Strategii destinate atragerii investitiilor straine directe

Strategii destinate atragerii investitiilor straine directe

Strategiile ce vizeaza atragerea investitiilor straine directe constau prin definitie in a oferii investitorilor un mediu stabil, in care sa-si poata desfa ura activitatea intr-un mod rentabil fara a se supune unor riscuri inutile.

Un alt aspect, legat de costul investitiei, este acela al majorarii acesteia in cazul in care la un obiectiv deja existent, dupa stabilirea alocarii unor fonduri, decizia faptica este amanata, amanare care in functie de perioada pe care functioneaza, poate conduce la majorarea fondurilor alocate initial, prin erodarile care au loc asupra obiectivului investitiei, degradarea acestuia.

Avand in vedere costurile efective si previzionate la toate nivelurile din economie trebuie sa gasim "compromisul" intre combinarea tuturor factorilor investitionali implicati pentru realizarea obiectivului stabilit.

Scopul realizarii unei investitii este acela de a conduce la obtinerea profitului scontat de catre investitor, satisfacandu-i interesul de castig si, pentru societate, de a contribui la bunastarea sociala.

Avand in vedere aceste doua aspecte ale investitiei, analiza investitionala comporta atat o determinare financiara, cat si una economica si sociala. Prima urmareste sa releve avantajul pentru firma si se concretizeaza prin profitul net, cea de-a doua pentru economie, pentru colectivitate in ansamblul sau si se concretizeaza in valoarea adaugata neta. Rezultatele analizei prin prisma celor doua aspecte pot fi diferite, in sensul ca se poate obtine o valoare adaugata mare, in timp ce profitul net sa fie nesemnificativ sau invers.

Fiecare economie este interesata in atragerea investitorilor straini. De aceea este important sa cunoastem ce anume ii determina pe investitori sa opteze pentru o anumita tara.

Conform studiului efectuat in 2001- 2002 de catre CIME (Comitetul investitiilor internationale si a intreprinderilor multinationale) factorii cei mai importaati luati in calcul de catre investitori in alegerea tarii in care vor investii sunt

legislatie previzibila si nondiscriminatorie, si intr-un plan mai general, absenta obstacolelor administrative

un context macroeconomic stabil, care sa permita accesul la comertul international

resurse suficiente si accesibile, inclusiv prezenta unei infrastructuri adecvate si a resursei umane calificata corespunzator

Nu exista un tipar care sa poata fi aplicat in mod universal oricarui stat, cerin ele pentru asigurarea unui climat favorabil investi iilor straine directe fiind diferite de la o tara la alta. Cu toate acestea, tarile aflate in cursa pentru atragerea de investitii straine directe trebuie sa actioneze in cele trei directii comune prezentate mai sus.

In primul rand, tarile trebuie sa asigure perfectionarea cadrului economic, social si politic privind investitiile straine directe prin intermediul instrumentului legislativ pe care guvernele lor il au la indemana. Legile nationale, in ansamblul lor, dar mai ales cele care vizeaza in mod direct investitiile straine directe, pe langa rolul lor uzual de a furniza un suport de actiune celor ce opereaza in jurisdictia lor, trebuie sa transmita o atitudine pozitiva fata de fenomenul investitional, atat in substanta, cat si in modalitatea in care sunt aplicate prevederile legale.

In cele din urma, orice investitie straina directa se materializeaza, din punct de vedere juridic, printr-un contract incheiat intre investitor si statul-gazda (prin orice interfata a acestuia). Fiecare dintre parti isi urmareste interesele proprii, iar investitorii straini se afla oricum intr-o "pozitie dezavantajoasa" actionand pe terenul "adversarului" pentru un interval lung de timp. Desigur, partea straina patrunde in mediul local negociind clauzele contractului de investitie, dar factori precum instabilitatea politica i guvernamentala din tara-gazda (intr-un fel fire ti in conditiile in care tarile in dezvoltare se afla intr-un proces permanent de schimbare ca, de altfel si mediul international), creeaza oricum nesiguranta alterarii condi iilor initiale in care a fost incheiat contractul. Daca, la acestea, se adauga si o protectie inadecvata a proprietatii si drepturilor contractuale, corelata cu proceduri ineficiente si inflexibile din legisla ia interna privind solutionarea diferendelor, reusita atragerii de investitii straine directe este practic nula.

Ca urmare, fiecare stat trebuie sa realizeze permanent o radiografie obiectiva a sistemului legislativ propriu, sa observe in ce masura el poate fi orientat in directia dorita, atat de investitori, cat si de autoritatea locala, in scopul respectarii sigurantei economice nationale. Pentru aceasta, tara-gazda trebuie sa mentina un dialog permanent cu investitorii existenti sau cu organismele care reprezinta interesele acestora si sa asigure promovarea unei imagini favorabile a investitorilor in randul opiniei publice locale.

In al doilea rand, tarile trebuie sa depuna toate eforturile in scopul imbunatatirii factorilor determinanti de natura economica, deoarece acestia joaca cel mai important rol in localizarea investitiilor straine directe. In mod tradi ional, principalii factori economici analizati de catre investitorii straini sunt dimensiunea pietei locale si perspectivele de crestere ale acesteia, in stransa dependenta cu nivelul venitului pe cap de locuitor si a ratei de crestere al acestuia la nivel de tara sau regiune

Aceasta inseamna un control permanent din partea tarii-gazda, in sens pozitiv, al balantei de plati, al deficitului bugetar, al ratei inflatiei, pe linia imbunatatirii acestor indicatori. In acelasi timp, cadrul microeconomic trebuie sa fie guvernat de o concurenta libera pe piata, de politici comerciale deschise in care sa fie atent analizate barierele tarifare sau netarifare impuse.

Nu in ultimul rand, tarile trebuie sa ofere un sistem financiar puternic si sanatos. Politica fiscala trebuie sa fie clara si stabila, facilitatile fiscale acordate investitorilor straini sa fie suficient de atractive, dar si usor de sustinut prin politica bugetara. La fel de important, este ca piata sa fie deschisa noilor tehnologii, pregatita pentru a fi integrata intr-un sistem international de productie.

Daca, din punct de vedere cantitativ, inzestrarea unei tari cu factorii de productie traditionali nu poate fi sporita prin simple masuri ale factorilor decidenti, in schimb tarile pot actiona la nivelul cresterii calitatii acestora si, mai ales, prin crearea de neo-factori. Cresterea gradului de pregatire a populatiei, a capacitatii sale de adaptare la noile tehnologii si la sistemele manageriale performante reprezinta o varianta eficienta de sporire a calitatii factorului - munca.

Asigurarea unui nivel confortabil al mobilitatii factorilor de productie constituie, de asemenea, un plus pentru tara -gazda. Totodata, dezvoltarea abilitatilor manageriale performante la nivelul cerintelor impuse de marile sisteme de conducere corporatiste, a nivelului si calitatii infrastructurii fizice si de telecomunicatii, a sistemelor informationale eficiente in prelucrarea si exploatarea elementului primar - informatia, a culturii corporatiste etc, reprezinta elemente a caror importanta este atat de vitala pentru era pe care o parcurgem, incat ele pot fi deja asimilate noilor factori de productie. In plus, tarile-gazda trebuie sa asigure toate conditiile necesare dezvoltarii potentialului privat local, in scopul crearii unor structuri antreprenoriale solide, dar si a unei baze de furnizori capabili sa creeze si sa mentina relatia de colaborare la nivelul standardelor impuse de investitorul strain.

A treia directie de actiune a tarilor trebuie sa vizeze integrarea pietei locale in cadrul practicilor comerciale, economice si politice regionale si internationale. De-a lungul vremii, in special incepand cu primii ani ai globalizarii, s-a dovedit ca, in ceea ce priveste investitiile straine directe, cooperarea internationala este primordiala pentru reusita atragerii acestora. Problemele cheie ale investitiilor au devenit subiecte ale conventiilor bilaterale, regionale si internationale privind investitiile sau ale conventiilor de evitare a dublei impuneri, stipuland drepturile si obligatiile partilor, conditiile de repatriere a profiturilor, modul de solutionare a diferendelor etc, in scopul crearii unui climat favorabil pentru investitori, reglementat juridic. La nivelul anului 2003, 70 de tari i-au modificat regimul investitiilor straine directe, fiind introduse 244 de noi reglementari, din care 220 favorabile, vizand intrarea libera pe piata in conditii de functionare mai liberale, mai multe stimulente pentru investitori, mai multe garantii, mai multe sectoare liberalizate etc.

Tratatul de aderare la Uniunea Europeana la 1 Ianuarie 2007; - Romania este o tara stabila din punct de vedere politic, angajata cu hotarare in procesul de reforma cu privire la consolidarea economica, la cresterea competitivitatii pana la nivelul celorlalte state membre ale Uniunii Europene. - Romania a indeplinit toate conditiile pentru a deveni o economie de piata operationala - aceasta calificare fiind recunoscuta atat de UE cat si de Statele Unite ale Americii. Romania este membra cu drepturi depline in NATO si in alte organizatii internationale. Climatul de incredere creat de tot ce am mentionat mai sus a determinat prezenta in Romania a unor filiale si reprezentante ale unor importante Banci recunoscute international (ABN-AMRO, ING Bank, Citibank, Chemical Bank, Creditanstallt, etc). 15 banci internationale sunt prezente astazi in Romania.

Fig.5

Sursa : UNCTAD, "World Investment Report 2004", Tabel I.2, p.8

In aceste conditii, fiecare stat care este interesat in atragerea de investitii straine directe trebuie sa intre in aceasta retea de tratate si conventii, pentru ca altfel nu va putea fi decat marginalizat de restul lumii.

Nu in ultimul rand, dincolo de liberalizarea politicilor privind investitiile straine directe si eforturile de imbunatatire a factorilor de natura economica, tarile trebuie sa se angajeze intr-o strategie pro -activa de atragere a investitiilor. Aceasta inseamna ca, pe langa eforturile de a oferi investitorilor straini un climat cat mai prietenos sau scheme de facilitati cat mai variate si atractive, guvernele trebuie sa promoveze, prin orice mijloace, potentialul detinut, succesele inregistrate pe plan economic, politic si legislativ, precum si avantajele comparative detinute in raport cu tarile competitoare.

Este esential faptul ca directia de dezvoltare a politicilor nationale trebuie sa vizeze in primul rand mentinerea stocului existent de investitii straine, inainte de a se angaja in cursa de atragere de noi investitori. Investitorii deja prezenti sunt cei mai buni reprezentanti ai tarii gazda in relatia cu investitorii potentiali, cu conditia ca primii sa fie multumiti de tratamentul de care beneficiaza in acea tara. In mediile internationale de afaceri, ei pot promova mai usor potentialul local, beneficiind de o credibilitate mai mare in randul celorlalti investitori. In plus, mentinand investitorii prezenti, statele beneficiaza in mod constant de un anumit nivel al capitalului strain in economie, reusind astfel sa consolideze pozitiile strategice pe termen mediu si lung, sa orienteze mai usor politicile macroeconomice in directia dorita.

Este de dorit sa se acorde o mare atentie limitarii efectelor negative ce pot fi induse de investitiile straine directe asupra deteriorarii balantei de plati si a cursului de schimb generate, pe de o parte, de importurile masive de bunuri de capital iar, pe de alta parte, de repatrierea unor parti mari din profiturile locale. O solutie poate fi gasirea celor mai abile politici prin care sa se incurajeze utilizarea inputurilor locale, sub forma acordarii unor facilitati firmelor straine (tinand cont de faptul ca aceste cerinte nu pot fi impuse investitorilor datorita Acordului Organizatiei Mondiale a Comertului) si minimizarea iesirilor de valuta.

Abordarea adecvata ar fi promovarea unei politici selective fata de investitiile straine directe, incurajand firmele care genereaza efecte pozitive (spre exemplu, asupra cresterii economice, numarului de locuri de munca create, transferului tehnologic si castigurilor din export) prin facilitati menite sa maximizeze beneficiile tarii-gazda.

Pentru a intelege dificultatile pe care le intampina un investitor in implementarea proiectului sau de investitii trebuie sa cunoastem principalele etape ale procesului de investire.

Elaborarea planului costurilor unei investitii in forma clasica presupune

parcurgerea unor etape, constand in:

estimarea costurilor pentru elaborarea demararii si realizarii proiectului investitiei;

estimarea costurilor efective ale investitiei;

stabilirea costurilor etapei de contractare cu furnizorii;

stabilirea costurilor efective cu productia dorita a se realiza;

analiza diferentelor intre costurile efortului si cele ale rezultatului posibil ce se obtine.

Evaluarea eforturilor necesita totalizarea acestora pe intreaga durata a realizarii investitiei, ca si pe cea a functionarii viitorului obiectiv. Orice strategie investitionala presupune mai multe variante, caracterizate printr-o multitudine de aspecte tehnice, economice, sociale etc

Tocmai de aceea, pentru stabilirea variatiei optime de strategie, aceasta trebuie apreciata printr-un sistem de indicatori de eficienta economica, incluzand cat mai multe criterii de optimizare.

Prezentarea schematizata a modului general de abordare decizionala a unui proces investitional din punct de vedere al costurilor implicate este prezentata in figura urmatoare:

Fig.6- Costurile implicate in procesul investi ional

Sursa : Bonciu F. - Atragerea si monitorizarea investitiilor straine directe, Editura Stiintifica, Bucuresti, 1997

Motive de a investi

Considerand Romania o posibila locatie pentru dezvoltarea afacerilor lor, investitorii straini analizeaza avantajele oferite de tara noastra pentru atragerea investitiilor straine directe:

Avantaje oferite de piata si de pozitia geografica

a)     una dintre cele mai mari piete din Europa Centrala si de Est (locul 7 in UE, cu peste 21 milioane de locuitori) ;

b)     poarta de access la piata unica europeana (aproximativ 500 milioane consumatori) ;

c)     locatie atractiva - situata la intersectia dintre Uniunea Europeana, Balcani si CIS, Romania este traversata de trei importante coridoare pan-europene: coridorul nr. 4, care leaga Vestul de Estul Europei; coridorul nr. 9, care face legatura intre Nordul si Sudul continentului si coridorul nr. 7, care faciliteaza navigatia in interiorul Europei ;

Avantaje datorate resurselor

a)     forta de munca inalt calificata, la preturi competitive (cunostinte solide in   domeniul limbilor straine, technologiei, IT, inginerie, etc) ;

b)     resurse naturale bogate, incluzand ape de suprafata si subterane, terenuri agricole fertile, petrol si gaze naturale ;

c)     potential turistic semnificativ ;

Avantaje politice

a)     factor de stabilitate in regiune - stat membru NATO ;

b)     garantie a stabilitatii in Sud-Estul Europei ;

c)     stat membru UE ;

Avantaje rezultate din relatiile internationale

a)     acordurile bilaterale incheiate de Romania cu alte state privind promovarea si protejarea reciproca a investitiilor ;

b)     relatii diplomatice bilaterale cu 177 de state din cele 191 state membre ale ONU, la care se adauga Sfantul Scaun, Ordinul Suveran Militar de Malta si Autoritatea Nationala Palestiniana ;

c)     membru al Natiunilor Unite si al altor organizatii internationale: OSCE, Consiliul Europei, Organizatia Internationala a Francofoniei ;

d)     tratate de comert liber cu tarile UE, EFTA,CEFTA ;

e)     membru al Organizatiei Mondiale a Comertului (WTO) din Ian. 1995 ;

Avantaje economice

a)     scheme de ajutor de stat pentru sprijinirea dezvoltarii de proiecte investiional ;

b)     interes major din partea investitorilor straini - destinatie principala a fluxului ISD in regiune ;

c)     politica fiscala competitive (taxa corporativa de 16%) ;

Avantaje sociale

a)     acorduri intre Guvern si sindicatele reprezentative ;

b)     inexistenta unor miscari sindicale majore ;

c)     piata muncii si relatiile de munca legiferate prin Codul Muncii ;

Avantaje legislative

a)     prevederi legale similare cu cele din UE (implementarea Acquis-lui Communitar) ;

b)     politica fiscala reglementata prin Codul Fiscal ;

Alte avantaje

a)     infrastructura supusa unui proces continuu de modernizare (angajament la nivel guvernamental in vederea alinierii infrastructurii rutiere la nivelul standardelor UE) ;

b)     retele de telefonie mobila in sisteme GSM bine dezvoltate ;

c)     infrastructura industriala puternic dezvoltata, inclusiv industria petroliera si petrochimica ;

d)     prezenta bancilor internationale pe piata autohtona ;

e)     facilitati extinse de navigatie maritima si fluviala .

Cele 5 masuri pe care le poate lua statul pentru cresterea investitiilor straine sunt schimbarea legii investitiilor straine, imbunatatirea infrastructurii rutiere si reducerea fiscalizarii muncii sunt doar trei dintre masurile pe care statul roman le poate lua pentru a atrage bani din afara.

Evolutia volumului de investitii straine directe a avut un trend ingrijorator in ultimii trei ani. De la apogeul de 9,5 miliarde de euro intrate in tara in 2008 s-a ajuns la doar 1,91 miliarde in decursul anului trecut. Iar prognozele pentru acest an nu sunt optimiste, mai ales ca 2012 este marcat de alegeri eleectorale.

Vinovatul principal pentru scaderea dramatica a investitiilor straine directe (de cinci ori in trei ani) nu este statul roman, ci criza economica si financiara globala. Chiar si companiile americane, care stau pe munti de bani, evita sa mai investeasca decat in locuri foarte sigure si, de preferat, la ele in tara.

Fig.7-Evolutia investitiilor straine directe in Romania in perioada 2000-2012

Investitiile straine directe (ISD) au fost asociate cu crearea de locuri de munca si cresterea economica. De ce urmarim nivelul ISD? Pentru ca un nivel ridicat sau in crestere al ISD intr-o tara tinde sa fie asociat cu o stare generala de bine a economiei, de oportunitati care tenteaza chiar si investitorii straini.
Si poate pentru ca cifrele care dau nivelul ISD pot fi mai usor intelese si simtite decat alte date statistice - cum ar fi, de exemplu, ritmul de crestere al PIB-ului.
Performantele Romaniei in atragerea ISD la nivelul anului 2010 sunt superioare celor inregistrate in majoritatea tarilor invecinate, fiind dublate de cel mai ridicat nivel al exporturilor din intreaga istorie post-decembrista a Romaniei, cand a fost depasit chiar si nivelul anului 2008, anul de refeerinta ca varf de crestere economica.