Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice



Acasa » afaceri » confectii
Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurta cu destinatia femei in sistem de confectie il, pentru o sarcina de productie de 1000 perechi pe atelie

Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurta cu destinatia femei in sistem de confectie il, pentru o sarcina de productie de 1000 perechi pe atelie





Universitatea din Oradea

Facultatea Textile - Pielarie

Specializarea: Tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor 

Lucrare de diploma

    


PROIECTAREA CONSTRUCTIV TEHNOLOGICA A  UNUI PRODUS DE INCALTAMINTE TIP CIZMA SCURTA CU DESTINATIA FEMEI IN SISTEM DE CONFECTIE IL, PENTRU O SARCINA DE PRODUCTIE DE 1000 PERECHI PE ATELIER.

            

        

1. Date tehnice ale produsului

1.1. Date necesare proiectarii constructive a produsului

Incaltamintea, ca obiect de uz personal destinat utilizarii curente sau in conditii speciale, are un caracter multifunctional. Incaltamintea trebuie sa pastreze forma estetica naturala a piciorului, ajutandu-l in indeplinirea rolului pe care il are acesta ca organ de mentinere si deplasare a corpului.

Multifunctionalitatea poate fi redata prin doua functii globale:

Functia utilitara .

Functia informational - estetica

.

Functia utilitara este data de:

·       functia de protectie

·       functia ortopedica

·       functia fiziologico-igienica

          Functia de protectie are rolul de a proteja piciorul sub actiunea unor agenti agresivi ai   mediului exterior: umezeala, caldura excesiva, frig, protectia contra unor agenti speciali: umiditate, produse petroliere, garsimi, acizi, radiatii, etc.

          Functia ortopedica se refera la rolul pe care trebuie sa-l indeplineasca incaltamintea, de a mentine starea de sanatate al acestuia si de a-l ajuta sa-si indeplineasca rolul de sustinator al masei corpului si de transport.

Functia fiziologico-igienica este functia de asigurare a unui masaj usor a piciorului, prin proprietatile materialelor se evita exercitarea unor presiuni locale; asigurarea unui microclimat corespunzator fiziologiei normale a piciorului.

Se recomanda purtarea incaltamintei cu toc inalt de 25-40 mm, deoarece la aceasta inaltime se produce o modificare a pozitiei elementelor structurale ale sistemului de rezistenta care determina solicitarea minima a muschilor ducand la scaderea oboselii, realizarea unui masaj al piciorului si activarea circulatiei sangelui, iar o incaltaminte prea larga, precum s i una prea stramta pot impiedica piciorul sa-si exercite functiile.

Functia informationala se refera la informatii despre produs si despre purtator.

Functia estetica este rezultatul activitatii de creatie si a executiei tehnologice: incadrarea in tendintele modei, elemente decorative, proportia reperelor, finisaj, acuratetea executiei produsului.

1.2.Structura incaltamintei

Incaltamintea este alcatuita din repere, care in functie de pozitia pe care o au in

raport cu piciorul, pot fi grupate in ansamble si subansamble; astfel sunt doua ansambluri :

·       ansamblul superior

·       ansamblul inferior

Din punct de vedere al caracteristicior materialelor din care se structureaza, reperele componente ale ansamblului sunt confectionate din materiale naturale sau inlocuitori de piele, flexibile pentru ansamblul superior, rigide in marea lor majoritate pentru ansamblul inferior.

A. Ansamblul superior este alcatuti din urmatoarele subansambluri:

A.1   Subansamblul exterior este cel mai diversificat sub raportul numarului si configuratiei reperelor componente; aceste repere formeaza asa numitele fete ale incaltamintei.

·       reperele din partea anterioara: caputa, caramb exterior, caramb interior, bareta.

Datorita solicitarilor complexe la care sunt supuse reperele subansamblului exterior atat in procesul de confectionare cat si in perioada exploatarii produsului (intindere si comprimare la formarea spatiala, incovoieri repetate, actiunea umiditatii, a prafului si a radiatiilor din exterior, actiunea  transpiratiei din interior in timpul utilizarii produsului) o importanta deosebita o prezinta materialul din care urmeaza sa se obtina acest subansamblu. Astfel aceste materiale trebuie sa posede un ansamblu de proprietati printre care:

comportament elasto-plastic la solicitari de intindere;

rezistenta la intindere si sfasiere;

flexibilitate ridicata;

rezistenta la uzura prin frecare;

proprietatii igienice (permeabilitate la aer, la vapori de apa, transfer de caldura, indepartarea electricitatii statice) ;

proprietati estetice;

proprietati ecologice;

A.2.Subansamblul intermediar este format din :

repere rigide: staif si bombeu cu rol important in mentinerea formei spatiale a procesului in perioada utilizarii lui;

captuselile intermediare dau fermitate si rezistenta produsului de incaltaminte.

A. 3 Subasamblul inferior.  Acest subansamblu e format din repere din diferite materiale ce formeaza captuselile exterioare. Acestea au rolul  de a proteja suprafata dorsala a piciorului impotriva  actiunii de erodare pe linia cusaturilor de imbinare a reperelor subansamblului exterior, precum si din partea reperelor rigide ale subansamblului intermediar (staif si bombeu).

Reperele acestui subansamblu sunt:

captuseala exterioara caputa,

captuseala interioara caramb (anterior),

captuseala interioara caramb (posterior),

captuseala exterioara caramb,

aparatoare fermoar,

acoperis de brant,

B. Ansamblul inferior cuprinde reperele amplasate sub partea plantara  a piciorului. Este format din urmatoarele subansambluri:

B.1 Subansamblul interior cuprinde urmatoarele repere :

-        - brantul, face legatura intre ansamblul superior si reperele ansamblului inferior, fiind si suprafata de sprijin a piciorului. Trebuie confectionat dintr-un material cu proprietati elasto-plastice. Plasticitatea asigurand preformarea suprafetei brantului. Trebuie sa fie un material cu rigiditate scazuta, cu capacitatea de absorbtie a umiditatii, sa aiba rezistenta la comprimare si tractiune, sa fie un material care sa aiba rezistenta la frecare.

- intaritura de brant este un reper care are rolul de a consolida brantul si a mari rezistenta imbinarii acestuia cu alte repere atunci cand imbinarea se face prin elemente de prindere. Este un carton dur pentru incaltaminte care intareste brantul in zona de calcai sau pe 2/3 din lumgimea brantului.

- glencul, se afla intre intaritura de brant si talpa. Are rolul de a sustine bolta longitudinala a piciorului si este confectionat din otel.

- acoperisul de brant este reperul plasat pe brant catre interiorul incaltamintei. Are un rol estetic. Se folosesc materiale cu proprietati igienice bune. De regula se foloseste acelasi material ca si captuselile exterioare (mesina, spalt) avand urmatorele caracteristici: capacitate de absorbtie, higroscopicitate, permeabilitate la vaporii de apa, rezistenta la uzura prin frecare, rezistenta culorii la frecare umeda si uscata.

B.3. Subansamblul exterior este format din: talpa, pentru a se asigura o deplasare buna talpa trebuie sa aiba aderenta la sol, capacitate de amortizare, rezistenta la uzura si la indoiri repetate si toc.

      

1.3 Definirea (caracteristicile) produsului

Fisa tehnologica reprezinta documentul ce sta la baza receptiei calitative a produsului in momentul incheierii contractelor de vanzare-cumparare incheiate intre producatori si beneficiari si a litigiilor intre cele doua parti contractante.

In fisa tehnologica sunt inscrise informatii si precizari referitoare la:

prezentarea articolului (Fisa de model);

forma si dimensiunile produsului;

materialele componente si caracteristicele acestora;

reguli de sortare;

reguli de prelucrare - asamblare;

reguli generale;

Documentatia tehnica ce se intocmeste in vederea proiectarii constructive a unui produs de incaltaminte ia in considerare urmatoarele:

felul incaltamintei sau sortimentul: cizma scurta;

destinatia: femei;

numarul de marime: 37                              

sistem de confectie: IL;

materiale de baza:

o      pentru fete: -  piele BOX cu fata naturala;

o      pentru captuseli exterioare : mesina;

inaltimea tocului: 80mm;

talpa: poliuretan

toc: poliuretan

Descrierea sistemului de confectie IL adoptat

Varianta de prezentare in sectiune este prezentata in figura 1.

Fisa de model                                        

Felul incalatamintei: cizma scurta;

Destinatia: femei;                                             

Gama de marimi: 35-40;

Grupa produsului: de serie

Materiale pentru-fete: piele Box FN

§       Captuseli exterioare:  mesina

§       Sistem de confectie: IL

Modelul calapodului:V2053179;

Modelul talpii: talpa G1608 din PVC;

Marimea : 37;

Lungimea talpii calapodului: 260[mm]

Lungimea copiei medii 265[mm];

Articolul se confectioneaza pe calapoade tipizate, cu caracteristici dimensionale si tolerante conform STR 29122/1986, in gama de marimi si pontajul prezentat in tabelul nr. 1.

Tabelul nr. 1

Seria de marimi

35

36

37

38

39

40

Total %

Frecventa(%)

8

21

30

25

10

6

100

1.4  Caracteristicile materiei prime de baza si ale materialelor auxiliare

  In etapa de proiectare a produsului cunoscand destinatia acestuia, domeniul sau de utilizare, clasa de calitate impusa, s-a procedat la alegerea modelului, precizarea componentei fiecarui ansamblu si subansamblu, cu stabilirea numarului de repere ce structureaza unitatea de produs (pereche).

1.4.1 Caracteristicile materiei prime de baza si ale materialelor auxiliare sunt prezentate in tabelul 2 pentru ansamblul superior si tabelul 2’ pentru ansamblul inferior,  fiind specificate si documentatia tehnica restrictiva necesara.

1.4.2 Materialele auxiliare folosite in cadrul procesului tehnologic al modelului cizma scurta de femei  sunt prezentate in tabelul 3.

Tabel 2

Ansamblul

Subansamblul

Denumire reper

Semifabricat

Document Tehnic

restrictiv

Categoria

de grosimi

Grosime nominala a reperului

Caracteristici definitorii ale ansamblului ales

Forme si dimensiuni

SUPERIOR

Exterior

Caputa

BOX FN 

(Cal I)

1619:1994

B 0,5-0,8

0,5-0,8

-Alungire relativa la efort unitar de 1 daN/mm2 [%] =12÷28%

-Alungire la crapare a fetei min[%]=70% din alungirea relativa constatata la rupere dar nu mai putin de 30%

-Alungire relativa la rupere max[%] = 65%

-Rezistenta la tractiune [daN/mm2]min 1,5÷2,5[daN/mm2]

-Rezistenta la sfasiere a pielii  [daN/cm] grosime min 30÷40[daN/cm]

-Alungire relativa la rupere max[%] = 65%

-Permeabilitate la vapori de apa [mg/24h ]min = 400[mg/24h ]

Canate si piei intregi

 Caramb interior

Caramb  exterior

Bareta

Intermediar

Bombeu

Plastoflex BS

87634-80

-t de plastifiEre=80-100 C

-Latime=70+_5cm

-grosime=0,75+_0,1mm

-masa=500+_50 g/m

Semifabricat

Staif rigid

Talpa artificiala

29415-86

Grosime material=1,0-1,5mm

 

Semifabricat

Interior

Captuseala caputa

Tesatura termoadeziva cu legatura panza  

NII 34831-83

0.2

0.2

Masa (g/m2)

Desimea (fire/10cm)

Sarcina de rupere a fasiei de 50X200mm (N)

Urzeala 240

Batatura 240

Suluri cu latimea 1000 x 120 [mm]

Captuseala  interioara 

si

exterioara  carambi      

Mesina

3354-87

B   0,6÷0,9

0,8

-Umiditate maxima [%]=16%

-Alungire [%]=12÷18%

-Rezistenta la tractiune[daN/mm2]minin 1,7daN/mm2

-Rezistenta la sfasiere a pielii[daN/cm], min 50daN/cm

-Alungire la rupere[%], maxim 50%

-Rezistenta la craparea fetei [daN/cm], minim 8daN/cm

-Indice de contractie [%], minim 10%

Gat si poale

Tabel 2’

Ansamblul

Subansamblul

Denumire reper

Semifabricat

Document Tehnic

restrictiv

Categoria

de grosimi

Grosime nominala a reperului

Caracteristici definitorii ale ansamblului ales

Forme si dimensiuni

INFERIOR

Interior

Brant

Talpǎ din fibre de piele

STAS 7048-86

5

5

-duritate [grade Sh]=80grade Sh

-rezistenta la rupere[daN/cm2], minim 80daN/cm2

-rezistenta la flexiuni repetate minim 50000 flexiuni

-rezistenta la abraziune [mm3], maxim 350 mm3

-masa specifica [g/cm3] =1,35 g/cm3

-rezistenta la desprindere[N/cm], minim 40 N/cm

Semifabricat

Acoperis de brant

Mesina

3354-87

B   0,6÷0,9

0,8

-Umiditate maxima [%]=16%

-Alungire [%]=12÷18%

-Rezistenta la tractiune[daN/mm2]minin 1,7daN/mm2

-Rezistenta la sfasiere a pielii[daN/cm], min 50daN/cm

-Alungire la rupere[%], maxim 50%

-Rezistenta la craparea fetei [daN/cm], minim 8daN/cm

-Indice de contractie [%], minim 10%

Gat si poale

Glenc

Otel

NTI 19331/86

1,6÷1,8

1,7

-Rezistenta la flexiuni repetate minim 20000 flexiuni

Semifabricat

Intaritura de brant

Carton dur pentru incaltaminte

10659-80

Carton tip

A 2,5

 -Alungire relativa la rupere maxim  [%]=25%

 -Rezistenta la tractiune minim 22%

 -Alungire relativa la efort unitar de 1 daN/mm2 [%] =10%

Semifabricat

Exterior

Talpa

Talpa din poliuretan

 (prefabricate)

-

10

-duritate [grade Sh]=80grade Sh

-rezistenta la rupere[daN/cm2], minim 80daN/cm2

-rezistenta la flexiuni repetate minim 50000 flexiuni

-rezistenta la abraziune [mm3], maxim 350 mm3

-masa specifica [g/cm3] =1,35 g/cm3

-rezistenta la desprindere[N/cm], minim 40 N/cm

Semifabricat

Toc

Toc din poliuretan


Tabel 3

Categoria     de materiale 

Denumirea materialului auxiliar

Document      tehnic respectiv

Natura materialului auxiliar

Textile

Ate pentru cusut fete si captuseli

STAS 1369/86

Fibre poliesterice SIWTRON

Sfoara pentru legat comisioane

 STAS 1716/84

Fibre canepa

Metalice

Texuri pentru tragerea fetelor

STAS 9015/54

OL38

Texuri pentru kaltzera

STAS 2111/81

OL38

Texuri pentru fixare brant pe calapod

STAS 2811/81

OL45

Cuie cu cap cilindric

STAS 2111/81

OL45

Chimice

Solutie de cauciuc natural

N.I.D. 4509/76

Cauciuc nat. vulcanizat

Adezivi pentru lipire fete din piele cat si talpa

STAS 9351/81

Elastomeri uretanici

Aderom

Adeziv policloroprenic bicomponent

Latex

STAS 8798/73

Cauciuc sintetic

Aracet

STAS7058/80

Poliacetat de vinil

Vopsea pentru retusare

N.I. 4577/76

Solutie slab alcalina + pigment emulgator

Ceara de retusat

N.I.D. 4433/75

Ceruri minerale

Solutie de spalat fete

Detergent + 2H2O

Termociment

Romamid

Apret

N.I.D.27035/76

Cazeina

Diverse

Creioane pentru reparat defecte

STAS 5845/72

Ceruri topite + umplututa

Cutii individuale

N.I.D. 4252/68

Carton duplex

Hartie ambalaj sau matase

STAS 3790/80

Celuloza

Hartie abraziva

STAS 1793/85

Folie pentru marcat

Ceruri, parafina

Etichete de hartie

STAS 2491/66

Celuloza

1.5. Stabilirea metodelor de prelucrare a reperelor in scopul     realizarii de ansambluri

Tabel  4

Nr.

crt

Reperul si zona

De prelucrare

Felul

prelucrarii

Scopul

Prelucrarii

Grosimea marginii

Prelucrate mm

Latimea de

prelucrare

Profilul marginii prelucrate

1

Caputa in zona de imbinare cu carambul exterior

Subtiere dreapta

Reducerea grosimii pentru imbinare prin coasere

g =  1+0,1

g”= 0,5

    6

 2

Carambul exterior in zona de imbinare cu caputa

Subtiere oblica pierduta

Reducerea grosimii pentru imbinare prin coasere

g =  1+0,1

g”= 0,5

    6

 3

Carambii in zona de imbinare la spate

Subtiere dreapta

Reducerea grosimii pentru imbinare prin coasere

g =  1+0,1

g”= 0,5

      5

 4

Carambul int. si caputa la imbinarea cu fermoarul

Subtiere oblica finita

Reducerea grosimii pentru imbinare prin coasere

g =  1+0,1

g”= 0,5

      8

5

Caputa si carambii la partea sup. In zona de indoit

Subtiere dreapta

Reducerea grosimii pentru imbinare prin coasere

g =  1+0,1

g”= 0,5

      8

 6

Bareta la partea superioar in zona de imbinare cu fetele

Subtiere oblica finita

Reducerea grosimii pentru imbinare prin coasere

g = 1+0,1

g”= 0,5

      6

 7

Bareta in zona de indoit

Subtiere dreapta

Reducerea grosimii pentru imbinare prin coasere

g =  1+0,1

g”= 0,5

     8

 8

Captuseli exterioare

Subtiere oblica finita

Reducerea grosimii pentru imbinare prin coasere

g = 1+0,1

g”= 0,5

       6

 9

Rezerva de tras

scamosat

Marirea aderentei

------------

Toata suprafata

-------------------------------

 10

Rezerva de tras

periat

Indepartare impuritati

------------

Toata suprafata

-----------------------------------

 11

Staif

Subtiere oblica finita

Reducerea grosimii

   g=0,75+0,1

g”= 0,5

      6

 12

Staif

Slefuit portiune subtiata

netezire

      --------

       6

-------------------------------

 13

Staif

crestat

Flexibilitate la preformare

       -------

       15

-------------------------------

 14

Staif

Slefuit cute

Netezire dupa preformare

       -------

Toata suprafata

-------------------------------

 15

Bombeu

Subtiere oblica finita

Reducerea grosimii

     g=0,75+0,1

g”= 0,5

      6

1.6. Adoptarea metodelor de imbinare , a

modalitatilor de realizare si a materialelor auxiliare cu                             precizarea principalilor caracteristici

ale acestora

            Pentru realizarea produselor de incaltaminte se folosesc mai multe modalitati de imbinare a reperelor ce intra in componenta reperelor si anume:

a)     imbinarea prin coasere cu diferite cusaturi dupa caz

b)     imbinarea prin lipire proprie sau definitiva realizata cu ajutorul adezivilor

c)     imbinarea prin prindere provizorie sau definitiva

            Pentru reperele ansamblului superior tipurile de imbinare cele mai frecvent utilizate sunt imbinarea prin coasere si imbinarea prin lipire provizorie sau definitiva.

            Metodele de imbinare prin coasere a reperelor din componenta ansamblului superior al produsului precum si conditiile lor tehnice sunt prevazute in urmatorul tabel :

Tabel  5

Nr

crt

Reperele

imbinate

prin coasere

Caracteristicile tehnice ale imbinarii



Felul

cusaturii

Modul de

 imbinare

Desime

       Finetea atei ( Nm )

  Superioara

  Inferioara

1

Incheiat captuseala la spate

    5

Sintrom 65/3

Sintrom 65/3

Simpla cu doua fire

Prin intoarcere la 180˚

2

Incheiat caputa cu carambul exterior

    5

Sintrom 30/3

Sintrom 65/3

Simpla cu doua fire

Prin intoarcere la 360˚

3

Rascusut caputa cu carambul exterior

    5

Sintrom 65/3

Sintrom 65/3

Simpla cu doua fire

Prin suprapunere

4

Incheiat carambi la spate

    5

Sintrom 65/3

Sintrom 65/3

Simpla cu doua fire

Prin intoarcere la 180˚

5

Cusut fermoarul pe carambul interior

    5

Sintrom 65/3

Sintrom 65/3

Doua ace

Prin suprapunere

6

Cusut fermoarul pe caputa

    5

Sintrom 65/3

Sintrom 65/3

Doua ace

Prin suprepunere

7

Cusut bareta pe caramb si pe caputa

   5

Sintrom 65/3

Sintrom 65/3

Simpla cu doua fire

Prin  suprapunere

8

Fete si captuseala

   5

Sintrom 65/3

Sintrom 65/3

Simpla cu doua fire

Prin  suprapunere

9

Cusut bombeu in rezerva

    5

Sintrom 65/3

Sintrom 65/3

Simpla cu doua fire

Prin suprepunere

Imbinarile prin lipire a reperelor ansamblului superior si modalitatile specifice de realizare precum si conditiile lor tehnice sunt prezentate in urmatorul tabel :

Tabel  6

Nr

crt

Reperele

imbinate

Materiale utilizate

Tipul imbinarii

Adeziv

Solvent

1

Bombeu + fete + captuseli

-----------------

------------

Imbinare definitiva continua prin intermediul peliculei termoadezive

2

Staif + fete + captuseli

-----------------

------------

Imbinare definitiva continua prin intermediul peliculei termoadezive

3

Fete + captuseli

Solutie de cauciuc natural

Benzina

Imbinare definitiva discontinua in benzi sau in puncte

            Imbinarile reperelor ansamblului inferior , modalitatile specifice de realizare precum si conditiile lor tehnice sunt prezentate in urmatorul tabel :

Tabel  7

Nr

crt

Reperele

imbinate

Materiale utilizate

Tipul imbinarii

Adeziv

Solvent

1

Intaritura de brant + brant

Solutie de cauciuc natural

Benzina

Imbinare definitiva discontinua in benzi sau in puncte

2

Talpa + rezerve + brant

Solutie de cauciuc natural

Benzina

Imbinare definitiva discontinua in benzi sau in puncte

Imbinarile prin prindere reperelor in diferite variante sunt prezentate in urmatorul tabel

 Tabel  8

Nr.

crt

Repere ce se imbina prin prindere

Elemente de imbinare

Tipul imbinarii

Sectiune prin inbinare

1

Prinderea brantului pe calapod

Texuri sau scoabe

Provizorie

2

Tragerea fetelor la spate

Texuri

Definitiva

1.7     Indicatii generale privind marcarea, ambalarea, depozitarea si transportul produselor de incaltaminte.

            Marcarea produselor de incaltaminte se face in conformitate cu prescricptiile din STAS 6341/87.  A.S. se marcheaza cu urmatoarele semnificatii:

a)     Marca de fabrica,

b)     Marimea,

c)     Numarul modelului,

d)     Data fabricatiei,

e)     Numarul de program si de comision,

f)      Numarul standardului de produs,

g)     Semnul organului de control tehnic al calitatii.

Specificatiile a,b,c,d,e,f, se inscriu in interiorul incaltamintei partea superioara a captuselii exterioare a carambului, pe fiecare bucata din pereche.

La incaltamintea la care nu e posibila marcarea pe caramb, aceasta se face pe o alta piesa din interior sau pe o panglica atasata astfel incat inscricptia sa fie vizibila si estetica.

            Specificatia g se inscrie pe o singura bucata din pereche.

            A.I. se marcheazaa prin poansonare, cu specificatiile:

a)     Marca de fabricatie a intreprinderii producatoare,

b)     Marimea,

c)     Pretul de vanzare cu amanuntul,

d)     Clasa de calitate.

Marcarea se face in exterior, pe talpa la fiecare bucata din pereche. La

incaltamintea cu talpa din cauciuc sau din alte sortimente se face din interiorul incaltamintei pe acoperisul de brant sau pe talonet trecandu-se numai specificatiile b,c,d.

            Inaltimea cifrelor pentru marcarea incaltamintei trebuie sa fie de 4-6 mm de aceeasi marime pentru orice semnificatie.

            Marcarea trebuie sa fie facuta vizibil, rezistent si estetic conform mostrei omologate sau a intelegerii intre parti.

Marcarea ambalajelor

Ambalajele sunt marcate diferentiat. Marcarea ambalajelor individuale cuprinde specificatiile:

a)     Marca de fabrica a intreprinderii,

b)     Denumirea produsului,

c)     Marimea,

d)     Numarul modelului,

e)     Felul materialului de fata si culoare,

f)      Felul materialului de talpa,

g)     Pretul de vanzare cu amanuntul,

h)     Clasa de calitate,

i)      Numarul standardului de produs,

La incaltamintea pentru copii, etichetele vor fi diferentiate prin culori distincte, in

functie de marime, astfel:

  • pana la 140 mm: rosu,
  • de la:         -147÷165 mm: oranj,

-170÷190 mm: verde,

-195÷205 mm: albastru,

-210÷235 mm: violet.

  

Marcarea ambalajelor colective si de transport

Ambalajele colective si de transport se marcheaza prin etichetarea cu urmatoarele specificatii:

a)     Marca de fabricatie a intreprinderi producatoare,

b)     Denumirea produsului,

c)     Marimea,

d)     Felul materialului de fata si culoare,

e)     Felul materialului de talpa,

f)      Numarul de perechi din fiecare marime,

g)     Numarul modelului,

h)     Clasa de calitate.

 

Ambalarea

Fiecare pereche de incaltaminte se ambaleaza intr-o cutie de carton sau mucava. Cele doua bucati se invelesc in hartie, separandu-le intre ele. Se foloseste hartie de matase, conform STAS 3790/80 pentru incaltaminte de lux si hartie de uz general, conform STAS 82/80, la celelalte sortimente de incaltaminte. Fiecare pereche astfel invelita se introduce intr-o cutie de cartyon, STAS 10475/83.

Se poate ambala cate 10 perechi de incaltaminte de aceeasi culoare, sortiment, model si marime, in ambalaje colective cu separator fagure. Sortimentele de incaltaminte care pot fi ambalate in acest fel, precum si numarul perechilor din cutie se stabileste prin conventie intre parti. Cutiile individuale si cele colective se introduc in containere, palete sau lazi care trebuie sa fie curate, uscate si in buna stare.

            Cu acordul partilor, cutiile individuale, legate in pachete, cate cinci in cruce sau cele colective pot fi introdu-se direct in mijloacele de transport, daca sunt asigurate masurile necesare pentru un transport corespunzator.

Depozitare si transport

           

Depozitarea incaltamintei se face in incaperi uscate, aerisite, ferite de intemperii cu temperatura cuprinsa intre 10-25sC si umiditatea relativa a aerului de 65% la distanta de cel putin 1 m de orice sursa de caldura.

            Cutiile de incaltaminte se depoziteaza pe rafturi sau stilaje. In lipsa acestora, incaltamintea se poate depozita pe un gratar situat la 15÷20 cm distanta de la podea, in stive de 10-12 cutii suprapuse.

            Distanta dintre stilaje, rafturi si pereti sa fie de minim 0,7m.

            Transportul incaltamintei se realizeaza cu diferite mijloace de transport, acoperite pentru protejarea incaltamintei de actiunea directa a intemperii.

            Pe pardoseala mijlocului de transport si deasupra ambalajelor se aseaza hartie pentrup rotectia ambalajelor.

2. Proiectarea constructiva a produsului si calculul necesarului de material

2.1.1. Obtinerea desfasuratei medii conventionale a calapodului

Generalitati

La baza elaborarii constructiei incaltamintei sta copia suprafetei plantare a calapodului. Problema aflarii desfasuratei calapodului este foarte complexa, deoarece calapodul nu este un corp geometric cu o forma determinata, care sa permita utilizarea metodelor obisnuite de desfasurare, folosite in geometria descriptiva. Cele mai dificile probleme le ridica desfasurarea suprafetei dorsale a calapodului.

Desfasurarea suprafetei dorsale a calapodului ridica doua probleme care afecteaza precizia:

mularea cat mai fidela a unui material ajusat pe suprafata dorsala a calapodului;

aplatizarea acestui invelis (copie) cu erori de desfasurarea tangentiala cat mai mici.

In legatura cu particularitatile constructive ale semifabricantului materialul ajutator utilizat, metoda de copiere si metoda de aplatizare folosita, suprafata dorsala a calapodului poate fi:

desfasurata in intregime, obtinand o copie unica a intregii suprafete dorsale (metoda imbracarii calapodului cu folie termoplastica);

separata in doua suprafete si desfasurarea succesiva a suprafetelor laterale interioare si exterioare ale calapodului;

separata in mai multe zone in cadrul constructiilor de tip spatial si desfasurarea separata a acestor zone cu mentinerea la lungimea constanta a contururilor comune;

In prezent exista cateva metode de desfasurare a suprafetei dorsale a calapodului care permit obtinerea unei copii medii de precizie satisfacatoare si pe care sa se realizeze o

proiectare a fetelor caracterizate printr-o buna capacitate de formare a semifabricatului pe calapod. Dintre acestea se mentioneaza:

metoda de desfasurare prin imbracarea calapodului cu hartie sau carton subtire;

metoda de desfasurare prin imbracarea calapodului cu material textil de tipul “netesuta”

metoda de desfasurare prin imbracarea suprafetei dorsale a calapodului cu folie rigida(teroplastica).

Insemarea calapodului

Dupa verificarea formei si dimensionilor calapodului pe suprafata dorsala a acestuia se traseaza o serie de linii de reperare si a unor puncte de control. Suprafata dorsala este delimitata de suprafata platformei si de cea a talpii prin muchiile de separare vizibile pe calapod.

Suprafata dorsala a calapodului se delimiteaza in suprafata laterala interioara  si respectiv exterioara prin trasarea in zona de calcai a liniei de separatie MN obtinuta prin unirea punctului extrem posterior al platformei, M, cu punctul extrem posterior al talpii calapodului, N, si o linie de separatie AB in zona anterioara, trasata prin unirea punctului extrem anterior al platformei, A, cu punctul extrem anterior al talpii calapodului, B.

Cele doua linii de separatii sunt rezultatul intersectiei calapodului cu un plan vertical axial longitudinal ce trece prin punctele de bombare maxima in zona de rezistenta si de varf, in partea anterioara si punctul de bombare maxima la calcai in zona posterioara.

Se marcheaza de asemenea, pe suprafetele laterale interioara si exterioara, in zona degetelor, punctele de bombare maxima D, respectiv E.

Cu ajutorul unei benzi flexibile (o fasie de hartie de 5 mm latime) se unesc cele doua puncte, trasandu-se asa numita “linie a degetelor”.

La intersectia linei ED cu linia de separare AB se marcheaza pe calapod punctul C, acesta fiind punctul de control ce serveste la stabilirea orientativa a deschiderii caputei.

Copierea cu hartie 

Copierea cu hartie se realizeaza prin mularea si lipirea unor sabloane de hartie, pregatite anterior, pe suprafetele laterale ale calapodului.

Pentru obtinerea acestor sabloane se aseaza calapodul cu planul talpii intr-o pozitie aproximativ perpendiculara pe planul hartiei si cu creionul in pozitie verticala se contureaza profilul calapodului. Se indeparteaza calapodul, iar la profilul obtinut se adauga o rezerva de 15 - 30 mm obtinandu-se conturul sablonului pe hartie.

Pe suprafata sablonului se traseaza o fasie centrala avand latimea de 10 - 20 mm unind zona de varf a sablonului cu mijlocul curburii posterioare. Directia acestei fasii coincide cu directia de maxima tensionare a fetelor in procesul formarii spatiale pe calapod. Apoi se procedeaza la despicarea suprafetei sablonului in fasii orientate dupa directia normala a conturului si avand latimea de circa 10 mm.

Sablonul astfel pregatit se va fixa pe suprafata laterala a calapodului, in lungul fasiei centrale cu elemente de prindere apoi fiecare fasie se aplica din aproape in aproape pe suprafata calapodului fara aparitia unor tensiuni suplimentare in fasii in zona de varf care ar putea conduce la pozitii anormale a varfului copiei.

Dupa mulare, pe sablon se traseaza cele patru linii de separare a suprafetei, respectiv linia de separare AM in zona anterioara, linia de separare MN in zona posterioara si liniile AM si BN corespunzatoare muchiilor calapodului

        

2.1.2  Pozitionarea elementelor anatomice cu functii active pe desfasurata  medie conventionala. Trasarea retelei de constructie.

Elaborarea constructiei pentru diverse articole de incaltaminte are la baza desfasurata conventionala a calapodului pe care urmeaza sa se confectioneze produsul.

Reperele componente ale produdului proiectat trebuie sa aiba urmatoarele proprietati:

reperele de fete, obtinute prin detalierea desenului de baza, trebuie sa

 conduca dupa asamblare la obtinerea unui semifabricat cu o buna capacitate de        formare spatiala pe calapod;

configuratia reperelor trebuie stabilita in functie de constructia anatomica a piciorului, evitandu-se plasarea liniilor de imbinare a reperelor in zonele de maxima mobilitate ale piciorlui;

reperele de fete trebuie sa corespunda dimensiunilor calapodului pe care se vor forma spatial fara rezerve mari;

proiectarea reperelor trebuie facuta luand in considerare deformarea sistemului de materiale, pentru a preveni denaturarea curburilor;

trebuie tinut seama de grosimea reperelor intermediare (staif, bombeu) pentru prevenirea deplasarii liniilor fetei.

Pentru respectarea acestor principii este necesar ca pe copia medie sa se traseze o serie de linii de baza, linii care reprezinta urmele verticale ale unor plane de profil ce sectioneaza piciorul considerat in pozitie ortostatica, fara ridicarea calcaiului pe toc, printr

o serie de puncte anatomice importante. Liniile de baza vor fi duse pe desfasurata medie conventionala a calapodului in functie de anumiti coeficienti. S-au obtinut, pe baza corelatiilor intre parametrii antropometrici ai piciorului si sectiunile ce definesc liniile de baza, coeficientii pentru calculul pozitiei liniilor de baza.

Folosind ca dimensiune de referinta lungimea desfasuratei medii a calapodului Lcm si aplicand coeficienti precizati in tabelul numarul 3, se defineste pozitia fiecarei linii de baza, dupa cum urmeaza:

Aceasta este formula Xi=a*Lcm.    In acest caz Lcm=265mm

Tabelul nr.3.

Linia de baza de calcul

Punctul anatomic

Xi

Coeficient

a

 I

Centrul maleolei interne

0,23×265=60,95

II

Punctul de indoire a

piciorului

0,41×265=108,65

III

Punctul de mijloc al piciorului

0,48×265=127,2

IV

Centrul articulatiei MTF I

0,68×265=180,2

V

Varful  degetului mic (V)

0,78×265=206,7

Bombeul, cusaturile de imbinare dintre varf si caputa ar trebui plasate in fata punctului extrem anterior al degetului V, in caz contrar marginea bombeului si a varfului vine in contact cu suprafata dorsala a piciorului creand senzatii dureroase in mers.

Curbura caputei trebuie trasata orientativ la jumatatea intervalului dintre capetele metatarsienelor V si I. Daca se deplaseaza mai jos, cusatura de imbinare dintre caramb si caputa cade in regiunea de maxima deformatie, rezultand ruperea rapida a imbinarii.

Pentru trasarea liniilor de baza copia medie se plaseaza intr-un sistem de referinta xOy. Pe axa Oy se marcheaza segmentul O1 = ht. Punctul P este situat pe axa Ox, la distanta  1P = 0,62·Lcm

Se plaseaza desfasurata medie conventionala cu punctul postero-inferior in punctul 1 si se roteste in partea anterioara astfel incat punctul P sa se afle situat la jumatatea intervalului intre cele doua contururi ale copiei in zona degetelor sau cu conturul inferior tangent la Ox in punctul P daca desfasurata are un singur contur in zona degetelor. Asezand desfasurata medie conventionala in aceasta pozitie se traseaza conturul ei.

Dupa directia 1P se duce axa O’x’,axa O’y’ fiind perpendiculara pe axa O’x’ si tangenta la conturul posterior al copiei medii. Cele cinci linii de baza se traseaza pe copia medie perpendiculara pe axa O’x’, la distantele Xi calculate.

Pe langa liniile de baza, reteaua de constructie este completata si cu o serie de linii ajutatoare astfel:

linia CP -linia degetelor- punctul C marcand intersectia liniei de baza IV cu copia medie; aceasta linie foloseste orientativ la stbilirea deschiderii caputei la pantoful decoltat;

linia ajutatoare   - folosita la definirea conturului superior al carambului la pantofi,  punctul 2 se afla pe linia CP la distanta  mm, iar pozitia punctului 4 marcheaza inaltimea carambului la spate, pe linia curba 14.

linia ajutatoare    serveste la definirea conturului superior al staifului si a aripilor caputei; segmentul .

-        linia  permite trasarea ulterioara a conturului antero-posterior al carambului;

punctul 5 se afla la jumatatea intervalului marcat de liniile de baza II si III, iar linia  este orientata sub un unghi 1200 fata de linia ;

linia mediana a caputei,  trasata in functie de configuratia spatiala a calapodului in zona degetelor si a varfului se traseaza tangenta in punctul de maxim bombament (B) al copiei in zona varfului daca calapodul are varful tesit sau usor bombat si coborat cu 2÷3 mm sub punctul B in cazul calapoadelor la care varful este puternic  bombat.

2.1.3  Stabilirea rezervei de tragere

Marimea rezervei de tragere depinde de:

·       constructia semifabricatului;

·       deformabilitatea materialelor folosite;

·       grosimea reperelor;

·       grosimea brantului;

·       metoda de formare a semifabricantului;

·       sistemul de confectie etc.

Rezerva se stabileste in cele mai caracteristice puncte ale conturului inferior al copiei medii: in zona degetelor, a glencului si a calcaiului masurandu-se pe directia normala la curbura caracterului inferior al copiei medii.

Punctele obtinute se unesc printr-o curbura continua avand aceeasi aliura ca si conturul inferior al copiei.

Avand in vedere ca in regiunea inferiora copia medie prezinta de regula ambele contururi, mentionand astfel pe caputa aceeasi asimetrie ca si pentru calapod.

Valorile se vor adopta din tabel diferentiat in functie de derformabilitatea

materialelor.

La modelul prezentat eu am adoptat o rezerva tehnologica de 10mm in zona de varf,  

de 17 mm in zona de calcai si pe restul conturului de 16mm.

2.1.4.Proiectarea repelor ansamblului superior.

Proiectarea fetelor la cizma scurta,are la baza parametrii antropometrici ai gambei, copia medie a calapodului precum si particularitatile constructive ale produsului proiectat.

In elaborarea constructiei cizmei apar anumite particularitati legate de varianta constructiva a fetelor, diferentiindu-se in acest sens doua variante de baza:

·       cizme fara sistem de fixare pe picior;

·       cizme cu sistem de fixare a carambilor.

Dimensiunile interioare ale incaltamintei finite sunt determinate de dimensiunile

calapodului pe care se realizeaza incaltamintea. Cizma scurta cu fermoar se muleaza pe piciorul purtatorului, incaltarea si descaltarea cu usurintafiind asigurate de sistemul de inchidere.

           Proiectarea constructiva porneste de la asezarea copiei medii in sistemul de referinta si trasarea retelei de constructieformata din liniile de baza conform metodei folosite la proiectarea oricarui produs.

2.1.4.1.Priectarea subansamblului exterior(fete)

Dupa inscrierea copiei medii a calapodului in sistemul de referinta se traseaza reteaua de constructie cu cele 5 linii de baza si liniile ajutatoare , si .

Conturul posterior al carambului cizmei nu va fi obligat sa respecte conditia de alunecare a piciorului intrucat fermoarul se va proiecta cu o deschidere suficienta astfel incat sa asigure patrunderea cu usurinta a piciorului in interiorul incaltamintei. 

La aceasta cizma tiparul caputei se obtine prin rotirea aripilor caputei tiparului de baza dupa o axa. Specific acestei capute este faptul ca ea poate avea functie de forma calapodului si modelului acestuia, doua sau trei axe de simetrie si prin urmare pentru obtinerea tiparului de croire trebuie transformata intr-un reper cu o singura axa de simetrie.

La rotirea caputei se are in vedere ca lungimea curbei care corespunde imbinarii cu carambul sa fie pastrata la valoare constanta.

Carambul cizmei cu fermoar poate fi dintr-o singura bucata sau din doua bucati. Am ales pentru acest model varianta de carambi  formati din doua bucati: caramb exterior si caramb interior ce se incheie la spate.

Fanta pentru fermoar cu deschiderea de 8 mm este usor curbata spre partea inferioara. Se recomanda curbarea usoara a traiectoriei fermoarului in special la incaltamintea cu toc inalt sau foarte inalt pentru a nu forta carambul la incaltarea produsului si pentru a asigura o lungime satisfacatoare aripilor staifului rigid.

 Bareta este montata si cusuta intre fetele si si captuseli la partea superioara avand marginile indoite.

2.1.4.2.Proiectarea subansamblului interior (captuselile exterioare)

Captuseala exterioara indeplineste functii importante atat in procesul confectionarii incaltamintei cat si in cel de utilizare a acesteia:

·       - diminueaza posibilitatea de rupere a fetelor in procesul formarii spttiale prin preluarea unei parti din efortul de intindere la care este supus semifabricatul;

·       - protejeaza suprafata dorsala piciorului de presiunile ce pot aparea in zona cusaturilor de imbinare existente pe subansamblul exterior;

·       - evita contactul direct al piciorului cu reperele rigide ale ansamblului superior (staif si bombeu);

·       - imbunatatesste proprietatile igienice si estetice ale incaltamintei;

·       - previne deformarea fetelor in timpul purtarii produsului, asigurand stabilitatea formei spatiale si deci pastrarea in timp a aspectului estetic al produsului.

Alegerea rationala a materialelor din care se confectioneaza reperele captuselii exterioare trebuie sa aiba in vedere solicitarile  specifice diverselor zone ale semifabricatului atat in timpul confectionarii cat si la utilizarea incaltamintei. Astfel, reperele captuselii exterioare sunt supuse acelorasi solicitari ca si reperele subansamblului

exterior, intindere la formarea prin tragere pe calapod in mod deosebit in zona anterioara si la indoiri repetate in zona anterioara si la indoiri repetate in zona situata deasupra articulatiei metatarso-falangiene la purtarea produsului.

Pentru prevenirea deformarii incaltamintei in zona supusa solicitarilor la indoiri repetate si recomandata ca reperul component al captuselii exterioare in aceasta zona (captuseala exterioara a captuselii) sa fie din material textil (de exemplu, tesatura cu  legatura atlas).

Pielea are o alungire si o rezistenta la tractiune mai mare decat tesatura. La valori mici ale efortului pielea are o extensibilitate mai mare decat tesatura.

In timpul purtarii incaltamintei se distrug intial captuseala si dupa aceea piele de fete. Tesatura este solicitata mai puternic deteriorandu-se mai repede si datorita actiunii transpiratiei.

Daca s-ar utiliza pentru captuseala exterioara a caputei materiale cu proprietati de deformabilitate si rezistenta apropiate celei de piei naturale, s-ar deforma exagerat  incaltamintea in zona de indoiri repetate.

In timpul purtarii incaltamintei, ca urmare a usoarelor alunecari ale piciorului in raport cu suprafata de reazem, atat in directie longitudinala cat si transversala si produce o intensa uzura prin frecare a captuselii in zona de calcai, la marginea superioara a carambului si in zona de rist, motiv pentru care reperele captuselii exterioare in aceste zone se recomanda sa fie din piei de captuseala si nu din materiale textile, asa cum se recomanda in zona anterioara.

La baza elaborarii constructiei captuselilor exterioare sta desenul de baza al fetelor fara rezerve de prelucrare a marginilor vizibile si de coasere, avand reprezentata doar rezerva de tragere.

Constructia captuselilor exterioare a modelului prezentat este realizat in varianta captuselii libere la care captuseala carambului si capuisela caputei formeaza o singura

bucata.

Constructia captuselii exterioare.

Captuseala exterioara a modelului este structuratain captuseala carambului, captuseala caputei si aparatoarea de fermoar.

In proiectarea captuselilor se porneste de la conturul fetelor conform desenului de baza  al modelului. Fata de acest contur, captuselile sunt distantate catre interior astfel: la partea anterioara superioara cu 2-3 mm, la partea anterioara inferioara cu 3 mm pentru introducerea bombeului, in zona reyervei de tragere cu 5 mm, la parteaposterioara inferioara cu 3-4 mmpentru introducerea staifului rigid.

Reducerea contururilor captuselilor fata de conturul fetelorare ca scop evitarea aparitiei cutelor si este in stransa dependenta de grosimea materialelor din care se realizeaza captuseala.

Linia de imbinare dintre captuseala carambului si cea a caputei se are in vedere ca aceasta sa fie decalata fata de linia de imbinare a fetelor pentru ase evita ingrosarea semifabricatului in aceasta zona.

Aparatoarea de fermoar are rolul de a proteja piciorul de actiunea zimtilor fermoarului. Latimea reperului este de cca. 30 mm . De-a lungul acestuia, reperul este prins

in cusatura dintre fete si captuseala si are o rezerva de 8 mm la o margine iar cealalta este libera.

Captuselile la acest model sunt cusute pe  o banda, ele nu se suprapun.

2.1.4.3 Proiectarea subansamblului intermediar

Proiectarea staifului rigid

Rolul acestui reper este de a rigidiza si de a mentine forma spatiala a zonei de calcai a incaltamintei, asigurandu-se totodata un contact cat mai fidel intre incaltaminte si picior in perioada utilizarii acesteia.

Forma staifului depinde de:

·       - forma zonei de calcai a calapodului;

·       - inaltimea tocului;

·       - particularitati constructive ale ansamblului superior.

Daca se scoate mulajul obtinut  prin imbracarea zonei de calcai a calapodului cu folii de material termoplastic si se aplatizeaza dupa crestare, se poate obtine desfasurata conventionala a staifului al carui contur depinde de modul de aplatizare. Odata cu modificarea pozitiei fasiei neutre si a taieturilor marginale, se modifica unghiul de inclinare al aripilor staifului si o data cu aceasta, lungimea conturlui superior si a celui inferior ale staifului, comporativ cu lungimea zonei corespondente pe suprafata calapodului.

La aplatizare, lungimea conturului superior si a celui inferior se mareste odata cu cresterea distantarii fasiilor Δls, respectiv Δli. Care reprezinta suma lungimiilor distantarilor la partea superioara si respectiv inferioara  a conturului. Este necesar ca marginea superioara a staifului dupa formare, sa nu aiba posibilitatea de intindere libera la prelucrarea staifului si ca urmare proiecatrea reperului plan se realizeaza in conditiile in

care aripile staifului sunt inclinate in sus fata de orizontala si deci ΣΔls se micsoreaza.

Conturul inferior al staifului va trebui sa corespunda conturului inferior al sectiunii verticale longitudinale a calapodului. Segmentul OB pana la sectiunea 0,41·Lp este aproape o linie dreapta de aceea conturul inferior al staifului in aceasta zona se traseaza sub forma de linie dreapta. Din punctul B conturul inferior al sectiunii verticale longitudinale a calapodului isi modifica directia dupa unghiul β, in concordanta cu inaltimea tocului.

Lungimea aripilor staifului trebuie corelata de asemenea cu inaltimea tocului tocmai a asigura stabilitate ridicata piciorului in incaltaminte.

La construirea staifului la modelul prezentat s-au folosit urmatorii parametrii constructivi:

·            - unghiul α=50

·            - unghiul β=240

·       - lungimea=0,54[ %]din Lcm

Conturul superior al staifului se traseaza usor rotunjit tocmai pentru a asigura un contact cat mai fidel al staifului la picior.

Rezerva de tragere la partea inferioara, datorita sistemului de confectie IL, este de 15 mm.

Proiectarea bombeului

Bombeul este reperul rigid al subansamblului intermediar fixat intre fete si captueli in zona de varf. El are rolul de a mentine stabilitatea acestei zone in procesul purtarii incaltamintei si de a preveni traumatismele mecanice  asupra degetelor.

La baza proiectarii bombeului sta conturul zonei de varf a caputei si a copiei medii, cu linia de baza V.

Lungimea bombeului pe linia mediana fara rezerva de tragere, in functie de particularitatile constructive ale fetelor se recomanda sa se determine cu relatia :

L=(0,15÷0,2)LCM.

Aripa bombeului se proiecteaza pana la nivelul liniei de baza V. Conturul inferior al bombeului se proiecteza mai mic decat conturul rezervei de tragere a fetelor cu marimea d=6÷8 mm.

Pentru  semifabricatele in volum bombeul trebuie sa ajunga pana la nivelul cusaturii fetelor cu brantul, la partea superioara conturul sau fiind cu 2÷3 mm mai mic

decat cel al fasiei.

2.1.5 Proiectarea reperelor ansamblului inferior

 Proiectatrea brantului

            Obtinerea desfasuratei suprafetei plantare, care reprezinta de fapt brantul se realizeaza prin copierea cu material textile de tip netesut sau cu hartie.

Se aseaza calapodul pe hartie si se copie suprafata palntara la care se lasa o rezerva de 15 ÷ 20 mm. Hartia se muleaza apoi pe suprafata plantara dupa ce in prealabil a fost unsa  cu solutie de cauciuc natural.

            Pentru o cat mai buna asezare pe suprafata calapodului, materialul de copiere este crestat in zona glencului, obtinandu-se fasii de  5÷10mm latime si 20÷35mm adancime.

            Se marcheaza linia de separatie intre suprafata dorsala si cea plantara a calapodului si se decupeaza obtinandu-se conturul desfasuratei suprafetei plantare a calapodului.

            Penru obtinerea brantului la conturul suprafetei plantare se adauga o rezerva de 2 mm lateral pentru a se putea realize coaserea fetelor de brant.

Acoperisul de brant  se obtine avand ca baza conturul suprafetei plantare a calapodului. In cazul acoperirii brantului pe intreaga uprafata, in zona varfului acesta se proiecteaza cu 3÷4 mm mai putin pentru evitarea cutelor. In zonele laterale si spre calcai se mareste conturul in functie de zona.


                                       Proiectarea bombeului

Proiectarea staifului


2.2.Calculul consumului specific pentru materiale prime de baza

2.2.1 Estimarea normelor de consum la piei pe baza asezarilor

teoretice

In afara de utilizarea corespunzatoare a zonelor topografice de piele in procesul croirii trebuie acordata o mare atentie utilizarii economice ale materialelor (65-70% din costul de incaltamintei fiind determinat de costul materiilor prime).

Acest lucru trebuie sa atraga atentia asupra necesitatii reducerii consumului de material, actionandu-se in doua directii:

·       - proiectarea rationala a contururilor reperelor componente (contururi ce sa permita o asezare cat mai compacta pe suprafata materialului).

·       - utilizarea rationala a  materialului de croire care depinde de o serie de factori:

forma si dimensiunile materialelor;

raportul de marime intre repere si material;

varianta de asezare adoptata;

tehnologia de taiere;

calificarea muncitorului.

Factorii implicati in consumul de materii prime, tip de piei de fete sunt:

·       - aria neta a fiecarui reper si a restului de repere (determinta prin planimetrare(dm2)

·       - perimetrul fiecarui reper si perimetrul setului de repere in dm.

Prin elaborarea modelelor de asezare teoretica a reperelor de fete, necesare estimarii consumurilor, s-au obtinut :

·       aria paralelogramului corespunzator fiecarui reper (dm2)

·       aria paralelogramului corespunzator setului de repere (dm2)

·       factorul teoretic de asezare a reperelor (%)

Datorita configuratiei specifice si a diferentelor de marime ale reperelor componente ale fetelor articolelor de incaltaminte, la croirea lor si inregistreaza deseuri care sunt de diverse tipuri:

·       deseuri normale inregistrate la croirea reperelor de acelasi fel (ca forma) si de aceeasi marime.

·       deseuri marginale determinate de lipsa de coincindenta dintre conturul reperului si conturul foarte diferit de fete.

·       deseuri de tipar  manifestate la croirea reperelor diferite ca tip si Numar de marime;

·       deseuri prin punti manifestate ca urmare a croirii distantate a reperelor alaturate pentru asigurarea integritatii contururilor acestora si evitarea strivirii materialului sub actiunea cutitului;

·       deseuri decalate datorate diferentei de calitate  a pieilor.

Norma de consum pentru reperele unui produs se determina ca produsul dintre indicele de calitate(IC) si suma dintre aria setului(AS) si aria deseurilor totale(Adt):

NC=(AS+Adt)IC

Pentru calculul consumului de material se considera un numar de repere asezate tangent si unind puncte identice de la reperele din aceeasi pozitie se obtine un paralelogram in interiorul caruia din bucati se formeaza un numar de repere intregi.

Determinam un factor de utilizare a materialului:

f=Ar/Ap=Ar/(Ar +Adn)  unde:

Ar –aria reperului;

Ap-aria paralelogramului

·       aria setului este: As =ΣAri

Ari –aria reperelor din set

·       aria deseurilor normale: Adn=Aps-As

Aps - aria paralelogramului ce contine setul.

·       aria desurilor toatale: Adt=Adn+Adp+Adm+Adt

And - aria deseurilor normale;

Adp - aria deseurilor prin punti;

Adm - aria deseurilor marginale;

Adt -  aria deseurilor de tipar

·       aria deseurilor normale in procente: aDn=(Adp/AS)ּ100  [%]

·       aria deseurilor prin punti: Adp=(p·P)/2

·            

·       p=dimensiunea puntii;

·       P-perimetrul setului.

In procente : aDp=(Adp/AS)100 [%]

·       Aria deseurilor marginale si de tipar se calculeaza empiric astfel:

·       adm+dt=(a)·100 [%],

·      

·       a –constanta cu valori diferite pentru cele doua categorii de piele.

·            Norma de consum : NC=AS(1+aDt/100)IC

Indicele de calitate are valori diferite in functie de calitatea pieilor:

IC1=0,97; IC2=1; IC3=1,03; IC4=1,1

 

Se vor calcula normele de consum pentru reperele din piele

Reperele sunt:

·       Caputa

·       Caramb exterior

·       Caramb interior

·       Bareta

Calculul factorului de asezare pentru reperele din piele BOX FN

Calculul factorului de asezare pentru reperul caputa

Model de asezare teoretica:

Aria reperului: 6,11 [dm2]

Perimetru reper: 9,58  [dm]

Aria paralelogramului: 13,44 [dm2]

Numar de repere: 2 (la pereche)

Factorul de asezare: 91 [%]

Calculul factorului de asezare pentru reperul  caramb exterior

Model de asezare teoretica:

Aria reperului:0,99 [dm2]

Perimetru reper: 4,12 [dm]

Aria paralelogramului: 2,40 [dm2]

Numar de repere: 2 (la pereche)

Factorul de asezare: 83 [%]

Calculul factorului de asezare pentru  reperul caramb interior

Model de asezare teoretica:

Arie reper: 1,24[dm2]

Perimetru reper: 5,56[dm]

Aria paralelogramului : 3,03[dm2]

Numar de repere (in pereche): 2

Factorul de asezare: 83 [%]

Calculul factorului de asezare pentru reperul bareta

Model de asezare teoretica:

Arie reper: 0,48 [dm2]

Perimetrul :3,15 [dm]

Aria paralelogramului: 1,03 [dm2]

Numar de repere (in pereche): 2

Factorul de asezare: 94 [%]

Calculul factorului de asezare pentru reperele din mesina

Se vor calcula normele de consum pentru reperele din mesina

Reperele sunt:

  1. captuseala caputa,
  2. captuseala caramb exterior,
  3. captuseala caramb interior (anterior),
  4. captuseala caramb interior (posterior),
  5. aparatoare fermoar,
  6. acoperis de brant,

Calculul factorului de asezare pentru reperul captuseala caputa

Model de asezare teoretica:

Aria reperului:0,96  [dm2]

Perimetru reper:4,30 [dm]

Aria paralelogramului: 2,212 [dm2]

Numar de repere: 2 (la pereche)

Factorul de asezare: 87 [%]

Calculul factorului de asezare pentru reperul acoperis de brant

Model de asezare teoretica:

Aria reperului:  1,40 [dm2]

Perimetru reper: 5,49[dm]

Aria paralelogramului: 3,27 [dm2]

Numar de repere: 2 (la pereche)

Factorul de asezare: 85[%]

Calculul  factorului de asezare pentru reperul caramb exterior

Model de asezare teoretica:

Aria reperului:  2,26 [dm2]

Perimetru reper: 6,04[dm]

Aria paralelogramului: 5,39 [dm2]

Numar de repere: 2 (la pereche)

Factorul de asezare: 84[%]

Calculul  factorului de asezare pentru reperul caramb interior (anterior)

Model de asezare teoretica:

Aria reperului:  1,16 [dm2]

Perimetru reper: 4,79[dm]

Aria paralelogramului: 2,80 [dm2]

Numar de repere: 2 (la pereche)

Factorul de asezare: 83[%]

Calculul  factorului de asezare pentru reperul caramb interior (posterior)

Model de asezare teoretica:

Aria reperului:  1,19 [dm2]

Perimetru reper: 5,29[dm]

Aria paralelogramului: 2,96 [dm2]

Numar de repere: 2 (la pereche)

Factorul de asezare: 81[%]

 

Calculul  factorului de asezare pentru reperul aparatoare fermoar

Model de asezare teoretica:

Aria reperului:  0,31 [dm2]

Perimetru reper: 3,35[dm]

Aria paralelogramului: 0,72 [dm2]

Numar de repere: 2 (la pereche)

Factorul de asezare: 87[%]


Calculul Nc si U pentru piei naturale

Denumire reper

Repere/ pereche

Aria

Aria paralelogram

Perimetrul

Factor de asezare

reper

pereche

reper

pereche

reper

pereche

Caputa

2,00

6,11

12,22

6,72

13,44

9,58

19,16

91

Caramb interior

2,00

1,24

2,49

1,51

3,03

5,56

11,12

83

Caramb exterior

2,00

0,99

1,98

1,20

2,40

4,12

8,24

83

Bareta

2,00

0,48

0,97

0,51

1,03

3,15

6,3

95

TOTAL

ns

As

Aps

Ps

Medie

8,00

17,66

19,9

44,82

89

Amp

150,00

dm2

Ns

8,00

Dp

2,53



%

Dmt

2,39

%

Dn

2,24

%

DT

7,16

%

U

71,17

%

Nc

24,82

dm2/per

Ic

0,97

1,00

1,03

1,1

U

69,01

71,17

73,30

78,28

Nc

24,07

24,82

25,56

27,30

Calculul Nc si U pentru mesina

Denumire reper

rep in per

Aria

Aria paralelogram

Perimetrul

Factor de asezare

1reper

in pereche

1reper

in pereche

1reper

in pereche

Captuseala  caputa

2,00

0,96

1,92

1,10

2,21

4,30

8,60

87

Captuseala caramb exterior

2,00

2,26

4,53

2,69

5,39

6,04

12,08

84

Captuseala caramb interior (anterior)

2,00

1,16

2,32

1,40

2,80

4,79

9,58

83

Captuseala caramb interior (posterior)

2,00

1,19

2,39

1,48

2,96

5,29

10,58

81

Aparatoare fermoar

2,00

0,31

0,63

0,36

0,72

3,35

6,70

87

Acoperis de brant

TOTAL

ns

As

Aps

Ps

Medie     

10

11,79

14,08

47,54

84

Amp

80,00

dm2

Ns

10,00

Dp

4,03

%

Dmt

1,60

%

Dn

2,29

%

DT

7,92

%

U

59,81

%

Nc

19,71

dm2/per

Ic

0,97

1,00

1,03

1,1

U

58,02

59,81

61,60

65,79

Nc

19,11

19,71

20,30

21,68


2.2.2 Estimarea normelor de consum la inlocuitorii de piele

Inlocuitorii de piele se livreaza sub forma de:

- metraj daca sunt flexibile de tip tesaturi, piei sintetice

- placi cand sunt rigizi de tip: fibrotex, carton, talpa din fibre de piele, placi de cauciuc.

Aceste materiale se caracterizeaza prin uniformitate de proprietati: (dimensiuni,  grosime, aspect) si lipsa defectelor.

Pentru determinarea consumului de materiale inlocuitoare de piele se efectueaza asezari practice ale reperelor in vederea stabilirii numarului de repere ce pot fi croite pe latimea, respectiv lungimea materialului.

Si pentru aceste materiale, in realizarea variantelor de asezare practica, se va respecta regula de baza a croirii care spune ca: directia de maxima solicitare a reperului sa corespunda cu directia de minima deformare a materialului (urzeala tesaturii sau lungimea materialelor sub forma de placi).

Dupa determinarea numarului de repere sau a numarului gruparilor de repere (dupa caz) ce se pot obtine pe fiecare dintre cele doua directii ale materialului (lungime si latime) se trece la calcularea normelor de consum luand in consinderare dimensiunile materialului pentru care s-a facut asezarea si numarul de repere (stabilit prin calcul )pe fiecare directie in parte.

Calculul se face reper cu reper, pe categorii de materiale iar relatiile de calcul sunt urmatoarele:

                        ,  rest ΔL2

, rest ΔB2

nL - Numar de repere asezate in lungime;

nB - Numar de repere asezate pe latime;

L, B - lungimea, latimea materialului (mm);

ΔL1, ΔB1 - deseu marginal la inceputul croirii, egal pe cele doua directii (5 mm);

L, b - lungimea, latimea reperului (mm);

Δl, Δb - intrepatrunderea sau distanta reperelor pe lungime si latime (mm);

ΔL2, ΔB2 - deseuri marginale pe directia lungimilor si latimii, la terminarea croirii

ΔL2, ΔB2 < l, b

Daca sunt prea mari se pot modifica dimensiunile astfel incat Loptim =L-50ּn (mm)

Norma de consum pe pereche se determina inmultind norma de consum pentru un reper cu numarul reperelor similare in pereche cu relatia :

N’c=NcּnS [dm2/per];

, [dm2/per];

B max=B + toleranta admisa

Inlocuitorii sub forma de placi se livreaza in mai multe dimensiuni. Pentru acestia norma de consum pe reper se calculeaza astfel:

, [dm2/reper];                                                                  

Model de asezare practica pentru  reperul bombeu

Varianta fara decalaj

Varianta cu decalaj

Model de asezare practica pentru  staif

Varianta fara decalaj

Varianta cu decalaj

 

Calculul Nc la inlocuitori de piele pentru reperul bombeu

Calculul Nc la inlocuitori de piele fara decalaj

L

mm

B

mm

lgrup

mm

bgrup

mm

interp L

mm

interp B

mm

2000,00

750,00

116,27

49,77

-2,00

-5,00

 

 

 

numitor(L)

2,00

 

rezultat (L)

1203

 

nlgrup

12

DL2

116,00

numitor(B)

50,00

rezultat (B)

651

 

nbgrup

650

Nc

1,9230

dm2/reper

Calculul Nc la inlocuitori de piele cu decalaj

L

mm

B

mm

lgrup

mm

bgrup

mm

interp L

mm

interp B

mm

1500,00

750,00

116,77

52,83

-5,00

-4,30

 

 

 

 

 

 

 

 

numitor(L)

164,00

 

 

 

 

 

rezultat (L)

1199

nlgrup

1150

DL2

14,00

numitor(B)

38,00

rezultat (B)

1386

nbgrup

1350

Nc

0,7248

dm2/reper

Calculul Nc la inlocuitori de piele pentru reperul staif rigid

Calculul Nc la inlocuitori de piele fǎrǎ decalaj

L

B

lgrup

bgrup

interp L

interp B

mm

mm

mm

mm

mm

mm

2000,00

1670,00

230,76

0,5945

-2,00

2,00

numitor(L)

246,00

rezultat (L)

767,39

nlgrup

750

DL2

25,00

numitor(B)

97,00

rezultat (B)

1153,54

nbgrup

1100

Nc

1,1818

dm2/reper

Calculul Nc la inlocuitori de piele cu decalaj

L

B

lgrup

bgrup

interp L

interp B

mm

mm

mm

mm

mm

mm

2000,00

1670,00

230,76

59,45

-76,00

2,00

numitor(L)

172,00

rezultat (L)

767

nlgrup

750

DL2

27,00

numitor(B)

97,00

rezultat (B)

2700

nbgrup

2700

Nc

1,6493

dm2/reper

2.3 Calculul consumului specific pentru materialele auxiliare

2.3.1.Normarea consumului de ata

Pentru calculul consumului de ata se porneste de la precizarea tipului cusaturii de imbinare a reperelor si a lungimii acestora, cunoscand ca exista relatia de calcul care permite determinarea lungimii de ata consemnate pentru efectuarea unui cm de cusatura.

Astfel pentru cusaturile utilizate frecvent la imbinarea reperelor de fete si captuseli se folosesc relatiile :

·       cusatura simpla cu 2 ate:

·      

·       cusatura zig-zag

Unde :

l = lungimea atei pentru 1 cm cusatura (cm)

n = desimea cusaturii (pasi/cm)

δi = grosimile materialelor ce se imbina (cm)

a = amplitudinea cusaturii

η = coeficient depedent de elasticitatea atei si a materii care se imbina prin coasere (0,85-0,95)

Pe reperele superioare ca pozitii in imbinari, copiate pe plansele de proiectare la scara 1:1, se reprezinta cusaturile de imbinare, se masoara lungimea lor, iar apoi se determina necesarul de ata pentru efectuarea tuturor imbinarilor prin coasere cu ata de aceleasi caracteristici:

NCi = lּLּnS(cm ata /cusatura)

l = lungimea atei necesara pe 1 cm de cusatura (cm)

Li = lungimea cusaturii “i”[cm]

nS = numarul de cusaturi “i”similare in pereche

La valoarea totala obtinuta se adauga un surplus de 10% pentru pierderile tehnologice

La modelul prezentat s-au folosit urmatoarele tipuri de ata

In urma efectuarii probelor practice asupra produsului s-a stabilit urmatorul consum de ata:

- ata pentru imbinarea reperelor  de fete 39.68 dm/pereche Nm 30

- ata pentru imbinarea reperelor  de cǎptuseli  24 dm/pereche Nm 40 

2.3.2.Normarea consumului de adezivi

Necesarul de adezivi se stabileste pentru toate tipurile de imbinari prin lipire, fie ele definitive sau provizorii dupa cum urmeaza:

lipire pe toata suprafata (talpa);

lipire discontinua, cu depunerea adezivului in benzi egal distantate sau in puncte (acoperis de brant)

lipire cu depunerea adezivului in banda de latime constanta (indoirea marginilor, rezerva de tragere a fetelor)

Factorii care  influenteaza consumul de adezivi: tipul adezivului, concentratia sa, natura solventului, volatilitatea si densitatea acestuia, grosimea peliculei, aria suprafetei pe care se face depunerea adezivului.

Norma de consum a adezivului va fi reprezentata de masa substantei uscate insemnata cu masa solventului, cantitate la care se va adauga un surplus de (5-10)% pentru acoperirea pierderilor tehnologice.

In calcule se vor folosi urmatoarele relatii:

MSU -masa substantei uscate;(g);

N’C = NcּnS

NC = 1,1ּ(MSU+Msolv) [g/reper]

ρ SU = VSUּQSU  [g/reper]

Msol - masa solventului, (g)

VSU - volumul substantei uscate, (cm3)

ρ SU- masa specifica a substantei uscate, (g/cm3);

A -  aria suprafetei reperului, pe care se face ungerea cu adeziv,(cm2)

δp - grosimea peliculei uscate,(cm)

nS-  Numarul de repere simulare in pereche.

Msolv=Vsolv·ρSolv;

; [cm3]

M’solv=MSolv·ns; [g/per]

Vsolv- volumul solventului,[cm3];

ρ- densitatea solventului [g/cm3];

C- concentratia adezivului, [%];

 Valori concrete:

1) Masa specifica “QSU” pentru:

·            - solutie cauciuc natural = 1,3g/cm3

·            - solutie cauciuc sintetic policloroprenic = 1,5g/cm3

·            - latex, aracet = 1,1 g/cm3

·            - solutie nitroceluloza = 2,2g/cm3

2)Grosimea peliculei, δp pentru:

·       - lipire de rezistenta = 0,15 mm

·       - lipire provizorie = 0,10 mm

3)concentratia adezivului,C pentru:

·       - solutie cauciuc natural = (11-12)%

·       - solutie cauciuc sintetic = (20-22)%

·       - latex, aracet = (50-60)%

·       - solutie nitroceluloza = 20%

4)densitatea solventului, ρsolv pentru:

·            benzina = 0,879 g/cm3

·            benzina + acetat etil +tolent (2/1/3) = 0,87 g/cm3

·            acetona = 0,79 g/cm3

·            toluen = 0,866 g/cm3

Calculul se efectueaza pentru fiecare reper apoi pentru pereche, cunoscand numarul reperelor similare in pereche, ns

In urma efectuarii probelor practice asupra produsului s-a stabilit urmatorul consum de adezivi.

·       -  pentru cusut 0,06 kg/pereche pentru imbinari provizorii Ax1542

·       - termociment MACROMELT SR2030 0,0015 kg/pereche pentru imbinari definitive pentru TTF:

pALMAPUR 2302 L      12 g/pereche-uns I

PALMAPUR 2302 L      7,5 g/pereche-uns II

PALMARAPID 1904      22g/pereche (policloroprenic)

NEOGRIP 865                   5g/pereche lipit acoperis de brant

Halogen 11                  0,0039 L/pereche - agent de structurare

termoplast 19FN      8 g/pereche - tras varf

   

                                                                         

3. Elaborarea procesului tehnologic de fabricatie a articolului de incaltaminte proiectat si calcularea normei de timp si normei de productie.

3.1 Consideratii generale

Realizarea unui produs de incaltaminte presupune separarea procesului tehnologic in urmatoarele etape: obtinerea reperelor componente (flexibile si rigide), prelucrarea reperelor, formarea spatiala-structurarea respectiv imbinarea ansamblului superior cu ansamblul inferior, finisarea, C.T.C., ambalare.

            Fiecare etapa se desfasoara in diferite ateliere specifice.

            In atelierele de debitare repere flexibile si rigide se vor vor prevede operatii de stantare si croire a tuturor reperelor din componenta articolelor,de marcare, control, alcatuirea comisioanelor. Ansamblul superior va fi realizat prin procese in care succesiunea operatiilor de prelucrare-asamblare va fi impusa de modelul fetelor si de tipul captuselilor. Reperele rigide si subansamblele componente ale ansamblului inferior vor fi prelucrate si structurate prin procese tehnologice in cadrul carora succesiunea operatiilor si felul acestora vor fi impuse de natura materialelor, tipul prelucrarii si de varianta de asamblare. Formarea spatiala, talpuirea, aplicarea tocului si finisarea produselor vor avea un process tehnologic impus si de sistemul de confectie (IL) si de natura materialelor pentru talpa, factor ce va diferentia segmentul de finisare.

            In atelierele de fabricatie a incaltamintei productia se desfasoara in flux continuu. Pentru asigurarea continuitatii activitatii de productie in fiecare atelier de productie se vor prezenta operatii de alimentare a a locurilor de munca cu materii prime, repere, semifabricate, operatii de control si de transport a reperelor in depozitele inermediare sau in final de transport al productiei in depozitul cental de produse finite, pentru expediere la beneficiar. Deplasarea reperelor in atelierele de productie si intre acestea se face pe caruciuare. Tot sub aceasta forma se transporta si produsele finite. 

3.2 Stabilirea normelor de timp si de productie

Pentru stabilirea numarului de locuri de munca manuale si mecanice si al necesarului de muncitori care le desvesc in vederea realizarii volumului de produse impus prin tema proiectului.

 

 

; Norma de timp reprezinta timpul atribuit unui executant pentru executarea unei unitati de produs in conditiile tehnico-organizatorice precizate ale locului de munca in cadrul operatiei respective. Se exprima min/per si se compune din:

Nt=Tpi + Top + Tdl + Tir

Tpi – timp de pregatire - incheiere

Top – timp operativ

Tdl – timp deservire loc de munca

Tir -  timp intrerupere

Top= ta+tb

Tdl=tdo+tdt

tb:timp de baza;

ta:timp ajutor;

Tip  =ton+tto

ton: timp de odihna

tto: timp de intreruperi conditionate tehnologic

3.3.Elaborarea procesului tehnologic pe ateliere

Modul de calculare a Nt si Nc la operatiile de decupare, pentru stabilirea

necesarului de forta de munca si utilaje.

Repere flexibile (fete si captiseli)

Top: timp operativ, in care executantul efectueaza sau supravegheaza lucrarile necesare pentru transformarea cantitativa si calitativa a obiectului muncii,efectuand si actiuni ajutatoare cu componentele sale:

tb: executarea efectiva sau supravegherea lucrarilor pentru modificarea obiectului muncii,difera de tipul stantei si se compune din:

tb1: deplasarea spatiului rabatabil sau a podului si stantarea repereului;

tb2: deplasarea spatiului rabatabil dupa stantare

tb3: pentru executarea unei stantari suplimentare (S>1,5 dm2)

tb4: taierea colturilor  (puntilor) dupa stantare.

ta: timp ajutator efectuarii manuirilor necesare;

ta1: asezarea materialelor pe butuc si reasezarea;

ta2: dependent de suprafata reperului (s/dm2);

ta3: numararea si asezarea reperelor pe comisioane

ta4: legarea reperelor in comisioane.

Tdl,Tir, Tpi se stabilesc in functie de Top, suma lor fiind egala cu 0,24·Top, deci NT devine:

NT=1,24·Top [min om/per]

Np=Tm/NT [per/8h om]

            Se calculeaza necesarul de stante  nc=Qf·nf/Np si se rotunjeste la un numar intreg.

Repere rigide

            Se va proceda in mod asemanator considerand pentru tb (doar tb1 lipseste): tb1+tb2+tb3, iar pentru ta se adopta valori normate pentru ta2 diferentiindu-se pe categorii de materiale rigide si numarul de straturi. 

Stabilirea Normei de timp si Normei de productie la operatia de coasere

            NT=Top+Tpi+Tdl+Tir

Top: alcatuit din: timp de baza tb=tb1+tb2

tb1: necesar pentru coaserea portiunilor drepte 

tb2: necesar pentru coaserea portiunilor cu contururi curbe

tb1=ldi·tdi 

ld: lungimea cusaturii drepte[cm]

td: timp necesar realizarii unui cm de cusatura [s/cm]

tb2=R·φ

R: raza de curbura

φ: unghiul la centru [rad]

Pentru calcularea tb se porneste de la fragmentarea fiecarei cusaturi in portiuni drepte si curbe in vederea determinarii prin masurare a lungimii acestora. Dupa aceea pentru fiecare caz concret ce corespunde traseelor cusaturii se extrag din normative valori pentru td si tc.

               ta : timp ajutator se refera la timpul consumat pentru efectuarea diferitelor manuiri necesare executarii operatiei de imbinare prin coasere, se stabileste consultand normative de timp si va reprezenta o suma de componente. Dupa determinarea lui tb si ta se afla Top.

            Tpi+Tdl+Tir=K·Top

K=0,154 la masina de cusut cu masa plana

K=0,170 la masina de cusut coloana cu un ac

K=0,200 la masina de cusut cu 2 ace

Nt=(1+K)Top 

Np=Tm/Top => Nc=Qf/Np

Nc se rotunjeste la valoare intreaga na.

Stabilirea normei de timp si normei de productie la operatia de prelucrare-structurare a ansamblului superior

           

Alaturi de operatia asamblare prin coasere, se executa si diferite operatii manuale de prelucrare si prelucrari mecanice (insemnari, egalizari, subtieri, indoiri de margini, montari depuneri de adezivi, perforari finisari).

Np=Tm/Nt[per/8h om]

Operatiile manuale prin asimilare cu alte articole de acelasi destinatie confectionate din aceleasi materiale la care sunt stabilite Nt si Np. Se va adopta o valoare intreaga pentru Np, iar apoi se va calcula Nt.

            Operatiile mecanice; pot pot utilize aceleasi relatii sau se pot asimila cu operatii

mecanice de de acelasi tip care se executa la confectionarea acelorasi articole de referinta considerate.

Se vor stabili Nt si Np pentru prelucrarea reperelor. Pe baza acestora se va calcula necesarul de utilaje si de forta de munca.     

Stabilirea Normei de timp si normei de productie la operatiile din cadrul atelierului de formare spatiala structurare-finisare

  • Pentru operatiile de formare spatiala;
  • Pentru operatiile de talpuire-finisare;
  • Pentru talpuirea propriu-zisa;

Pentru calcularea Nt se procedeaza astfel

-        se stabileste in functie de acesti factori (STAS)

                        NT=(1+Tdl/100)(1+Ton/100)

                        Tdl, Ton: componente ale NT [%]

                        Tdl =Tdl/[Tm-(Tdl+Ton)]·100 [%]

                        Ton=Ton/(tm-Ton)·100 [%]

            Inlocuind in relatie NT valorile obtinute prin calcul se va stabili NT in [min/per]. Se va calcula NP, nc si na.

Elaborarea procesului tehnologic in atelierul 1

“Debitarea reperelor flexibile”

101. Lansarea materiei prime flexibile

Materialele sunt:

            - piele BOX FN;

            -mesina.



Modul de executie al operatiei: manual

Utilajul folosit: carucior cu dimensiunile : 900×400×1500 mm

Norma de timp: NT=0.32 [min*om/pereche]

Norma de productie: NP=1500 [per/8h*om]

102.Croit fete box

Reperele sunt:

  1. cǎputǎ
  2. caramb exterior
  3. caramb interior
  4. bareta

       Modul de executie al operatiei: mecanic

Utilajul folosit este: stanta electrohidrauluica

cu brat rabatabil ATOM,

 cu dimensiunile de: [900×960×1427] [mm]

Puterea motorului de: 4,4 [kw]

Greutateade: 1000 kg

Norma de timp: 2,981 [min*om/pereche]

Norma de productie: 161,01 [per/8h*om]

103. Croit captuseala mesina

Reperele sunt:

1.Captuseala caputa, 2. Captuseala carambului exterior, 3. Captuseala carambului interior (anterior), 4. Captuseala carambului interior (posterior),  5. Aparatoare fermoar,                 6. Acoperis de brant

Modul de executie al operatiei: mecanic

Utilajul folosit este: stanta electrohidraulica

cu brat rabatabil ATOM,

Dimensiunile 900×960× 1427 mm]

Puterea motorului 4,4 [kW], Greutate 1000 kg

Norma de timp: NT=0,316 [min*om/pereche]

Norma de productie: NP=1518 [per/8h*om]

                                                                    

104. Egalizat piese fete

Egalizare pe toata suprafata

Egalizarea se face pentru a aduce toate piesele la aceiasi grosime. Pielea are variatie de grosime pe suprafata ei. Pentru acest model egalizarea se face la 1÷1,1[mm]

Modul de executie al operatiei: mecanic

Utilajul folosit este: masina de egalizat repere flexibile, SVIT 06155P2

Puterea motorului de 3[kW]

Dimensiunile 1500X850X1350[mm]

Viteza de avansare a materialului 6 - 25.5 m/min

Greutate 700 kg

Norma de timp: NT=0.8 [min*om/pereche]

Norma de productie: NP=600 [per/min*om]

105. Stampilare acoperis de brant

Modul de executie al operatiei: mecanic

Utilajul folosit este: masina de stampilat cu tus,

 captuseala exterioara din mesina,

SVIT 06128/P2 cu dimensiunile [980X650X][mm]

si puterea motorului de 0,18[kW]

Norma de timp: NT=0.32 [min*om/pereche]

Norma de productie: NP=1500 [per/8h*om]

106. stampilarea numarului de imperechere

Modul de executie al operatiei: mecanic

Utilajul folosit este: masina de stampilat cu tus, captuseala exterioara  SVIT 06128/P2 cu dimensiunile [980X650X][mm] si puterea motorului de 0,18[kW]

Norma de timp: NT=1.68 [min*om/pereche]

Norma de productie: NP=268 [per/8h*om]

107. Control, legat, format program, pus pe carut si transportat

Modul de executie al operatiei: manual

Utilajul folosit: carucior cu dimensiunile [800X1000][mm]

Norma de timp: NT=0.96 [min*om/pereche]

Norma de productie: NP=500 [per/8h*om]

‘‘Debitarea reperelor rigide’’

108.  Lansarea materiei prime rigide

Modul de executie al operatiei: manual                                                 

Utilajul folosit: carucior cu dimensiunile : 900×400×1500 mm

Norma de timp: NT=0.42 [min*om/pereche]

Norma de productie: NP=1200 [per/8h*om]

109. Stantat intaritura de brant

Modul de executie al operatiei: mecanic

Utilajul folosit: Stanta hidraulica cu pod Atom     

Dimensiunile 1600×1300×2000

Puterea motorului de 6,7 kW

Greutate 1700 kg

Norma de timp: NT=0.4 [min*om/pereche]

Norma de productie: NP=1200 [per/min*om]

110. Stantat brant

Modul de executie al operatiei: mecanic

Utilajul folosit: Stanta hidraulica cu pod Atom     

Dimensiunile 1600×1300×2000

Puterea motorului de 6,7 kW

Greutate 1700 kg

Norma de timp: NT=0.4 [min*om/pereche]

Norma de productie: NP=1200 [per/min*om]

111. Stantat bombeu

Modul de executie al operatiei: mecanic

Utilajul folosit: Stanta hidraulica cu pod Atom     

Dimensiunile 1600×1300×2000

Puterea motorului de 6,7 kW

Greutate 1700 kg

Norma de timp: NT=0.5 [min*om/pereche]

Norma de productie: NP=1000 [per/min*om]

112.Stampilat repere

Modul de executie al operatiei: mecanic   

             

Utilajul folosit: masina de marcat repere rigide, dimensiunile 700×700×1800

Puterea motorului de 3 kW, greutate 170 kg

Norma de timp: NT=1.5 [min*om/pereche]

Norma de productie: NP=325 [per/min*om]

113. Subtiat intaritura de brant

Modul de executie al operatiei: mecanic        

Utilajul folosit: masina de subtiat repere rigide, dimensiunile 600×800×1200

Puterea motorului de 2,7 kW, greutate 120 kg

Norma de timp: NT=1.15 [min*om/pereche]

Norma de productie: NP=625 [per/min*om

114. Uns si montat intaritura pe brant

Modul de executie al operatiei: manual

Utilajul folosit: masa de lucru cu dimensiunile [600X800][mm]

Norma de timp: NT=0,9 [min*om/pereche]

Norma de productie: NP=780 [per/8h*om]

115. Preformat  brant

Modul de executie al operatiei: mecanic   

Utilajul folosit: masina de preformat brant, dimensiunile 600×1800×1700

Puterea motorului de 4 kW, greutate 700 kg

Norma de timp: NT=1,2 [min*om/pereche]

Norma de productie: NP=530 [per/8h*om]

116. Slefuit marginea interioara brant

Modul de executie al operatiei: mecanic   

Utilajul folosit: masina de marcat repere rigide

Dimensiunile 700×700×1800 , puterea motorului de 3 kW, greutate 170 kg

Norma de timp: NT=1,2 [min*om/pereche]

Norma de productie: NP=850 [per/8h*om]

117. Subtiat bombeu

Modul de executie al operatiei: mecanic  

Utilajul folosit: masina de subtiat bombeu

Norma de timp: NT=1,9 [min*om/pereche]

Norma de productie: NP=950 [per/8h*om]

118. stampilarea numarului de imperechere

Modul de executie al operatiei: mecanic

Utilajul folosit este: masina de stampilat cu tus, captuseala exterioara  SVIT 06128/P2 cu dimensiunile [980X650X][mm] si puterea motorului de 0,18[kW]

Norma de timp: NT=1.68 [min*om/pereche]

Norma de productie: NP=268 [per/8h*om]

119. Control, legat, format program, pus pe carut si transportat

Modul de executie al operatiei: manual

Utilajul folosit: carucior cu dimensiunile [800X1000][mm]

Norma de timp: NT=0.96 [min*om/pereche]

Norma de productie: NP=500 [per/8h*om]

Elaborarea procesului de fabricatie in atelierul 2 “Asamblare repere flexibile”

201. Lansare repere fete si captuseli

Modul de executie al operatiei: manual

Utilajul folosit: carucior cu dimensiunile [800X1000][mm]

Norma de timp: NT=0.96 [min*om/pereche]

Norma de productie: NP=500 [per/8h*om]

202.Cusut captuseala caputa si captuseala carambi pe banda

Modul de executie al operatiei: mecanic

Utilajul folosit: masina de cusut simpla PFAFF 141-5A; cu dimensiunile:[710×450] [mm]

Puterea motorului de: 0,245[kw]

Norma de timp: 1,06[min*om/pereche]

Norma de productie: 516 [per/8h*om]

203. Incheiat carambi la spate  

                                

Modul de executie al operatiei: mecanic

Utilajul folosit: masina de cusut simpla PFAFF 141-5A; cu dimensiunile:[710×450] [mm]

Puterea motorului de: 0,245[kw]

Norma de timp: 1,02[min*om/pereche]

Norma de productie: 815[per/8h*om]

204. Subtiat marginile reperelor pentru imbinari

Modul de executie al operatiei: mecanic

Utilajul folosit: masina de subtiat repere flexibile 

dimensiunile  600×800×1100[mm] si

puterea motorului de 2,8 [kw]

Norma de timp: 1,5 [min*om/pereche]

Norma de productie: 260 [per/8h*om]    

205. Preformat caputa si aplicat panza

Modul de executie al operatiei: mecanic

Utilajul folosit: masina de preformat spatial

Norma de timp: NT=1.4 [min*om/pereche]

Norma de productie: NP=342 [per/8h*om]

206. insemnat fete

Modul de executie al operatiei: manual

Utilajul folosit: masa de lucru cu dimensiunile [600X800][mm]

Norma de timp: NT=1 [min*om/pereche]

Norma de productie: NP=700 [per/8h*om]

207. Indoit margini superioare la caputa si carambi

Modul de executie al operatiei: mecanic

Utilajul folosit: masina de indoit

Norma de timp: NT=0,66 [min*om/pereche]

Norma de productie: NP=627 [per/8h*om]

208. Indoit margini bareta

  

Modul de executie al operatiei: mecanic

Utilajul folosit: masina de indoit

Norma de timp: NT=0,66 [min*om/pereche]

Norma de productie: NP=700 [per/8h*om]

209. Montat accesoriu pe bareta

Modul de executie: manual

Utilajul folosit: masa de lucru cu dimensiunile de [800×600] [mm]

Norma de timp: 0,98 [min*om/pereche]

Norma de productie: 467 [per/8h*om]

210. Cusut caputa cu carambul exterior

   

Modul de executie al operatiei: mecanic

Utilajul folosit: masina de cusut simpla  PFAFF 141-5A; Dimensiunile [710X450] [mm]

Norma de timp: NT=1.1 [min*om/pereche]

Norma de productie: NP=536 [per/8h*om]

211. Netezit cusatura si aplicat banda gumata

Modul de executie al operatiei: mecanic

Utilajul folosit: masina de netezit

Norma de timp: NT=1,1 [min*om/pereche]

Norma de productie: NP=500 [per/8h*om]

212. Rascusut caputa pe carambul exterior

Modul de executie al operatiei: mecanic

Utilajul folosit: masina de cusut simpla PFAFF 141-5A; cu dimensiunile:[710×450] [mm]

Puterea motorului de: 0,245[kw]

Norma de timp: 1,02[min*om/pereche]

Norma de productie: 815[per/8h*om]

213. Cusut carambul exterior cu caramul interior

             

Modul de executie al operatiei: mecanic

Utilajul folosit: masina de cusut simpla PFAFF 141-5A; cu dimensiunile:[710×450] [mm]

Puterea motorului de: 0,245[kw]

Norma de timp: 1,06[min*om/pereche]

Norma de productie: 516 [per/8h*om]

214.Netezit cusatura carambi la spate si aplicat banda gumata

Modul de executie al operatiei: mecanic

Utilajul folosit: masina de netezit

Norma de timp: NT=0.96 [min*om/pereche]

Norma de productie: NP=500 [per/8h*om]

215. Montat fermoar si clapa pe caramb si caputa

Modul de executie al operatiei: manual

Utilajul folosit: masa de lucru; dimensiunile [800×600] [mm]

Norma de timp: NT=0,7 [min*om/pereche]

Norma de productie: NP=685 [per/8h*om]

216. Cusut caputa pe carambul interior la 2 ace

Modul de executie al operatiei: mecanic

Utilajul folosit: masina de cusut simpa ; Dimensiunile [710X450] [mm]

Norma de timp: NT=1,19 [min*om/pereche]

Norma de productie: NP=401 [per/8h*om]

217. Cusut fermoar  si clapa pe caramb si caputa

Modul de executie al operatiei: mecanic

Utilajul folosit: masina de cusut cu coloana cu un ac PFAFF 191-5A; cu dimensiunile [710×450] [mm] si puterea motorului de 0,7 kw

Norma de timp: NT=2,43 [min*om/pereche]

Norma de productie: NP=197 [per/8h*om]

218.Montat bareta pe fete la partea superioera

Modul de executie al operatiei: manual

Utilajul folosit: masa de lucru cu dimensiunile [600X800][mm]

Norma de timp: NT=0,9 [min*om/pereche]

Norma de productie: NP=469 [per/8h*om]

219. Captusit fete

Modul de executie al operatiei: manual

Utilajul folosit: masa de lucru cu dimensiunile [600X800][mm]

Norma de timp: NT=1,9 [min*om/pereche]

Norma de productie: NP=320 [per/8h*om]

220. Cusut imprejur carambi si fermoar

Modul de executie al operatiei: mecanic

Utilajul folosit: masina de cusut simpla PFAFF 141-5A; cu dimensiunile:[710×450] [mm]

Puterea motorului de: 0,245[kw]

Norma de timp: 1,02[min*om/pereche]

Norma de productie: 815[per/8h*om]


221. Taiat surplus captuseala

Modul de executie al operatiei: mecanic

Utilajul folosit: masina de taiat surplus captuseala                

Norma de timp: NT=1.4 [min*om/pereche]

Norma de productie: NP=342 [per/8h*om]

222. Aplicat bombeu

Modul de executie al operatiei: mecanic

Utilajul folosit: masina de aplicat bombeu termoadeziv: BIMA B-360; cu dimensiunile [320X400] [mm] si puterea motorului 2[kW]

Norma de timp: NT=0.8 [min*om/pereche]

Norma de productie: NP=600 [per/8h*om]

223. Montat staif

Modul de executie al operatiei: manual

Utilajul folosit: masa de lucru cu dimensiunile [600X800][mm]

Norma de timp: NT=1.3 [min*om/pereche]

Norma de productie: NP=369 [per/8h*om]

224. Preformat semifabricatul in zona de staif

Modul de executie al operatiei: mecanic

Utilajul folosit: masina de preformat staiful SVIT05062/P3;

Dimensiunile 1390X710X1852 [mm]

Puterea motorului 1,62[kW]

Productivitate maxim 140 perechi/ora

Greutate: 455kg

Norma de timp: NT=1.5 [min*om/pereche]

Norma de productie: NP=320 [per/8h*om]

225. Cusut fete cu rezerva pe zona rezervei de tragere

Modul de executie al operatiei: mecanic

Utilajul folosit: masina de cusut simpla cu coloana PFAFF 191-45; cu dimensiunile [710X450] [mm] si puterea motorului 0,245[kW]

Norma de timp: NT=1.4 [min*om/pereche]

Norma de productie: NP=342 [per/8h*om]

226. Tras ate, ars capete de atǎ si curatat

Modul de executie al operatiei: manual

Utilajul folosit: masa de lucru cu dimensiunile [600X800][mm]

Norma de timp: NT=1,57 [min*om/pereche]

Norma de productie: NP=191 [per/8h*om

227. Control, transport comisioane in depozitul de regrupare

Modul de executie al operatiei: manual

Utilajul folosit: masa de lucru cu dimensiunile [600X800][mm] si carucior cu dimensiunile [800X1000][mm]

Norma de timp: NT=1.5 [min*om/pereche]

Norma de productie: NP=320 [per/8h*om]

Elaborarea procesului de fabricatie in atelierul 3 “Formare, structurare spatiala, finisare”

301. Lansat fete, branturi si calapoade

Modul de executie al operatiei: manual

Utilajul folosit: carucior cu dimensiunile [800X1000][mm]

Norma de timp: NT=0.685 [min*om/pereche]

Norma de productie: NP=700 [per/8h*om]

302. Fixat brantul pe calapod 

Modul de executie al operatiei: mecanic

Utilajul folosit: masina de fixat brantul pe calapod SVIT 02015/P6 cu dimensiunile [745X960][mm] si puterea motorului de 0.37 [kW]

Norma de timp: NT=1,37 [min*om/pereche]

Norma de productie: NP=350 [per/8h*om]

SINCRON 4PX detailSINCRON 4PX303. Tras varf

Modul de executie al operatiei: mecanic

Utilajul folosit: masina de tras varf  cu termociment

Molina &Bianchi Sincron 4PX;

Dimensiuni :[1600X1150X1850] [mm]

Puterea motorului de 1.4 kw+0.4 [kW]

Presiune min/max 400÷1000 kPa (4÷10 bar)

Cicli/ora 500  max, poluare sonora 80 dB - 130 dB.

Greutate 951 kg.

Norma de timp: NT=1,37 [min*om/pereche]

Norma de productie: NP=350 [per/8h*om]

304. Tras rezerva in zona de calcai

Utilajul folosit: masina de tras rezerva in zona de calcai  SVIT 02161/P1;

Dimensiunile 860X625X1485 [mm]

Puterea motorului de 2.2[kW]

Presiunea  0,4 – 0,6 Mpa

Greutate: 220 Kg

Productivitate 75 – 100 perechi/ora

Norma de timp: NT=0.685 [min*om/pereche]

Norma de productie: NP=700 [per/8h*om]

305. Tras in parti

Modul de executie: mecanic

Utilajul folosit: masina  de tras calcai si in parti SVIT 02236 P2

Puterea motorului 2kw

Norma de timp: NT=0.54 [min*om/pereche]

Norma de productie: NP=800 [per/8h*om]

306. Aplicat ceara abraziva

Modul de executie al operatiei: manual

Utilajul folosit: masina de periat SVIT 043132; cu dimensiunile[895X960][mm

Norma de timp: NT=0.685 [min*om/pereche]

Norma de productie: NP=700 [per/8h*om]

307. Scamosat rezerva la fete, deprafare

Modul de executie: mecanic

Utilajul folosit: masina de scamosat si  periat SVIT 043132; cu

dimensiunile[895X960][mm]

Norma de timp: NT=0.685 [min*om/pereche]

Norma de productie: NP=700 [per/8h*om]

308. Uns I

Modul de executie al operatiei: manual

Utilajul folosit: masa de lucru cu dimensiunile [600X800][mm]

Norma de timp: NT=1.6 [min*om/pereche]

Norma de productie: NP=300 [per/8h*om]

309. Uns II + fixat glencul

Modul de executie al operatiei: manual

Utilajul folosit: masa de lucru cu dimensiunile [600X800][mm]

Norma de timp: NT=2 [min*om/pereche]

Norma de productie: NP=240 [per/8h*om

310. Reactivare, fixat talpa

Modul de executie al operatiei: mecanic

   

 Utilajul folosit: tunel de activare cu infra rosu si masina de presat pneumatica Funk

Norma de timp: NT=2.055 [min*om/pereche]

Norma de productie: NP=236 [per/8h*om]

311. Scos calapod

Modul de executie al operatiei: manual

Utilajul folosit: carucior cu dimensiunile [800X1000][mm]

Norma de timp: NT=0.68 [min*om/pereche]

Norma de productie: NP=700 [per/8h*om]

312.Retusat incaltaminte

Modul de executie al operatiei: manual

Utilajul folosit: masa de lucru cu dimensiunile [600X800][mm]

Norma de timp: NT=0.685 [min*om/pereche]

Norma de productie: NP=700 [per/8h*om]

313. Aplicat crema

Modul de executie al operatiei: manual

Utilajul folosit: masa de lucru cu dimensiunile [600X800][mm]

Norma de timp: NT = 0.68[min*om/pereche]

Norma de productie: NP=700 [per/8h*om]

314. Aplicat ceara de luciu

Utilajul folosit: masina de periat SVIT 043132; cu dimensiunile[895X960][mm

Norma de timp: NT=0.685 [min*om/pereche]

Norma de productie: NP=700 [per/8h*om]

315. CTC Final

Modul de executie al operatiei: manual

Utilajul folosit: masa de lucru cu dimensiunile [600X800][mm]

Norma de timp: NT=0.685 [min*om/pereche]

Norma de productie: NP=700 [per/8h*om]

316. Format cutii si capace, pus etichete si ambalat individual

Modul de executie al operatiei: manual

Utilajul folosit: carucior cu dimensiunile [800X1000][mm]

Norma de timp: NT=2.745 [min*om/pereche]

Norma de productie: NP=175 [per/8h*om]

TEMA 2

CERCETARI PRIVIND REALIZAREA 
UNEI COLECTII
DE MICA MAROCHINARIE


        

CUPRINS

1

INTRODUCERE

89

2

CRITERII DE CLASIFICARE A PRODUSELOR DE MAROCHINARIE

96

2.1

GENERALITATI PRIVIND MATERIALELE DE BAZA FOLOSITE LA CONFECTIONAREA PRODUSELOR DE MAROCHINARIE

96

2.2

ALEGEREA CORESPUNZATOARE A MATERIALELOR SI A ACCESORIILOR

102

3

CREAREA NOILOR MODELE DIN COLECTIE

105

4

CONCLUZII

113

BIBLIOGRAFIE

114

INTRODUCERE

            Produsele de marochinarie, ca bunuri de larg consum, trebuie sa completeze armonios tinuta vestimentara in conditiile satisfacerii din punct de vedere estetic si functional a unor categorii sociale foarte diferite.

            Printr-o executie de calitate, corespunzatoare nivelului exigentelor consumatorilor,sunt asigurate aspectul estetic si rezistenta in exploatare. Estetica produselor de marochinarie fiind determinata, in principal, de alegerea modelului in concordanta cu linia modei care este in continua schimbare, de modul de combinare si armonizare a culorilor, de prezenta ornamentatiilor si a accesoriilor.

            Se respecta o serie de principii de baza in procesul de elaborare a noilor modele in vederea obtinerii produselor de marochinarie si anume:

  • corelarea modelului cu lini modei;
  • dimensionarea rationala a produselor;
  • corelarea formei produsului cu formele reperelor componente;
  • alegerea corespunzatoare a materialelor si a accesoriilor;
  • asigurarea unei rezistente marite la purtare si la actiunea agentilor externi .

Materialele folosite pentru confectionarea produselor de marochinarie pot fi: piei

naturale, inlocuitori de piele, tesaturi si tricoturi, materiale de intarire, precum si diferite accesorii cu rol de infrumusetare, de inchidere-deschidere, sustinere, protectie,etc.

           

1. CRITERII DE CLASIFICARE A PRODUSELOR DE MAROCHINARIE

Produsele de marochinarie se confectioneaza intr-o gama variata de sortimente si de modele, cu destinatie foarte diferita: uz curent, scolari, sport etc.

Clasificarea produselor de marochinarie din punct de vedere dimensional, incepe cu produse de dimensiuni mici, folosite pentru protejarea si purtarea diverselor obiecte personale, cum sunt: portvizit, portmoneu, portochelari, portstilou, portchei, portbuletin, porttigaret,  porttelefon mobil, curele ceas, posete, genti, sacose si se termina cu produse ce prezinta dimensiuni relativ mari: genti de voiaj, geamantane etc.

Criteriile ce stau la baza clasificarii produselor de marochinarie se pot enumera astfel:

  • Destinatia produsului;
  • Natura materiei prime;
  • Modul de fabricatie;
  • Grosimea materialelor si tipul utilajelor folosite.

I. Clasificarea produselor de marochinarie dupa destinatie:

    1. Produse de folosinta curenta;
    2. Produse pentru scolari;
    3. Produse pentru voiaj;
    4. Produse pentru timp liber si sport;
    5. Produse diverse.

A. Produse de folosinta curenta:

  • produse pentru protejarea si purtarea obiectelor personale mici:

- portmoneu; 

                      

- portvizit;

- porttigaret;

- portstilou;

- portochelari;

- portchei;

- curele ceas.

  • produse pentru completarea tinutei vestimentare:

      - curele; 

              

     - manusi;

- posete, 

          

- serviete, 

             

- mape,

             

- sacose,

               

B. Produse pentru scolari:

  • penare;

  • ghiozdane;

                       

  • serviete;

                  

  • rucsaci.

                   

C. Produse pentru voiaj:

  • genti; 

                   

  • geamantane;

       

  • portbagaje;
  • truse voiaj.   

D.  Produse pentru timp liber si sport:

  • produse pentru excursii si alpinism:
  • rucsac;

  

  • portharta;

  • portpatura;

             

  • porttermos.

              

  • produse pentru vanatoare:
  • portcartusiere;
  • huse arme;
  • genti.
  • produse pentru diferite discipline;
  • produse sportive: anvelope si mingi din piele;
  • saci antrenament box.

E. Produse diverse:

  • albume;
  • hamuri pentru copii, figura 1.16

              

II. Clasificarea produselor de marochinarie dupa natura materiei prime:

-        Produse din piei naturale;

-        Produse din inlocuitori de piele;

-        Produse din materiale textile;

Produse din materiale combinate

o      piele naturala si inlocuitori de piele;

o      piele naturala si textile;

o      inlocuitori de piele si textile.

III. Clasificarea produselor de marochinarie dupa modul de fabricatie:

 A. Dupa modul de asamblare:

-        prin coasere;

-        prin lipire;

-        prin sudare;

-        prin nituire;

-        combinata.

 B. Dupa modul de inchidere:

-        cu rama:

-        cu fermoar;

-        cu clapa.

 C. Dupa modul de prezentare a interiorului:

-        necaptusite;

-        captusite;

-        cu/fara despartituri;

-        cu/fara buzunare.

 D. Dupa modul de asigurare a formei:

-        nerigidizate;

-        rigidizate.

           

IV. Clasificarea produselor de marochinarie dupa grosimea materialelor si tipul utilajelor folosite:

-        Produse de marochinarie usoara (portobiecte, posete etc.);

-        Produse de marochinarie grea (genti, geamantane, produse de vanatoare);

-        Produse tehnice (curele de transmisie, membrane etc.).

2. STABILIREA MATERIALELOR FOLOSITE IN CADRUL COLECTIEI

2.1. Generalitati privind materialele de baza folosite la confectionarea produselor de marochinarie.

Materialele de            baza folosite la confectionarea produselor de marochinarie pot fi grupate astfel:

Materiale de baza care pot fi:

-        piei naturale;

-        inlocuitori de piele;

-        materiale textile.

Materiale secundare ca de exemplu:

-        spume poliuretanice;

-        netesute;

-        cauciuc poros;

-        carton;      

-        captuseli, etc.

Materiale auxiliare care pot fi:

-        ata,

-        adezivi,

-        accesorii, etc.

A. Materiale de baza

            La elaborarea produselor de marochinarie, materialele de baza folosite sunt:

-        piei naturale;

-        inlocuitori de piele;

-        materiale textile.

 formand partea exterioara a produsului (fata).

            A.1 Piei naturale

            La elaborarea produselor de marochinarie, pieile naturale utilizate se pot grupa astfel:

-        piei naturale pentru marochinarie usoara: bovine, ovine, caprine, canine, porcine, piei exotice etc.

-        piei naturale pentru marochinarie grea: piei porcine, toval, blanc.

Aceste piei naturale utilizate la confectionarea produselor de marochinarie se

diferentiaza dupa provenienta, modul de tabacire si modul de finisare. O importanta deosebita o prezinta pentru industria de marochinarie una dintre caracteristicile tehnice si anume: rezistenta la rupere. O importanta destul de mare o are culoarea si rezistenta culorii, astfel vopsirea trebuie sa reziste la frecarea atat in stare uscata cat si umeda. 

            La produsele de marochinarie usoara, grosimea medie a pieilor este cuprinsa intre: 0,5-1,5 mm; iar pentru cele de marochinarie grea este intre: 1,5-3,0 mm.

            A.2  Inlocuitori de piele

            In cazul produselor de marochinarie care nu pun o importanta deosebita pentru proprietatile igienice se pot utiliza foarte mult inlocuitorii de piele. Pentru confectionare produselor de marochinarie se utilizeaza:

- inlocuitori flexibili pe suport textil,

      - inlocuitori flexibili fara suport.

Inlocuitorii de piele flexibili pe suport destinati produselor de marochinarie se

caracterizeaza printr-un aspect placut, cu finisaj asemanator pielii naturale si cu caracteristici mecanice superioare. Caracteristicile mecanice sunt date de natura suportului si anume: tesaturi de diferite tipuri ce asigura rezistenta la tractiune, tricoturi pentru obtinerea unei flexibilitati sporite, val, hartie, spuma poliuretanica pentru moliciune.

Inlocuitorii de piele se diferentiaza prin natura polimerului si prin structura morfologica. Astfel pelicula fixata pe suport textil poate fi pe baza de: policlorura de vinil (PVC) sau poliuretan (PU); la unii inlocuitori pot fi intalnite ambele pelicule.

Inlocuitorii de piele flexibili fara suport se prezinta sub forma de folii simple

sau stratificate. Foliile simple se obtin prin procedee de calandrare a unor polimeri sintetici (PVC, PU) si are o grosime de 0,2÷0,8 mm.

            A.3 Materiale textile

            La produsele de marochinarie, tesaturile,ca materiale de baza, se folosesc pentru realizarea produselor de mica marochinarie (portmonee, portvizite etc.), pentru scolari (ghiozdane, serviete, rucsaci), pentru voiaj (genti), de sport (rucsac, saci de merinde, saci de spate, diferite huse si corturi)si a produselor care completeaza tinuta vestimentara (curele si posete).

Tesaturile sunt realizate din fire de bumbac sau in, cu legatura panza,rips, panama, diagonal sau atlas, precum si impregnate din fire de poliester. Caracteristicile fizico-mecanice: impermeabilitatea si rezistenta la abraziune prezinta o importanta deosebita.

B.  Materialele secundare

            La elaborarea produselor de marochinarie se folosesc pe langa materialele de baza, materiale secundare cum ar fi:

-        materiale pentru captuseli;

-        materiale pentru intarituri;

-        materiale pentru umpluturi.

B. 1  Materiale pentru captuseli

Materialele folosite pentru captuseli au rolul de a dubla reperele exterioare

marindu-le astfel rezistenta la purtare la purtare si de a imbunatatii valoarea de

intrebuintare a produsului finit. Materialele pentru captuseli sunt diferite tesaturi de bumbac, matase, vascoza si din fire sintetice si inlocuitori de piele.

            Aceste materiale sunt cunoscute sub denumirea de: moar (este o tesatura cu legatura rips  obtinuta din bumbac sau matase artificiala), satin (este o tesatura din matase vascoasa) etc.

            Moarul se foloseste la captusirea produselor de mica marochinarie, a posetelor, mapelor etc.; iar satinul se foloseste la captusirea posetelor, a unor produse de mica marochinarie.

            B. 2  Materiale pentru intarituri

            Materialele care dubleaza unele repere componente ale produselor de marochinarie avand scopul de a mari rezistenta la purtare, contribuind in acelasi timp la intrebuintarea valorii de prezentare a produselor finite sunt intariturile.

            Materialele de intarire folosite la produsele de marochinarie sunt cartoanele de

diferite tipuri, obtinute din fibre celulozice si paspoalul. Tipurile de cartoane folosite in mod curent sunt: mucava, carton duplex, carton triplex, carton pentru dosare, carton dur pentru geamantane.  Paspoalul se foloseste de tip snur cu diametrul mai mic (pentru posete) sau cu diametru mai mare ( pentru geamantane).

            B. 3  Materiale pentru umpluturi

            Materialele de umplutura (spume poliuretanice, netesute etc.) se folosesc in scopul imbunatatirii tuseului, formarii unui oarecare bombaj la produsele de marochinarie si se monteaza intre fetele produsului si intarituri. Materialele de umplutura au denumirea

de: moltopren, matex etc.

C.  Materialele auxiliare

            Alaturi de materialele de baza si cele secundare se folosesc si materialele auxiliare cum sunt:

-        ata de cusut;

-        adezivi;

-        prefabricate;

-        accesorii.

C. 1 Ata de cusut

Ata de cusut este cel mai important material auxiliar folosit la confectionarea

produselor de marochinarie la procesul de coasere. Pentru coasere se foloseste ata de bumbac, de matase sau din fibre sintetice.

Ata de bumbac rasucita se foloseste la coaserea captuselilor, iar cea cablata la confectionarea geamantanelor, iar ata de matase se foloseste la confectionarea produselor de mica marochinarie.

C.2  Adezivi

Adezivii sunt folositi pentru asamblarea prin lipire a unor repere ce intra in componenta produselor de marochinarie confectionate

C. 3 Prefabricate

            Aceste prefabricate sunt:

-        snururi  folosite pentru intarire si au diferite diametre;

               

-        chedere utilizate ca repere intermediare datorita formei si moliciuni, are o forma tubulara cu latimea de 6-8 mm si cu grosimea de 0,8-1,0 mm.

-        manere   au forme diferite si se folosesc la urmatoarele produse de marochinarie:

                          

                                    

-        rame confectionate din mase plastice sunt utilizate la intarirea partilor laterale la genti de voiaj, geamantane, in scopul pastrarii formei produsului la utilizare.

                             

C. 4 Accesorii

Pentru confectionarea produselor de marochinarie se folosesc o gama foarte variata de accesorii in scopuri diferite si anume:

-        accesorii pentru ornamentarea produselor (accesorii metalice: lantisoare, inele, brose, monograme, garnituri, catarame, etc.);

                                             

-        accesorii pentru inchiderea si deschiderea produselor (fermoare, rame, inchizatoare tip broasca, tip rotativ, buton de inchidere, catarame etc.);                     

      

-        accesorii pentru sustinerea diferitelor parti componente ale produselor  (belciuge, sustinatoare de maner, curea de umar, sustinatoare de chei, sine metalice etc.); 

  

                     

-        accesorii pentru fixarea si asamblarea diferitelor parti componente ale produselor (niturile, capsele, balamalele etc.);

                                     

-        accesorii pentru protejarea produselor sau a unor parti ale acestora (coltarele, cuiele de protectie, etc.).

   

              

2.2. Alegerea corespunzatoare a materialelor si a accesoriilor

            La alegerea materialelor pentru un anumit produs de marochinarie este necesar sa se cunoasca caracteristicile acestora, in vederea realizarii formei modelului precum si comportarea materialelor in procesul de confectionare si in timpul utilizarii produsului.

            In acest sens se parcurg urmatoarele etape:

a)     stabilirea caracteristicilor generale ale produsului,

b)     stabilirea cerintelor impuse materialelor de catre produsul dat,

c)     alegerea propriu zisa a materialelor

a) In aceasta etapa se precizeaza particularitatile constructive, respectiv:

Ø     forma si dimensiunile produsului

Ø     forma si dimensiunile accesoriilor

Ø     particularitatile tehnologice de fabricatie

            Proprietatile caracteristice ale modelului se refera la stabilitatea acestuia la actiunile fizico-mecanice (intindere, frecare etc.) precun si la actiunea agentilor externi (apa, lumina, radiatii solare, caldura, frig etc.)

b) Cerintele generale impuse materialelor utilizate la confectionarea produselor de marochinarie se clasifica in:

Ø     cerinte estetice

Ø     cerinte constructiv-tehnologice

Ø     cerinte de exploatare

In vederea stabilirii cerintelor estetice se va tine seama de tendintele modei. De regula, cerintele estetice se refera la urmatoarele caracteristici: culoare, desen imprimat, tipul materialului si culoarea accesoriilor.

            De exemplu culoarea posetei sa fie aceeasi cu culoarea pantofilor

         

                                                       

                                             

            In functie de particularitatile constructiv-tehnologice pe care le pote prezenta un anumit tip de produs si model, cerintele impuse materialelor se refera la acele proprietati care influienteaza parametrii tehnologici pe etape de fabricatie, cum ar fi: alungirea, rezistenta la strapungerea materialului de catre ac, etc.

            In functie de tipul produsului, de conditiile de exploatare si durata de utilizare, cerintele de exploatare impuse materialelor se refera la:

Ø     stabilitate dimensionala la solicitarea de intindere, incovoiere,

Ø     stabilitatea la actiunea luminii si la temperaturi extreme,

Ø     rezistenta la uzura prin frecare.

d)     Alegerea propriu zisa a materialelor se va face conform destintiei produsului,

tinand seama de cerintele prezentate mai sus. Astfel, pentru produse de voiaj si excursii se vor utiliza materiale cu o grosime mai mare, pentru sacose materiale mai usoare (textile si inlocuitori de piele), iar pielea tip lac, strut si velurata se recomanda a utilizata in tinuta de seara.

  

                        

3. CREAREA NOILOR MODELE DIN COLECTIE

La crearea noilor produse de marochinarie, un rol foarte important il are moda. Moda este expresia cea mai directa a realitatii economice, sociale si politice a oricarei perioade din istorie, fiind influentata de aspectele prezente ale societatii si de momentele importante surprinse pe scara evolutiei.

            Produsele la moda permite omului sa se identifice cu anumite grupuri sociale sau sa se separe de acestea. Modul de a se imbraca a omului se modifica in concordanta cu timpul si sezonul, cu perioada zilei sau a noptii si cu evenimentele din viata.

            Modelele nou create in marochinarie trebuie sa fie in concordanta cu linia modei la

incaltaminte si imbracaminte. De exemplu, la produsele ce completeaza tinuta vestimentara (posete, curele, manusi ), forma, culoarea si ornamentatiile vor fi in concordanta cu incaltamintea si respectiv cu imbracamintea formand, impreuna cu aceasta, un set cu aspect unitar.

 

Moda impune colaborarea creatorilor de modele cu producatorii de materii prime si de accesorii, succesele acestora depinzand de o intelegere exacta a tendintelor modei. Ideile si propunerile creatorilor sunt folosite si raman „la moda” atata timp cat obtin recunoastere generala, fapt pentru care creatorii de modele trebuie sa foloseasca toate mijloacele pentru a fi la curent cu cerintele cumparatorilor.

La conceperea si elaborarea noilor produse de marochinarie, se recomanda corelarea aspectelor functionale cu aspectele estetice fara a se neglija insa, posibilitatile de realizare tehnologica a produselor cu costuri convenabile.

Accesoriile au un rol decorativ si functional, fapt pentru care la conceperea modelelor, este necesara definitivarea formei, marimii si a culorii acesteia. Astfel, pentru o poseta cu rama cu colturi rotunjite, se va alege o rama cu profil si colturi rotunjite.

           

Daca partea inferioara a formei de baza a unui produs are contururi rotunjite atunci si forma reperului decorativ va fi rotunjita la partea inferioara.

 

Sistemul de inchidere trebuie sa permita o mai buna accesibilitate in interiorul produsului si asigurarea obiectelor pastrate.

  

Sistemul de inchidere trebuie sa permita o mai buna accesibilitate in interiorul produsului si asigurarea obiectelor pastrate.

                      

In cazul unui produs de marochinarie cu clapa, dimensiunile de lungime si latime ale clapei vor fi corelate cu inaltimea si latimea produsului. Inaltimea clapei la partea anterioara se poate alege in proportii diferite din inaltimea produsului, insa latimea clapei se stabileste in corelatie cu latimea formei de baza; forma clapei poate sa fie simetrica sau asimetrica.

Culoarea, textura materialelor si forma elementului decorativ constituie un

criteriu important de armonizare a produselor de marochinarie. Elementele decorative trebuie sa actioneze pozitiv asupra impresiei facute privitorului. Acestea, prin forma si culoare, pot infrumuseta  si intregi produsul de marochinarie.


Ornamentarea produselor de marochinarie trebuie realizata astfel incat

materialul sa-si pastreze caracteristicile initiale si sa se evite aglomerarea pe acelasi detaliu a mai multor elemente cu rol decorativ. Efectul produs de un motiv ornamental in zona unui anumit detaliu poate fi placut sau neplacut.  Pentru a avea produsul finit un efect placut asupra privitorului, este necesara armonizarea intre aspectul pe ansamblu a l produsului si ornament.

            Diversificarea modelului se face dupa  modul de ornamentare, care poate fi:

·       prin folosirea de catarame si lantisoare,


·       prin folosirea de ornamente sub forma de flori,


·        prin prezenta perforatiilor,


·       prin  cute si incretituri,

·      

·      

·      


·        prin diversificarea configuratiei reperelor


      


                                                              


Pentru ca un produs de marochinarie sa aiba o infatisare placuta, sa fie bine

proportionat, este necesara asigurarea de raporturi armonioase intre partile sale, unele fata de altele, precum si intre parti si intreg.


La elaborarea produselor de marochinarie, dimensiunile acestora difera in functie de tendintele modei, de perioada si scopul utilizarii lor. Astfel, dimensiunile posetei de

seara sunt mai mici decat dimensiunile posetei de zi; modelul posetei fiind influentat atat de modul de imbinare a reperelor componente cat si de sistemul de inchidere.

Pentru tinuta de seara, la elaborarea posetelor cat si a incaltamintei  se alege ca material de confectionare piei lac, velurate si exotice, conferindu-le acestora eleganta.

                   

  

            Pentru tinuta de zi, poseta este asortata cu incaltamintea de strada, avand culori in tonuri apropiate si accesorii similare, cu diferite forme geometrice (patrate, dreptunghiulare, trapezoidale, semicirculare).

                

            La elaborarea produselor de marochinarie, pentru obtinerea unui efect cat mai placut, alegerea combinatiilor de materiale, a combinatiilor cromatice, trebuie facuta in conditiile legilor si armoniilor cromatice. Astfel, combinatiile de materiale se pot utiliza in diferite variante, bazate in special pe contraste: piele neteda + piele presata, piele  mata+piele lucioasa, piele velurata + piele lac, piele velurata + tesatura, inlocuitori de piele + textile, etc.

 


4. Concluzii

            Moda are un rol foarte important in industria usoara (textila).

            Creatorii de moda se straduiesc sa inventeze modele noi, cat mai diversificate si cat mai originale.

De exemplu, la saptamana modei de la Paris Karl Lagerfeld a propus pentru sezonul viitor geanta pentru glezna! Chiar daca la prima vedere pare o nebunie, totusi e geanta perfecta !

                  

         Designerul este cel care va reusi, poate, sa schimbe imaginea lumii de obiecte ce ne inconjoara si /sau pe care o folosim. El are si va avea un rol deosebit de important in schimbarea mentalitatii mai ales in ceea ce priveste: pentru cine se produce, ce se produce, cum se produce.

Bibliografie:

·       Croitoru D.F. – Utilajele din industria confectiilor din piele, curs

·       Croitoru D.F. – Utilajele din industria confectiilor din piele, curs

·       Harnagea F. - Bazele Tehnologiei confectiilor din piele si inlocuitori, curs

·       Ionescu Luca C., - Materii prime pentru confectii din piele si inlocuitori, Editura Universitatii din Oradea, 2005.

·       Malureanu G., Mihai A. - Bazele Proiectarii incaltamintei Ed. Performantica, Iasi, 2003

·       Malureanu G. - Proiectarii incaltamintei, curs

·       Mihai Aura  - Proiectarii incaltamintei, curs

·       Volocariu R.S – Procese de fabricatie in industria confectiilor din piele si inlocuitori, ed. “Gh. Asachi”, Iasi, 1999

·       Volocariu R.S – Procese de fabricatie in industria confectiilor din piele si inlocuitori, curs

·       Volocariu R.S – Procese de fabricatie in industria confectiilor din piele si inlocuitori, ed. “Gh. Asachi”, Iasi, 1999

·       Secan Cristina - Bazele Tehnologiei confectiilor din piele si inlocuitori, note curs, format electronic

·       www. zapos. ro









Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia

PIELARIE - Materiile prime utilizate in industria pielariei
LUCRARE DE SPECIALITATE TEHNICIAN DESIGNER VESTIMENTAR - TEHNOLOGIA CONFECTIONARII IMBRACAMINTEI DE ZI PENTRU ADOLESCENTI
Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt
Proiectarea unei sectii de prelucrare a materialelor textile
LUCRARE DE SPECIALITATE TEHNICIAN DESIGNER VESTIMENTAR
PROIECT pentru certificarea competentelor profesionale - Tehnician designer vestimentar
Tehnologia de confectionare a fustei clasice - proiect confectii
Proiect tricotaje –confectii - proiectarea unui sistem de fabricatie pentru confectionarea produselor de imbracaminte



Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu