REOSTATE

Reostatele de pornire sunt utilizate pentru a micsora curentul absorbit la pomire de motoarele electrice. Din punet de vedere al incalzirii, reo­statele de pomire se pot dimensiona pentru o durata scurta de functionare, caz in care nu pot fi folosite si pentru reglarea vitezei motoarelor. Reostatele de pomire, cons­truite pentru regim de scurta durata, pana la 30 s, si reostatele de pornire si regla­re, construite pentru regim de lunga durata, sunt comandate prin controlere.

Exista variante constructive de reostate de pornire in c.c. (pentru 110 Vcc; 1,7  12,5 kW) si de curent alternativ (pentru 500 Vca; 17  200 kW). Exista si variante constructive de reostate de pomire si reglare de curent continuu (pentru 110 Vcc; 2  4 kW) si de curent altemativ (pentru 500 V), construite special pentru anumite tipuri de motoare.

Constructiv se deosebesc reostate plane si reostate cu controler. Un re­ostat plan sau cu ploturi se compune din elemente rezistoare (ca in figura 1.24. a) Borna L se leaga la retea, borna M se leaga la inductorul motorului direct sau prin intermediul reostatului pentru modificarea curentului de excitatie, iar borna R se leaga la indusul motorului. Reostatul este astfel construit incat circuitul de excitatie sa nu se poata intrerupe. In figura 1.24. b) este prezentata schema unui reostat plan pentru pomirea unui motor asincron tri­fazat cu rotor bobinat. Acesta este format dintr-un rezistor tri­fazat la care variatia simultana a rezistentelor pe faza se obtine prin rotirea manetei. iar in pozitia (a, b, c) rezistenta are valoarea minima, iar in pozitia (x. y, z) rezistenta are valoare maxima.

a) b)

Figura 1.25. Reostatul plan cu 3 borne.

a)pentru pornirea unui motor de c.c.,

b)pentru pornirea unui motor asincron cu rotor bobinat.

Figura 1.26. Reostate de excitatie pentru generatoare de c.c.

a)pentru excitatie derivatie; b) pentru excitatie separata.

1- rezistoare, 2-placa suport; 3, 4, 5-borne; 6-contact glisant; 7-maneta; 8-ax; si 9-perie.

Reostatele de pornire pot fi comandate si prin controlere. Reostatele cu controler se folosesc la un numar mai mare de 20 porniri pe ora.

Reostatele de reglare sunt re­ostate pentru reglarea tensiunii generatoarelor si reostate pentru reglarea vitezei motoarelor. Reostatele pentru reglarea ten­siu­nii generatoarelor servesc la modificarea curentului de excitatie a generatoarelor. Se construiesc ca reostate plane si au dimensiuni relativ mici, fiind parcurse de curentul de excitatie care are intensitate mica. Periile sunt mai late decat distanta dintre doua ploturi succesive astfel incat circuitul de excitatie sa nu fie niciodata intrerupt.

Reostatele pentru reglarea vitezei motoarelor se utilizeaza la motoarele de curent continuu si altemativ. La motoarele de curent continuu cu exci­tatie deri­va­tie, reglarea vitezei se face prin modificarea excitatiei si deci reostatul este asemanator cu un reostat pentru reglarea tensiunii generatoare­lor. De obicei, se construiesc aparate complexe, care contin atat reostatul de reglare a turatiei cat si reostatul de pomire. La motoarele de curent continuu cu excitatie serie si la mo­toarele asincrone, reostatele de reglare sunt calcu­late pentru a functiona in regim de lunga durata, si se pot folosi si ca reostate de pornire. Pentru asigurarea co­mu­tatiilor se utilizeza controlere.

Introducerea unor rezistente de reglare in circuitul rotoric al motorului asincron este insotita de pierderi de energie si din aceasta cauza se limiteaza la durate scurte de timp, in conditii speciale, ca de exemplu la actionarea electrica a mecanismelor de ridicat si transportat (macarale si poduri rulante) unde este nevoie de o variatie lina a vitezei de ridicare a sarcinii.