Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice



Acasa » afaceri » confectii
LUCRARE TEHNICIAN DESIGNER VESTIMENTAR - TEHNOLOGIA CONFECTIONARII IMBRACAMINTEI DE ZI PENTRU ADOLESCENTI

LUCRARE TEHNICIAN DESIGNER VESTIMENTAR - TEHNOLOGIA CONFECTIONARII IMBRACAMINTEI DE ZI PENTRU ADOLESCENTI



GRUPUL SCOLAR INDUSTRIAL SEBES

PROFIL : TEHNIC

CALIFICARE PROFESIONALA: TEHNICIAN DESIGNER VESTIMENTAR


LUCRARE  DE  SPECIALITATE

PENTRU OBȚINEREA CERTIFICATULUI DE COMPETENȚE PROFESIONALE, NIVEL III

TEHNOLOGIA  CONFECTIONARII  IMBRACAMINTEI  DE  ZI  PENTRU  ADOLESCENTI

FUSTA SPORT

CUPRINS

A.Argument

B.Continutul propriu-zis

Cap.I. CREATIA SI ALEGEREA PRODUSULUI

  1. Desenul artistic al produsului
  2. Schita produsului
  3. Descrierea produsului

Cap.II. ALEGEREA MATERIALELOR PENTRU REALIZAREA PRODUSULUI

1. Materiale de baza

2. Materiale auxiliare

Cap.III. ELABORAREA CONSTRUCTIEI TIPARELOR PENTRU MODELUL DAT

  1. Constructia tiparului clasic
  2. Transformarea tiparului clasic in model
  3. Obtinerea sabloanelor
  4. Determinarea normei de consum si realizarea incadrarii
  5. Norme tehnice de confectionare

Cap.IV. PREGATIREA SI CROIREA MATERIALELOR

  1. Pregatirea materialului pentru croit
  2. Croirea materialelor

Cap.V. CONFECTIONAREA PRODUSULUI

  1. Desfasurarea procesului de confectionare
  2. Controlul tehnic final

Cap.VI. NORME DE PROTACTIE A MUNCII SI PSI

Bibliografie

Anexe

ARGUMENT

Prezenta  lucrare  reprezinta  o  sinteza  a  cunostintelor  teoretice  acumulate  in  anii  de  liceu  la  disciplinele:

„ Elemente  de  proiectare”

„ Tehnologia  de  confectionare  a  produselor  vestimentare”

„ Creatia  vestimentara – realizarea  de  schite  si  produse vestimentare”

„ Planificarea  si  organizarea  productiei”

„ Asigurarea  calitatii”

„ Valorificarea  materialelor  recuperabile  textile  si  pielarie”

„ Costume  si  stiluri  vestimentare”

„ Tehnici  de  finisare  a  produselor  textile”

Lucrarea  se  refera  la  tehnologia de confectionare a   unor  produse  vestimentare pentru  adolescenti  de  zi  sau  ocazie.  Am  ales  aceasta  tema  deoarece  produsele  vestimentare  sunt  suficient  de  complexe  si  pot  sa  le  confectionez  la  scare  1 : 2.

In  alegerea  materialelor  m-am  inspirat  din  revistele  de specialitate  si  am  sondat  gusturile  adolescentilor  carora  le  sunt destinate.  Am  pus  accent  pe  partea  de  proiectare  a  produselor  si pe  tehnologia  de  confectionare  a  acestora.  Am incadrat  tiparele intr-o  maniera  economica  tinand  cont  ca  circa  70 – 80 %  din costul  produselor  il  reprezinta  costul  materialelor.

La  elaborarea  produsului  tehnologic  am  urmarit  simplificarea  drumului  semifabricatelor  pentru  a  obtine  un  timp  de  lucru  cat  mai  scurt.

I. CREATIA SI ALEGEREA PRODUSULUI

1. DESEN ARTISTIC AL PRODUSULUI


2. SCHITA PRODUSULUI

3. DESCRIEREA PRODUSULUI

   Produsul  ales,  fusta  sport, face  parte  din  categoria:

    • imbracaminte  de  zi -  (clasificare  in  functie  de  destinatie).
    • imbracaminte  pentru  adolescenti -  (clasificare  dupa  sex  si  varsta).
    • imbracaminte  din   tesaturi - (clasificare  in  functie  de  natura  materiei  prime).

   

   Fusta sport

        Are croiala dreapta și este compusa din urmatoarele detalii: 

           -fața

           - spate

           - buzunare

        La fața sunt realizate doua buzunare aplicate avand dimensiunile:

            - lațimea de 10cm

            - adancimea de 8cm

         Fusta are cordon de 5 cm pe care sunt fixate 5 gaici. Fiind un model sport este prevazuta cu cusaturi tighel vizibile pe fața produsului executate la 2 mm de margine și la 5 mm de prima cusatura.

         La partea inferioara este prevazuta cu tiv indoit dublu de 4 cm. Detaliile sunt prelucrate prin surfilare la mașina Triploc și au o rezerva de un cm.

         Pentru incheierea produsului este prevazuta cu un fermoar de 10 cm lungimea montan in fața.

II.  ALEGEREA MATERIALELOR PENTRU REALIZAREA PRODUSULUI

Alegerea corecta a materialelor determina calitatea acestuia: aspectul exterior, comoditatea la purtare, stabilitatea formelor si dimensiunilor in timpul purtarii sau spalarii.

Deoarece produsul este solicitat in timpul purtarii, poate fi dublat cu intarituri pe liniile mai solicitate.

In alegerea materialului se va tine cont de destinatia produsului si frecventa purtarii acestuia. Astfel materialul de baza trebuie sa aiba rezistenta mare la spalat sa nu se sifoneze si sa aiba un efect pilling scazut.

1.   MATERIALE DE BAZA

La produsul, fusta cu cute am ales ca material de baza o tesatura Denim.

Tesatura aleasa de mine are urmatoarele caracteristici:

Ø     compozitie fibroasa: 100% bbc

Ø     desime

-in urzeala : 32

-in batatura :26

Ø     masa specifica: 286±3

Ø     latimea materialului: 150 cm

Ø     legatura diagonal

2.   MATERIALE AUXILIARE

ü              MATERIALELE AUXILIARE-sunt cele care pot lipsi din componenta produsului.

La modelul ales de mine folosesc urmatoarele materiale auxiliare:

·       ata de cusut, cu finetea Nm85/3

·       fermoar montat pe mijlocul feței

·       intaritura la cordon

·       moleschin la buzunare


III.  ELABORAREA CONSTRUCTIEI TIPARELOR PENTRU MODELUL DAT

1. CONSTRUCTIA TIPARULUI CLASIC

TIPARUL CLASIC este o constructie grafica, construita pentru produsele cu linie clasica (simpla) pe baza dimensiunilor corpului.

TIPARELE DE BAZA sunt tiparele obtinute din tiparele clasice la care se introduc transformarile specifice modelului ales.

Aceste tipare au si rezervele pentru cusaturi, tivuri si cute.

TIPARELE MULTIPLICATE se obtin prin micsorarea sau marirea tiparului de baza, prin adaugarea cotelor de gradare.

PARAMETRII NECESARI CONSTRUIRII TIPARULUI CLASIC

a. DIMENSIUNILE CORPULUI

Nr. Crt.

Denumirea parametrului

Simbol

Relatie de calcul

Valoare (cm)

1

Inaltimea corpului

Ic

168

2

Perimetrul bustului

Pb

48

3

Perimetrul taliei

Pt

Pb-12

36

4

Perimetrul soldului

Ps

Pb+5

53

5

Lungimea soldului

Ls

Ic/10+2

18,8

b. DIMENSIUNI SPECIFICE PRODUSULUI

           Lpr=45

Lpr-lungimea produsului

           

c. ADAOS DE LEJERITATE

            Ad=2


Nr.

Crt.

Semnificatia segmentului

de constructie

Simbol

Relatia de calcul

Valoare

(cm)

I

Trasarea liniilor de baza

  -linia soldului

AS

AS=Ls+1

20

  -lungimea produsului

AL

AL=Lpr

45

  -latimea tiparului

SS1

Ps+Ad

54

  -latimea spatelui

SS2

SS1/2-1,5

27,5

II

Trasarea liniilor de contur

Spate



A2A3

1

A3A4=A3A5

3,5

AP

AP=Pt/4

9

PP1

PP1=PA5/2

13

PP2=P1P3

PP2=P1P3=Ps/4

13,5

Pa=Pan

1,5

L2L3

5

A5L3=AL

Fata

A3A4

3,5

A1P4

A1P4=A1A4/2

12

P4P5

P4P5=P4A4/2

6

P4P6= P5P7

Ps/6

8,8

P4a4

1,25

L2L4

2,5

A4L4=A1L1


2. TRANSFORMAREA TIPARULUI CLASIC IN MODEL

Tiparele  de  baza  se  obtin  prin  operatii  de  transformare  din  tiparele  clasice.  Aceste  operatii  de  transformare  sunt :

Ø     Ajustarea  tiparelor

Ø     Evazarea  tiparelor

Ø     Transferul  penselor

Ø     Introducerea  cutelor  in  model

Ø     Transfomarea  tiparului  de  guler

Ø     Transformarea  manecilor

Ø     Transformarea  corsajului

Ø     Modificarea  decolteului

La modelul meu am doar operația de evazare a tiparelor.

Evazarea  tiparelor : este  operatia  in  care  tiparele  se  maresc  pe  linia  de  terminatie.

     Evazarea  se  poate  face  de  la  talie  in  jos si consta in marirea tiparului pe linia taliei cu circa 5 cm.

3. OBTINEREA SABLOANELOR

Sabloanele reprezinta copia tiparelor de baza la care se adauga rezervele de cusaturi si tivuri. Sabloanele folosite intr-o firma sunt de doua feluri:

Ø     sabloane originale

Ø     sabloane de lucru

Sabloanele se obtin prin reproducerea tiparelor din carton cu ajutorul unei rulete si consta in efectoarea urmatoarelor etape:

§       asezarea tiparelor pe carton

§       imprimarea conturului pe carton cu ajutorul ruletei

§       decuparea cartonului pe linia obtinuta cu ajutorul unei  foarfece sau cu masina de taiat.

Compleul de sablonare ce contine toate sabloanele din cadrul unui produs, este marcat cu:

·       denumirea produsului si numarul de model

·       marimea exprimata prin talie si grosime ( 48 II )

·       denumirea detaliului

·       numarul piesei din completul de sabloane

·       de cate ori se incadreaza detaliul respectiv pe material

De asemenea este foarte important sa se traseze pe sablon directia firului de urzeala precum si semnele pentru pozitia penselor, pozitia unor detalii secundare cum ar fi: buzunare, clape, etc.

La produsul fusta cu cute am folosit rezerva pentru cusaturi de 1 cm si rezervele de tiv de 2 cm.

4. DETERMINAREA NORMEI DE CONSUM SI REALIZAREA ICADRARII

NORMA DE CONSUM reprezinta necesarul de material de baza si  materiale auxiliare pentru realizarea unui produs. Norma de consum  se stabileste pe baza incadrarii sabloanelor.

Circa 70 - 80 % din pretul unui produs reprezinta costul materialelor , deci incadrarea sabloanelor se va face intr-o maniera  cat mai economica.

Incadrarea poate fi :

Ø     simpla ( pentru  un  singur  produs)

Ø     combinata (se pot combina doua produse, doua marimi  diferite ale aceluiasi produs, doua marimi diferite din produse diferite.)

Incadrarile se pot realiza pe materialul desfacut sau pe  materialul indoit. Se prefera incadrarea pe materialul desfacut deoarece sunt mai multe posibilitati de asezare a sabloanelor.

La asezarea sabloanelor se vor respecta urmatoarele conditii tehnice:

v    respectarea firului de urzeala

v    respectarea sensului flausului

v    respectarea desenelor si a liniilor de pe sablon

v    nesuprapunerea sabloanelor

v     evitarea marginii materialelor ( lizierelor )

v    incadrarea sabloanelor pe material conform numarului inscris pe sablon.

Pentru calculul normei de consum trebuie sa determinam suprafata sabloanelor pentru materialele de baza si pentru materialele  auxiliare.

Suprafata sabloanelor se trece intr-un tabel dupa cum urmeaza:

Denumirea detaliului

Numar de incadrari

Suprafata sabloanelor ( cm/2 )

Pe detaliu

Pe ansamblu

Spate

2

972

1944

Fata

2

1147

2294

Cordon

1

780

780

Gaici

5

12

60

Buzunar

2

144

288

Platca

2

175

350

TOTAL                                                                                   5716

Pe baza suprafetei sabloanelor se va calcula coeficientul de utilizare a materialului.

Deoarece la incadrarea unui singur produs se obtine un coeficient de utilizare k scazut,se va realiza incadrarea pentru doua produse.

     K = Si/Ai x 100 % =5716/6720 x 100 %= 85,05%

K – coeficient de utilizare a materialului

Si – suprafata incadrarii

Suprafata incadrarii se obtine insumand suprofata sabloanelor din completul de sabloane.

Ai – aria incadrarii

Ai = Li x li=48 x 140 = 6720

Li – lungimea incadrarii

li – latimea incadrarii

D = Ai – Si = 1004

D – suprafata deseurilor

P = D / Ai x 100 %

P – coeficientul pierderilor

K + P = 100% = 14,95

Ca material auxiliar folosim, intaritura, ata de cusut.

Ata de cusut necesara pentru confectionarea produsului se stabileste prin masurarea lungimii cusaturilor. Un metru de cusatura tighel necesita 8 m de ata, iar un metru de cusatura de surfilare necesita 12 m de ata.

              = L ct x 8 + L cs x 12 ( m ) = 4,5 x 8 + 3 x 12= 36+36= 72 m

L ct – lungimea cusaturilor tighel

L cs – lungimea cusaturilor de surfilare

Ata de tighelit se aplica la fixarea marginilor sau acolo unde avem cusaturi de montare, fermoar, etichete, umeras, se stabilesc cate o bucata pentru fiecare produs.

Consumul de materiale este dat in tabelulde mai jos.

Nr. Cr

Denumirea materialului

Unitate de masura

Consum specific

   I

Material de baza

Consumul

          m

        0,48

aria consumata

          cm

       6720

suprafata sabloanelor

          cm

       5716

coeficientul de utilizare

          %

        85,05

suprafata deseurilor

         cm

        1004

coeficientul pierderilor

          %

        14,95%

   II

Materiale auxiliare

Intarituri

          m

          0,8

ata de cusut



          m

         72

ata de tighelit

          m

         20

eticheta cu instructiuni de folosire

          buc

1

numar de marime

          buc

          1

Umeras

          buc

          1

ace de cusut

          buc

        0,1

 

5. NORME TEHNICE DE CONFECTIONARE

Confectionarea fustei sport  trebuie sa satisfaca beneficiarul atat ca mod de executie cat si ca dimensiuni.

Fusta sport  trebuie sa satisfaca normele de calitate prevazute de norma interna.

Aceasta norma cuprinde conditiile tehnice dimensionale precum si abaterile de la aceste dimensiuni, dar si modul de confectionare al produsului.

Dimensiunile produsului se stabilesc pe baza dimensiunilor de la tiparul de baza si se trec intr-un tabel.

Nr. cr

    Denumirea

 Dimensiuni                 (cm)

  Toleranta             (  cm)

    1.

Lungimea soldului

          21

          0,5

    2.

Lungimea produsului

          45

          1

    3.

Latimea spatelui

          26

          0,5

    4.

Latimea fetei

          27

          0,5

    5.

Lațimea platcii

          7

          0,2

    6.

Latimea beteliei

          6

          0,5

    7.

Lungimea gaicii

          10

          0,5

    8.

Latimea gaicii

          1

          0,2

Conditii tehnice de confectionare.

La confectionarea fustei sport  se impun urmatoarele conditii tehnice:

          - cusaturile tighel aplicate pe fata produsului trebuie sa fie drepte, cu aspect placut avand o desime de 4 - 5 impunsaturi / cm.

- cusaturile de incheiere sa fie tensionate corect si sa aiba o desime de 5 – 6 impunsaturi / cm.

- la terminatie, tivul se va forma uniform pentru a evita incretiturile.

- produslui finit trebuie sa fie bine calcata fara urme de cute sau luciu.

- pentru o mai buna stabilitate dimensionala tivul, se intareste cu insertie chimizata care se aplica prin termolipire.    


IV. PREGATIREA SI CROIREA MATERIALELOR

1. PREGATIREA MATERIALELOR PENTRU CROIT

Anterior  coaserii  materialele  sunt  supuse  unor  operatii  de  prelucrare  cum  ar  fi:

Ø     decatarea 

Ø     calcarea

Ø     controlul materialelor

Ø     sablonarea

Ø     calculul loturilor

Ø     spanuirea

Decatarea – este operatia de umezire prin aburire a materialelor in vederea eliminarii luciului si a contractiei acestora.

Calcarea – consta in presarea la cald a materialelor in prezenta umiditatii, in vederea eliminarii cutelor si denivelarilor  aparute in timpul transportului sau a depozitarii materialelor.

Controlul materialelor – este operatia prin care materialele sunt verificate atat din punct de vedere cantitativ cat si calitativ. La controlul calitativ se verifica latimea si lungimea materialului; numarul de bucati (fermoar).

 Controlul calitativ se efectueaza pentru descoperirea eventualelor defecte provenite din procesul de obtinere a materialelor sau din timpul transportului acestuia. Ele sunt insemnate cu creta pentru a fi evitate la operatia de croire.

Defectele se impart in trei grupe :

Ø                    Defecte de tesere sau tricotare :  rarituri , fire duble, ochiuri scapate, noduri, nopeuri.

Ø                    Defecte de finisare :  vopsire neuniforma, pete de vopsea, scamosare neuniforma.

Ø                    Defecte din timpul transportului si depozitarii : rupturi, gauri (de molii), pete de ulei, rugina, mucegai.

Sablonarea – este operatia de asezare a sabloanelor pe material si conturarea acestora prin diferite metode.

La sablonare vor fi respectate conditiile tehnice enumerate la  “Determinarea normei de consum si realizarea incadrarii .”

Calculul loturilor -  are ca scop eliminarea cupoanelor de material.

Spanuirea – este operatia in care materialul este asezat in straturi suprapuse cu lungimi si latimi egale. Numarul de straturi din span se stabileste in functie de caracteristicile materialelor (grosime, luciu)

2. CROIREA MATERIALELOR

Croirea cuprinde urmatoarele operatii:

«       sectionarea spanului

«       decuparea detaliilor (croirea propriu-zisa)

«       controlul semifabricatelor si formarea pachetelor

Sectionarea spanului – consta in taierea spanului in sectiuni mai scurte de circa 2 m lungime care pot fi transportate cu usurinta la masa de croit.

         Decuparea detaliilor – este operatia in care materia prima este transformata in semifabricate.

Decuparea se poate realiza manual cu foarfeca sau mecanic cu ajutorul masinilor de decupat cu cutit banda. Decuparea se va face exact pe linia trasata pentru a nu modifica forma sau dimensiunile detaliilor.

Controlul semifabricatelor – consta in asezarea sabloanelor peste detaliile croite in vederea corespondentei acestora.

Semifabricatele sunt legate apoi in pachete pe produse si numarul de marime.



V. CONFECTIONAREA PRODUSULUI

1.DESFASURAREA PROCESULUI DE CONFECTIONARE

Procesul de confectionare se desfasoara pe etape de lucru care cuprind:

Ø     pregatirea detaliilor

Ø     prelucrarea detaliilor

Ø     asamblarea produsului

Ø     finisarea produsului

Pregatirea detaliilor – consta in trasarea semnelor pe detaliile obtinute la croit.

Prelucrarea detaliilor – se face pe operatii in care fiecare detaliu se prelucreaza separat.

La produsul meu am :

-        prelucrarea spatelui,

-        prelucrarea buzunarelor,

-        prelucrarea gaicilor,

-        prelucrarea cordonului,

-        prelucrarea slitului.

Prelucrarea se face in ordine tehnologica si cuprinde toate operatiile de executie ce apartin detaliului respectiv.

Confectionare a buzunarului

Etape :

­  masurarea latimii si adancimii buzunarului si trasarea arcului de cerc(deschiderea buzunarului)

­  trasarea liniei de croire a buzunarului(la/cm in interior)

­  taierea buzunarului si a pungii buzunarului  dupa linia de croire trasata

­  coaserea refiletului pe punga buzunarului cu micro zigzag

­  coaserea buzunarului cu punga buzunarului pe linia trasata(fata la fata)

­  crestarea rezervei de coasere

­  intoarcerea buzunarului pe fata

­  tighelirea buzunarului la 0,1-0,2cm de margine si respectiv 0,5cm de prima cusatura

­  intarirea buzunarului cu cheite                                      

­  inchiderea pungii buzunarului.

Asamblarea detaliilor – cuprinde operatii de asamblare a fetei cu spatele pe cusatura laterala si montarea cordonului.

La terminatia inferioara a produsului se va executa un tiv simplu.

Finisarea produsului – consta in curatirea produsului de ata, tratamentul umidotermic final.

Nr.   crt.

Denumirea

operației

Mașina utilizata

Tipul operației

I

PREGATIREA DETALIILOR

1

Surfilarea marginilor detaliilor

Masina triploc

M

2

Trasarea semnelor

-

m

II

PRELUCRAREA DETALIILOR

1

Prelucrarea buzunarelor la spate

 Mașina simpla

M

2

Prelucrarea buzunarelor rotunde

Mașina simpla

M

3

Prelucrarea șlițului

Mașina simpla

M

Prelucrarea cordonului

Mașina simpla

M

5

Prelucrarea platcii

Mașina simpla

M

6



Prelucrarea gaicilor

Mașina simpla

M

III

ASAMBLAREA PRODUSELOR

1

Coaserea feței pe linia de simetrie

Mașina simpla

M

2

Coaserea spatelui pe linia de simetrie

Mașina simpla

M

3

Coaserea produsului pe linia laterala

Mașina simpla

M

4

Montarea si coaserea cordonului

Mașina simpla

M

5

Montarea si coaserea gaicilor

Mașina simpla

M

6

Insemnarea și coaserea tivului

Mașina simpla

M

IV

FINISAREA PRODUSULUI

1

Taierea capetelor de ața

Mașina simpla

m

2

Tratamentul umidotermic final

PRESE

C

2.CONTROLUL TEHNIC FINAL

 

La terminarea procesului de confectionare, fusta cu cute este supusa unui control tehnic de calitate. Prin acest control sunt depistate operatiile care nu corespund din punct de vedere calitativ.

Dupa remediere produsul este controlat din nou dupa care este ambalat si pregatit pentru livrare.

In urma controlului pot fi constatate anumite defecte ca:

Ø     deformarea produsului prin calcare

Ø     aparitia cutelor

Ø     degradarea produsului prin ardere

Daca produsul este deformat in urma calcarii se umezeste si se aseaza corespunzator la presa sau pe masa de calcat. Daca apar cute din cauza tratamentului umidotermic se umezesc si se reface tratamentul umidotermic.

Degradarea materialului se poate produce ca urmare a necorelarii temperaturii fierului sau presei cu materialul.


VI. NORME DE PROTECTIE A MUNCII SI PSI

La  masina  simpla  de  cusut  pot  aparea  o  serie  de  accidente  daca  nu  se  respecta  masurile  de  protectie  a  muncii.

    • mecanice: ( intepaturi,  striviri )

·       electrice: ( cauzate de improvizatii, la circuitul electric, cablu de alimentare, intrerupatoare sau nepamantare).

Pentru  a  preveni  aceste  accidente  muncitorul  trebuie  sa  respecte  urmatoarele  masuri:

a)     Inainte  de  inceperea  lucrului  verificam:

Ø     Daca  masa  masinii  este  fixata  pe  cadrul  metalic  de  sustinere.

Ø     Daca  corpul  masinii  este  fixat  pe  masa  in  bolturile  de  articulatie.

Ø     Daca  motorul  electric  este  bine  fixat.

Ø     Daca  motorul  electric  este  legat  la  pamant  pentru  a  preveni  electrocutarile.

Ø     Daca  masina  are  dispozitiv  de  protectie  la  ac  si  la  cureaua  de  transmisie.

Ø     Daca  cadrul  de  sustinere  a  mesei  de  lucru  este  montat  pe  suportul  de  pluta  sau  pasla.

Ø     Daca  carcasa  intrerupatorului  nu  este  sparta,  daca  nu  sunt  improvizatii  la  cabluri.

b)     In  timpul  lucrului  se  vor  respecta  urmatoarele:

Ø     Curatirea  si  lubrefierea  se  vor  executa  doar  cu  masina  oprita.

Ø     Punerea  masinii  in  functiune  se  va  face  doar  daca  are  toate  dispozitivele  de  protectie.

Ø     Pornirea  masinii  se  va  face  doar  de  la  pedala  fara  a  pune  mana  pe  volant.

Ø     In  timpul  lucrului  privirea  va  fi  indreptata  catre  lucru.

Ø     Muncitorul  va  avea  echipament  de  protectie.

Ø     Orice  interventie  la  masina  va  fi  facuta  doar  de  mecanicul  de  intretinere.

Ø     Daca  se  aud  zgomote  suspecte  se  opreste  masina  si  se  anunta  mecanicul.

In  intreprinderile  de  confectii  exista  o  serie  de  factori  ce  pot  duce  la  provocarea  icendiilor,  acestea  sunt:

Ø     Focurile  deschise ( chibrituri  aprinse,  lampi  de  lipit ).

Ø     Suprafetele  incalzite ( masini  de  calcat  manuale,  presele  de  calcat,  conductori  electrici ).

Ø     Scurtcircuitele ( se  produc  la  instalatiile  electrice,  motoarele  electrice,  transformatoare  si  intrerupatoarele  electrice ).

Organizarea   P.S.I.  se  face  prin  stabilirea  masurilor  necesare  pentru  fiecare  loc  de  munca,  organizarea  echipelor  de  stingere  a  incendiilor  si  popularizarea  masurilor  pe  care  le  are  personalul  in  caz  de  incendiu.

Masuri  tehnice  de  prevenire  a  incendiilor  sunt:

Ø     Masinile  de  calcat  si  presele  de  calcat  vor  fi  verificate  saptamanal  daca  sunt  in stare  buna.

Ø     Este  interzisa  folosirea  legaturilor  electrice  provizorii.

Ø     La  terminarea  lucrului  se  verifica  daca  toate  utilajele  au  fost  demontate  de la retea.

Ø     Utilajele  noi  vor  fi  date  in  functiune  numai  dupa  ce  personalul a  fost  instruit  in  legatura  cu  modul  de  intretinere  si  deservire  a  acesteia.

C.   BIBLIOGRAFIE

     Ing. : GHEORGHE  CIONTEA   - ,,Utilajul   si  tehnologia confectiilor  textile,,

Ø     Manual   pentru   clasa   a  XI - a

Ø      Editia   1989.

Ing. : MARIA  CIUTEA , Ing. : PETRACHE  DRAGU  - ‘Manualul   croitorului’

Ø     Editura didactica si pedagocica Bucuresti

Ø     Editia 2001

Ing. : GHEORGHE   CIONTEA   - ‘Proiectarea  imbracamintei’

Ø     Manual pentru clasa a XI –a si a XII – a

Ø     Editura didactica si pedagocica Bucuresti

Ø     Editia 1989

Ing. : GHEORGHE CIONTEA  -   ,,tehnologii de confectionare a produselor din tesaturi si tricoturi,,

Ø   Editura Oscar Print                

Ø   Editia   Bucuresti 2006 .

Ing. : PETRACHE DRAGU  -  ,,Croirea  pentru  femei,, 

Ø     Editia   1989.

Revista  “Burda”

Ø     Editia 2008

Revista “Quelle”

Ø     Primavara –Vara

Ø     Editia Iunie 2008

CONSTRUCTIA TIPARULUI CLASIC

TRANSFORMAREA TIPARULUI CLASIC IN MODEL










Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




LUCRARE TEHNICIAN DESIGNER VESTIMENTAR - TEHNOLOGIA CONFECTIONARII IMBRACAMINTEI DE ZI PENTRU ADOLESCENTI


Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu