ASAMBLARI PRIN STRANGERE

Notiuni generale

ASAMBLAREA : Asamblareaeste imbinarea a doua sau mai multe piese definitiv prelucrate intr-o anumita succesiune,astfel incat ele sa formeze un produs finit care sa corespunda din punct de vedere tehnic scopului pentru care a fost proiectat.

Majoritatea aparatelor, masinilor si instalatiilor se compun dintr-o serie de piese si subansambluri.In foarte multe cauri acestea trebuie sa se incadreze in anumite limite de abateri dimensionale,care tin atat de constructie,dar si de modul in care ele lucreaza impreuna.

Procesul de asamblare reprezinta etapa finala a procesului tehnologic si este executat in general in aceeasi intreprindere in care au fost executate piesele.

In situatii speciale,asamblarea (sau asamblarea partiala) se face la locul de utilizare al produsului.

Procesul tehnologic de asamblare cuprinde tottaitatea operatiilor de imbinare a pieselor.,verificare a pozitiilor lor si receptia dupa asamblarea definitiva,avand drept scop final obtinerea unui orodus care sa corespunda in totalitate activitatii pentru care a fost proiectat.

Operatia de asmblare reprezinta partea procesului tehnologicde montare care se executa la acelasi loc de muca de catre un singur munciitor sau de o echi[a de muncitiri.pentru obtinerea unui subansamblu sau pentru reunirea mai multor subansambluri.

Operatia de asamblare este uynitatea de baza folosita la planificarea productiei,iar stabilirea corecta a duratei succesiunii operatilor are influenta directa asupra productivitati si pretului de cost pe produs

Fza de asamblare reprezinta partea de operatie care se esecuta la o imbinare folosind aceleasi scule,dispozitive si instrumente de masurat,aplicand aceeasi metoda de lucru.

Mnuirea reprezinta miscarea executata de muncitor in timpul pregatiri operatiei de montare sau in timpul montarii.

Pentru Fze si operatii se realizeaza fise tehnologice in care sunt prevazute S.D.V.-rile,utilajele folosite,dar si prescriptiile de control.

Elemente ale asmblarii

Masinile si instalatiile sunt produse complexe compuse dintr-o serie de elemente de asamblare.

Piesa (sau reperul) este elementul cel mai simplu alasamblarii si se executa dintr-o singura bucata.Asupra ei nu se aplica nici o opera tie de asamblare.

Piesa de baza (sau completul) este unitatea cea mai simpla formata din doua sau mai multe piese, ce sunt imbinate intr-o singura piesa.

Subannsamblul este unitate de asamblare mai complexa ,compusa din doua sau mai multe piese, dintre care una sau mai multe piese de baza sunt asamblate intr-un tot unitar.

Ansamblul este unitatea de asamblare formata din doua sau mai multe subansambluri si piese unite intr-un tot unitar si avand un rol functionar bine determinat.

Mcanismul este unitatea de asamblare cu rol determinat din punct de vedere bibe functional si care participa integral in componenta utilajului sau masinii.

Ansamblul general este reprezentat de masina saun instalatia propiu zisa si este format din toate elementele descrise anterior. Fiecare element participa la indeplinirea rolului pentru care snsamblul a fost proiectat.

In general piesele nu se monteaza direct in asamblul general ,ci intai sunt montate subansamblurilesi mecanismele, apoi acestea impreuna cu piesele de legatura formeaza ansamblul general.

Elaborarea procesului tehnologic de asamblare

Procesul tehnologic de asamblare este reprezentat de sucesiunea operatiilor de montare .In cazul procesului tehnologic sunt precizate utilaje scule si dispozitive precum si aparate de masurat necesare, pentru a realiza un consum minim de munca si un timp de montaj cat mai redus.

Elementele necesare elaborari unui proces tehnologic de asamblare

Pentru realizarea unui asamblu in conditii optime,atat don punct de vedere economic,cat si al conditiilor teh

nice de realizare,este nevoie urmatoare

a documentatie tehnica tehnica :

Desenul de ansamblu al produsului,care cuprinde :

-vederile si sectiunile necesare pentru intelegerea lui ;

-specificatia privind numarul pieselor si subansamblurilor componente ;

-dimensiunile de gabarit si dimensiunile necesare montajului ;

-ajustajele realizate intre piese ;

-masa produsului asamblat;

-prescriptii speciale de asamblare (conditii tehnice specifice).

Desenul de asamblu va fi insotit de desenele suban samblelor ce trebuie realizate,precum si de desenele pieselor ce se vor monta.

Fisa tehnologica de asamblare care cuprinde toate informatiile necesare procesului tehnologic,utilajele necesare asamblari,precum si metodele si mijloacele de control.Tot in fisa tehnologica sunt prevazute sculele necesare montajuluim si timpi necesari relizari acestei operatii.

3.Programul de productie,care ciprinde metoda de asamblare,atelierele in care se va face montajul,precum si numarul de muncitori necesari.

Stabilirea conditiilor de receptie,precum si stabilirea normelor ce cuprind datele referitoare la conditiile tehnice ce trebuie indeplinite de produs.

Structura unui proces tehnologic de asamblare

Un proces tehnic de asamblare este compus din :

-operatii ;

-faze ;

-manuiri.

Operatia este partea procesului tehnologic de asamblare care se esecuta fara intreruperesi care este executata de un singur muncitor sau de catre o echipa de muncitori.

Lucrarea este executata laun singur loc de munca.Pentru operatie sunt necesare scule,metode si mijloace diverse de lucru.

Faza este o parte a operatiei de asamblarecare se esecuta pentru realizarea unei singure imbinari si pentru care se foloseec aceleasi scule .dispozitive si metode de lucru.

Manuirea este reprezentata de actiunea desfasurata de un muncitor in timpul realizari unei

Faze de lucru sau depregatire a asamblari.

Tipuri de productie

La asamblare se deosebesc trei tipuri de productie :

-productie individuala ;

-productie de serie ;

-productie de masa.

Productia individuala se aplica in atelierele de prototipuri,cat si in atelierele de reperatii.

Acest tip de productie necesita personal cu calificare superioara ;pentru realizarea ansamblurilor se folosesc scule si dispozitive universale,iar procesul tehnologic este elaborat cu mai putine detalii.O alta caracteristica este dimensiunea mare a suprafetelor de productie folosite.Durata ciclului de fabricatie este destul de mare.Productia de serie se aplica in cazul asamblarilor acarui productie se repeta la anumite intervale de timp.Acest tip de productie are urmatoarele caracteristici :

-utilajele sunt amplasate dupa cerintele tehnologice ;

-procesele tehnologice sunt elaborate detaliat ;

-asamblarea se realizeaza pe subansamblurisi ansambluri generale ;

-se folosesc scule si dispozitive speciale ;

-calificarea muncitorilor pemtru anumite operatii este ridicata ;

-ciclul de productie este scurtat si creste productivitatea muncii ;

Productia de masa se caracterizeaza prin :

-divizarea operatiilor de asamblare

-procesele tehnologice sunt elaborate detaliat;

-se folosesc scule si dispozitive speciale,precum si masini specializate amplasate in flux tehnologic sau chiar in linii automate;

-la fiecare loc de munca se executa una sau mai multe operatii bine determinate;

-lucrarile si clasificarea muncitorilor au o specializare maxima ;

-productivitatea este maxima ;

-investitiile in utilaje sunt mult mai mari.

Tipuri organizatorice de asamblare

Procesul de asamblare este proiectat,iar in acest scop sunt luoate in considerare urmatoarele date initiale :

-programul de productie ;

-termenele de livrare ;

-conditiile tehnice de realizare ;

-precizia si rigiditatea produsului ;

-conditi tehnice speciale necesare procesuluyi de asamblare.

Pentru inceperea unui proces tehnologic de asamblare sunt necesare :

-schema de asamblu si succesiunea operatiilor si fazelor de montare ;

-alegerea procedeului de asamblare in functie de conditiile tehnice esixtente,programul de productie,termenele de livrare,precizia lanturilor de dimensiuni,caracteristicile si complesitatea componentelor.

CAPITOLUL 3

Descrierea si clasificarea dispozitivelor utilizate

Un dispozitiv este un component auxiliar al unui sistem tehnic constituind o unitate din punct de vedere functional, alcatuit din elemente cel putin in parte solide, ale caror legaturi le permit o mobilitate limitata si care raman in serviciu.

Elementele dispozitivului pot fi deplasate unele fata de altele,pentru a fi aduse in pozitiile intentionate,dar raman in imobilitate relativa cand dispozitivul,in ansamblul lui trebuie sa indeplineasca functia pentru care este construit.

De esemplu falcile unei mandrine are mobolitate care le permite sa fie aduse in pozitia de prindere a unuim obiect ramanand insa in aceasta pozitie cand mandrina se roteste.

Dispozitivele care pot fi manuale sau automate,se numesc mecanice,hidraulice,pneumatice ,electrice.etc. dupa natura organelor lor..

Se deosebesc deasemenea dispozitive de alimentare, de masura ,de prindere, de protectie , de siguranta,etc, dupa fundatia pe care o indep[linesc.

Dispozitive de asamblare

Dispozitivele folosite in procesele tehnologice de montaj, fie pentru a imbunatati productivitatea sau calitatea productiei, fie pentru a simplifica operatiile sau pentru a realiza securitatea muncii se numesc dispozitive de asmblare.

Aceste dispozitive se clasifica dupa diferite criterii, cum ar fi :

- dupa scopul urmarit, se deosebesc dispozitive pentru asezarea si fixarea obiectelor,pentru presarea si estragerea pieselor cu ajustaj de strangere,pentru usurrea diferitelor operatii de montare,pentru controlul calitatii asamblarii ;

dupa caracterul utilizarii,se deosebesc dispozitive universale, utilizabile pentru mai multe operati si subansambluri (folosite in productia inviduala si de mica serie),si dispozitive particularizate (speciale),utilizate pentru o singura operatie si uneori numai pentru un singur ansamblu(folosite numai in productia de mare serie sau de masa) ;

dupa felul operatiilor de asamblare se deosebesc dispozitive pentru imbinari filetate si pentru imbinari cu ajustaj strans ;

dupa modul de actionare, se deosebesc dispoziive manuale,mecanice sau automatie.

Factorii principali de care trebuie sa se tina cont la alegerea unui dispozitiv sunt gradul de uzura a muncii,comoditatea muncii,precizia,succesiunea rationala a operatiilor de asamblare.

Probabil cele mai simple dispozitive din cele utilizate sunt cele de prindere.Acestea pot fi pentru diferite obiecte,care pot fi piese.Aceste dispozitive sunt :

placi si traverse de montaj ;

prisme si coltare ;

menghine ;

prese de mana.

Placile.care sunt turnate din fonta,au suprafata superioara lisa cu canal en T.

Ele folosesc la asigurarea pozitiei relative a pieselor,la trasare,la sustinerea preliminara si la alte operatii.Acestea se instaleaza pe pardoseala sau pe suporturi speciale.In uzinele de masini grele se folosesc piese de montaj constituite dinmai multe elmente,cave si consolidat eprin nervuri,avand canale T intr-o singura directie sau in doua directiii perpendiculare.

Traversele de montaj care se toarna din finta sau se confectioneaza din laminate cu profil normal au canale in T,suprafetele de lucru fiind prelucrate .

Se instaleaza precum placile,pardoseala

CAPITOLUL 4

TEHNOLOGIA DE ASAMBLARE

Operatiile de asamblare prin strangere pot fi de mai multe feluri.

Ele sar clasifica astfe :

Asamblarea prin presare :se utilizeaza atat in cazurile in care piesele componenete se demonteaza foarte rar,precum si in cazurilesolicitarilor mari.

Asamblarea prin presare se realizeaza fara piese speciale de asamblare,introducerea fortata a arborelui in alezajul piesei cu care se asambleaaza,patrunderea arborelui intr-un alezaj mai mic este posibil datoita deformarii arborelui si alezajului .Pentru ca arborele sa p;oate intra si sa se centreze in alezaj capul arborelui se esecuta tesit sub un unghi de 10-15 grade pe o lungime de 0,01d+2mm, d fiind diametrul arborelui.Uneori pentru a usura presarea,piesa cuprinzatoare se incalzeste usor.Asamblarea prin presare se efectueaza prin batai usoare cu ciocanul sau folosindu-se diferite dispozitive (cu parghie,cu surub) sau prese m(manuale,mecanice).

Pentru a se micsora forta si a se evita griparea pieselor de presare ,este necesar cxa innainte de presare sa se curete suprafetele de contact si a se unga cu ulei sau cu unsoare.Acest procedeu este aplicat foarte mult in constructiile de masini :la asamblarea arboriilor cotiti, la asmblarea rotiilor de materilal rulant,la montarea coroanelor rotilor dintate,lafisarea bucselor,,la fixarea rulmentiilor.

Asamblarea prin presare se obtine prin presarea a doua piese astfel incat intre acestea sa apara forte de strangere care sa duca la blocarea miscarii lor relative.

Asamblarea se poate face prin presare transversala sau longitudinala.

Operatiile de presaere se deosebesc dupa scopul prelucrarii, tempereatura metalului sim mediul de aplicare al fortei.

Dupa scopul prelucrarii operatiile se impart in :

operatii de taiere ;

operatii de deformare ;

Prelucrarea materiualelor prin taiere are ca scop separarea partiala sau totala a unei parti din metalul prelucrat.

Prelucrarea metalelor prin deformare are ca scop modificarea formei initiale a metelului de prelucrat,masa acestuia ramanand prctic constanta.

Dupa temperatura de prelucrare,operatiile dse presaere se impart in:

prelucrai la rece si prelucrari la cald

Prin prelucrarea la rece se intelege orice prelucrare la o temperatura inferioara punctului des recristalizare a metalului,de obicei la temperatura ambianta.

Prin prelucrarea la cald se intelege orice prelucrare efectuata la o temperatura superioara punctului de recristalizare a metalului.Acest lucru este necesar atat pentruv reducerea eforturilor de taiere si deformare, cat si pentru crearea conditiilorv de deformare plastica a meteleklor care in stare la rece nu se prelucreaza.

Dupa modul de aplicare a fortei prelucrarea metalelor prin presare se impart in prelucarari cu soc si fara soc.

Prelucrarile cu soc se realizeaza sub actiunea unui ciocan,iar cel fara soc sun presinea unei prese.

Asamblarea prin presare

Pentru ca asmblarea sa corespunda din punct de vedere mecanic este necesar ca momentul la care trebuyie sa reziste imbinarea,Mt sa fie mai mare sau cel putin egal cu momentul transmis de asamblare.

Mt=kfr,

Unde :k=coeficientul de sigurantak=1,5 2 ;

r=raza nominala a pieselor care se asambleaza

Forta de presare dintre piesele asamblate este date de relatia :

F=u TT d/p(daN)

Unde µ- coeficientul de frecare dintre piesele asamblate

D -diametrul nominal al celor doua suprafete(cm}

Asamblari prin incalzire sau racire

Asamblarea prin incalzire se esecuta,prin incalzirea piesei cuprinzatoare,ceea ce permite introducerea usoara a piesei cuprinse in alezajul ei,datorita fenomenului de dilatare.

Asamblarea prin incalzire

Dupa prelucrare ,la temperature mediului ambiant,diametrul piesei interioare d1 este mai mare dect diametrul gaurii D.

La racire datorita contractiilor piesa esterioara va strange piesa pe diametrul D.

Operatia poarta denumirea de frecare si este folosita la montajul bandajului rotilor la vagoanele de cale ferata.

Temperatura la care este incalzita piesa cuprinzatoare este data de ralatia :

T=td+ta+ts

Unde :

td - temperatura necesara dilatarii alezajului pentru a obtine o anumita strangere S.Ea este data de relatia ta=S/1 d1

ta-temperatura mediului in care se lucreaza

ts-temperatura de siguranta.Se tine seama ca piesa se raceste in timpul transportului de lka locul de incalzire la locul de asamblare.

Asamblarea prin mandrinare si bordurare

Mandrinarea este un procedeu de asamblare a capetelor tevilor cu placi metalice(placi tubulare sau flansi de legatura la cazanele de abur).

Aceasta operatie consta in introducerea capetyelor tevilor in gaurile practicate in placile metalice si apoi largirea si rasfrangerea tevilor pana cand esteriorul lor preseaza etans gaura din placa metalica.

Prin mandrinarea tevilor in placile metalice,teava I-si mareste diametrul esterior si umple golurile dintre ea si gaura din placa,iar gaura capata o deformare elastica.

Dupa incetarea mandrinarii, gaura revine la dimensiunea initiala si in acest fel apasa puternic peretii esteriori ai tevi realizand etanseitatea asamblarii.

Daca mandrinarea se continua peste o anumita limita recomandata,se poate intampla ca gaura sa nu mai revina la dimensiunea initiala,realizanduse astfel o mandrinare defectuoasa.

Mo mentul cand trebuie incetata mandrinarea se calculeaza si se verifica prin probe ,stabilindu-se diametrul interior al tevii dupa mandrinare.

In practica insa aceasta se apreciaza prin esperienta muncitoriilor care exacuta aceasta operatie.

Mandrinarea prezinta o seri de avantaje ca de exemplu :simplitate in realizare,productivitate sporita ,centrare usoara si siguranta in asamblare.

|Mandrinarea se realizeaza cu ajutorul unor dispozitive numite mandrine.

Mandrina se compune dintr-un corp ,in forma de manson preva zut cu trei deschideri inclinate su un unghi de 5 grade in care se fiseaza trei role conice ce se sprijina pe un dorn cu conicitaate .

Rolele au conicitatea inversa decat a dornu.lyui si pe jumatate decat acesta,astfel ac spre esterior genereaa tot o conicitate conica.

Folosirea lor consta in invartirea dornului carevla randul sau antreneaza suprafetele conice..

Datorita inclinarii dintre axa dornului si a rolei,in timpul rotirii imprima mandrinei avans automat.

In acest fel pentru efectuarea operatiei de mandrinare nu este nevoie decat de introducerea mandrinei in interioruil tevii.

Rotirea dornului se poate face manual cu o cheie manivala,in acest caz dornul avand capul patrat pentru cheie sau se poate face macanic cu o masina pneumatica sau cu un motor electric prin intermediul unui ax flexibil.

Esixta mandrine si pentru mandrinat scaunele la supape , pentru flanse oarbe,etc.

Innainte de incep[erea mandrinarii este necesar ca suprafetele de contact din interiorul tevii si gaura sa fie perfect curate.Pentru aceasta suprafetele e sterg de murdarie,grasime ,etc.Se introduce apoi teava in gaura placii cu capatul care urmeaza afi mandrinat astfe l ca sa iasa putin peste peretele esterior al placii metelice..Se verifica apoi perpendicularitatea tevii si se regleaza cu un ciocan din lemn capatul tevii care iese afara peste palca metalica.

Operatia de mandrinare se executa in doua faze :

premandrinarea,adica largirea diametrului tevii pana dispare jocul dintre teava si gaura placii metalice.

Acest inceput de mandrinare cu un avans cat mai uniform ;

mandrinarea propriu-zisa la care peretii teviisunt deformatiplastic si spre peretele gaurii.

In acest caz rotirea dornului trebuie sa se faca continuu si cu rotatie unuforma pentru a se obtine o mandrinare de calitate superioara.

Intreruperea rotirii dornului trebuie sa se faca continuu si cu rotatie uniforma pentru a se obtime o mandrinare de calitate superioara.

Intreruperea rotiri dornului nu este permisa deoarece,in asemenea cazuri se intrerupe si rotirea rolelor care fiind presate in peretele tevii vor lasa urma care nun mai pot fi inlaturate prin oricate treceri ulterioare s-ar mai incerca.

Din aceasta cauza se recomanda ca actionarea mandrinelor sa fie mecanica.

Cele mai frecvente defecte la mandrinare sant :mandrinare insuficienta(joc intre placa si teava metalica),mandrinare dezasata,supramandrinare(magulerului tevii etc

Aceste defecte se datoresc folosirii necorespunzatoare a sculelor,utilizarii rolelor uzate sau cu fisuri,neatentiei,etc.

Bordurarea :este operatia prin care se obtine o mai buna fixare a tevilor in placile metalice si deci o marire a sigurantei eatansarii.

Borduraea se esecuta in doua faze :

prima faza o constituie evazarea care se realizeaza cu mandrne cu role de evazare ;

a doua faza consta in bordurarea propiu-zisa prin care se obtine rasfrangerea capatului evazat.

Evazarea si bordurarea propiu zisa se realizeaza cu ajuturul unor mandrine speciale sau manual cu ajutorul unor scule corespunzatoare(dalti speciale)(in acest caz sunt inferioare calitativ celor executate mecanizat).

Exista dispozitive speciale cu doua randuri de role (unle lungi care intra primele in tevi pentru mandrinare si altele scurte care esecuta evazarea marginilor saun bordurarea propiu-zisa.

Acestea sunt costisitoare si nu se folosesc decat in cazul productiei inn serie sau in masa.

Asamblari prin strangere elastica

Asamblarilr prin strangere elasticase se bazeaza pe realizarea unor fortede presiune puternice ce iau nastere intre suprafetele a doua piese ca re se asambleaza datorita unor strangeri elastice.

Aceste asmblari sunt larg raspandite in constructia de masini fiind purtatoare de avantaje ca :executie simpla,posibilitatea transmiterii de eforturi,posibilitatea executarii unor organe de masini mari sau cu forme plate din mai multe bucati,produsele obtinute sunt mai eftine etc.

Asamblarile prin strangere elastica prezinta insa si unele dezavantaje si se pot slabii in timpul functionari.

Asamblari prin bratara elastica

Asamblarile prin bratara elastica sunt realizate prin strangerea elastica a unei bratari numita si clema sau brida, care constituie piesa cuprinzatoare,pe un arbore care constituie piesa cuprinsa.

Asemenea asamblari se folosesc in general,la fixarea pe arbori a organelor care oscileaza sau bse rotesc odata cu acestia,lafixarea parghiilor si a levierelor pe arbori precum si a rotolor de transmisie din doua jumatati.

Bratarile de strangere se esecuta din otel prin forjare sau turnare urmate de prelucrarile prin aschiere.Ele pot fi dintr-o bucata sub forma unui inel elastic crestat sau din doua semiinele iar fixarea se face cu ajutorul unor suruburi.Suprafata de contact a bratarilor poate fio neteda sau zimtata pentru a se asigura fortew de frecare mai mari.

Asamblarea cu bratara elastica asigura o strangere reglabila si usor demontabila.

Asamblarea prin fretare

Aceste asamblari se realizeaza la cald pe baza principiului dilatatiei si contractiei termice.Piesa de strangere este in prealabil incalzita la o temperatura scazuta fara a atinge punctul de transformare si apoi montata pe piesa cu care urmeaza a fi asamblata.

Prin racire piesa se contracta si in acest fel strange piesa conjugata ,realizandu-se asamblarea respectiva.

Asamblarea prin fretare poate fi realizata prin strangerea directa intre piesele de asamblat ,fie folosinduse organe de asamblare.

In primul caz asamblarea prin fretare este foarte folosita la fixarea bandajelor pe rotile de material rulant,la fixarea coroanelor dintate pe butucul rotii etc.

Pentru a se realiza asamblarea prin fretare diametrul interior al bandajului se va face mai mic decat diametrul  esterior al rotii cu o valoare de 1 ;2-1,5 ,la un diametru esterior al rotiide 1000 mm, diametrul interior al bandajului poate fi de 998,5-998,8.

Pentru a se asambla cu roata,bandajul sde incalzeste ,la o temperatura de circa 300 grade celsius si se asaza pe roata.Prin racire se realizeaza asamblarea necesara.

Asamblarea prin fretare folosindu-se organe devasamblare se realizeaza cu ajutorul ancorelor si inelelor.

Ancorele de fretare sunt piese de otal care au forma apropiata de dublu T cu capetele rotunde sau drepte.

Ele se folosesc la asamblarea pieselor asezate cap la cap,avand la fiecare cap un numar de sprijin cum e cazul unuim volant din doua jumatati.

Ancorele au lungimea l mai mica decat distanta dintrer umerii volantului ,astfel ca prin incalzire pana la circa 600 grade C ,se dilata permitand asezarea pe locul montarii.

Prin racire,ancorele se contracta si astfel mentin si asigura strangerea capetelor volantului.

Inelele de fretare sau de strangere sunt piese cde otel de forma ovala sau circulara care se monteaza la fel ca in cazul ancorelor pe niste umeri ai pieselor de asamblat prin incalzire pentru dilatare urmata de racire, realizanduse astfel prin contractia lor asamblarea respectiva.

De obicei se folosesc cate doua ancore sau doua inele de fretare,aplicate pe ambele fete ale pieselor de asamblat.

Uneori ancorele sunt asigurate prin suruburi prinse de piesele pe care le strang.In scopul realizarii unei asamblari corecte,o importanta deosebita o are prelucrarea piese lor ce se asambleaza.

Astfel daca dimensiunile inelelor si ancorelor sant prea mici se produc strangeri prea puternice si se pot distruge sau dac sunt pre mari nu asigura,frecarea necesara uneu strangeri suficiente.

Dorita imperfectiunilor tehnologiei si dificultatilor pentru asigugurarea unei strangeri uniforme ,domeniul de folosire a asamblarilor cu ancore si inele s-a redus foarte mult ,in ultimul timp.