii si modificari ale diametrelor la conductele din otel, se pot utiliza:

fitinguri filetate, numai la instalatii supraterane cu Dn pana la 90 mm;

curbe, coturi, teuri forjate;

curbe din teava trasa la cald, pentru sudare, curbate la rece pe masini speciale, pentru Dn pana la 100 mm sau curbate la cald, pentru Dn pana la 500 mm ;

curbe din segmente, pentru conducte cu diametrul nominal peste 350mm, cu conditia controlului integral al sudurilor prin metode nedistructive;

ramificatii cu Dn minim de 20 mm sudate direct pe conducte cu Dn de cel putin 40 mm;

ramificatii prin mufe sudate pe conducta cu Dn minim 20 mm pentru ramificare cu Dn mai mic sau egal decat conducta;

reductii.

La curbarea tevilor trase se respecta razele minime de curbura. Curbarea tevilor sudate longitudinal se realizeaza pozitionand cordonul de sudura paralel cu axa neutra a curbei.

Pentru realizarea schimbarilor de directie, ramificatii si modificari de diametre la conductele din polietilena se pot utiliza:

fitinguri (mufe, coturi, teuri, reductii etc.) realizate prin injectie;

fitinguri mecanice (mufe, coturi, teuri, reductii etc.) cu etansare pe peretele exterior al tevii.

Pentru realizarea unor schimbari de directie tevile din polietilena pot fi curbate fara aport de caldura. Raza minima de curbura pentru teava SDR 11 este 30 Dn.

Legarea bransamentelor la conductele de distributie din otel se face in functie de diametrul acestora. De asemenea, legarea bransamentelor la conductele de distributie din polietilena se face in functie de diametrul acestora:

bransamente cu diametrul pana la 63 mm inclusiv, se leaga prin intermediul unui teu de bransament fara scoaterea din functiune a conductei de distributie;

bransamente cu diametru peste 63 mm se leaga prin intermediul unui fiting de ramificatie;

pentru diametre mai mari de 110 mm se instaleaza o vana de sectionare din polietilena.

4.4. Montarea conductelor

Tevile se curata la interior si exterior si se protejeaza obligatoriu in timpul montajului impotriva patrunderii de corpuri straine. Capetele tronsoanelor se protejeaza cu capace. Montarea conductelor se face prin rezemare simpla, astfel incat sa nu se produca tensionarea mecanica a acestora. Se recomanda ca tevile sudate longitudinal montate suprateran sa aiba cordonul de sudura astfel incat sa fie vizibil dupa montare.

In cazul montarii coloanelor de alimentare cu gaze naturale a intalatiilor de utilizare din blocuri de locuinte cu mai mult de 3 niveluri, acestea se vor monta obligatoriu in casa scarii.

Conductele sau fitingurile din polietilena nu se deformeaza la cald in vederea montarii. In timpul montarii conductelor se iau masuri pentru evitarea deteriorarii instalatiilor si constructiilor subterane sau supraterane apartinand altor detinatori.

Conductele din polietilena se perforeaza dupa efectuarea sudurii teului de bransament cu bransamentul propriuzis. Perforarea conductei se realizeaza cu freze speciale. Dupa efectuarea perforarii racordul de bransament se etanseaza prin infiletarea capacului exterior prevazut cu garnitura.

Montarea conductelor in tuburi de protectie se face astfel incat sa nu existe imbinari pe toata lungimea tubului. Pentru tuburi de protectie cu lungimi mai mari de 6 m, se admit numai imbinari prin sudare care, in mod justificat, nu se pot evita. Fiecare sudura pozata in tub de protectie va fi verificata prin metode nedistructive.

Sustinerea conductelor aparente pe elementele de constructii se realizeaza, cu bratari sau console, in functie de diametru, la distante de 1,5..8,0 m intre punctele de sustinere si 2030 mm intre conducte si elementele de constructii.

Intre elementele de sustinere si conducta metalica se asigura o rezistenta de izolatie de minim 1M. Se asigura electrosecuritatea portiunilor aparente prin legarea directa sau, in cazul retelelor protejate catodic, indirecta (prin dispozitive de electrosecuritate si decuplare electrica) a acestora la o priza de impamantare de maxim 4. Fixarea elementelor de sustinere se face astfel incat sa asigure rezistenta necesara pentru toata perioada de functionare.

Conductele si bransamentele din polietilena sunt insotite pe intreg traseul de un conductor de cupru cu izolatie corespunzatoare unei tensiuni de strapungere de minim 5 kV, de sectiune minim 1,5 mm², monofilar, montat de-a lungul conductei si prin care se pot transmite semnale electrice cu ajutorul carora se poate determina cu precizie amplasarea conductei si integritatea acesteia.

Firul trasor se fixeaza de -a lungul generatoarei superioare a conductei din polietilena, la distante de maxim 4m, cu banda adeziva. La montarea firului trasor se au in vedere normele specifice executarii subterane a retelelor electrice. Capatul firului trasor montat pe bransamente se fixeaza cu banda adeziva de capatul bransamentului, dupa iesirea din pamant.

Deasupra conductelor si bransamentelor montate subteran, pe toata lungimea traseului, la o inaltime de 35 cm de generatoarea superioara a acestora, este obligatorie montarea unei benzi de avertizare din materiale plastice de culoare galbena cu o latime minima de 15 cm si inscriptionata « Gaze naturale - Pericol de explozie».

Capetele conductelor instalatiilor de utilizare la care nu sunt legate aparate de consum se inchid obligatoriu cu dopuri din fonta sau otel, etansate, chiar daca conductele respective sunt prevazute cu robinete.

Tuburile de protectie pentru instalatiile interioare, se fixeaza rigid si etans de elementele de constructie si depasesc fata finisata a acestora cu 10 mm la pereti si plafoane, respectiv 50 mm la pardoseli.

Conductele orizontale din instalatiile de utilizare se monteaza la partea superioara a peretilor deasupra conductelor pentru alte instalatii, precum si deasupra usilor si ferestrelor.

4.5. Montarea aparatelor consumatoare de combustibili gazosi

Montarea aparatelor consumatoare de combustibili gazosi se face in conformitate cu reglementarile tehnice si instructiunile de montaj date de producator, dupa receptia instalatiei de utilizare .

Robinetele de manevra si de siguranta se monteaza astfel incat sa fie ferite de actiuni necontrolate. Pozitionarea robinetului de manevra al aparatului consumator de combustibili gazosi trebuie sa permita actionarea acestuia astfel incat utilizatorul sa poata supraveghea aprinderea focului.

Aparatele consumatoare de combustibili gazosi se monteaza conform instructiunilor date de producatori, de catre operatori economici autorizati de organisme abilitate, conform reglementarilor specifice.

La trecerea de la alt combustibil la combustibilul gazos aparatele consumatoare de combustibili, altele decat gazele naturale, se adapteaza la combustibilul gazos, iar canalele de fum, cosurile si tirajul se verifica si remediaza, dupa caz.

4.6. Verificarea si controlul in timpul executarii lucrarilor

Operatorul sistemului de distributie are obligatia de a controla, in timpul executiei, calitatea lucrarilor pentru retelele de distributie, sub aspectele pe care le considera necesare.

Executantul trebuie sa respecte prevederile proiectului si ale reglementarilor in vigoare si sa efectueze toate verificarile impuse de acestea.

Rezultatele verificarilor se consemneaza intr-un proces verbal de lucrari ascunse, care se semneaza de instalatorul autorizat al executantului, beneficiar si operatorul SD, pentru cel putin urmatoarele operatiuni:

a)     realizarea sudurilor;

b)     tipul si calitatea izolatiei anticorosive;

c)     verificarea rezistentei de izolatie dupa umplerea completa a santului cu pamant (verificare pentru care se specifica numarul si data buletinului de verificare a calitatii izolatiei, emis de un laborator de specialitate autorizat);

d)     respectarea distantelor de siguranta fata de alte instalatii;

e)     traversarea traseelor altor instalatii;

f)      adancimea de pozare a conductelor.

Stadiul fizic al unei lucrari care se poate proba independent si care nu mai poate continua fara acceptul scris al beneficiarului, proiectantului si executantului, constituie faza determinata si se supune verificarii potrivit legii.

5. PROTECTIA ECHIPAMENTELOR SI A CONDUCTELOR DIN OTEL IMPOTRIVA COROZIUNII

Toate echipamentele si conductele metalice se protejeaza contra coroziunii in functie de modul de montare subteran sau suprateran. Protectia echipamentelor si a conductelor supraterane se face prin grunduire si vopsire, operatiuni care se executa dupa efectuarea verificarilor la presiune.

Alegerea tipului si calitatii protectiei conductelor subterane din otel se face in functie de: rezistivitatea solului (agresivitatea solului), prezenta curentilor de dispersie in zona in care se monteaza conducta (respectiv valorile acestora), potentialul conducta / sol, rezultate din determinari specifice efectuate de un laborator autorizat, cu respectarea prescriptiilor tehnice specifice.

Protectia conductelor subterane executate din otel se face prin:

-izolatie de baza (cu materiale rezistente la mediul coroziv: bitum, materiale plastice etc.);

-izolatie de baza si protectie catodica.

Izolatia de baza se executa astfel incat sa se asigure continuitatea protectiei pe intregul traseu al conductei. Protectia mecanica a izolatiei cu bitum se executa prin aplicarea peste ultimul strat, a unui strat din materiale corespunzatoare acestui scop.

Suprafata tevilor din otel se curata inainte de izolare cu dispozitive speciale (de preferinta prin sablare) indepartandu-se complet rugina si urmele de grasime. Tevile cu defecte de suprafata vizibile se retrag de la izolare.

Izolarea anticoroziva de baza a tuburilor de protectie din otel respecta conditiile de izolare impuse conductelor de gaze. Izolarea conductelor din otel se face de catre producator (tevi preizolate) sau in statii autorizate. La iesirea din sol a conductelor, pe conducta se aplica, pe o lungime de 0,5 m, izolatie anticoroziva care respecta cel putin tipul de izolatie aplicat conductei ingropate. Se admite izolarea la locul de montaj la: imbinari, corectarea degradarilor produse in timpul manipularii si transportului conductelor, interventii pentru remedierea defectelor.

Verificarea calitatii se face conform reglementarilor in vigoare.

Protectia catodica a conductelor din otel pentru asigurarea electrosecuritatii conductelor si instalatiilor aferente si pentru efectuarea determinarilor privind starea de coroziune, conductele din otel apartinand SD si, dupa caz, instalatiile exterioare de utilizare din otel, se prevad cu posturi de masurare a parametrilor specifici (potential, curent, rezistenta etc.) care se monteaza pe tronsoanele de conducta in conformitate cu prescriptiile tehnice in vigoare si cu piese electroizolante.

Determinarile de potential se efectueaza in posturile de masurare, in cazul conductelor din otel fara bransamente si in cazul bransamentelor din polietilena racordate la conducte din otel sau direct pe bransamente, in situatia conductelor din otel prevazute cu bransamente din otel.

Diagramele de inregistrare a valorilor potentialului conducta /sol obtinute se anexeaza la ,,Cartea tehnica a constructiei'.

In cazul in care nu a fost aplicata initial protectia catodica, operatorul SD stabileste, pe baza masuratorilor specifice, necesitatea aplicarii acesteia.

Piesele electroizolante se monteaza in SD din otel:

pe fiecare bransament, inainte de intrarea in statiile si posturile de reglare sau reglare-masurare;

- pe traseele conductelor, acolo unde este necesar;

la iesirea din statiile de reglare sau reglare-masurare.

6. VERIFICARI SI PROBE DE REZISTENTA SI ETANSEITATE LA PRESIUNE A SISTEMELOR DE ALIMENTARE CU GAZE NATURALE

Verificarile de rezistenta si etanseitate a sistemelor de distributie si a instalatiilor de utilizare se efectueaza de catre executant pe parcursul realizarii lucrarilor.

Probele de rezistenta si etanseitate la presiune a SD si a instalatiilor de utilizare se efectueaza de catre executant in prezenta delegatului operatorului licentiat SD la terminarea lucrarilor in vederea receptiei.

Verificarile si probele de rezistenta si etanseitate la presiune se realizeaza cu aer comprimat in retelele de distributie, posturile de reglare sau reglare-masurare si instalatiile de utilizare si cu apa in statiile de reglare sau reglare - masurare.

Valorile presiunilor sunt date in tabelul urmator

Pentru conductele din otel care se monteaza subteran se recomanda efectuarea verificarilor inainte de coborarea acestora in sant.

Efectuarea verificarilor si probelor de rezistenta si etanseitate la presiune a retelelor de distributie si instalatiilor de utilizare din polietilena, se efectueaza dupa racirea la nivelul temperaturii exterioare a ultimei suduri executate pe tronsonul respectiv.

In cazul in care receptia bransamentelor din polietilena se efectueaza independent de receptia conductei la care se racordeaza, probele de etanseitate si rezistenta la presiune a bransamentelor se executa inainte de perforarea conductei.

Efectuarea verificarilor si probelor la presiune a sistemelor de alimentare se face astfel:

verificarea se face pe tronsoane de pana la 500 m la presiuni conform tabelului anterior. Verificarea se considera corespunzatoare daca presiunea se mentine constanta timp de minim 4 ore.

proba se executa pe conductele terminate si se efectueaza la presiuni conform tabelului anterior. Proba se considera corespunzatoare daca presiunea se mentine constanta timp de 24 de ore.

Timpul de realizare a probei de rezistenta la presiune este de 1 ora, iar pentru proba de etanseitate la presiune este de 24 de ore.

La efectuarea probelor de rezistenta si etanseitate, aparatele de baza pentru masurarea presiunii si a temperaturii vor fi de tipul cu inregistrare continua, cu verificarea metrologica in termenul de valabilitate. Clasa de exactitate a acestor aparate de masura trebuie sa fie de minimum 1,5.

Pe langa aparatele de baza se monteaza, in paralel, aparate de control, indicatoare de presiune si de temperatura, avand aceiasi clasa de exactitate cu cea a aparatelor de baza.

Inregistrarea parametrilor de presiune si temperatura, fie pe diagrama fie pe protocolul printat dat de echipamentul electronic, costituie dovada probelor de rezistenta si de etanseitate.

Aceste inregistrari se dateaza si semneaza de catre responsabilul metrolog al operatorului SD, instalatorul autorizat al constructorului, beneficiar si contin si urmatoarele date: lungimea si diametrul tronsonului de conducta supus probelor, datele de indentificare si verificare ale aparatelor de masurare.

La efectuarea probelor de rezistenta si etanseitate pentru bransamente si instalatii de utilizare nu este necesara utilizarea aparatelor de masurare cu inregistrare continua a presiunii si a temperaturii.

Verificarile si probele de rezistenta si etanseitate la presiune se efectueaza dupa egalizarea temperaturii aerului din conducta cu temperatura mediului ambiant.

Timpul necesar pentru egalizarea temperaturii este in functie de volumul conductei, conform valorilor date in tabelul urmator

In timpul verificarilor si probelor nu se admit pierderi de presiune. Conditiile de efectuare a probelor si rezultatele acestora se consemneaza in procesul verbal de receptie tehnica. Este interzisa remedierea defectelor la conducte si bransamente in timpul efectuarii probelor.

Efectuarea probelor de rezistenta a conductelor din statiile si posturile de reglare sau reglare - masurare se face cu blindarea la ambele capete ale contoarelor si regulatoarelor. Probele de etanseitate se fac cu toate dispozitivele si echipamentele montate in stare de functionare.

La extinderi de instalatii de utilizare, conductele se probeaza in aceleasi conditii ca orice instalatie noua. Sunt exceptate derivatiile din instalatiile de utilizare supraterane in functiune, care nu depasesc lungimea de 4 m. Acestea se verifica cu spuma de sapun sau cu alte tehnologii de verificare a etanseitatii, sub presiunea gazelor din conducta. Se supun probelor de presiune si etanseitate si portiunile de conducte inlocuite sau modificate din instalatiile existente.

7. RECEPTIA TEHNICA SI PUNEREA IN FUNCTIUNE LA TERMINAREA LUCRARILOR

Receptia tehnica si punerea in functiune a lucrarilor din cadrul sistemelor de alimentare cu gaze naturale se face de operatorul sistemului de distributie, dupa anuntarea de catre executant a terminarii lucrarilor, printr-un document scris.

7.1.Receptia tehnica a lucrarilor

Operatiile tehnice necesare pentru receptia tehnica a lucrarilor se fac, conform legislatiei in vigoare, de executant, in prezenta operatorului sistemului de distributie, membrilor comisiei de receptie, executantului si proiectantului.

Pentru toate lucrarile se prezinta documentatia tehnica de executie si documentele privitoare la realizarea si exploatarea lucrarilor, cu toate modificarile aduse pe parcursul executarii lucrarilor.

Pentru conductele de distributie, in care se includ si bransamentele, se prezinta in plus:

a)     fisa tehnica a conductei de distributie gaze naturale / bransamentului

rasuflatorilor, sudurilor de pozitie,

b)     pe planul avizat, pozitia cotata a armaturilor, schimbarilor de directie, rasuflatorilor, sudurilor de pozitie, caminelor, adancimea de pozare a conductei etc.;

c)     certificatul de calitate al tevilor;

d)     factura de procurare a tevilor si armaturilor;

e)     buletinele de examinare a sudurilor, emise de un laborator autorizat pentru controlul nedistructiv al sudurilor;

f)      buletin de verificare a calitatii protectiei anticorosive, emis de un laborator autorizat;

g)     proces verbal pentru lucrari ascunse, insotit si de buletinul de verificare a calitatii protectiei anticorosive a conductelor subterane (dupa umplerea completa a santului cu pamant) si de asigurare a electrosecuritatii portiunilor de conducta supraterane(rezistenta de dispersie a prizelor de impamantare /electrosecuritate), eliberat de un laborator autorizat

h)     valoarea declarata a investitiei;

i)       autorizatia de construire;

j)       procesul verbal de receptie a reparatiei drumului, semnatde administratia domeniului public;

k) referatul de prezentare intocmit de proiectant cu privire la modul in care a fost executata lucrarea.

Pentru statii si posturi de reglare sau reglare-masurare se prezinta in plus:

a)     fisa tehnica a statiei de reglare-masurare

b)     certificate de conformitate / agremente tehnice pentru elementele componente;

c)      certificatele de calitate pentru materialele folosite;

d)     factura de procurare a echipamentului;

e)      valoarea declarata a investitiei;

f)      proces verbal de incercari, pentru statiile confectionate in atelier;

g)     buletin de verificare a prizei de impamantare si respectarea prevederilor de electrosecuritate;

h)     referatul de prezentare intocmit de proiectant cu privire la modul in care a fost executata lucrarea.

Receptia tehnica consta in:

a) verificarea documentelor de receptie;

b) verificarea calitatii lucrarilor si a concordantei acestora cu documentatia de executie avizata, cu prevederile din autorizatia de construire, precum si cu avizele si conditiile

de executie impuse de autoritatile competente;

c) efectuarea probelor de rezistenta si de etanseitate de catre executant in prezenta delegatului operatorului SD;

d) intocmirea procesului-verbal de receptie tehnica.

7.2. Punerea in functiune a instalatiilor

Operatiile tehnice necesare pentru punerea in functiune a instalatiilor se fac de executant, in prezenta operatorului SD si a beneficiarului, dupa caz. Punerea in functiune se face pe baza procesului-verbal de receptie tehnica, dupa incheierea contractului de furnizare a gazelor naturale.

Racordarea conductelor noi de distributie si a bransamentelor la conductele in functiune se face de operatorul SD, la solicitarea scrisa a reprezentantului legal al executantului.

Operatiile de inchidere a sectorului, anuntarea abonatilor si redeschiderea sectorului se efectueaza de formatia de exploatare a operatorului SD.

Imbinarile care s-au executat dupa proba de presiune, pentru cuplarea noilor instalatii la cele in functiune, se verifica la presiunea din conducta sau din instalatie.

Inainte de punerea in functiune a retelelor de distributie si instalatiilor de utilizare, se face refularea aerului:

a) prin capatul opus punctului de racordare, la conductele de distributie in functiune;

b) prin robinetele montate in amonte de regulatoare, la bransamentele cu posturi de reglare;

c) prin refulator sau prin robinetele manometrului de pe colectorul de iesire din statie, la bransamentele cu statii de reglare sau reglare - masurare, cand acestea nu sunt prevazute cu refulator;

d) prin robinetele aparatelor consumatoare de combustibili gazosi si a unui racord flexibil scos in exteriorul cladirii prin ferestrele incaperilor, la instalatiile de utilizare.

La punerea in functiune a statiilor si posturilor de reglare sau reglare - masurare se efectueaza urmatoarele operatiuni:

a) se verifica legarea la centura de impamantare a partilor metalice

b) se verifica si se inchid toate armaturile statiei sau postului de reglare;

c) se verifica si se inchid toate punctele de ardere si toate capetele instalatiei;

d) se deschide robinetul statiei la bransament sau la instalatia din amonte;

e) se leaga instalatiile in aval de statia sau postul de reglare;

f) se pune in functiune statia, postul sau instalatia de utilizare.

La punerea in functiune a instalatiilor de utilizare, se urmareste comportarea regulatoarelor si aparatelor consumatoare de combustibili gazosi, verificandu-se stabilitatea si aspectul calitativ al flacarii, cu:

a) toate aparatele consumatoare in functiune;

b) un singur arzator in functiune (cu debitul cel mai mic din instalatie);

c) controlul arderii se realizeaza folosind aparate pentru analiza gazelor arse.

La fiecare aparat consumator de combustibili gazosi se verifica modul in care se face evacuarea gazelor de ardere, in urmatoarele situatii:

a) functionarea individuala a arzatoarelor /aparatelor consumatoare de combustibili

gazosi;

b) functionarea simultana a tuturor aparatelor, in cazul racordarii la acelasi cos de fum a mai multor aparate consumatoare de combustibili gazosi.

In cazul functionarii defectuoase a evacuarii gazelor arse se procedeaza la :

a) amanarea punerii in functiune, pana la remedierea canalelor sau cosului de fum;

b) sigilarea robinetelor aparatului consumator de combustibili gazosi.

Aparatele consumatoare de combustibili gazosi racordate la cos se pun in functiune numai dupa ce consumatorul prezinta dovada, nu mai veche de 30 zile, de verificare si curatire a cosurilor de fum printr-o unitate abilitata.

La punerea in functiune a oricarei instalatii de utilizare, delegatul operatorului SD are urmatoarele obligatii:

a) sa monteze contorul de gaze naturale;

b) sa verifice incheierea contractului de furnizare gaze;

c) sa instruiasca consumatorul pentru folosirea corecta a instalatiei de utilizare;

d) sa incheie cu consumatorul si instalatorul autorizat pentru executie proces-verbal de

punere in functiune

e) sa predea consumatorului instructiunile privind modul de utilizare corecta a gazelor

naturale.

Pentru lucrarile aferente SD (conducte, bransamente si statii si posturi de reglare sau reglare-masurare), inainte de punerea in functiune, investitorul preda operatorului SD cartea tehnica a constructiei. Cartea tehnica a constructiei contine, conform legislatiei in vigoare, documentatia privind: proiectarea, executia, receptia, punerea in functiune si exploatarea SD;

Documentatia privind proiectarea, intocmita in conformitate cu art. 2.7., care se ataseaza cartii tehnice a constructiei se completeaza, dupa cum urmeaza:

a) pentru conductele din SD, cu planul conductelor efectiv montate pe traseul real;

b) pentru bransamente, cu planul bransamentului si schema izometrica pe care se indica diametrul, lungimea, punctul de racord, debitul instalatiei de utilizare, pozitia si caracteristicile constructive ale armaturilor si pieselor electroizolante;

c) pentru statii si posturi de reglare sau reglare-masurare, cu planul lucrarilor executate si schema izometrica pe care se indica diametrele si lungimile panourilor, distribuitoarelor, pozitia regulatoarelor, armaturilor, flanselor de masurare, pozitia si caracteristicile contoarelor, punctele de intrare si iesire cu precizarea presiunilor, capacitatea de reglare si masurare a statiei / postului, pozitia tarusilor si platbandelor aferente sistemului de impamantare.

Pe planurile precizate anterior se mentioneaza, dupa caz:

a) distantele de identificare fata de repere fixe, distantele intre suduri, locul sudurilor de pozitie, diametrele conductelor, locul schimbarilor de diametru si al schimbarilor de directie, lungimea fiecarui tronson de conducta, pe diametre si lungimea totala a conductei, locul de intersectie cu alte conducte, distantele pana la alte instalatii intalnite in sapatura, constructii sau obstacole subterane, locul armaturilor;

b) detalii de montaj la schimbarile de directie sau diametre, la traversarea altor conducte sau constructii subterane, pentru punctele de racord ale bransamentelor sau conductelor, pentru dispozitivele de inchidere si profiluri transversale in punctele aglomerate cu instalatii subterane, la subtraversari de cai ferate, drumuri, cursuri de ape.

Fiecare piesa desenata care se ataseaza cartii tehnice a constructiei se completeaza cu datele de identificare ale proiectantului si executantului si se semneaza si se stampileaza de acestia.

8. PROTECTIA, SIGURANTA, IGIENA MUNCII

In toate etapele de proiectare, executare si exploatare a sistemului de alimentare cu gaze naturale se vor respecta prevederile legale referitoare la prevenirea riscurilor profesionale, protectia sanatatii, securitatea societala si reducerea riscului terorismului.

La executarea lucrarilor se va folosi numai personal autorizat, cu instruire profesionala corespunzatoare, cu aptitudini, experienta si capacitate fizica si neuropsihica normala.

In documentatiile tehnice de executie a lucrarilor se vor include recomandari cu privire la prevederile actelor normative care permit executarea si exploatarea sistemului de distributie in conditii de deplina securitate si sanatate, pe de o parte pentru personalul de executie, iar pe de alta parte pentru personalul de exploatare.

Obligatiile si raspunderile pentru protectia, siguranta si igiena muncii revin:

a) conducatorilor locurilor de munca;

b) personalului de exploatare;

c) consumatorilor.

Conducatorii locurilor de munca sau, dupa caz, delegatii imputerniciti ai acestora, au obligatia sa asigure, in principal:

a) instruirea personalului la fazele si intervalele stabilite prin legislatia in vigoare, intocmirea si semnarea cu personalul instruit a documentelor doveditoare;

b) dotarea cu echipament individual de protectie si de lucru corespunzator sarcinilor;

c) acordarea alimentatiei de protectie si a materialelor igienico-sanitare pentru prevenirea imbolnavirilor profesionale;

d) verificarea starii utilajelor, agregatelor, aparatelor si sculelor cu care se lucreaza si inlaturarea sau repararea celor care prezinta defectiuni;

e) masurile organizatorice de protectie, securitate si sanatate in munca, specifice lucrarilor de gaze naturale, printre care: formarea si componenta echipelor de lucru, anuntarea consumatorilor afectati de lucrarile in sistemele de alimentare cu gaze naturale, inchiderea si deschiderea alimentarii cu gaze naturale, lucrari asupra conductelor aflate sub presiune, manipularea buteliilor sub presiune etc.

f) formarea si componenta echipelor de lucru;

g) anuntarea consumatorilor inainte de inchiderea / deschiderea gazelor;

h) inchiderea si deschiderea gazelor in SD;

i) manipularea buteliilor sub presiune etc.

Personalul de exploatare a sistemului de distributie are urmatoarele obligatii:

a) sa participe la toate instructajele in conformitate cu legislatia in vigoare;

b) sa poarte echipamentul de lucru si de protectie la locul de munca si sa-l intretina in stare de curatenie;

c) sa nu utilizeze scule, aparate si echipamente defecte;

d) sa aplice in activitatea sa prevederile normelor de care a luat cunostinta in cadrul instruirilor, precum si orice alte masuri necesare pentru evitarea accidentelor.

Principalele masuri obligatorii la executarea / interventia pentru remedierea defectelor / reparatii curente si / sau capitale in sistemul de alimentare cu gaze naturale sunt:

a) transportul tevilor spre santiere numai cu mijloace de transport apte pentru aceasta operatiune;

b) incarcarea si descarcarea tevilor se face cu macaraua ori pe planuri inclinate sau manual prin purtare directa, astfel incat sa se evite pericolul de lovire, ranire sau electrocutare a persoanelor care efectueaza operatiile respective;

c) nu este permisa stationarea lucratorilor sub conducte, in fata planurilor inclinate pe care se descarca conducte sau sub vasele cu bitum topit;

d) in timpul transportului sau manipularii buteliilor de oxigen sau de acetilena se iau toate masurile pentru impiedicarea caderii sau lovirii acestora, fiind interzisa deplasarea prin rostogolire a acestora;

e) buteliile sunt purtate de doi lucratori sau deplasate pe carucioare speciale;

f) nu este permisa asezarea buteliilor de oxigen si acetilena in bataia razelor de soare sau in locuri cu temperaturi ridicate;

g) manipularea buteliilor cu oxigen se face numai de lucratori care au mainile, hainele si instrumentele de lucru curate, lipsite de urme de materii grase;

h) manipularea instalatiilor, a cazanelor, a galetilor cu bitum topit si izolarea cu bitum a conductelor, se face numai de personal special instruit, dotat cu echipament de protectie pentru aceste operatiuni;

i) folosirea generatoarelor de acetilena este permisa numai daca acestea au supapa hidraulica de siguranta in buna stare de functionare, umpluta cu apa la nivelul necesar;

j) de la inceperea sapaturilor si pana la terminarea completa a lucrarilor se utilizeaza semnalizatoare de zi si de noapte, iar unde este cazul, circulatia este dirijata de o persoana instruita in acest scop.

In timpul lucrului, lucratorii vor utiliza echipament de protectie adecvat pentru a evita contactul cu substantele utilizate pentru curatirea conductelor si fitingurilor.

Prelucrarea materialelor din polietilena se executa numai in ateliere aerisite, pentru eliminarea noxelor rezultate la efectuarea sudurilor.

In toate situatiile care necesita interventii la conductele din polietilena in functiune, se iau masuri de protectie a personalului operator impotriva accidentelor cauzate de aparitia sarcinilor electrostatice.

Dupa deschiderea santului, inainte de accesul la conductele defecte, se iau masuri de legare la pamant a conductei si a tuturor sculelor si aparatelor de sudare si masuri de echipare a personalului operator cu echipament specific.

Legarea la pamant a conductelor din PE se efectueaza prin infasurarea acestora cu banda textila imbibata in solutie de apa si sapun, legata la tarusi metalici introdusi in pamant in zona de desfasurare a lucrarilor de reparatii.

Pe toata durata interventiei asupra conductelor din polietilena , personalul operator va utiliza manusi de protectie din cauciuc.

9. PROTECTIA MEDIULUI SI A APELOR

In toate etapele de proiectare, executare si exploatare a sistemului de alimentare cu gaze naturale se vor respecta prevederile legale specifice protectiei mediului si a apelor.

Beneficiarul lucrarilor va realiza studii de impact pentru lucrarile de infrastructura rutiera, care pot avea un impact asupra mediului prin natura, dimensiunea sau amplasarea lor.

In evaluarea impactului asupra mediului se iau in considerare cel putin urmatoarele:

a) lucrarile din perioada executiei conductei;

b) amplasarea si termenul de functionare a conductei;

c) eventualele pierderi de gaze naturale.

10. APARAREA IMPOTRIVA INCENDlILOR

In toate etapele de proiectare, executare si executie a sistemelor de alimentare cu gaze naturale se vor respecta prevederile din legislatia in vigoare privind:

a) apararea impotriva incendiilor;

b) instruirea salariatilor in domeniul situatiilor de urgenta;

c) echiparea si dotarea constructiilor si instalatiilor din sistemul de alimentare cu gaze naturale cu mijloace tehnice de aparare impotriva incendiilor.

Mijloacele de stingere a incendiilor se amplaseaza la loc vizibil si usor accesibil si se verifica la termenele prevazute in instructiunile date de furnizor.

Obligatiile si raspunderile pentru apararea impotriva incendiilor se stabilesc in conformitate cu legislatia in vigoare si revin conducatorilor locurilor de munca si personalului de executie.

Conducatorii locurilor de munca au obligatia sa asigure in principal:

a) instruirea personalului la etapele stabilite prin legislatie, intocmirea si semnarea cu personalul instruit a documentelor doveditoare;

b) verificarea starii utilajelor, aparatelor, echipamentelor si sculelor cu care se lucreaza si inlaturarea sau repararea celor care prezinta pericol de incendiu;

c) masurile organizatorice de aparare impotriva incendiilor specifice instalatiilor de gaze naturale, referitoare la formarea si componenta echipelor de lucru;

d) asigurarea indeplinirii la termen a masurilor de aparare impotriva incendiilor, stabilite potrivit legii;

e) formarea si componenta echipelor de lucru;

f) dotarea cu echipament individual de protectie si de lucru;

g) anuntarea consumatorilor inainte de inchiderea /deschiderea gazelor;

h) inchiderea si deschiderea gazelor in SD;

i) manipularea generatoarelor si a buteliilor de acetilena etc.

Personalul de executie are urmatoarele obligatii:

a) sa participe la toate instructajele;

b) sa nu utilizeze scule si echipamente defecte;

c) sa aplice in activitatea sa prevederile normelor de care a luat cunostinta la instruire, precum si orice alte masuri necesare pentru evitarea incendiilor.

Incintele statiilor si posturilor de reglare si masurare, precum si cele in care exista instalatii de utilizare a gazelor naturale, se doteaza cu mijloace tehnice de aparare impotriva incendiilor potrivit normelor specifice de dotare.

Mijloacele de stingere a incendiilor se amplaseaza la loc vizibil, usor accesibil si se verifica la termenele prevazute in instructiunile date de furnizor.

Executarea lucrarilor cu foc deschis, in spatii cu pericol de incendiu, este admisa numai dupa luarea masurilor necesare de aparare impotriva incendiilor si numai dupa obtinerea permisului de lucru cu foc.Lucrarile cu foc deschis, in spatii cu pericol de incendiu se executa numai de catre echipe instruite in acest scop si dotate cu echipament de lucru, protectie si interventie adecvat.

In vederea primei interventii in caz de incendiu se prevad urmatoarele:

a) organizarea de echipe cu atributii concrete;

b) masuri si posibilitati de alertare a serviciilor voluntare si private pentru situatii de urgenta.

In cazul producerii unui incendiu in instalatiile de gaze naturale, personalul prezent inchide in primul rand robinetul de incendiu si apoi procedeaza la stingerea incendiului, concomitent cu anuntarea serviciilor pentru situatii de urgenta.

In cazul in care nu este posibila oprirea alimentarii cu gaze naturale, si pentru a preveni crearea de acumulari de gaze naturale urmate de explozii, pana la sosirea serviciilor pentru situatii de urgenta, se procedeaza numai la racirea zonelor invecinate fara stingerea flacarii de gaz.

Se interzice racordarea aparatelor consumatoare de combustibili gazosi la canalele de fum aferente focarelor alimentate cu alt tip de combustibil (lemn, pacura, carbune etc.), cu exceptia aparatelor consumatoare de combustibili gazosi care au fost construite pentru alimentare mixta (gaze naturale - combustibil lichid / solid).

La aprinderea focului se respecta principiul "gaz pe flacara". Aprinderea focului se face cu aprinzatorul special, fiind interzisa folosirea chibriturilor, precum si a hartiei, deseurilor sau a altor materiale, care pot obtura orificiile arzatoarelor. La aprinderea focului, gazele sunt deschise de la robinetul de siguranta si apoi de la robinetul de manevra al aparatului consumator de combustibili gazosi.

Stingerea focului se face prin inchiderea robinetului de siguranta, iar dupa stingerea flacarii se inchide si robinetul de manevra, amplasat inaintea aparatului consumator de combustibili gazosi.

In cazul sesizarii intr-un spatiu inchis a mirosului caracteristic substantelor odorizante din gazele naturale, personalul prezent va proceda imediat la:

a) ventilarea rapida a spatiului respectiv, prin deschiderea ferestrelor care conduc direct spre exteriorul cladirii (nu spre holuri, case ale scarilor, curti de lumina etc.);

b) intreruperea alimentarii cu gaze naturale prin inchiderea robinetului de incendiu;

c) anuntarea operatorului SD;

d) interzicerea fumatului si folosirii unor surse de generare a scanteilor;

e) decuplarea instalatiei electrice;

g)     anuntarea celorlalti consumatori racordati la instalatia de utilizare (cazul consumatorilor alimentati prin bransament comun).

Anexa 1

PROCES VERBAL DE RECEPTIE TEHNICA CONDUCTE /

BRANSAMENTE / INSTALATII DE PROTECTIE CATODICA

Nr /

Astazi, ziua ., luna , anul., comisia de receptie tehnica a conductei / bransamentului / instalatiei de protectie catodica, executata pe str..........., intre nr. ....... si nr..., localitatea......., a constatat urmatoarele:

a. Documentatia tehnica a fost intocmita de societatea ..

b. Executantul lucrarilor este societatea

d. Documentatia tehnica de executare a lucrarilor inregistrata sub nr. / a fost avizata de ..........

d. - Conducta este realizata cu urmatoarele materiale:

Diametru   Cantitate Furnizor Certificat calitate Certificat conformitate

mm m / buc n.r./data nr../data

Teava........

Teava........

Tub protectie.....

Armatura inchidere...

Camin armaturi......

Rasuflatori......

Capace GN .......

e. Teava din OL - Imbinarile au fost efectuate manual, automat, prin sudura, prin procedeul.si sunt intarite prin

- Rezultatul incercarii nedistructive a sudurilor este .., conform buletinului de examinare anexat, nr. ./., emis de laboratorul autorizat ..

Teava din polietilena - Imbinarile s-au facut prin procedeul.

Tipul aparatului .

f. - Conducta / bransamentul a fost incercata la presiune, cu aer, in prezenta comisiei, dupa cum urmeaza:

proba de rezistenta la ...Pa, timp de ..

proba de etanseitate la ..... , timp de ..

Rezultatul probelor de presiune la care a fost supusa conducta / bransamentul este .......

g. Teava din OL - Conducta / bransamentul a fost izolata anticorosiv cu., in straturi, armate cu.......

straturi din .., si protectie mecanica din ......., conform certificatului de calitate nr ../.. emis de .......

h. - Executantul lucrarilor a prezentat

- Procesul verbal de lucrari ascunse nr ../.......

Teava din OL - Buletinul de verificare a rezistentei de izolatie a conductelor / bransamentelor dupa umplerea completa a santului cu pamant nr../......emis de .........

i. - In vederea receptiei, comisia a efectuat sondaje, constatand urmatoarele: ........ .

j. Teava din polietilena - S-a verificat continuitatea firului trasor.

Concluzia :

Pe baza documentelor prezentate si a verificarilor proprii, comisia constata ca la executarea lucrarilor s-au respectat prevederile Normativului pentru proiectarea si executarea sistemelor de alimentare gaze naturale si declara admisa receptia acestora.

Prezentul proces verbal a fost incheiat in . exemplare, din care fiecare semnatar a retinut cate un exemplar.

Numele si prenumele Nr. aut. ANRE / Nr. aut. sudor Semnatura

1. Constructor

- Instalator autorizat..

- Responsabil A.Q. autorizat ..

- Sudor PE .

- Sudor OL.

2. Proiectant..

3. Reprezentant Inspectoratul de Stat in Constructii (dupa caz)..

4. Comisia de receptie

- Operator SD ( Investitor) - Inspector C.Q

- Reprezentant al administratiei publice locale..

- Beneficiar (dupa caz) ..

- Specialisti in domeniu

Nota: Sudorii PE si OL sunt /autorizati de organisme abilitate, conform reglementarilor in vigoare.

Anexa 2

PROCES VERBAL DE RECEPTIE TEHNICA STATIE/POST DE

REGLARE - MASURARE

Nr /

Astazi, ziua ., luna , anul., comisia de receptie tehnica a statiei /postului de reducere - reglare - masurare gaze naturale, executata in str. ..........., nr., localitatea ., a constatat urmatoarele:

a - Documentatia tehnica a fost intocmita de societatea

b - Furnizorul statiei este societatea..

c - Montorul statiei este societatea . care a emis certificatul de calitate nr/.

d. Documentatia tehnica de executare a lucrarilor inregistrata sub nr. /.. a fost avizata de

e - Lucrarea este realizata conform proiectului avizat de operatorul licentiat de distributie, cu urmatoarele materiale:

Diametru   Cantitate Furnizor Certificat calitate

mm ; m, buc nr. / data

Teava.

Teava.

Teava.

Armatura inchidere

Camine armaturi.

Regulatoare presiune ..

Contoare..

Supape de siguranta..

Filtre. ..

f - Rezultatul incercarii nedistructive a sudurilor este .., conform buletinului de examinare anexat, nr../.., emis de laboratorul autorizat .......... ...........................

g - Statia / postul a fost incercata la presiune, cu apa, in prezenta comisiei, dupa cum urmeaza:

proba de rezistenta la Pa, timp de .. ore.

proba de etanseitate la Pa, timp de .. ore.

Rezultatul probelor de presiune la care a fost supusa conducta este ......

h - Conducta a fost izolata anticorosiv cu ......,

i - Statia / postul este prevazuta cu priza de impamantare si de electrosecuritate, verificata de .........

Buletin de verificare nr../......

Concluzia :

Pe baza documentelor prezentate si a verificarilor proprii, comisia constata ca la executarea lucrarilor s-au respectat prevederile Normativului pentru proiectarea si executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale si declara admisa receptia statiei / postului de reglare-masurare supusa receptiei.

Prezentul proces verbal a fost incheiat in . .exemplare, din care fiecare semnatar a retinut cate un exemplar.

Numele si prenumele Nr. aut. ANRE / Nr. aut. sudor Semnatura

1. Constructor

- Instalator autorizat

- Responsabil A.Q. autorizat ..

- Sudor PE .

- Sudor OL

2. Proiectant.

3. Reprezentant Inspectoratul de Stat in Constructii (dupa caz)

4. Comisia de receptie

- Operator SD ( Investitor) - Inspector C.Q

- Reprezentant al administratiei publice locale..

- Beneficiar ..

- Specialisti in domeniu

Nota: Sudorii PE si OL sunt autorizati de organisme abilitate, conform reglementarilor in vigoare.

Anexa 3

PROCES VERBAL DE RECEPTIE TEHNICA INSTALATIE DE UTILIZARE

Nr /

Astazi, ziua ., luna , anul., comisia de receptie tehnica a instalatiei de utilizare gaze naturale, executata la imobilul din in str. , nr.,Bl,Sc.,Ap. ,localitatea ., a constatat urmatoarele:

a - Acordul de acces pentru debitul de gaze naturale a fost dat de , si a fost comunicat beneficiarului cu scrisoarea nr ./..

b - Proiectul a fost intocmit de societatea

c Executantul lucrarilor este societatea..-

d. Documentatia tehnica de executare a lucrarilor inregistrata sub nr. / a fost avizata de

e - Lucrarea este realizata conform proiectului avizat de operatorul licentiat de distributie, cu urmatoarele materiale:

Diametru   Cantitate Furnizor Certificat calitate

mm ; m, buc nr. / data

Teava.

Armaturi de inchidere.

Detector.. .

f - Instalatia de utilizare este realizata conform proiectului avizat, pentru urmatoarele puncte de consum:

Debit instalat   Debit instalat

unitar .. total Certificat calitate

Nr. crt.   Denumirea Caracteristici tehnice m / h Bucati ..m / h   nr. / data

g - Conducta supraterana din a fost incercata la presiune, cu aer, in prezenta comisiei, dupa cum urmeaza:

proba de rezistenta la Pa, timp de .. ore.

proba de etanseitate la Pa, timp de .. ore.

Rezultatul probelor de presiune la care a fost supusa conducta este .

h - Conducta subterana din a fost incercata la presiune, cu aer, in prezenta comisiei, dupa cum urmeaza:

proba de rezistenta la Pa, timp de .. ore.

proba de etanseitate la Pa, timp de .. ore.

Rezultatul probelor de presiune la care a fost supusa conducta este .

i - Pentru conducta din OL s-a folosit o izolatie anticorosiva cu ., in .., straturi, armate cu straturi de .., si protectie mecanica din ., conform certificatului de calitate nr ../.. emis de .......

j - Pentru conducta din PE imbinarile s-au facut prin procedeul ..

Tipul aparatului .

k - Executantul lucrarilor a prezentat procesul verbal de lucrari ascunse nr /..

l - In vederea receptiei comisia a efectuat sondaje, constatand urmatoarele:

m - Beneficiarul a luat la cunostinta de obligatia inlocuirii racordului flexibil montat in instalatia de utilizare inaintea expirarii duratei normate de utilizare conform prescriptiei tehnice a producatorului.

Concluzia

Pe baza documentelor prezentate si a verificarilor proprii, comisia constata ca la executarea lucrarilor s-au respectat prevederile Normativului pentru proiectarea si executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale si declara admisa receptia instalatiei de utilizare supusa receptiei. Orice modificare adusa ulterior instalatiei de utilizare receptionate executata neautorizat cade in raspunderea beneficiarului.

Prezentul proces verbal a fost incheiat in . exemplare, din care fiecare semnatar a retinut cate un exemplar.

Numele si prenumele Nr. aut. ANRE / Nr. aut. sudor Semnatura

1. Constructor

- Instalator autorizat

- Responsabil A.Q. autorizat ..

- Sudor PE ..

- Sudor OL..

2. Comisia de receptie

- Operator SD ( Investitor) - Instalator autorizat Gr. I D sau II DA

- Beneficiar

- Specialisti in domeniu (dupa caz)

Nota: Sudorii PE si OL sunt autorizati de organisme abilitate, conform reglementarilor in vigoare.

Anexa 4

PROCES VERBAL DE PUNERE IN FUNCTIUNE

CONDUCTE DE DISTRIBUTIE SI BRANSAMENTE

Nr /

Incheiat astazi, ziua .. luna .., anul .,

Subsemnatii:

- instalator autorizat al executantului .. Aut. nr. ..

- delegat al operatorului de distributie Aut. nr. ..

In baza prevederilor dosarului avizat de operatorul licentiat de distributie nr., din., si a procesului verbal de receptie tehnica nr.., din , am pus in functiune conducta de distributie gaze naturale (bransamentul) din localitatea .., str. .., nr.., bloc.., executat(a) de societatea ..

Obiectivul pus in functiune se compune din:

Diametru Furnizor Cantitate

mm m ; buc

Teava....

Tub protectie.

Armatura inchidere

Regulatoare de presiune .

Rasuflatori..

Capace GN

La punerea in functiune s-au verificat urmatoarele:

- etanseitatea la presiunea gazului din conducta (bransament), pentru imbinarile la care nu se fac probe la receptie;

- refularea aerului:

. prin capatul opus punctului de racordare, la conductele de distributie in functiune

. prin robinetele de bransament, la bransamente

Prezentul proces verbal s-a incheiat in doua exemplare din care fiecare parte a retinut cate un exemplar.

Delegat operator Instalator autorizat

de distributie al executantului

Aut. ANRE nr Aut. ANRE nr

Anexa 5

PROCES VERBAL DE PUNERE IN FUNCTIUNE

INSTALATIE DE UTILIZARE GAZE NATURALE

Nr /

Incheiat astazi, ziua .. luna .., anul .,

Subsemnatii:

- instalator autorizat al executantului .. Aut. nr. ..

- delegat al operatorului de distributie Aut. nr. ..

- prestator de specialitate.

- consumator

in baza prevederilor documentatiei de executare a lucrarilor nr .., din., si a procesului verbal de receptie tehnica nr.., din , am pus in functiune instalatia de utilizare gaze naturale executata de societatea la imobilului din localitatea .., str. .., nr.., bloc,Sc..Ap.., scara, etaj, ap., avand destinatia , abonat .

Nr. Aparatul consumator Presiune Bucati Debit Debit

crt. pus in functiune utilizare unitar total

Pa sau bar   m / h m /h

Totodata am sigilat urmatoarele puncte de consum care nu intrunesc conditiile de functionare in siguranta

La punerea in functiune am verificat urmatoarele:

- tirajul la fiecare aparat consumator de combustibili gazosi legat la cos, dupa caz;

- presiunea de utilizare la debit maxim si minim;

- etanseitatea la presiunea gazului din conducta (pentru imbinarile la care nu se fac probe la receptie);

- existenta dopurilor la ramificatiile pentru punctele de consum fara aparate

Masurarea consumului se face prin:

- contor.., cu debit nominal .. m /h, marca . seria .., la indexul .. m , presiune statica ..Pa si presiunea diferentiala .Pa.

Totodata s-a procedat la instruirea consumatorului pentru exploatarea corecta a instalatiei de utilizare gaze naturale si a obligatiilor ce-i revin.

Consumatorul a primit . exemplare din instructiunile pentru utilizarea gazelor naturale si se obliga sa le afiseze impreuna cu instructiunile specifice ale aparatelor consumatoare de combustibili gazosi pe care le poseda, la locul de folosinta.

Prezentul proces verbal s-a incheiat in trei exemplare din care fiecare parte a retinut cate un exemplar.

Delegat operator SD Instalator autorizat Prestator de Consumator

al executantului specialitate

Aut. ANRE nr.. Aut. ANRE nr.. Aut. nr .

Nota: Prestatorul de specialitate pentru montare/ instalare, punere in functiune aparate consumatoare decombustibili gazosi este autorizat de organisme abilitate.

Anexa 6

PROCES VERBAL DE PUNERE IN FUNCTIUNE

STATIE / POST DE REGLARE SAU REGLARE-MASURARE

Nr /

Incheiat astazi, ziua .. luna .., anul .,

Subsemnatii:

- instalator autorizat al executantului .. Aut. nr. ..

- delegat al operatorului de distributie Aut. nr. ..

In baza prevederilor dosarului avizat de operatorul licentiat de distributie nr., din., si a procesului verbal de receptie tehnica nr.., din , am pus in functiune statia de reglare-masurare din

localitatea .., str. .., nr.., executata de societatea .

Obiectivul pus in functiune se compune din:

Diametru   Furnizor Cantitate

mm ; m, buc

Teava.

Teava.

Teava.

Armatura inchidere

Camine armaturi.

Regulatoare presiune ..

Contoare..

Supape de siguranta..

Filtre. ..

La punerea in functiune s-au verificat urmatoarele:

- refularea aerului prin refulator sau prin robinetele manometrului de pe colectorul de iesire din statie, daca aceasta nu este prevazuta cu refulator;

- legarea la centura de impamantare a partilor metalice, conform art. 7. 10, alin. (1);

Prezentul proces verbal s-a incheiat in trei exemplare din care fiecare parte a retinut cate un exemplar.

Delegat operator SD   Instalator autorizat Prestator de Consumator

al executantului specialitate

Aut. ANRE nr.. Aut. ANRE nr.. Aut. nr .

Nota: Prestatorul de specialitate pentru montare / instalare, punere in functiune aparate consumatoare decombustibili gazosi este autorizat de organisme abilitate.

Anexa 7

PROCES VERBAL DE LUCRARI ASCUNSE

(pentru conducte, bransamente si instalatii de utilizare)

Nr /

Incheiat astazi, ziua, luna .., anul ..

Subsemnatii:

- Instalator autorizat ......autorizatie nr grad

- Executant ......

- Sudor autorizat .. autorizatie nr

la montarea conductei / bransamentului / instalatiei de utilizare conducta gaze naturale de presiune ., la imobilul din localitatea .., str. ..........., nr

Prin prezentul proces verbal, precizam urmatoarele:

- conducta / bransamentul /instalatia de utilizare are diametrul si lungimea .m,

- teava utilizata la executarea conductei / bransamentului / instalatiei de utilizare este cea prevazuta in certificatul de calitate nr. . anul . si certificatul de conformitate nr. anul , anexate la cartea constructiei;

a) pentru conducta / bransament / instalatie de utilizare din OL

toate sudurile au fost executate folosind materiale standardizate si au fost izolate; precizarile vor fi facute de executant;

- teava a fost izolata conform precizarile vor fi facute de executant si la montaj a fost asezata pe pamant maruntit.

Calitatea izolatiei a fost verificata dupa umplerea santului cu pamant, incadrandu-se in calitate(Buletin de verificare nr../......);

- la toate sudurile au fost asezate rasuflatori ;

- conducta a fost asezata pe fundul santului, pe un strat de nisip cu grosimea de 9 - 15 cm, adancimea de pozare fiind . m;

- calota rasuflatorilor a fost sudata in totalitate de tija si a fost asezata pe strat de nisip si pietris de rau;

- tuburile de protectie au fost montate conform proiectului si normativului in vigoare;

- teava, armaturile si curbele utilizate, sunt confectionate din materialele indicate in normativul de proiectare si executare a sistemelor de alimentare cu gaze naturale in vigoare;

- primul strat de umplutura deasupra conductei a fost din pamant maruntit, fara corpuri tari (resturi de beton, caramizi, deseuri metalice, sticloase etc.);

b) pentru conducta / bransament / instalatie de utilizare din polietilena

- toate sudurile au fost executate folosind materiale si procedee standardizate si au fost realizate prin ;

- tuburile de protectie au fost montate conform proiectelor tehnice avizate si a normativului in vigoare;

- teava, armaturile si fitingurile utilizate sunt confectionate din materiale prevazute in normativul in vigoare;

- conducta a fost asezata pe fundul santului, pe un strat de nisip cu grosimea de 9 - 15 cm, adancimea de pozare fiind m;

- umplerea santului este facuta cu nisip si pamant maruntit, conform prevederilor normativul in vigoare, inclusiv asezarea benzii (grilei) de avertizare si a firului trasor;

- la executarea conductei / bransamentului / instalatiei de utilizare s-a traversat traseul canalizarilor subterane mentionate in plan, fata de care s-au respectat distantele admise.

Numele si prenumele Nr. aut. ANRE / Nr. aut. sudor Semnatura

1. Constructor

- Instalator autorizat

- Responsabil A.Q. autorizat ..

- Sudor PE ..

- Sudor OL

2. Operator SD - Inspector C.Q..

3. Beneficiar ..

Nota: Sudorii PE si OL sunt autorizati de organisme abilitat, conform reglementarilor in vigoare.

BIBLIOGRAFIE

Legea nr. 351/2004 - Legea gazelor, cu modificarile si completarile ulterioare, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, nr. 679 din 28 iulie 2004;

Legea nr. 10/1995 - Legea privind calitatea in constructii, cu modificarile si completarile ulterioare, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, nr. 12 din 24 ianuarie 2005;

Legea nr.50/1991 - Legea privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, republicata, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, nr. 933 din 13 octombrie 2004;

Legea nr. 319/2006 - Legea securitatii si sanatatii in munca, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, nr. 646 din 16 iulie 2006;

Legea nr. 307/2006 - Legea privind apararea impotriva incendiilor, cu modificarile si completarile ulterioare, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, nr. 633 din 21 iulie 2006;

Legea nr.107/1996 - Legea apelor, cu modificarile si completarile ulterioare, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, nr. 244 din 8 octombrie 1996;

HG nr. 784/ 2000 - privind aprobarea Regulamentului pentru acordarea autorizatiilor si licentelor in sectorul gazelor naturale republicata, cu modificarile ulterioare, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, nr. 160 din 13 martie 2003;

Ordinul nr. 55/2007 - al presedintelui ANRE de aprobare a Regulamentului pentru autorizarea si verificarea persoanelor fizice care desfasoara activitati de proiectare, executie si exploatare in sectorul gazelor naturale si a Regulamentului pentru autorizarea si verificarea operatorilor economici care desfasoara activitati de proiectare, executie si exploatare in sectorul gazelor naturale, cu modificarile si completarile ulterioare, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 15/09.01.2008;

Decizia nr. 616/2002 - a presedintelui ANRGN de aprobare a Codului Tehnic al sectorului gazelor naturale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 438/24.06.2002