Principiul de functionare a triacului

Principiul de functionare a triacului

Functionarea triacului

In absenta impulsului de comanda pe grila, triacul este blocat, si se comporta, intre terminalele principale A₁ si A₂, ca un intrerupator deschis, (curentul anodic este neglijabil in ambele sensuri).

Amorsarea triacului se realizeaza cu impulsuri de curent, pozitive sau negative, aplicate grilei si ramane in conductie pana la scaderea curentului sub valoarea de automentinere.

Cand terminalul A₂ este pozitiv in raport cu A₁, amorseaza tiristorul T₁; cand terminalul A₂ devine negativ si terminalul A₁ joaca rol de anod, intra in conductie tiristorul T₂, care amorseaza atunci cand poarta este negativa in raport cu A_1. (daca si potentialul portii G este pozitiv in raport cu cel al terminalului A₁).

Caracteristica curent-tensiune a triacului are forma din figura 1.

Fig. 1. Caracteristica curent -tensiune a triacului pentru functionarea lui in doua cadrane

In absenta semnalului de poarta, I_G=0, se defineste o tensiune de blocare, U_BR; aceasta tensiune trebuie sa fie mai mare decat amplitudinea tensiunii alternative aplicate intre cei doi anozi A₁ si A₂ ai triacului, pentru a putea exista un control prin poarta asupra triacului.

Din caracteristica curent-tensiune a triacului rezulta ca, pe masura ce creste curentul de comanda aplicat pe poarta, triacul poate bascula la tensiuni din ce in ce mai mici. Triacul este blocat in ambele sensuri atat timp cat I_G=0 si tensiunea aplicata intre A₁ si A₂ nu depaseste U_BR.

Ca si in cazul tiristoarelor, comanda pe poarta triacului se efectueaza  prin tensiune continua, alternativa sau in impulsuri.

Datorita structurii mai complexe a triacului, functia de comanda a grilei se exercita in patru moduri distincte, prezentate in figura 2., moduri cunoscute si consacrate in limbajul tehnic de specialitate ca "functionarea in patru cadrane". Curentul I_G necesar pentru amorsare va fi diferit in cele patru situatii. Sensibilitatea la comanda a triacului devine maxima in cadranul I, medie in cadranul III si minima in cadranele II si IV.

Fig. 2. Functionarea in patru cadrane 

Formele de unda ale tensiunii sinusoidale aplicate unui triac si curentului care apare intre cei doi electrozi, arata ca in figura 3.1.3.

Figura 3.1.3. Forma curentului in triac, pentru functionarea in doua cadrane.