Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice



Acasa » afaceri » turism
PROIECT LICENTA TURISM - MONOGRAFIA COMUNEI GRADISTEA DIN JUDETUL CALARASI

PROIECT LICENTA TURISM - MONOGRAFIA COMUNEI GRADISTEA DIN JUDETUL CALARASI



UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI

Facultatea de Geografie

Specializarea Turism

MONOGRAFIA COMUNEI GRADISTEA DIN JUDETUL CALARASI


Introducere

Cercetarea geografiei  locurilor natale ar trebui sa fie o adevarata datorie de onoare acelora care imbatiseaza cu pasiune aceasta misiune.

Geografia acestor meleaguri de pe malul Dunarii, nu are cum sa nu-ti trezeasca curiozitatea cand inca din timpul copilariei intri in contact direct cu ea. O miscare in adevaratul sens al cuvantului pentru scrierea monografiilor localitatilor rurale, in perioada interbelica, a fost posibila datorita efortului depus de catre invatatori si preoti. Aceasta idee de includere a monografiei locale in geografia nationala, de a alcatui un intreg nu este noua, ea avand o vechime mult mai mare.

Odata inceputa redactarea unei lucrari geografice, incep sa iasa la iveala lucruri si fapte mai putin cunoscute.

In acest moment de tranzitie al societatii romanesti, lumea satului trece printr-o adevarata criza si va trebui reconsiderata pozitia satlui romanesc in societatea romaneasca. Pentru a putea revigora acest mediu rural lucrarile geografice au si ele o contributie.

Am ales pentru lucrarea de licenta un stiudiu asupra Comunei Gradistea din Judetul Calarasi, deoarece familia mea si-a legat mult timp viata si numele de aceste locuri, iar satul Gradistea a fost prima asezare rurala pe care am cunoscut-o si pe care apoi, ca student la Facultatea de Geografie, am analizat-o. Totodata zona unde se afla Comuna Gradistea nu a beneficiat de lucrari care sa studieze amplu cadrul natural, populatia si activitatilor economice.

Sper ca aceasta lucrare, pentru care am folosit un amplu material bibliografic, sa ajute la o mai buna cunoastere a caracteristicilor, satelor din Baraganul de Sud.

In redactarea lucrarii am folosit materiale din Biblioteca Facultatii de Geografie, Biblioteca Centrala Universitara, Biblioteca Judeteana Calarasi, la care se adauga date obtinute de la Directia Judeteana de Statistica a Judetului Calarasi, Statia Meteorologica – Calarasi si Primaria Comunei Gradistea.

Vreau sa multumesc pe aceasta cale indrumatorului meu, D-nul. Lector Dr. NICOLAE MOCANU inteleapta indrumare stiintifica pe care mi-a dat-o in timpul efectuarii lucrarii, la care s-a adaugat si sustinerea morala.


CAPITOLUL I

POZITIA GEOGRAFICA

Comuna Gradistea apartine judetului Calarasi, situat in partea de Sud - Est a Romaniei; in cadrul judetului, comuna se afla in partea de Sud, pe soseaua ce leaga municipiul resedinta de judet de orasul Oltenita, la o distanta de 12 kilometri de primul.

       La trecerea din campia fara sfarsit a Baraganului spre lunca, dispuse pe marginea sudica a terasei Calarasi, se afla satele Gradistea, Cunesti, Rasa si Bogata, parte din salba de asezari intinse de-a lungul Dunarii, sate care alcatuiesc actuala comuna Gradistea.

       Satele sunt insirate pe soseaua Calarasi - Oltenita, sosea ce constituie principalul ax de comunicatie ce strabate comuna pe o lungime de circa 12 kilomteri. Fata de municpiul Calarasi, comuna Gradistea are o orientare Sud-Vest. Este incadrata de comunele: Dragalina la Nord, Cuza-Voda la Est, Valcelele, Independenta si Ciocanesti la Vest; la Sud se afla granita Romaniei cu Bulgaria, formata de fluviul Dunarea.

Ca urmare a pozitiei sale geografice, comuna Gradistea se situeaza intr-o zona de relief neted, cu o clima temperat continentala, cu o tenta excesiva si cu cernoziomuri fertile.

       Inainte de 01 Ianurie 1965, satul si comuna Gradistea s-au numit Cacomeanca. Rasa a format o comuna separata alcatuita din satele Rasa, Cunesti, Bogata si Vaidomir pana in anul 1968. Intre 17 Februarie 1961 si 23 Ianuarie 1968 comuna a facut parte din judetul Ilfov, iar pana la 29 Martie 1982 din judetul Ialomita; dupa aceasta data este parte componenta a judetului Calarasi.

       Suprafata totala ocupata de comuna este de 7480 hectare din care vatra satelor si suprafata ocupata de ape reprezinta 965 hectare.

       Cea mai apropiata statie de cale ferata este la Calarasi.

       Comuna se inscrie in categoria localitatilor mari, cu functie preponderent agricola.

POZITIA GEOGRAFICA A COMUNEI GRADISTEA

Scara:

Text Box:



CAPITOLUL II

ISTORICUL CERCETARILOR

          

      Comuna Gradistea este situata in Campia Baraganului, parte componenta a Campiei Romane. Aceasta unitate de relief a facut obiectul de cercetare a mai multor renumiti geologi si geografi romani, inca de la inceputul secolului nostru, prin numeroasele studii intreprinse aici. Printre primele lucrarii se numara trei teze de doctorat: Emm. de Martonne in 1904, Al. Dimitrescu - Aldem in 1911 si G. Valsan in 1915; se adauga si lucrarea lui Em. Protopopescu – Pache din 1923. Seria tezelor de doctorat asupra diverselor unitati regionale din Campia Romana au continuat si mai tarziu cu Vlasia si Mostistea – V. Mihailescu si Campia Olteniei – P. Cotet, 1957.

         Perioada 1919 – 1930 este destul de saraca in lucrari de geomorfologie, remarcandu-se numai studiul lui C. Bratescu din 1921 asupra miscarilor epirogenice din bazinul Dunarii de Jos, unde accentul s-a pus pe studiul depresiunilor si lacurilor, teraselor dunarene, limanelor maritime si fluviatile, insulelor si popinelor izolate din Lunca Dunarii, denivelarilor morfologice etc. De mare valoare au fost, de asemenea, lucrarile lui P. Enculescu (1924, 1929), asupra zonelor naturale si raportul lor cu solurile si loessul.

           Perioada 1931 – 1944 este mai bogata, V. Mihailescu (1931), publica sinteza asupra unitatilor morfologice ale tarii si defineste mai bine Campia Romana; I. P. Voitesti (1936) se ocupa de problemele de paleogeografie iar  M. Pauca (1936) face o sinteza a mamiferelor pleistocene din apropierea capitalei. P. Cotet (1939,1940) explica rolul si sensul miscarilor epirogenice in toata Campia Romana, pe baza analizei retelei hidrografice. Lipsesc aproape complet studiile geologice, hidrogeologice si pedologice. Se remarca, totusi, lucrarea - “Degradarea solurilor de stepa” a lui M. Popovat din 1936, iar ca analize de laborator poate fii amintita sinteza lui S. M.Gogalniceanu din 1939.

             In aceasta perioada apare lucrarea lui Gh. Ionescu – Sisesti (1933), asupra valorificarii Luncii Dunarii, apoi sinteza lui N. Cernescu (1934), cu privire la factorii climatului si zonele de sol ale Romaniei.

             Intre lucrarile de geomorfologie, pe prim plan sta sinteza lui C. Bratescu (1938), unde se fac primele precizari cronologice asupra teraselor Dunarii in sectorul Giurgiu – Calarasi.

              Perioada 1944-1960 a prezentat o noua orientare atat sub raport metodologic, teoretic, cat si pe teren. Cercetarile  geologice, geomorfologice, hidrogeologice, pedologice, geotehnice si agrotehnice iau o mare dezvoltare. Numarul lucrarilor publicate si a rapoartelor documentare a crescut foarte mult.

              In domeniul paleogeografiei, C. Bratescu (1944-1945) face o interesanta sinteza cu privire la Evolutia lacului din partea de est si nord – est a Campiei Romane. Putin mai tarziu a aparut lucrarea Formarea Campiei Romane a lui N. M. Popp (1947), destul de apropiata de cea anterioara, dar cu alte argumente, bazate in special pe studiul tereselor fluviatile.

              Cercetarile hidrogeologice si de geologie a cuaternarului se extind o data cu studiile lui E. Liteanu (1952, 1953) asupra zonei orasului Bucuresti, ca si cele de geotehnica ( Forin Craciun – D. Popescu, 1953). E. Liteanu singur sau in colectiv cu A. Pricajan, T.Bandrabur, C. Ghenea, D. Slavoaca si altii sau diferite alte colective s-au ocupat de numeroase probleme de litologie, stratigrafie si tectonica cuaternara, paralel cu cele de hidrogeologie.

          In mod paralel, cu astfel de probleme s-au ocupat si o serie de geomorfologi – I. Sarcu (1953), Tr. Naum – H. Grumazescu (1954), I. Radulescu (1956, 1957),       Al. Obreja (1957), V. Mihailescu (1966), E. Prisnea (1960, 1962), A. C. Banu (1967, 1969) si altii.

              In strinsa legatura cu cercetarile geomorfologice, geologice, si hidrogeologice s-au  impletit si cu cele pedologice din care pe primul loc stau studiile efectuate de Gr. Obreja (1960, 1963), N. Florea (1952, 1954, 1955, 1956, 1957),     A. Conea (1962, 1970), C. Oancea – M. Parichi (1967, 1970), ca si cele colective, destul de numeroase asupra solurilor ca element natural.

             Se remarca, de asemenea, studiile paleontologice asupra molustelor si mamiferelor, efectuate de N. Macarovici (1960, 1968, 1972), L. Apostol (1968, 1972, 1974), ca si analizele de polen realizare de (St. Roman, 1972, M. Carciumaru, 1972, 1973) pentru fixarea varstei depozitelor cuaternare. Se adauga lucrarile legate de structurile acvifere (D. Ioanitoaia, 1964,1974).

            Extinderea irigatiilor si influenta lor asupra solurilor si dinamicii lor, asupra echilibrului natural, studiul inundatiilor fac parte din acelasi complex de probleme legate de cunoasterea reliefului de diferite ordine si a depozitelor se suprafata.

             Dinamica apei in canalele de aductiune, dinamica albiei raurilor si raporturile ei cu legile eroziunii si acumularii, se leaga in acelasi ansamblu de probleme care intereseaza studiul de geomorfologie integrata a Campiei Romane. Studiile asupra conditiilor de irigatii, desecari si agroamelioratiide M. Botzan (1956, 1959, 1966), au scos in evidenta necesitatea cunoasterii sub toate raporturile, a reliefului si depozitelor de suprafata, a conditiilor hidro si biopedoclimatice.

Toate acestea converg spre acelasi scop, cunoasterea intregului complex de conditii naturale actuale si din trecut, necesare rezolvarii diferitelor probleme economice. Un studiu complex a fost realizat pentru Campia Romana in 1973, prin Comisia de elaborare a programului national de lucrarii privind eliminarea excesului de apa de pe terenurile agricole si combaterea inundatiilor.

 


CAPITOLUL III

CADRUL GEOGRAFIC – INDIVIDUALITATE, CONDITIONARI SI IMPLICATII IN EVOLUTIA PROCESULUI DE UMANIZARE

       Comuna Gradistea este asezata in Baraganul de Sud, subdiviziune a Campiei Baraganului, cuprins intre raul Ialomita, fluviul Dunarea si Mostistea. Localizarea matematica in acest compartiment are implicatii asupra parametrilor fizico - geografici, iar potentialul natural, rezultanta acestor parametri, este pretabil valorificarii sub toate aspectele.

       Elementele de ordin geologic, morfopetrografic, morfometric, valentele cantitative si calitative ale elementelor climatice, la care se adauga cele de ordin pedologic, biogeografic si demografic conditionate de pozitia geografica concura la un potential natural cu un grad inalt de valorificare.

3.1 Geneza

       Campia Baraganului este situata in partea de Est a Campiei Romane; prin geneza, Campia Romana apartine ariei depresionare dintre orogenul carpatic si Platforma Moesica (V. Mutihac, L. Ionesi -1974; P. Cotet - 1976), dar sensul evolutiei a fost determinat de procesele proprii ariei carpatice. Partea estica a Campiei Romane trebuie considerata in cea mai mare parte, tot o campie piemontana, dar mult mai tanara si influentata de procesel de subsidenta.

       Actiunea de modelare a Dunarii si influenta ei permanenta exercitata asupra partii sudice a campiei au imprimat o a doua trasatura geografica e baza - cea dunareana - pe langa cea pericarpatica.

       Intreaga campie s-a format pe locul unui bazin lacustru, dar colmatarea acestuia si evolutia subaeriana ulterioara s-a facut neuniform. Daca jumatatea vestica a fost supusa modelarii inca din prima parte a cuaternarului, cea de la Est de Arges, s-a definitivat mult mai tarziu, adica dupa transgresiunea lacustra cuaternara medie.


HARTA GEOLOGICA

dupa harta geologica

Scara :1:1.000.000

 

 
Text Box:



3.2 Relieful

       Calatorul care, in graba, strabate meleagurile din sudul Campiei Baraganului si ajunge in comuna Gradistea are prilejul sa observe aici o aparenta monotonie a formelor de relief. In realitate se pot deosebi aici urmatoarele unitati geomorfologice: terasa a 2-a si 1 ale Dunarii, Lunca Dunarii si Campia Baraganului de Sud.

       Baraganul de Sud ofera cea mai completa imagine a unui teritoriu de campie - prezinta o intindere neteda acoperita cu un strat gros de  loess (roca sedimentara de origine eoliana, alcatuita dintr-un praf fin, de culoare galben - bruna, prin care apa patrunde relativ usor), efect al evolutiei sale geologice indelungate ca bazin de sedimentare.

       Modelarea fluviatila si cea eoliana au determinat aparitia unor gorgoane (movile) - ca forme pozitive si vai secundare de tip 'furcitura' - ca forme depresionare. Pe teritoriul comunei Gradistea au avut loc tasari care au dat nastere la crovuri. Adesea, crovurile se prezinta grupate si unite sub actiunea vanturilor, asociate cu precipitatiile, transformandu-se in vai secundare de tip furcitura, asa cum este valea Berza - ce traverseaza pe la Vest comuna Gradistea.

       Gorgoanele (movilele) au inaltimi de 4 - 6 metri deasupra nivelului campiei. Sunt considerate creatii antropice, vechi de peste 2000 de ani care, de regula, reprezentau mormintele unor conducatori. Ulterior, au servit la avertizarea la avertizarea populatiei cu focuri, in caz de primejdie sau drept magazie de cereale (exemplu: movila situata intre satele Gradistea si Ceacu, langa drumul Calarasi - Bucuresti).

       Zona de Sud a Baraganului sudic, unde este situata si comuna Gradistea, este mai coborata si lasata in trepte - terase - prin intermediul carora se face trecerea la lunca. Cu toate ca, lunca se limiteaza la o fasie cu latime variabila, a fost considerata ca o subunitate aparte a Campiei Romane, creatie recenta a fluviului, o depresiune de eroziune umpluta cu aluviuni; este un ses aluvial cu relief specific de grinduri, depresiuni lacustre si albii parasite, acoperite cu soluri neevoluate aluviale si soluri hidromorfe gleice, fost submerse, in cea mai mare parte transformate in terenuri agricole dupa indiguirea baltilor.

       Lunca din sudul comunei Gradistea se incadreaza in sectorul Arges - Braila, unde lunca are o extensiune remarcabila constituind elementul morfohidrografic de prim ordin. In cadrul acestui sector, din modul de grupare a teraselor si a luncii, prin caracterele de detaliu si de ansamblu ale Vaii Dunarii se disting trei subsectoare:

       - Oltenita - Calarasi

       - Calarasi - Harsova

       - Harsova - Braila

       Comuna Gradistea o intalnim in subsectorul Oltenita - Calarasi. Aici o denivelare de 10 -12 metri, tesita dar continua, prelungita aproape rectiliniu, pune in evidenta limita dintre complexul morfologic al Vaii Dunarii si campia de la Nord. Aspectul de ansamblu al luncii este dominat de prezenta a 3 - 4 fasii longitudinale inegal dezvoltate:

       - langa albia minora se desprinde fasia grindurilor, cu inaltimi de 1 - 5 metri si cu latimi de la cativa metri pana la cateva sute de metri;

       - urmeaza o fasie de tranzitie;

       - a treia fasie, mai joasa, este cea a depresiunilor si cuvetelor lacustre;

       - la exterior se detaseaza cea de-a patra fasie formata nu prin aluvionarea raului, ci prin aport lateral.

       Alcatuirea litologica si structura luncii reflecta direct conditiile hidrodinamice si tendintele proceselor de transport si acumulare a raurilor din timpul formarilor paturilor aluviale, respectiv din holocen. Indiferent de extinderea luncii si de grosimea aluviunilor apare evidenta succesinea a doua orizonturi deosebite sub raport litologic si granulometric:

       - un orizont inferior grosier - unde predomina pietrisurile si nisipuriles

       - un orizont superior format din depozite mai fine - formatiuni psamopelitice.

       Trecerea de acumularile grosiere de albie ale orizontului inferior, la acumularile fine de inundatie, corespunde momentului detasarii lunciii ca treapta moroflogica (Gr. Posea si colaboratorii, 1978). Prezenta celor doua orizonturi succesive, precum si baza orizontului inferior, in general sub talvegul actual, presupun cel putin doua faze in formarea luncilor: una de adancire generala a albiilor, alta de largire si aluvionare gradata a acestora.

       Pe raza comunei, lunca prezinta o extensiune remarcabila de 6 - 12 kilometri latime. Ca urmare a proceselor de acumulare desfasurate din amonte in aval, sectorul ce corespunde comunei Gradistea este intr-un stadiu avansat de aluvionare. In aceasta zona exista un complicat sistem natural de privaluri (garle),    transformate in canale de desecare.

       Terasele, prin toate caracterele lor, reprezinta dovada cea mai graitoare a intensitatii cu care reteaua hidrografica a contribuit la prelucrarea reliefului. In cadrul comunei Gradistea pot fi identificate doua terase:

       - terasa a 2-a ce se mentine continuu intre Arges si Calarasi; are altitudinea relativa de 23 de metri. In raport cu celelalte terase, aceasta este mai fragmentata: prezenta lacului Galatui in Sud - Vestul comunei. Terasa se extinde pana in dreptul localitatii Independenta - situata in Nord - Vestul comunei Gradistea.

       - terasa 1-a (numita Calarasi), mai noua, are inaltimea relativa de 9 - 10 metri. Podul slab fragmentat in avale de Galatui este ciuruit de numeroase crovuri (inegal dezvoltate) si de cateva depresiuni mari de tasare. Venind in contact direct cu lunca, fruntea terasei Calarasi este abrupta si pe alocuri ravinata.

       Procese actuale de modelare a reliefului

       Alcatuirea si mobilitatea tectonica a reliefului, diferentierea etajelor de clima, vegetatie si soluri, la care se adauga si activitatea antropica, au favorizat manifestarea unor game largi de procese de modelare actuala. Zona este caracterizata prin procese care afecteaza suprafetele orizontale interfluviale - tasare, sufoziune, procese eoline - si prin cele din lungul albiei Dunarii - procesele de acumulare fluviala.

Text Box:

Text Box:

Foto 1,2 - Movile pe teritoriul Comunei Gradistea


HARTA RELIEFULUI

Text Box:


          3.3 Clima

       Analiza hartilor climatice demonstreaza ca pe teritoriul comunei Gradistea clima este continentala, mai putin moderata decat a altor regiuni din tara. Aceasta se manifesta printr-o amplitudine termnica anuala si diurna relativ mare si prin cantitati reduse de precipitatii. Regimul climatic se caracterizeaza prin veri deosebit de calde, precipitatii reduse, sub forma de averse, prin ierni reci, marcate uneori de viscole puternice, dar si de perioade de incalzire, care provoaca discontinuitati in distributia temporara a stratului de zapada.

       Ca factor genetic al climei, radiatia solara totala inregistreaza in cursul unui an valoarea de 126 kcal / cm2. Se adauga durata medie de stralucire a Soarelui de 2258 ore; Iulie este luna cu durata de stralucire a Soarelui cea mai mare 323,6 ore in timp ce in luna Decembrie se inregistreaza cele mai mici valori ce nu depasesc 54,2 ore anual.

       Media anuala a presiunii atmosferice este de circa 1016 mb, vara valorile fiind mai mici, pentru ca iarna sa fie mai mari datorita faptului ca predomina activitatea anticiclonala. Centrii barici resimtiti pe raza comunei Gradistea sunt: -ciclonii mediteraneeni, au cea mai mare importanta, datorita varietatii aspectelor de timp si vreme; ei actioneaza in anotimpul rece ca un centru de mica presiune atmosferica; se caracterizeaza printr-o inrautatire brusca a vremii, produc precipitatii abundente insotite de vanturi. Iarna provoaca abundente caderi de zapada.

       - anticiclonul Azorelor influenteaza caracteristicile climatice in special vara provocand ploi sporadice.

       - anticiclonul Siberian (euroasiatic) se prezinta ca un centru de mare presiune atmosferica; actioneaza din Noiembrie / Decembrie pentru ca in Februarie sa atinga maximul de intensitate si durata. In Martie actiunea lui se diminueaza. Se manifesta prin inversiuni de temperatura, nebulozitate mare, viscole puternice.

       Media anuala a temperaturii este de +11,35 grade Celsius. Prin partea centrala a teritoriului comunei trece izoterma de +11 grade. Mediile temperaturii aerului sunt de 23 grade Celsius in Iulie (cea mai calda luna), in timp ce in cea mai rece luna a anului - Ianuarie, este de +1,95 grade Celsius. Mediile lunare ale temperaturii maxime zilnice sunt pozitive in tot timpul anului fiind in Ianuarie de     +1,15 grade Celsius si cresc treptat pana in luna Iulie cand ajung la +17,1 grade Celsius. Temperatura maxima absoluta s-a inregistrat la 10 August 1951 si a fost de  +41,4 grade Celsius, valoare egalata in vara anului 1998. Temperatura minima absoluta a avut valoarea de -30 grade Celsius la data de 09 Ianuarie 1938. Din analiza temperaturilor aerului rezulta gradul ridicat de continentalism cu usoare modificari in zona de lunca. Numarul zilelor cu temperaturi intre 25 - 30 grade sunt in numar de 113; ele apar din luna Aprilie pana in luna Octombrie, favorizand practicarea activitatilot in aer liber. Zilele tropicale (temperaturi maxime ce depasesc 30 de grade Celsius) constituie o caracteristica importanta a regimului temperaturilor si un indice al conditiilor favorabile producerii secetei. Sunt in medie 46,1 zile cu frecventa mare in luna Iulie (15,2 zile).

       Fenomenul de inghet este specific perioadei reci a anului, primul inghet se produce in prima decada a lunii Octombrie, iar ultimul inghet de primavara este semnalat in Aprilie. Deosebit de daunatoare sunt ingheturile tarzii de primavara, care surprind in plina dezvoltare plantele tinere dar si cele timpurii de toamna care pot surprinde culturi nerecoltate. Numarul zilelor de inghrt, cand temperatura minima este mai mica sau egala cu 0 grade Celsius sunt de 96,1. Din acestea numai 28,3 zile sunt de iarna.

       Umezeala aerului se datoreaza curentilor de aer de origine tropicala si mediteraneana care se produc indeosebi iarna, ca si a celor atlantici care inregistreaza o frecventa mare vara. Se adauga sursele locale: evaporatia apei de pe suprafata Dunarii / Galatuiului, evapotranspiratia plantelor si a solului.

       Evolutia lunara a tensiunii vaporilor de apa este asemanatoare cu cea a temperaturilor aerului. Valorile cele mai mici se inregistreaza in luna Ianuarie (4,3 mb), cele mai mari in luna Iulie (16,8 mb), media anuala fiind de 10, 1 mb. Valoarea umezelii relative anuale este de 73%, creste in lunile de iarna (80%) si scade in lunile Iulie - August (62 - 64%). Nebulozitatea medie anuala este de circa 5,7 zecimi, iarna ajungand la 7,3 - 3,7 zecimi.

       Precipitatiile atmosferice constituie un factor hotarator al starii de vegetatie a plantelor si a productiei agricole. Ele sunt aduse in general de catre masele de aer atlantice si mediteraneene. Anual se inregistreaza 503,6mm pe anotimpuri: iarna in medie 109,4mm (Decembrie 40,6mm, Februarie 31,6mm), vara se inregistreaza circa 166,8mm (Iunie 71,9mm, August 36,1mm); primavara media precipitatiilor este de 119,05mm, iar toamna valoarea medie este de 107,7mm.  Cele mai bogate precipitatii se inregistreaza in luna Iunie (71,9mm), iar cele mai scazute in luna Martie (29,2mm). Se constata ca cele mai mari valori se inregistreaza la sfarsitul primaverii si la inceputul verii, cand sunt frecvente masele de aer oceanic. O particularitate distincta a precipitatiilor din aceasta regiune o constituie caracterul lor torential de aversa in timpul verii insotite de descarcari electrice.

       Precipitatiile sub forma de zapada constituie o importanta rezerva de apa care acumuleaza iarna pe sol sub forma stratului de zapada. Se inregistreaza 42,1 zile cu strat de zapada. Primele ninsori cad la sfarsitul toamnei si inceputul iernii. Numarul mediu al zilelor cu ninsoare la Gradistea este de 23,4 (cele mai numeroase fiind in luna Ianuarie 7,4 zile). Grosimea stratului de zapada este in general redusa 10-15 cm, cu valori mai mari in locurile adapostite, mai ales cand zapada este spulberata si troienita. Stratul de zapada este mai gros si mai uniform in lunca, in crovuri si foarte discontinuu pe camp.

       Viteza medie a vantului este de 3,6 metri/secunda inregistrandu-se diferentieri pe anotimpuri. Frecventele medii anuale inregistrate indica predominarea vantului de Vest (16,4%) si Sud - Vest (12,4%), si cele din Nord (14,8%) si Nord - Est (13,3%) producand iarna spulberarea zapezii si vara pierderea apei din sol. Frecventa medie anuala a calmului atmosferic este de 12,9%.

Tabelul nr. 1 – Parametrii meteorologici medii lunari

Parametrul

I

II

III

IV

V

VI

VII

VIII

IX

X

XI

XII

Temp. aerului (0 C)

-2

1

6

12

17

21

23

22

17

12

7

1

Precip.(mm)

31

32

32

34

64

68

54

53

42

32

39

35

Str.soarelui (å ore)

65

91

138

195

253

280

316

299

231

190

93

50

Umid. aerului (%)

86

84

78

71

70

69

68

69

73

78

84

87

      

 Sursa: Statia meteorologica Calarasi

Graficul nr. 1

       Dintre vanturile ce se resimt pe teritoriul comunei Gradistea pot fi amintite:

                   Crivatul - un vant foarte puternic, rece si uscat, care se dezvolta la periferia anticiclonului siberian, avand directia NE - SV. Bate iarna, determina geruri mari, ingheturi intense, polei, iar uneori viscole puternice, insotite de viteze mari ale vantului provocand spulberarea, troienirea zapezii, inghetul solului si degradarea culturilor, eroziunea solului, inzapezirea arterelor de circulatie, etc.

                   Austrul - vant uscat, prezent aproape in toate anotimpurile. El se dezvolta la periferia anticiclonilor centrati in Peninsula Balcanica, in conditiile existentei unei depresiuni barice in centrul Transilvaniei. Iarna produce ger, vara seceta; primavara usuca rapid campul umed.

                   Baltaretul - vant umed, avand originea in ciclonii care se formeaza pe Marea Mediterana si in Marea Neagra. Bate in special toamna si primavara, din SE si spre NV, sau din Est spre Vest, insotit de nori negri si grosi, care produc o ploaie marunta si calda, de scurta durata. Uneori bate si iarna aducand ploi, iar vara, racoare.

                   Suhoveiul - bate in perioada calda a anului. Bate din directii diferite, dar in deosebi din Est, fiind un vant fierbinte si uscat, provocand seceta si, uneori  eroziunea solului si furtuni de praf. Mai poarta numele de ' Saracila', 'Traista Goala' sau 'Traista-n Bat'.

       Dintre fenomenele atmosferice deosebite pot fi amintite in perioada de iarna  poleiul, chiciura, inghetul si depunerile de gheata; pentru toamna si primavara - bruma ( care prezinta conditii favorabile de formare inca din a doua parte a lunii Septembrie si primavara pana in luna Mai), ceata; vara - evapotranspiratia > 700mm, roua este foarte abundenta, ploi torentiale, grindina (ce apare in urma unor ploi torentiale de convectie, la trecerea unor furtuni reci peste suprafata supraincalzita).

      

          3.4 Reteaua hidrografica

       Reteaua hidrografica este reprezentata prin apele de  suprafata (fuviul Dunarea, lacul Galatui) si apele subterane. Dupa geneza si conditiile hidrogeologige de inmagazinare, apele subterane se diferentiaza in freatice si de adancime.

 Apele freatice reprezinta o resursa economica importanta nu numai prin faptul ca asigura ape de buna calitate, dar si prin aceea ca rezervele exploatate se pot reface usor prin ciclicitatea regimului hidric. In partea de Sud – Est a Baraganului de Sud, unde este situata comuna Gradistea, adancimea apelor freatice ajunge la chiar peste 30 de metri. Mineralizarea apelor se mentine intre 0,5 si 3 gr./l. Tipul hidrochimic intalnit cel mai frecvent este cel clorurat si sulfatat. Apele au calitati potabile bune. Apele freatice din lunca Dunarii se acumuleaza in depozite aluvionare cuaternare.

Apele de adancime sunt situate la mari adancimi si au mineralizare puternica; debitele sunt apreciabile si calitatile bune.

Fluviul Dunarea, in trecut, pana s-au efectuat lucrari importante de indiguire isi revarsa cu o regularitate aproape anuala apele peste lunca fie prin zapor in lunile de iarna, fie prin revarsare datorita debitelor mari provocate de topirea zapezilor si a ploilor de primavara.

In functie de marimea viiturii, mai ramaneau unele grinduri ivindu-se printre ape si gheturi care alunecau furioase la vale ducand cu ele vite sau pomi. Dupa retragerea apelor in matca lor, lunca ramanea acoperita de lacuri mici, privaluri si jepsi. Cele mai celebre au fost Japsa Morii si Japsa Florii, care au existat in raza comunei Rasa. Inainte existau lacuri mai mari, cum ar fi de exemplu Bobeasa, care avea o suprafata de 30 hectare si lacul Grozoaia cu o suprafata de 10 hectare, fiind folosite la pescuit; astazi, aceste lacuri nu mai exista.

Incepand din 1963 lunca Dunarii, a fost indiguita si asanata in cea mai mare parte. La Sud de comuna Gradistea, Dunarea se afla pe cursul sau inferior (denumit Pontic, Valah sau Romanesc) in sectorul Portile de Fier – Calarasi, subsectorul Oltenita – Calarasi.

Repartitia debitelor medii multianuale releva o maxima in luna Mai, dupa care urmeaza o scadere a debitelor medii lunare pana in luna Octombrie, pentru ca apo sa creasca din nou (Noiembrie – Decembrie). Amenajarile hidrotehnice executate dupa 1965, au influentat regimul hidrologic al Dunarii, provocand cresterea nivelului apei si, implicit, a debitelor.

Cel mai important lac, ce exista si azi pe raza comunei Gradistea este lacul Galatui, cu o suprafata de 250 hectare, situat in partea de Sud – Vest a comunei, intre satele Rasa si Bogata, este amplasat pe cursul inferior al vaii Barza. Lacul este un liman fluviatil, care s-a format prin anastomozarea vechiului curs de apa ce venea pe vale Barza. De la Galatui porneste un curs de apa, in parte artificial ce duce apele din partea de Sud a terasei pe care sunt situate satele Rasa, Cunesti si Gradistea. De aici, printr-un sistem local de irigatii ajunge in lacul Calarasi.

Lacul are forma alungita, se alimenteaza din precipitatii si scurgerea superficiala; are apa in mod permanent si prezinta unele oscilatii de nivel in functie de perioadele ploioase si secetoase. Delimitat de maluri inalte, abrupte, lacul prezinta indicii ca a functionat ca golf marin in trecutul geologic al acestei regiuni. Fiind liman fluviatil, lacul Galatui are o concentratie mare de saruri (1275,70 mg./l. In 23.09.1965) datorita bazinului de receptie situat in zona de campie de unde apele de siroire antreneaza o mare cantitate de saruri pe care o transporta in lac.

In Nord – Est, lacul Galatui este separat printr-un dig de pamant de lacul Potcoava (125 hectare). Lacurile sunt folosite in scopuri piscicole si pentru irigatii.

Un alt curs de apa, azi disparut, a fost Sfrederile, care a existat pe teritoriul satului Gradistea. Tot pe teritoriul comunei, in lunca Dunarii, a existat un brat curgator al acesteia numit Botul, care venea de pe teritoriul comunei Ciocanesti si isi avea albia in dreptul satelor Bogata, Rasa si Cunesti; se varsa in lacul Calarasi.

Foto 3 – Canal de legatura cu fluviul Dunarea

Foto 4, 5 – Lacul Galatui

3.5 Vegetatia

Fitogeografic, teritoriul comunei Gradistea cuprinde doua subzone de vegetatie spontana: de stepa si de substepa.

 

Vegetatia zonala

Desi inlocuita astazi prin culturi agricole, putinele resturi ramase dau posibilitatea reconstituirii vegetatiei de stepa din Sudul Campiei Baraganului. Extinderea culturii graului in Tara Romaneasca, dupa 1830, a impus defrisarea padurilor si destelenirea fanetelor naturale.

Datorita faptului ca silvostepa de altadata cu pajisti mezoxerafile in alternanta cu paduri a fost distrusa, in momentul de fata vegetatia ierboasa din ambele subzone (stepa si silvostepa) nu se deosebeste, ea dezvoltandu-se in conditii bioclimatice asemanatoare. Se intalnesc terenuri agricole si pajisti puternic modificate in silvostepa. Pe teritoriul comunei Gradistea au ramas paduri pe malul Dunarii, avand in componenta specii cum ar fi: stejar brumariu (quercus peduncuflora), artarul tatarasc (acer tataricum), jugastrul (acer campestris), frasinul (fraxinus excelsior), paducelul (crataegus monogzna), catina sasie (tararic galica), salcia (salix alba). Tot aici se intalnesc tufisuri de zmeura si mure. Dintre arbusti, apar: marul si parul paduret, visinul turcesc, s.a.

Zona de stepa este reprezentata de pajisti stepice primare si derivate ce ocupa suprafete restranse de-a lungul drumurilor si islazurilor comunale. Sunt rare sau lipsesc speciile de colilie (stipa capillata), pajistile fiind identificata numai de parusa stepica (festuca valesiaca), insotita de pir (agrapzrum cristatum), iar pe alocuri abunda barboasa (andropcegon ischaemum), specie mai rezistenta la pasunat fata de colilie.

Se dezvolta foarte mult si buruienile ruderale si segetale cu ramasite din culturile agricole, care imprima pajistilor un caracter mai mezofil.

Acestea sunt: trascotul (polygonum aviculare), stirul salbatic (amaranthus retroceflexus), paduchernita (lepidium ruderale) s.a.

Pe islazuri se intalnesc pajisti secundare derivate ce se prezinta ca parloage stepice in diferite stadii de inerbare si intelenire cu numeroase buruieni din culturi: firuta cu bulbi (poa bulboasa), pelinita (artemisia austriaca) si multe plante efemere de primavara si vara.

Printre graminee apar pirul tarator (agropiron reprens), mohorul salbatic (setaria glauca, s. viridis).

Salcamul (robinia pseudoacacia) alaturi de dud este foarte des intalnit in curtile locuitorilor. De asemeni se mai intalnesc plante cum ar fi cicoarea, coada calului, coada soricelului, iarba mare, izma, musetelul, papadia, patlagina, pelinul, sulfina, talpa gastii, traista ciobanului, urzica, volbura, socul, sunatoarea (hypericum perforatum).

Vegetatia azonala este deosebita geobotanic de cea zonala, fiind alcatuita din specii higrofile, hidrofile.

Speciile de plante iubitoare de apa se gasesc pe latura sudica a comunei: papura (tyha latifolia) planta hidrofila ce creste numai in apa; pipirigul (juncus maculatum, juncus inflexus), rogozul (carex riparia), stuful (phragamites comunis), lintita (lemna arhiza, lemna gibba), iarba broastei (hydrocaris marsusranae), etc; lintita si iarba broastei intrand in categoria plantelor nefixate.

3.6 Fauna

Fauna se poate clasifica astfel:

a.     fauna de stepa

b.     fauna acvatica

c.      fauna de interes vanatoresc

Contrastele mari climatice dintre iarna si vara, ariditatea accentuata, lipsa de adapost si vegetatia mai putin bogata sunt elemente care contribuie la restrangerea faunei in aceasta zona, fata de alte regiuni geografice.

a. Cele mai raspandite sunt rozatoarele, la care se adauga pasarile, reptilele, insectele. Dintre rozatoare cel mai caracteristic este popandaul (citellus citellus) la care se adauga diferite specii de soareci si sobolani ca: soarecele de camp, de casa, de stepa (sicista subtilis).

In afara de acestea se mai intalneste iepurele de camp, dintre carnivore foarte rar lupul (canis lupus), vulpea (vulpes vulpes), viezurele (meles meles).

Pasarile - sedentare, calatoare si de pasaj – intalnite sunt: pasarea ogorului (burhinus oedicnemus), prepelita sau pitpalacul (coturnix coturnix), potarnichea, graurii comuni si purpurii, lacustarul (sturnus roseus), fluierarii (tringo totanus), prigoriile (coracis garrulus), ciocarlia de Baragan (melanocorypha calondra), cucul, dumbraveanca. Dintre pasarile rapitoare apare sorecarul mare (buteo rufinis).

Reptilele intalnite mai des sunt soparlele (lacerta taurica), serpi (coluber jugularis caspius) sau sarpele de apa (natrix tessellata); amfibieni (broasca de lac). Pasarile de balta: rata mare (anas platyrhynchos), rata caraitoare (anas quequedula), gasca de vara, starci, lisite.

Insectele de stepa sunt de asemenea variate – predomina orthopterele – lacuste, cosari, greieri, furnici.

b. Apele sunt populate de: crap (cyprinus caspio), caras (carassius carassius), platica (abramis brama), ghibortul (acerina cernua), salaul (lucioperca lucioperca), caracuda (morpha huimilis), obletul (alburnus alburnus). Se pot adauga melcisori, scoici mici, larve de insecte.

c. Fauna de interes cinegetic este reprezentata prin iepuri, specii rapitoare, specii rapitoare: vulpi, dihori si speciile de pasari sedentare si de pasaj.

3.7 Solurile

Solurile de pe raza comunei Gradistea au ca roci parentale loessul si depozitele aluviale. Loessul este considerat ca material parental optim de formare a solurilor, atat prin compozitia chimica cat si prin insusirile fizice care il caracterizeaza. Loessul si depozitele loessoide s-au sedimentat in pleistocenul superior, fiind cele mai intinse depozite de cuvertura.

Pe raza comunei Gradistea intalnim soluri zonale si azonale.

Sunt prezente in general cernoziomurile levigate, avand rezerve apreciabile de substante nutritive si un grad ridicat de fertilitate. Este prezent de asemenea cernoziomul ciocolatiu. Orizontul de acumulare a humusului de culoare bruna – negricioasa (nuanta ciocolatie) are grosime de 70 -80 cm.

Conditiile climatice in care se dezvolta aceste soluri se caracterizeaza prin precipitatii relativ slabe (450 – 600 mm), contraste termice mari intre iarna si vara (amplitudinea +25 grade) si evapotranspiratie accentuata.

Datorita activitatii biologic intense si continutului ridicat de humus calcic, cernoziomurile au o structura glomerulara sau grauntoasa stabila, ceea ce determina o buna aerisire si retinere a apei in sol. Pe profilul cernoziomurilor sunt prezente galeriile de rame (cervotocine), agregate structurale coprogene (coprolite), precum si galeriile de rozatoare (crotovine) semne ale unei intense activitati biologice.

Cernoziomurile tipice au urmatoarea succesiune de orizonturi: Am – A/C – Cca sau C. Orizontul Am are grosimea medie de 40 – 60 cm, culori inchise, structura grauntoasa bine exprimata. Orizontul A/C are caracter de tranzitie cu un continut inca ridicat de humus, dar si efervescenta evidenta datorita carbonatilor. Orizontul Cca de acumulare a carbonatilor are culoare galbuie – albicioasa cu separatiuni vizibile de CaCO3 putandu-se intalni la adancimi incepand de la 50 -100 cm. Orizontul C este alcatuit din loess, depozite loessoide, nisipuri, etc.

Grosimea morfologica a cernoziomurilor este in general mare, atingand si chiar depasind 200 cm.

Solurile azonale sunt reprezentate prin solurile de lunca si aluvionare. Protosolurile aluviale sunt soluri neevoluate cu un orizont Ao slab exprimat, avand grosimi mai mici de 20 cm, urmat de material parental avand cel putin 50 cm grosime, constituit din depozite fluviale, inclusiv pietrisuri de orice textura. Aceste soluri prezinta o slaba humificare.

Aluviunile si solurile de lunca sunt considerate soluri fertile, bogate in substante hranitoare, pot fi usor irigate si din acest motiv sunt folosite pentru cultivarea legumelor, zarzavaturilor, plantelor tehnice si a cerealelor. Ca urmare a insusirilor valoroase pe care la au aceste soluri pentru agricultura, in urma executarii unor lucrari de imbunatatiri funciare s-au sporit considerabil suprafetele arabile. Aceste lucrari au constat in indiguirea luncii inundabile a Dunarii, desecarea mlastinilor, baltilor, nivelarea terenurilor, etc.


Text Box:             

          Harta solurilor

                   Dupa harta solurilor

           Scara 1:200.000

 



CAPITOLUL IV

ROLUL FACTORILOR ISTORICI IN APARITIA SI DEZVOLTAREA ASEZARILOR UMANE

Actualul teritoriu al comunei a cunoscut in trecerea secolelor , toate etapele dezvoltarii istorice a poporului roman. Descoperirile arheologice stau marturie vechimii neintrerupte a locuirii pe aceste meleaguri. Sapaturile arheologice demonstreaza existenta unei populatii autohtone inca din neolitic. Descoperirile arheologice se incadreaza in prima faza a culturii Boian - faza Bolintineanu.

Sapaturile au fost facute pe malul lacului Galatui in raza satului Bogata, de catre arheologul Marian Neagu .Asezarile care apartin acestei culturi au fost construite pe marginea unor terase aflate in imediata apropiere a unei surse de ape. Asezari neolitice care au apartinut culturii Boian au fost descoperite pe teritoriul comunei Gradistea, in satele Bogata, Rasa si Cunesti. Sapaturile in cadrul acestor asezari au fost facute de catre arheologii Eugen Comsa si Nita Anghelescu .

In aceste asezari au fost descoperite un numar relativ mic de locuinte, bordeiele sunt predominante in comparatie cu locuintele de suprafata. Inmormantarea se face in pozitie chircita. De asemeni se intensifica numarul descoperirilor arheologice care atesta cultivarea cerealelor.

Cercetari arheologice au scos la iveala in satul Bogata deasemeni si in satul Gradistea dovezi ale continuarii locuirii si in faza Vidra a culturii Boian.

Populatia Boian - Vidra locuia in asezari care aveau santuri de aparare, fiind perioada cand se trece la un mod de viata stabil. Ceramica este bogat ornamentata iar locuitorii foloseau unelte din os, corn, piatra cioplita ori lemn in agricultura, care era ocupatia principala. Se practica pescuitul inca din faza Giulesti a culturii Boian, fapt atestat de descoperirile arheologice din satul Bogata, respectiv din asezarile de pe malul lacului Galatui. S-au descoperit vertebre care provin de la speciile :stiuca, crap,  somn, si salau la care se adauga 49 de plase de pescuit in care a putut fi identificata o vertebra de salau. Acest lucru ne arata ca pescuitul in lacul Galatui a constituit o indeletnicire straveche a locuitorilor, care la inceput a fost practicat cu mana, harponul si apoi cu plasa. Inventarea acesteia din urma aproximativ la inceputul epocii neolitice a revolutionat aceasta ocupatie.

Reprezentativa pentru sfarsitul epocii neolitice este cultura Gumelnita. Sapaturile facute in punctul ' Magura Cunesti' din satul Cunesti au fost inaugurate in anul 1916 odata cu descoperirea unui harpon neolitic mentionat de Grigore Antipa intr-un volum despre pescuit.

La practicarea pescuitului s-au folosit harpoane. Acestea au fost descoperite in punctul' Magura Cunesti'din marginea satului Cunesti, fiind confectionate din corn de cerb avand doua siruri de colti. S-au mai descoperit la Cunesti inca doua fragmente de harpoane.Harpoanele au fost datate apartinand fazei Gumelnita B .

Alaturi de pescuit celelalte ocupatii au fost agricultura, cresterea animalelor, vanatoarea.

Uneltele sunt vizibil perfectionate contribuind la cresterea productivitatii muncii. Acest lucru a fost posibil datorita progreselor inregistrate la sfarsitul neoliticului, in domeniul economic, ce a dus la spectaculoase transformari si pe plan spiritual. Figurinele antropomorfe din os descoperite la 'Magura Cunesti' apartin civilizatiei Gumelnita. Obiectele gasite in statiunile apartinand culturii Gumelnita sunt de o mare diversitate si bogatie.  Acest lucru presupune o viata materiala si spirituala intensa .

Practicarea agriculturii este atestata de descoperirea facuta de catre arheologul Nita Anghelescu. Cu ocazia unei campanii de sapaturi arheologice organizata la 'Magura Cunesti' s-a descoperit intr-un vas de lut 1025 de seminte care apartinusera speciei' Secale cereale'.

Epoca fierului este aceea in care s-au creat arealele etnice si din marea familie a tracilor s-au desprins geto-dacii. Acestia au avut o viata politica, materiala, spirituala care a fost atestata de descoperirile arheologice facute pe teritoriul comunei Gradistea. In anul 1940 pe raza satului Rasa a fost descoperit un tezaur monetar format din imitatii de monede de tip Filip al II lea si tetradrahme . macedonene originale. Acestea sunt singurele emisiuni monetare din perioada veche a culturii dacilor descoperite in Baragan, datate din secolul IV -I i.e.n.

In satul Cunesti au fost gasite intamplator la 100 m est de 'Magura Cunesti' fragmente ceramice, vase dacice, amfore grecesti si vase romane. Inventarul descoperirilor arheologice din cele doua asezari care sunt situate de-a lungul partii sudice a terasei pe care se afla satele comunei Gradistea, dovedesc legaturile populatiei autohtone cu cele invecinate cat si existenta unei locuiri neintrerupte.

Procesul formarii limbii si a poporului roman a cuprins fara indoiala si acest restrans areal geografic, care este astazi comuna Gradistea .

Dupa retragerea, aureliana valurile de migratori care au traversat teritoriul Romaniei este posibil sa fi trecut si pe actualul teritoriu al comunei, avand in vedere pozitia acesteia la malul Dunarii. Pentru perioada feudalismului timpuriu, respectiv secolul IX - X e.n., gasim la Cunesti in partea de sud a satului fragmente ceramice din pasta alba caolinoasa , fragmente de vase ornamentate cu linii orizontale si in val. Corespunzator aceleiasi perioade, in satul Gradistea, pe versantul de est al Vaii Dinului, in mal, s-au descoperit fragmente ceramice rosii ornamentate cu linii orizontale si in val .

Pentru secolul XIV - XVI e.n. gasim mentionate printre alte localitati in judetul Ialomita satele Cunesti si Gradistea. Potrivit articolului publicat de Doctorul Pompei Samarian sub titlul 'Documente lalomitene' in ziarul 'Pamantul' aflam o serie de date despre satele Cunesti, Gradistea, Rasa.

Prima mentionare a satului Gradistea dateaza din anul 1608, cand vornicul Cernica si sotia lui Chiajna, au cumparat mosia Cunesti si au daruit-o manastirii Cernica pe care era situat.

La 1667 intre Cunestii manastirii Cernica si intre mosia Cunestii de Jos, se desprinde o alta mosie a manastirii Radu Voda cu un sat care a purtat numele de Radu Voda fiind situat intre Manuc si Cunesti. Cunestii de Jos erau un trup de mosie care la 1667 apartinea lui Radu Logofatul Bilciurescu. Descendent al acestui Radu Logofatul prin documentele de proprietate ale mosiei Manuc il gasim pe Grigore Bilciurescu la 1674 si la 1754 pe Radu Stolnicul Bilciurescu. La 5 decembrie 1755 este mentionat iar satul cu ocazia trecerii mosiei Bilciuresti in stapanirea lui lani si Nitu Manciulesti.in anul 1789 numele mosiei a fost de 'Cantzulesti'.

                La 1778 gasim in plasa Lichiresti o serie de sate cum ar fi : Cunesti, Latsulei, care este foarte probabil sa fie numele satului Gradistea de azi, In anul 1809, Pauna Manciulescu trece mosia Bilciuresti sau Cunestii de Jos in stapanirea dragomanului Manuc Bei. Noul proprietar Manuc Bei de la care a ramas numele satului si al mosiei a fost un armean foarte bogat care si-a cumparat mosii in tara. Hanul lui Manuc sau Hotel Dacia de mai tarziu din Bucuresti a fost proprietatea acestui Manuc Bei. Astazi este un obiectiv comercial si turistic .

Mosia Manuc, la 8 decembrie 1840 a fost vanduta de doctorul loan Augustinovici Zuker care era imputernicitul mostenitorilor lui Manuc. Noul proprietar al mosiei se numea Niculae Ivanovici Cunescu .

La 21 mai 1871, Maria Cunescu si fiul sau Serghie Cunescu au vandut mosia lui Petre Sachelarie, care o lasa mostenire in 1878 preotului loan Sachelarie si sotiei sale Anica Sachelarie.

Mosia este daruita de proprietarii mentionati mai inainte, cu titlu de dota fetei Elvira, care a fost crescuta de acestia. Ea s-a casatorit cu Constantin Clitescu. In anul 1890, statul revendica o parte din mosia Manucu. in 1900, la 5 aprilie, intervine o tranzactie de impacare intre stat si Constantin Clitescu. Inainte de primul razboi mondial, mosia Cunestii de Jos, Bilciurestii sau Manuc a trecut in stapanirea lui Marin Badulescu al carui fiu a devenit proprietar. Jean Barbulescu a fost ultimul proprietar, respectiv pana in anul 1944.

Satului Gradistea de astazi i s-a mai spus Manucu - Cacomeanca in perioda interbelica ca si cum ar fi fost vorba de doua sate ori mosii. Doua sate cu aceste nume si doua mosii care ar fi fost unite nu au existat niciodata. Cealalta mosie a satului, mosia Cacomeanca sau Cacamei a fost in proprietatea manastirii Sf. Apostoli administrata de Popa Grigorie din Stefanesti.

In continuare aflam din ziarul 'Pamantul' informatii referitoare la istoricul comunei Gradistea. La 14 februarie 1815, lonita Cunescu isi marita fata, Elenca, cu pitarul Niculae Mustacov si ii da zestre mosia Cacamei. In anul 1838, respectiv 8 mai, intalnim o adeverinta ca Popa Grigore ot Stefanesti proprietar al mosiei Cacamei a fost preot la biserica Sf. Vineri in Bucuresti, iar fiul sau este lonita Cunescu. De-a lungul anilor, Niculae Mustacov cumpara partile din mosie apartinand locuitorilor satului Dalga. Aceste etape au fost la 2 noiembrie 1830, 24 noiembrie 1838 si 20 august 1842.  In anul 1843 se face o hotarnicie a mosiei, respectiv a bucatii care apartinea manastirii Sf. Apostoli, care in anul 1863 a fost secularizata, iar in 1865 taranii au fost improprietariti pe acest teren .

Despre satul Cunesti, tot din aceeasi publicatie, respectiv ziarul 'Pamantul' sub semnatura aceluiasi prestigios si neobosit cercetator al istoriei judetului Ialomita, doctorul Pompei Samarian aflam urmatoarele: pe raza satului Cunesti intalnim mosii care au purtat nume cum ar fi: Rizeanca, Cunestii de Sus .

La 4 decembrie 1758, Stanca Obedeanu, proprietara mosiilor la acea vreme le vinde clucerului lanache Chitoran. Acest ultim proprietar le va vinde in 1760 vistiernicului Matei Roset, care face schimb cu alta mosie a manastirii Snagov .

In anul 1764 iulie 24, Mitropolitul Grigorie, da o anafora in pricina dintre Constantin Chitoran, fiul clucerului Chitoran si Ilinca Falcoianca, vara buna cu Stanca Obedeanu, pentru stapanirea acestor mosii. Proprietarii acestor mosii, la 28 august 1785, prin anaforaua mitropolitului Grigore sunt manastirea Radu Voda de-a valma cu manastirea Snagovului asupra mosiei Rizeanca.Manastirea Snagov are in proprietate mosia Cunestii de Sus .

Mosia pe care este este asezat satul Rasa a purtat numele de Ursoaia si a fost proprietatea manastirii Mihai Voda.

Numele satului Gradistea mentionat pentru prima data se pare ca a fost Cacamei dupa numele unei movile aflata pe mosia Cacomeanca deasupra coastei Baraganului, intre satele Ceacu si Gradistea, langa drumul Calarasi - Bucuresti. Movila de la care a luat numele satul prin anii 1749 a servit ca magazie de provizii ale tinutului unde se depozitau cereale, in special mei in vederea bejeniilor cand locuitorii din imprejurimi erau obligati a parasi tot avutul lor, iar la inapoiere gaseau hrana necesara in gropile sapate in movila.

Pe la 1800  satul exista si se marea in fiecare an cu cate trei familii pe care le aducea de aiurea, proprietarul mosiei care dadea gratis loc de casa, cele necesare construirii casei si ii scutea de dari timp de trei ani.

Proprietarul facea acestor familii inlesnirile aratate mai sus pentru a le atrage si a le determina sa-i lucreze mosia. Satul s-a injghebat in imprejurul si in armanul mosierului Manuc Bei, locuitorii gaseau pe langa inlesnirile facute de mosier si loc potrivit pentru trai.

Administratie proprie a avut incepand cu anul 1831, iar in anul 1837 , satul avea 112 familii si 508 locuitori, in acelasi timp functiona o scoala cu 31 de elevi, avand ca invatator pe Popa Dumitru Stefan. Din anul 1831 satul a inceput sa aiba in actele oficiale denumirea de Manucu, iar din 1864 pana in 1968 a purtat numele de Cacomeanca .

           Satul Cunesti avea in 1837 47 de familii si 215 locuitori , iar in satul Vaidomir gasim pentru acelasi an 157 de locuitori.

Satele Rasa si Bogata sunt mai vechi de anul 1784. Denumirea satului Rasa ar veni de la un han ce se afla aici, iar satul se afla situat mai la nord de vatra actuala pe malul lacului Galatui la 'Movila lui Ciulei' . Hangita, prinsa cu un preot, ar fi fost rasa si oamenii care trageau la han l-au numit 'Rasa'

Denumirea satului Bogata a fost data in batjocura catunului de clacasi ce exista aici .In perioada interbelica in judet circula o zicala referitor la acest sat 'oameni mai saraci ca in Bogata nu se gasesc nicaieri in judet' .

Pana in anul 1844, comuna Rasa facea parte din plasa Ciocanesti pendinte de judetul Ilfov si avea in componenta satele Rasa si Bogata. in anul 1864, odata cu infiintarea comunelor rurale se va forma comuna Rasa, avand in componenta urmatoarele sate: Cunesti, Vaidomir si Rasa, iar satul Bogata a fost alipit in 1876

Intre anii 1874 - 1876 , primaria comunei Rasa s-a mutat in satul Cunesti, unindu-se administrativ cu comuna Cacomeanca si va forma o singura comuna.

In perioada 1874 -1876, comuna Cunesti a avut in componenta satele: Cunestii de Jos, Cunestii de Sus, Lefterul, Manucu, Rasa si Vaidomir. Pentru anul 1882, gasim satul Glavacioaca, pendinte de comuna Rasa, iar mai tarziu in 1892, acesta s-a alipit comunei Ciocanesti - Margineni.

In anul 1892, se infiinteaza pe teritoriul comunei Rasa noi asezari cum ar fi Bejgani si Coadele. Acesta din urma, insa s-a desprins din comuna Rasa la l aprilie 1903 si a format comuna Independenta, iar satul Lefterul s-a desfiintat, din el nu a ramas decat o casa care apartinea de comuna Independenta.

In anul 1906, comuna Rasa se compunea din satele Rasa, Bogata, Bejgani, Cunestii Noi, Cunestii Vechi, Vaidomirul Vechi si Vaidomirul Nou .

In intervalul cuprins intre anii 1844-1904, comuna Rasa si comuna Cacomeanca vor face parte din plasa Borcea, iar intre anii 1904-1907 vor face parte din plasile intrunite Ceacu -Ciocanesti - Roseti.

Comuna Cacomeanca sub denumirea de Manucu a facut parte din plasa Lichiresti pana in 1831. In intervalul 1831-1904 a facut parte din plasa Borcea. Cele doua comune Rasa si Cacomeanca vor face parte din punct de vedere administrativ pana in 1831 din plasa Ciocanesti. Cu incepere din cu anul 1931 pana in 1940, acestea vor face parte din plasa Calarasi.

Aparitia unui puternic domeniu feudal a fost favorizat prin acapararea pamanturilor obstilor satesti. Procesul de aservire al taranilor se accentueaza , boierii si manastirile devin stapane ale unor suprafete de pamant tot mai intinse .

Cautand sa-si mareasca suprafetele, boierii vor mari si numarul zilelor de claca in timpul regimului fanariot, la care se adauga si alte dari. Boierii vor contribui activ la cresterea nemultumirilor taranilor. Formele de manifestare ale taranilor au fost: jalba la domnie, nesupunerea la claca si fuga de pe mosie. Aceasta exploatare a taranilor de catre boieri a fost conjugata si cu situatia existenta in secolul XVIII si inceputul secolului XIX, cand au loc razboaiele ruso - turce. O parte din aceste razboaie au avut loc si pe linia Dunarii, inclusiv pe teritoriul comunelor Rasa si Cacomeanca. Populatia locala a suportat rechizitiile facute de diversele armate de ocupatie .

Momentul revolutiei de la 1848 a fost doar preambulul marilor prefaceri care urmau sa vina si vor schimba in mod radical Romania. Prin actul de la 24 Ianuarie 1859 devine realitate visul secular al poporului roman de a realiza unirea . Mihail Kogalniceanu, intr-un discurs din 5/17 ianuarie 1859 prilejuit de alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn a Moldovei remarca: 'la legi noi, om nou '. Tot cu aceasta ocazie i se recomanda domnului ' sa fie bun si bland cu aceia pentru care toti domnii au fost nepasatori si rai'.

La 13/25 decembrie 1863 este prezentat in Camera proiectul 'Legii secularizarii averilor tuturor manastirilor din Romania'. Printre cei care s-au ridicat impotriva acestei legi s-a numarat printre altii si Alexandru Odobescu. Pe raza comunei Rasa, manastirile aveau in proprietate 5 mosii care aveau o suprafata totala de 15800 ha. A fost pendinte de manastirea Mihai Voda.

Mosia Cunesti a apartinut de manastirea Radu Voda   si a avut o suprafata de 2000 ha.

Mosia Cunesti a apartinut de manastirea Glavacioaca si avea o suprafata de1500 ha.

Mosia Bogata a apartinut de Episcopia Arges si avea o suprafata de 2000 ha.

Mosia Cunesti - Rizeanca a fost proprietatea manastirii Snagov si este compusa din doua trupuri avand o suprafata de 4500 ha.

Legea rurala a fost sanctionata si promulgata de domn, in ziua de 14/26 august 1864. Aceasta nu improprietarea taranii, ea facea de fapt o dreptate istorica, recunostea dreptul de proprietate al fostilor clacasi al pamantului folosit pe temeiul legilor in fiinta. Articolul l din lege prevedea: “satenii clacasi sunt si raman deplin proprietari pe locurile supuse posesiunii lor in intinderea ce se hotaraste prin legile in fiinta'

Legea recunostea fostilor clacasi proprietatea deplina marcand trecerea definitiva de la sistemul medieval de proprietate , la sistemul modern de proprietate, care a fost supusa principiului exproprierii pentru utilitate publica.

Taranii au primit loturi cu urmatoarele suprafete :

-  categoria I = 55000 mp

-  categoria II = 36000 mp

-  categoria III = 20500 mp.

            Cei care nu puteau dovedi ca sunt clacasi, nu primeau pamant. Au existat cazuri cand taranilor li s-au luat dovezile de clacasi de catre boieri sau arendasi, acestia afland de iminenta unei legi de improprietarire a taranilor .

Conform articolului 4 din lege, cei care deveneau proprietari doar pe locul de casa si gradina au fost taranii care nu dovedisera ca au fost clacasi, vaduvele fara copii, nevolnicii si cei care nu practicasera agricultura au primit cate 1600 mp.                                                              Bisericile din satele Cacomeanca, Cunestii de Sus, Vaidomir, Rasa si Bogata, prin legea rurala au fost improprietarite cu cate 8,5 ha fiecare.

Dupa reforma agrara, proprietatea mosiereasca cuprindea 70% din suprafata arabila, iar 30% era proprietate taraneasca.

Loturile repartizate fostilor clacasi s-au dovedit a fi insuficiente, acest lucru a constituit motivul miscarilor taranesti din urmatorii ani.

Un rol decisiv in faurirea Romaniei moderne l-a avut Alexandru loan Cuza , prin deciziile si hotararile luate in timpul scurtei, dar productivei domnii.

Odata cu declararea independentei de stat a Romaniei, la 9 Mai 1877, intreaga populatie a participat cu entuziasm la razboiul de independenta .

In zona orasului Calarasi, trupele turcesti traversau Dunarea, fiind puse pe jaf si au creat o stare de nesiguranta locuitorilor din satele de pe linia Dunarii.

Turcii isi vor instala trupe si vor pune in pericol satele de pe linia Dunarii. La 17/29 octombrie 1877 cu ajutorul unor vase de razboi, turcii au scos 500 de soldati care au debarcat in raza satului Cacomeanca, atacul a fost respins dupa trei ore de lupta.

In raza satului Bogata au fost cantonate trupe rusesti , care au respins atacuri ale armatei turcesti . Un astfel de atac a avut loc la 17/29 noiembrie 1877 , in urma caruia au cazut mai multi soldati rusi.

Dupa incheierea razboiului de independenta , problema lipsei de pamant in randul taranilor care participasera masiv la acesta a fost rezolvata partial. In 1878, au fost improprietariti conform art. 4 si 5 din Legea Rurala din 1864, ' insurateii'.

In satele Rasa, Bogata, Cunesti si Vaidomir acest lucru a fost posibil pentru ca statul avea intinse domenii funciare .Acestia au fost improprietariti pe terenuri care au apartinut pana in 1863 manastirilor : Mihai Voda, Snagov, Episcopia Arges. Punerea in posesie efectiv s-a facut in anul 1879. Cu aceasta ocazie au mai fost improprietarite si scolile din aceleasi sate mentionate mai sus, cu suprafete arabile atat in camp, cat si in sat. Fiecare scoala a primit teren in suprafata de 9,4785 ha.

Locuitorii au fost improprietariti cu loturi atat in camp, cat si in vatra satelor.     Datorita rezolvarii decat in mica parte a 'problemei agrare', dupa 1878 au avut loc in mediul rural o serie de miscari pe plan local. Aceste miscari au culminat cu evenimentele din primavara anului 1888. Aceasta miscare a fost cea mai importanta ridicare a taranimii de la sfarsitul secolului al XIX -lea.

Rascoala din 1888 a fost cea mai ampla ridicare a taranimii pana la rascoala din anul 1907.

Printre cauzele generatoare ale acestei rascoale se pot identifica fara prea mare greutate cativa factori decisivi: nesolutionarea definitiva a problemei agrare de catre legea rurala din anul 1864. O alta cauza este seceta prelungita din anul 1887 care a distrus bucatele, aducand taranii in pragul foametei.

Sacrificiile taranilor cat si datorita intinderii rascoalei si formelor de manifestare violente, va determina luarea unor masuri din partea statului.

La 7 aprilie 1889, guvernul da o lege de improprietarire pe mosiile statului prin vanzarea de loturi catre tarani.

Avand in vedere ca decat in comuna Rasa au fost proprietati funciare ale statului, aici se va realiza improprietarirea taranilor.

Taranii vor primi loturi de cate 5 ha si mai mici, in suprafata totala de 3451,3099 ha.

            Vanzarea acestor loturi s-a facut in decembrie 1891, punerea in posesie s-a facut in septembrie 1892.

Prin vanzarea de loturi din proprietatea statului au fost improprietariti un numar relativ mic de tarani cu suprafete mici. A rezolvat pentru o anumita perioada de timp problema lipsei pamantului, ca drept dovada ca in anul 1907 nu s-au inregistrat miscari.

Improprietaririle care s-au facut la acea data si de atunci inainte, se vor efectua tinand cont de realitatile economice sociale si politice existente in tara la vremea respectiva. Reformele s-au realizat in limitele permise de societate in acel moment.

Problema care polariza atentia claselor sociale, partidelor politice din Romania la inceputul primului razboi mondial, era desavarsirea unitatii national-statale .

Intrarea statului Roman la 1916 in primul razboi mondial a avut drept scop realizarea Romaniei Mari.

Distrugerile ce au insotit acest razboi nu au ocolit nici satul Rasa care a suferit o serie de pagube in urma retragerii trupelor ruse, in toamna anului 1916.

Dupa 25 noiembrie 1916, odata cu retragerea trupelor romanesti, comunele Rasa si Cacomeanca au intrat sub ocupatia trupelor bulgare .

Administratia militara germana va continua aceeasi politica de jaf si teroare instaurata de bulgari. Acestea aveau 'sa ne stoarca pana la ultima picatura, dar totdeauna cu forma si cu aparenta de legalitate'

In anul 1916, comuna Cacomeanca a fost bombardata cu 16 bombe. Preotul comunei Cacomeanca loan O. Popa, va suferi in septembrie 1917 o pedeapsa cu inchisoarea datorita atitudinii sale fata de ocupantii germani.

Bandele de bulgari au cutreierat comunele Rasa si Cacomeanca,producand pagube locuitorilor de aproximativ 500000 lei. Trupele germane au confiscat clopotele bisericii din comuna Cacomeanca spre a le intrebuinta la fabricarea proiectilelor .

Pe campul de lupta au cazut la datorie 57 de locuitori din comuna Cacomeanca si 42 de locuitori din comuna Rasa.

Jertfa acestora nu a fost zadarnica deoarece prin revenirea la 'patria mama' a teritoriilor romanesti aflate sub ocupatie straina a fost constituit 'Statul National Unitar Roman'

Promisa inca din timpul razboiului, improprietarirea a fost realizata in urma aparitiei Legii pentru Reforma Agrara din iulie 1921 .

Au fost supuse exproprierii atat proprietatile particulare cat si cele ale statului.

in urma acestei legi, pe teritoriul comunei Cacomeanca au fost expropriate urmatoarele suprafete:

-  Mosia Manucu de Jos - proprietar M. Badulescu

-   Mosia Manucu de Sus   - proprietar N.M. Popescu

-   Mosia Ivanesti - Calugareasca din comuna Ion Ghica, proprietar Ecaterina
Nedigreceanu

-   Au fost improprietariti 315 locuitori, dar cei care aveau drept de improprietarire erau de 435. Majoritatea cererilor au fost refuzate datorita lipsei de teren .

In comuna Rasa, terenul expropriat a provenit din terenurile statului, mai precis de la Ministerul Domeniilor.

Eroii intorsi de pe front invalizi, nu au fost uitati, fiind improprietariti in totalitate, respectiv 16 in comuna Rasa, iar in comuna Cacomeanca 3 .

In comuna Cacomeanca au fost improprietarite si un numar de 37 vaduve de razboi. La 10 ani de la improprietarire circa 30% din loturile primite s-au faramitat prin mosteniri, inzestrari, vanzari .

Marea majoritate a taranilor foloseau in continuare plugul tras de cai, grapa de lemn, treieratul la arie, drept urmare cantitatile de cereale obtinute erau slabe in comparatie cu volumul de munca depus .

Perioada de avant economic reflectata in productiile agricole sensibil marite de la an la an prin introducerea pe scara larga a cultivarii bumbacului, inului, rapitei, sfeclei de zahar, lucernei, orezului; va fi intrerupta de criza economica din 1929 -1933.

Dupa trecerea crizei economice, gospodaria taraneasca a fost serios afectata de datoriile acumulate. Prin Legea de reconversie a datoriilor agricole, bancile populare care existau la acea vreme in satele Rasa, Bogata, Cunesti si Cacomeanca vor fi degrevate de o parte din datoriile acumulate de tarani catre acestea .

La inceputul deceniului patru, nori grei aparuti deasupra Romaniei prevesteau inceputul unei perioade mai putin faste pentru aceasta. Prin declansarea la 1 septembrie 1939 a celui de-la doilea razboi mondial, existenta statului national unitar roman va fi serios amenintata.

In urma rupturilor teritoriale suferite de Romania in anul 1940, Basarabia, Transilvania si Cadrilaterul au fost smulse din trupul tarii.

Cadrilaterul a fost cedat Bulgariei, respectiv o parte din populatia romaneasca a trecut Dunarea, refugiindu-se in localitatile de pe malul stang. Populatia de origine romaneasca din comuna Srebarna judetul Durostor in mica parte s-a refugiat in comuna Cacomeanca.

La l octombrie 1940 structura populatiei refugiate in aceasta comuna pe malul stang al Dunarii avea urmatoarea componenta :

Capi de familie                                                    Total membri

Ragateni                        81                                                       311

Macedoneni                   37                                                        163

Pe 22 noiembrie 1940, evacuatii din comuna Srebarna judetul Durostor au fost transportati la gara Calarasi de unde si-au continuat drumul pe calea ferata pana in localitatile Eschibaba si Cerna din nordul Dobrogei.


Text Box:

Figurine antropomorfe descoperite la Magura Cunesti


CAPITOLUL V

PARTICULARITATI GEODEMOGRAFICE

Populatia constituie un element important de analiza geografica cu implicatii asupra potentialului demografic al unei localitati si dezvoltarii economico – sociale sub toate aspectele.

5.1 Evolutia numerica a populatiei

Odinioara exista parera ca toata campia dunareana a fost total necunoscuta si nelocuita atat in antichitate, cat si in vremurile mai noi. Hasdeu, de pilda, are o idee exagerata asupra Campiei Baraganului cand zice: “este o pustietate mlastinoasa si neroditoare, un fel de sahara a Daciei”.

Este suficient sa ne gandim la movilele funerare ce presara intreg Baraganul, intalnite si in comuna Gradistea, ca sa ne dam seama ca aceasta regiune a cunoscut o populatie stabila si in vremuri indepartate. Marturiile arheologice si documentare, dovedesc existenta pe teritoriul comunei Gradistea a unei populatii amplasate inca din vechime de-a lungul terasei sudice a Baraganului.

Evolutia numerica a populatiei comunei poate fi urmarita din anul 1838 cu ajutorul unor date obtinute din catagrafiile intocmite la acea data si pana in anul 2002.

Din analiza tabelului si a graficului se poate desprinde o evolutie ascendenta a populatiei in studiu in perioada 1838 – 1956.

In perioada 1866 – 1890 se remarca o crestere a populatiei influentata de improprietaririle efectuate. Ritmul de crestere a populatiei este strans legat de procesul de destelenire a stepei pentru culturi agricole. Populatia a inregistrat o crestere semnificativa spre sfarsitul secolului al XIX – lea si  inceputul secolului al XX – lea. Diferenta existenta inte cele doua comune din punct de vedere al populatiei poate fii explicata, datorita faptului ca Rasa era alcatuita din patru sate: Cunesti, Vaidomir, Rasa si Bogata.

Datele statistice din timpul razboiului, si dupa, lipsesc, urmatoarele date gasite sunt din 1925; pentru comuna Cacomeanca datele sunt ceva mai abundente in ce priveste numarul populatiei dupa cum ne arata si tabelul. Pana in 1940 populatia a crescut constant. Bolile ce bantuiau pe atunci populatia si influentau mortalitatea erau tuberculoza, pelagra, iar in 1932 au fost inregistrate 102 cazuri de malarie.

Urmatoarele date obtinute sunt din 1956, cand populatia comunei Cacomeanca numara 7941 de locuitori; se inregistra astfel o crestere de 447 de locuitori (5,62%) in 16 ani. Anul 1956 coincide cu inceputurile procesului de colectivizare ce dureaza pana in 1960. Se observa, analizand datele din tabel, ca in doar 4 ani populatia scade cu 164 de locuitori (2,06 %) in conditiile in care la nivelul tarii sporul natural era pozitiv, iar nataltatea avea valori ridicate.

De ce a inceput sa scada populatia comunei Cacomeanca? Colectivizarea ar putea fi una din cauzele principale; multe familii ramase fara pamanturi si nevrand sa lucreze la noul C.A.P. infiintat, parasesc comuna pentru a se muta in Calarasi sau in Capitala.

In perioada 1965 – 1970 populatia ramane stabila: 7574 locuitori in 1965, respectiv 7572 locuitori in 1970 in conditiile unei natalitati ridicate (1968 – este anul care inregistreaza cea mai puternica natalitate in tara noastra) care acopera migratiile definitive din comuna. Dupa 10 ani, in 1980, populatia comunei Gradistea ajungea la 6145 locuitori inregistrandu-se o scadere de 18,15 %. In aceasta perioada, Calarasiul era un oras in plina dezvoltare economica, cu o populatie in crestere mai ale pe seama sporului migratoriu. Populatia din comunele apropiate printre care (se numara si comuna Gradistea) era tentata de orasul Calarasi si de locurile de munca pe care le puteau ocupa la mari intreprinderi: Combinatul de Celuloza si Hartie (deschis in 1966), Intreprinderea de Materiale de Constructii (deschisa in 1968), Fabrica de Confectii sau Combinatul Siderurgic (care a inceput sa produca in 1978).

Anul 1989 gaseste comuna Gradistea cu o populatie de 5215 locuitori (in scadere cu 930 locuitori fata de 1980, 15,14%) cu totate ca la nivelul anului 1980 natalitatea a fost de 75 nascuti vii, iar in 1989 a fost de 95 nascuti vii.

Si dupa 1990 continua procesul de scadere a populatiei comunei in conditiile unui spor natural negativ la care se adauga sporul migratoriu cu valori negative pana in 1994 (in anul 1990 s-au inregistrat 47 de stabiliri de domiciliu in localitate si 257 plecari cu domiciliul din localitate). Intre 1995 si 1998 se inregistreaza o usoara crestere a populatiei (5008  locuitori in 1995 – 5145 locuitori in 1998) in conditiile unui spor migratoriu pozitiv.

Aceasta crestere a populatiei se datoreaza revenirii in comuna a unor sateni care o perioada de timp au locuit si au lucrat in Calarasi sau alte localitati. Dupa 1994, Combinatul Siderurgic Calarasi si o serie de alte intreprinderi au intrat in proces de restructurare, oamenii si-au pierdut locurile de munca si s-au intors “acasa” pentru a se ocupa cu agricultura.

Ultimile date obtinute referitoare la populatia comunei sunt din 2002 cand se inregistrau 4930 locuitori. Cu aceasta populatie comuna ocupa locul 13 intre cele 48 de comune ale judetului Calarasi.

Tabelul nr. 2 – Evolutia numerica a populatiei

Anul

1866

1890

1906

1910

1925

1939

1940

1956

1960

1965

 

Populatia totala



726

1482

1499

1618

2017

2638

7494

7941

7779

7574

 

 

1970

1977

1980

1985

1987

1989

1991

1995

1999

2000

2002

 

7572

6138

6145

5605

5375

5215

5075

5008

5137

5188

4930

Graficul nr.2

Sursa: Prelucrare dupa Directia Judeteana de Statistica a Judetului Calarasi

            5.2 Factorii dinamici ai populatiei

5.2.1 Miscarea naturala

5.2.1.1 Natalitatea

Natalitatea arata frecventa sau intensitatea nasterilor in interiorul unei populatii, fiind un fenomen complex, in acelasi timp biologic si social, influentat de o serie de factori legati intre ei: economici, politici, socio – culturali.

Factorii economici – nivelul general de  dezvoltare economica, conditiile de viata ale populatiei par sa aiba o influenta importanta asupra natalitatii; cu cat nivelul de trai este mai ridicat, cu atat rata natalitatii este mai redusa si invers, dezvoltarea economica ducand deci la un recul al natalitatii. In cazul comunei Gradistea situatia economica a dus la limitarea nasterilor si putem vorbi de un pesimism demografic.

Factorii politici – politica pronatalista aplicata in Romania dupa 1966 a determinat mentinerea artificiala a unui nivel inalt de natalitate. Schimbarea brusca de orientare, dupa 1989, legalizarea avorturilor a condus la scaderea natalitatii.

Factorii socio – culturali – gradul de instruire si educatie al femeii este esential; se adauga adoptarea masurilor contraceptive, participarea mai activa a femeii la viata societatii.

La nivelul comunei Gradistea se pot analiza date incepand din 1977 si pana la nivelul anului 2002.

Analizand datele din tabel se poate observa ca la nivelul anului 1977 se inregistra o natalitate de 15,3 la mie valoare care a fost depasita  ulterior in 1987 si 1989.

Din 1977 si pana in 1991, natalitatea scade pana la 9,2 la mie dupa care valorile sunt alternative: sunt ani in care natalitatea creste (1993 – 11,7 la mie, 1997 – 11,2 la mie), dar si ani cand acest indice scade (1992 si 1996 – 9,5 la mie). In anii 2001 si 2002 s-au inregistrat cele mai mici valori ale natalitatii – 8 la mie, respectiv 7,9 la mie – fapt ce se rasfrange asupra numarului populatiei ce scade sub 5000 de locuitori in 2002.

Rata scazuta a natalitatii are cauze multiple, dar dintre ele se detasaza starea precara a vietii, inexistenta certitudinii zilei de maine, situatie care in mod cert va persista pana cand va creste standardul de viata.

Ca indicatori subsidiari ai natalitatii, ce pot influenta valorile acesteia, pot fi amintiti:

            - coeficientul de nuptialitate, exprima raportul dintre numarul casatoriilor si populatia medie totala. Din datele oferite de tabel se poate observa ca cele mai numeroase casatorii s-au inregistrat in 1993 (45), iar dupa 1999 numarul acestora a scazut foarte mult: 12 in 1999, 13 in 2000, 15 in 2001. Tinerii demonstrand ca nu se mai grabesc sa-si intemeieze o familie, sau se indreapta spre ale localitati, unde se casatoresc.

            - coeficientul de divortialitate, care exprima raportul dintre numarul divorturilor si populatia medie totala a unui an. Cele mai ridicate valori s-au inregistrat in 1994 cu 9 divorturi, iar cele mai mici in 1991 si 2000, cate un divort.

5.2.1.2. Mortalitatea

Mortalitatea reflecta totalitatea deceselor care se produc in cadrul unei populatii. Dintre factorii care influenteaza mortalitatea, foarte importanti sunt cei socio – economici. Dezvoltarea economica a dus la ameliorarea conditiilor de viata ale populatiei, la imbunatatirea alimentatiei, reducerea timpului de lucru , au contribuit la scaderea ratei mortalitatii. Calitatea serviciilor medicale, gradul de pregatire al personalului medical, infrastructura si echipamentele medicale sunt elemente esentiale pentru exprimarea nivelului mortalitatii.

Pentru comuna Gradistea, in perioada 1977 – 2002, acest indicator a prezentat valori cuprinse intre 12,2 la mie in 1977 si 23,5 la mie in 1996.

Se constata scaderea ponderii deceselor datorate bolilor acute respiratorii digestive sau bolilor infectioase (tuberculoza), concomitent cu cresterea celor datorate bolilor cronice (care afecteaza mai ales populatia de varsta inaintata), ale aparatului circulator si  a deceselor provocate de accidente; scade de asemenea numarul de decese din randul populatiei feminine de varsta fertila (15 – 49 ani).

Dupa 1977 mortalitatea la nivelul comunei a continuat sa creasca, inregistrand valori peste media pe tara. Din 1977 si pana in 1989 acest indicator a crescut constant de la 12,2 la mie, la 17,4 la mie. In 1991 si 1992 s-au inregistrat valori mai reduse de 15,4, respectiv 15,1 la mie, dupa care a crescut iar pana in 1996 cand a atins o valoare foarte ridicata (23,5 la mie); chiar daca in 1997 si 1998 valorile sunt mai reduse, la nivelul anului 1999 se inregistreaza 22 la mie, iar in 2002, 21,9 la mie.

Speranta de viata la nastere reprezinta numarul de ani pe care ii are de trait o generatie fictiva, presupunand ca numarul total de ani este impartit egal intre supravietuitori, iar conditiile de mortalitate vor ramane aceleasi. La nivelul judetului Calarasi, speranta de viata la nastere pe cele doua medii: urban si rural, in anii 1990 – 1992 si 1999 – 2001 se prezenta astfel:

             - speranta de viata la nastere 1990 -1992

                        Urban - 69,33 ani

                        Rural – 68,14 ani

            - speranta de viata la nastere 1992 - 2001

                        Urban – 69,45 ani

                        Rural – 69,98 ani

Rezulta ca in ambele medii s-au inregistrat cresteri: in mediul urban + 0,12 ani, iar in mediul rural cresterea, care a fost mai semnificativa, a inregistrat un plus de 1,84 ani.

Progresul economic, al stiintelor si al medicinii, in special, au permis ameliorarea conditiilor de viata ale populatiei si eradicarea unor maladii ce faceau numeroase victime, avand un rol important in procesul general de crestere a sperantei de viata.

Mortalitatea infantila reflecta totalitatea deceselor infantile (copiii decedati sub un an) ce se produc in cadrul unei populatii. Mortalitatea infantila influenteaza in mod direct structura pe grupe de varsta a populatiei si respectiv resursele de munca. Acesta constituie un indicator de baza al nivelului de dezvoltare sociala.

Evolutia mortalitatii infantile, urmarita in perioada 1977 – 2001, se mentine ridicata. Valori ridicate, peste media pe tara, s-au inregistrat in 1996 (62,5 la mie), 2000 (44,4 la mie), 1992 si 1998 (40,8 la mie). Anii in care s-au inregistrat cele mai ridicate valori ale acestui indicator au fost urmati de ani cu valori semnififcastiv mai reduse sau de ani cand acest indice a avut valoarea “0” (1987, 1989, 1991, 1993 – 1995, 2001).

Mortalitatea infantila endogena este determinata de mediul matern, de malformatii, iar mortalitatea infantila exogena de factori exogeni. De asemenea, mortalitatea infantila poate fi neonatala (pana la 28 de zile) si postneonatala (intre 28 si 364 zile).

In perioada analizata (1977 – 2001) s-au inregistrat si 6 nascuti morti repartizati cate unul pentru 1980, 1987, 1989, 2000 si 2 in 1999.

5.2.1.3. Sporul natural

Diferentele care exista intre nivelul natalitatii si cel al mortalitatii unei populatii sunt redate de sporul natural sau rata cresterii naturale.

Evolutia populatiei comunei Gradistea dupa 1956 si pana in 2002 marcheaza o instabilitate a indicatorilor demografici de baza. Tendinta generala este de reducere constanta a evolutiei populatiei. Analizand tabelul se poate observa ca intre 1977 si 2002, doar in 1977 si 1989 s-a inregistrat un spor natural pozitiv de 3.1 la mie, respectiv 0,6 la mie, dar, aceste valori se prezentau sub media pe tara. In ceilalti ani s-au inregistrat valori negative, cuprinse intre – 0,5 la mie in 1980 si – 14 la mie in 1996 si 2002.

Sporul natural, alaturi de sporul migratoriu au dus la scaderea populatiei comunei de la 6138 locuitori in 1977,  la 4930 locuitori in 2002 (o scadere cu 19,68 % in 15 ani).


Tabelul nr.3 – Miscarea naturala a populatiei 1977-2002

           Indicatorul

    Anii

Proportii la 1000 locuitori

Casatorii

Divorturi

Decedati la 1 an la 1000 loc.

Nascuti morti

Nascuti vii

Decedati

Spor natural

1977

15,3

12,2

+3,1

37

4

31,9

-

1980

13,8

14,3

-0,5

34

4

13,3

1

1983

13,8

14,6

-0,8

34

5

37,5

-

1985

13,7

17,1

-3,4

26

5

25,3

-

1987

16,3

17,6

-1,3

39

8

-

1

1989

18,2

17,4

+0,6

37

3

-

1

1991

9,2

15,4

-6,3

44

1

-

-

1992

9,6

15,1

-5,5

44

2

40,8

-

1993

11,7

17,4

-5,7

45

3

-

-

1994

9,8

19,2

-9,4

43

9

-

-

1995

10,8

19,2

-8,4

32

4

-

-

1996

9,5

23,5

-14

28

8

62,5

-

1997

11,2

14,6

-3,4

30

7

17,5

-

1998

9,5

17,1

-7,6

31

8

40,8

-

1999

10,3

22

-11,7

12

5

18,9

2

2000

8,7

16,1

-7,3

13

1

44,4

1

2001

8,0

18,5

-10,5

15

4

-

-

2002

7,9

21,9

-14

-

-

-

-

Sursa: Prelucrare dupa Directia Judeteana de Statistica a Judetului Calarasi



Graficul nr.3


5.2.2 Mobilitatea teritoriala

Mobilitatea populatiei reprezinta o componenta importanta a dinamicii populatiei, sporul migratoriu fiind complementar sporului natural. La nivelul unei comune, mobilitatea spatiala a populatiei are un rol foarte important, fiind un factor al cresterii sau descresterii numarului populatiei.

Cauzele ce determina mobilitatea spatiala a populatiei sunt variate si complementare si implica intotdeauna existenta unor factori de respingere in arealul sau regiunea de plecare (origine), precum si a unor factori de atractie in arealul sau in regiunea de sosire (destinatie). Deplasarea presupune luarea unui numar important de decizii personale complexe referitoare la destinatie, perioada de deplasare, mijlocul de deplasare sau costul deplasarii. Fiecare potential migrant evalueaza astfel avantajele si dezavantajele situatiei personale prezente – care, de cele mai multe ori, are in vedere locuinta, locul de munca, nivelul veniturilor - si a schimbarilor, in general pozitive, ce se intrevad sau se spera ca se vor produce la destinatie.

In cazul deplasarilor la mare distanta, de cele mai multe ori, schimbarea rezidentei inseamna si o schimbare a mentalitatii, comportamentului sau modului de viata, din aceasta cauza miscarile populatiei sunt diferentiate sau selective, anumite sectoare ale populatiei fiind mai predispuse la schimbare decat altele; astfel in randul migrantilor predomina tinerii adulti (20 – 40 ani), care se adapteaza mult mai usor noilor conditii de viata decat alte grupe de viata. Alta diferenta perceputa este cea legata de gen, in cazul deplasarilor la distante scurte predomina femeile, in timp ce, in cazul distantelor lungi predomina barbatii.

Nivelul de instruire este de asemena o variabila importana in selectia migrantilor, deplasarile fiind cu atat mai numeroase cu cat persoanele angrenate au un nivel inalt de instruire; in acelasi timp, persoanele fara un loc de munca sunt mai predispuse la migratie decat cele angajate.

In cazul comunei Gradistea, factorii cei mai importanti care determina deplasarile populatiei pot fi grupati astfel:

a. factorii economici – perioada postbelica, sub impulsul dezvoltarii, a industrializarii, a stimulat o puternica mobilitate teritoriala a populatiei, in special pe directia sat – oras. Somajul, nivelu scazut al veniturilor, saracia, constituie factori puternici de respingere, care creeaza potentiali migranti.

b. factorii sociali – sunt de cele mai multe ori strans legati de factorii economici, bunastarea materiala si cea sociala fiind adesea corelate. Cel mai comun factor de respingere este schimbarea statutului sau marimii familiei: cuplurile tinere prefera sa locuiasca mai departe de parinti, iar aparitia copiilor determina schimbarea locuintei, inlocuirea uneia mai mici cu alta mai spatioasa. Lipsa unor activitati sociale sau culturale din zonele rurale pot constitui o cauza a depopularii satelor.

Forme de mobilitate a populatiei:

a. deplasari obisnuite, care nu implica o schimbare de durata sau definitiva rezidentei sau activitatii si nici o mutatie importanta in viata persoanei angrenate in aceasta miscare. Aceste deplasari sunt legate de modul de viata, sunt repetitive, ritmice, de durata redusa si nu exprima nici un dezechilibru esential intre zona de origine si cea de destinatie.

In cadrul acestor deplasari se remarca: deplasarile zilnice sau navetismul, deplasarile ocazionale, deplasarile de week – end si deplasarile in vacanta. Apropierea orasului Calarasi, legaturile lesnicioase si in scurt timp, determina deplasarile zilnice pentru munca. In general, se deplaseaza populatie tanara atat de sex masculin, cat si de sex feminin. Cei care se deplaseaza, practica naveta pe o distanta de 12 – 15 kilometri; mijloacele folosite fiind autobuzul, la care se adauga in mai mica masura naveta cu bicicleta si autoturismul proprietate personala. Si din Calarasi se deplaseaza spre comuna Gradistea, zilnic, persoane, mare majoritate intelectuali (invatatori, profesori, medici si asistenti, ingineri), acoperind necesarul de cadre cu pregatire superioara in scolile din comuna, dispensarele medicale, unitati agricole.

b. miscarile migratorii propriu – zise, care implica o schimbare de durata sau definitiva a rezidentei si de cele mai multe ori, a activitatii, presupunand mutatii importante in viata persoanelor angrenate. Aceste deplasari impun in cele mai multe cazuri o schimbare a modului de viata a persoanelor implicate, sunt de lunga durata sau definitive si aproape intotdeauna exprima un dezechilibru intre conditiile de viata oferite la locul de plecare si celel care exista, sau se spera ca exista la locul de sosire.

Fenomenul cel mai caracteristic in cadrul mobilitatii populatiei il constituie migratia definitiva pe directia sat – oras, care este insotita de o mobilitate        socio – profesionala a populatiei.

Pentru a analiza mai complet miscarea populatiei din comuna Gradistea in perioada 1977–2002, este necesara prezentarea evolutiei sporului migratoriu si a sporului total. Se poate constata, analizand tabelul si graficul, ca in perioada 1977–2002 numarul celor plecati a fost mai mare decat cel al celor sositi pana in 1994, inregistrandu-se in acesti ani un spor migratoriu negativ cu valori ce oscileaza in fiecare an; valoarea maxima s-a inregistrat in 1990 si a fost de -210 (47 stabiliri in localitate si 257 de plecari cu domiciliul din localitate), iar cea minima in 1992  de 14 (72 de stabiliri in localitate si 86 de plecari din localitate).

Sporul migratoriu negativ inregistrat in perioada 1977-1992 se explica prin plecarea in numar mare a tineretului din comuna in intreprinderile orasului Calarasi si stabilirea definitiva in acest oras; o buna parte s-a stabilit in capitala.

In urma evenimentelor din Decembrie 1989, prin liberalizarea migratiei in general, s-a produs o adevarata dezordine in ceea ce priveste fluxurile migratorii din mediul rural catre mediul urban. In ceea ce priveste migratia de la sat la oras, in perioada 1990–1993, aceasta inregisteaza valori pozitive, cand oamenii sperau intr-un trai mai bun si in gasirea unor locuri de munca in oras. Dupa 1993, numarul celor sositi este mai mare decat numarul celor plecati; valorile cele mai mari se inregistreaza in 1996 cand sporul migratoriu ajunge la +94 (162 stabiliri de domiciliu si 68 plecari), iar valorile cele mai mici in 2001, de +8 (73 de stabiliri si 65 plecari din localitate cu domiciliul). Curba descendenta inregistrata de migratia de la sat la oras dupa 1993 se datoreaza reconsiderarii structurilor agrare si a aplicarii legii fondului funciar pe de o alta parte, dar si a disponibilizarilor masive de forte de munca din industrie si celelalte ramuri neagricole pe de alta parte.

Reducerea numarului de navetisti rural – urban este favorabila mediului rural intrucat o parte din acestia sunt apti de munca si practicau agricultura ca a doua ocupatie. Capacitatea agriculturii  de a absorbi forta de munca disponibilizata in mediul rural a constituit un factor pozitiv pentru asezarea noilor structuri economice si reducerea numarului de someri.

Analizand tabelul se poate observa ca la nivelul comunei Gradistea a prezentat valori negative in perioadele 1977 – 1994 si 2000 – 2003 (in 1980 se inregistreza cel mai scazut spor total,  -135, in conditiile unui spor natural de +3 la mie si un spor migratoriu de -132). In perioada 1995 – 1999, sporul total, in conditiile unui spor migratoriu pozitiv si ridicat, a inregistrat valori pozitive (cele mai ridicate valori in 1997, de +52 cand sporul natural a avut valori de -17, iar sporul migratoriu de +69).

Pe viitor se atrage atentia construirii in comuna a unor obiective cu caracter agro-industrial in vederea permanentizarii populatiei tinere in unitatile locale, aceste masuri vor avea ca efect o reducere a numarului celor plecati in cautare de lucru si o echilibrare a valorilor sporului migratoriu.

Tabelul nr. 4  - Evolutia sporului migratoriu

Anul

Indicatorul

1977

1980

1985

1987

1989

1990

1993

1994

1996

1997

1999

2000

2002

Stabiliri de domiciliu in localitate

19

21

0

10

17

47

48

97

162

122

133

78

119

Plecari cu domiciliu din localitate

133

153

99

66

87

257

93

65

68

43

55

43

67

Spor migratoriu

-114

-132

-99

-56

-70

-210

-17

+22

+94

+79

+78

+35

+52

Sursa: Prelucrare dupa Directia Judeteana de Statistica a Judetului Calarasi

Graficul nr.4

Tabelul nr.5 - Evolutia sporului total

Anul

Indicatorul

1977

1980

1985

1987

1989

1991

1993

1994

1996

1997

1999

2000

2002

Sporul natural

19

-3

-18

-8

+4

-32

-29

-47

-71

-11

-60

-38

-69

Sporul migratoriu

-114

-132

-99

-56

-70

-39

-17

+22

+74

+69

+78

+35

+52

Sporul total

-95

-135

-117

-64

-66

-71

-25

-25

3

58

18

-3

-17

Sursa: Prelucrare dupa Directia Judeteana de Statistica a Judetului Calarasi

Graficul nr.5

5.3 Densitatea populatiei

Gradistea este o comuna cu o suprafata mare la nivelul judetului Calarasi, dar densitatea populatiei inregistra in 2002 doar 27,79 locuitori / km2; densitate mai mare se inregistreaza in cadrul vetrei. Densitatea redusa se datoreaza scaderii numerice a populatiei din ultimii ani.

La nivelul anului 1977 se inregistra cea mai mare densitate raportata la perioada studiata (1977–2002), avand valoarea de 33,54 locuitori / km2. In conditiile unui spor natural negativ si a unui spor migratoriu de asemenea negativ, pana in 1995 densitatea populatiei scade constant pana la 27,32 locuitori / km2. Din 1996 si pana in 1998, datorita unui spor migratoriu pozitiv, densitatea creste de la 27,77 locuitori / km2 la 29 locuitori / km2, respectiv 29,25 locuitori / km2 in 2000. Densitatea in cadrul vetrei a variat intre 96,63 locuitori / km2 in 1985 si 72,57 locuitori / km2 in 2002.

Tabelul nr.6 - Evolutia densitatii populatiei

Anul

Indicatorul

1977

1985

1987

1989

1992

1993

1994

1995

1996

1998

1999

2000

2001

2002

Populatia

6145

5605

5375



5215

5040

5022

4994

5008

5090

5145

5137

5188

5129

4930

Suprafata (km2)

183,23

183,31

183,31

183,31

183,31

183,31

183,31

183,31

183,31

177,39

177,39

177,39

177,39

177,39

Densitatea

(loc./km2)

33,53

30,57

29,32

28,45

27,49

27,39

27,24

27,31

27,76

29

28,95

29,24

28,21

27,79

Sursa: Prelucrare dupa Directia Judeteana de Statistica a Judetului Calarasi

Graficul nr.6

5.4 Structura populatiei

Structura populatiei se refera la acele caracteristici ale grupelor umane care pot fi masurate sau cuantificate precum varsta, genul, limba, nationalitatea, religia sau activitatea economica, dar si la aspecte calitative cum sunt cele sociale sau culturale.

5.4.1 Structura populatiei pe grupe de varsta si sexe.

Varsta si sexul (genul), numite si “caracteristici demografice fundamentale” prezinta o importanta deosebita, data fiind semnificatia lor pentru analiza demografica, economica sau sociala. Astfel, natalitatea, mortalitatea sau fertilitatea variaza in functie de varsta populatiei, genul, rata de activitate, gradul de ocupare a populatiei, ca si de mobilitatea acesteia in teritoriu.

5.4.1.1. Structura populatiei pe grupe de varsta

Structura pe grupe de varsta este expresia divizarii populatiei totale a unei comunitati in efective anuale, cincinale, decenale sau, cel mai adesea, in trei categorii semnificative, corespunzatoare populatiei tinere, adulte si varstnice.

Pentru comuna Gradistea se analizeaza structura pe grupe de varsta in anii cu recensaminte 1992 si 2002.

Grupa tanara, in care se incadreaza populatia de la 0 la 14 ani, este in mare parte non – productiva. In 1992, la o populatie de 5147 locuitori, populatia de la 0 la 14 ani era reprezentata de 833 de locuitori, ceea ce inseamna 16,18 % din totalul populatiei, iar la nivelul anului 2002 la o populatie de 5301 locuitori se inregistrau 890 de locuitori ce se incadrau in grupa tanara, ceea ce inseamna 16,78 %; se remarca astfel o crestere in 10 ani cu 0,60 % a ponderii populatiei din grupa 0 – 14 ani.

Grupa adulta, considerata intre 15 si 59 de ani, reprezinta grupa productiva si, de asemenea reproductiva. In 1992 se incadrau in aceasta grupa 2725 de persoane, reprezentand 52,94 % din totalul populatiei, iar la nivelul anului 2002, grupa 15 - 59 de ani detinea 2671 persoane, ceea ce inseamna 50,38 %; rezulta o scadere a populatiei din grupa adulta cu 2,56 % in 10 ani.

Grupa varstnica cuprinde populatia ce depaseste 60 ani; aceasta populatie este non – productiva, iar proportia acesteia prezinta tendinte ascendente. La nivelul comunei Gradistea, in 1992, grupa de peste 60 de ani era reprezentata de 1589 locuitori, adica 30,87 %, iar in 2002 se inregistreaza o crestere cu 1,95 %, situatia fiind reprezentata astfel: din 5301 locuitori ai comunei, 1740 aveau peste 60 de ani, ceea ce inseamna 32,82 %.

Avand in vedere faptul ca, prima si ultima grupa depind in cea mai mare parte de cea de a II – a grupa, trebuie sa se acorde o atentie sporita unor masuri care pot influenta durata vietii productive, cum ar fi intarzierea intrarii in randurile populatiei active, datorita procesului de scolarizare, sau schimbarea in sensul prelungirii, varstei de pensionare.

Din punct de vedere demografic, dar si economic, o importanta deosebita o prezinta analiza ponderii populatiei varstnice si a populatiei tinere in cadrul populatiei totale. La nivelul comunei Gradiste populatia varstnica depaseste populatia tanara; deoarece varstnicii reprezinta peste 30 % din populatia totala, putem vorbi despre imbatranirea populatiei.

Pentru vizualizarea reparitiei pe grupe de varsta a populatiei se utilizeaza piramida varstelor.

Graficul nr.7

Piramida varstelor

1992


Graficul nr.8

Piramida varstelor

2002

Graficul arata intr-o perspectiva comparativa structura pe grupe de varsta a populatiei comunei Gradistea in anii 1992 si 2002. Analizand piramida varstelor caracteristica anului 1992 se poate observa ca cea mai numeroasa era populatia cu varste intre 60 si 69 de ani (19,05 din totalul populatiei), nascuta in peioada 1933 – 1940, cand natalitatea inregistra cote ridicate; de asemenea, ridicarea nivelului sperantei de viata a determinat o crestere a numarului varstnicilor in cadrul populatiei totale. Si pentru 2002 grupa de 60 – 69 ani se mentine cea mai numeroasa cu 16, 07 % (se constata o scadere) urmata de grupa de 70 – 79 ani cu 13,39 %. Comparativ cu 1992, ramane constanta grupa 0 – 9 ani, cresc grupele de varsta 20 – 29, 30 – 39, 40 – 49 si scad grupele 50 – 59, 60 – 69, 70 – 79, 80+.

Piramidele construite au forma de clopot sau amfora, prezentand o baza putin extinsa, flancuri convexe si varful aplatizat, corespunzator unei populatii varstnice numeroase.

Daca se va mentine tendinta de scadere a natalitatii (15,3 la mie in 1977 – 7,9 la mie in 2002), piramida varstelor va avea in viitor o baza mult mai redusa si un varf mult mai aplatizat decat in 2002, fiind supranumita si “piramida rasturnata”.

 

Consecinte ale imbatranirii demografice

Procesul de imbatranire demografica nu implica doar schimbari ale ponderii grupelor de varsta in cadrul populatiei totale ci genereaza transformari ale relatiilor existente intre diferite grupe de varsta, relatii cu profunde implicatii economice si sociale.

Dupa cum este cunoscut, grupele de varsta 0 – 14 ani si 60 + sunt considerate dependente economic de grupa productiva, respectiv adultii. Exista numerosi indicatori, cel mai cunoscut fiind rata de dependenta generala, care raporteaza numarul total al tinerilor si varstnicilor la numarul adultilor, rata de dependenta copii – adulti, precum si rata de dependenta varstnici – adulti. Pentru comuna Gradistea, rata de dependenta generala, a crescut in 10 ani cu 9,58; a crscut de asemenea rata de dependenta copii – adulti cu 2,76 si rata de dependenta varstnici – adulti cu 6,82.

Tabelul nr.7 - Variatii ale ratei de dependenta la nivelul comunei Gradistea

           (1992, 2002)

Regiunea

Rata de dependenta generala (la 100 de adulti)

Rata de dependenta

 tineri / adulti

Rata de dependenta

varstnici / adulti

Comuna

Gradistea

1992

2002

1992

2002

1992

2002

88,88

98,46

30,56

33,32

58,31

65,41

Sursa: Prelucrare dupa Directia Judeteana de Statistica a Judetului Calarasi

Graficul nr.9

Ca rezultat al schimbarilor care se produc in nivelul structurii pe gruoe de varsta a populatiei, rata de dependenta tineri / adulti va creste lent, in timp ce rata de dependenta varstnici / adulti va inregistra cresteri mai importante. Un alt aspect al dependentei care merita atentie il constituie dezechilibrele marcante existente intre cele doua sexe in cazul grupei varstnice, probabilitatea de supravietuire fiind mai mare la femei decat la barbati. In comuna Gradistea in 1992 se inregistrau la categoria 60+, 45,68% barbati si 54,31% femei; in 2002 se inregistrau in categoria varstnici 1740 locuitori, din care 43,27% erau barbati si 56,73%.

5.4.1.2. Structura populatiei pe cele doua sexe

            Structura pe sexe reprezinta expresia proportiei barbati / femei in totalul populatiei. Din datele obtinute la recensamintele din 1992 si 2002 in ceea ce priveste ponderea celor doua sexe, la nivelul comunei Gradistea exista un oarecare echilibru: in 1992, barbatii reprezentau 49,87 %, iar femeile 50,13 %; in 2002, barbatii reprezentau 49,10 %, iar femeile 50,90 %. Totusi, se remarca faptul ca femeile sunt mai numeroase doar in categoria 60 +, pe cand in categoriile 0 – 14 ani si 15 – 59 ani predomina barbatii.

Tabelul nr.8 - Populatia pe cele doua sexe Comuna Gradistea (1992, 2002)

Indicatorul

Populatia

Totala

Masculin

Feminin

Pe grupe de varsta

Anul

0 – 14

 M          F

15 -59

M          F

60+

M          F

1992

5147

2567

49,87%

2580

50,13%

456

377

1385

1380

726

863

2002

5301

2603

49,10%

2698

50,90%

474

416

1377

1294

753

985

Sursa: Prelucrare dupa Directia Judeteana de Statistica a Judetului Calarasi

Graficul nr.10

           

Unul din factorii care determina un numar mai mare de femei in categoria 60+, il constituie supramortalitatea masulina datorata consumului de alcool, tutun, in timpul vietii ce conduc la aparitia de boli la varste mai inaintate.

5.4.2 Structura etno – culturala a populatiei

5.4.2.1 Structura etnica si lingvistica

            Termenul “etnic” deriva din cuvantul grec “ethnos”, acesta semnificand popor, natiune, comunitate umana. Grupele etnice sunt definite ca subpopulatii ai caror membri au caracteristici comune, cum ar fi originea nationala, limba, religia sau rasa; la acestea se adauga obiceiurile si traditiile, deci o mostenire culturala comuna precum si existenta sau mentinerea unei coeziuni de grup.

La recensaminte, inregistrarea etniei si a limbii materne s-a facut pe baza liberei declaratii; s-a respectat astfel dreptul fundamental al fiecarui individ de a-si declara in deplina libertate si fara nici un fel de constrangere etnia si limba materna.

Componenta etnica a populatiei comunei Gradistea la recensamantul din Martie 2002, releva faptul ca populatia majoritara este detinuta de romani cu 99,5% fata de 1992, cand romanii reprezentau 99,08%. De asemenea, dupa limba vorbita in 1992, toata populatia de 5147 locuitori s-a declarat vorbitoare de limba romana, iar in 2002, 99.80 % din populatie era alcatuita din vorbitori de limba romana; 0,20 % s-au declarat vorbitori de limba tiganeasca (0,13 %), respectiv maghiara (0,07 %).

Tabelul nr.9 Structura etnica a populatiei Comuna Gradistea (1992, 2002)

Indicatorul

Populatie

Totala

Etnie

Limba

Anul

1992

5147

Romani

Rromi

 Maghiari

Romana

Tiganeasca

Maghiara

5100

99,08%

47

0,92%

-

-

5147

100%

-

-

-

-

2002

5301

5275

99,50%

24

0,45%

2

0,05%

5292

99,8%

7

0,13%

2

0,07%

Sursa: Prelucrare dupa Directia Judeteana de Statistica a Judetului Calarasi

5.4.2.2 Structura populatiei pe confesiuni religioase

Religia constituie un element cultural de referinta ce ocupa un loc esential in viata oamenilor. Credintele religioase au determinat sau influentat intr-o anumita masura modul de viata al populatiei, precum si anumite caracteristici demografice sau sociale.

In cadrul recensamintelor din 1992 si 2002 populatia si-a putut declara fara nici un fel de constrangere apartenenta la o religie. Atat la recensamantul din 1992, cat si in 2002, la nivelul comunei Gradistea, in distributia populatiei dupa religie, populatia de religie ortodoxa este predominanta cu 99,90%, respectiv 99,18%. Celelalte confesiuni religioase au inregistrat in 1992 0,10% din totalul populatiei si au fost reprezentate de adventisti de ziua a 7–a si ortodocsi de rit vechi; in 2002, 0,81% din totalul populatiei era formata din penticostali, adventisti de ziua a 7–a, romano–catolici si ortodocsi de rit vechi.


Tabelul nr.10 - Structura populatiei pe religii Comuna Gradistea (1992, 2002)

Indicatorul

Populatie

totala

Religii

Anul

1992

5147

Ortodocsi

Penticostali

Adventisti de ziua a 7 – a

Romano – catolici

Ortodocsi de rit vechi

5142

99,90%

-

-

4

0,08%

-

-

1

0,02%

2002

5301

5258

99,18%

34

0,65%

7

0,13%

1

0,01%

1

0,01%

Sursa: Prelucrare dupa Directia Judeteana de Statistica a Judetului Calarasi

5.4.3 Structura populatiei pe activitati economice

Acest tip de structura se refera la participarea populatiei la o activitate economica. Trebuie retinut faptul ca numai o parte a populatiei este economic activa: barbatii intre 15 – 60 (62 ani), femeile intre 15 – 57 ani.

5.4.3.1. Populatia activa

Populatia activa propriu – zisa cuprinde atat populatia care desfasoara o activitate economica retribuita, cat si populatia aflata in cautarea unui loc de munca, incluzand salariatii, muncitorii independenti, dar si somerii sau tinerii aflati in cautarea primului loc de munca, pentru ca si unii si altii sunt potentiali activi. In cadrul populatiei active se disting astfel, populatia ocupata, care reprezinta parte din populatia activa ce este efectiv angajata intr-o activitate productiva si populatia neocupata, respectiv acea parte a populatiei active aflata in cautarea unui loc de munca.

Gradul de participare al populatiei la activitatea economica este evaluat prin rata de activitate; acesta este un indicator ce raporteaza numarul activilor la populatia totala. Rata de activitate la nivelul comunei Gradistea inregistra in 1992, 52,94 %, iar in 2002, 67,17 % (rezulta o crestere in 10 ani de 14,23%).

Pentru evidentierea si analiza corecta a variatiilor spatiale ale ratei de activitate se utilizeaza rate specializate pe cele doua sexe si pe grupe de varste.

a.     Rata de activitate masculina a inregistrat valori cuprinse intre 50,82% (din totalul populatiei active) in 1992 si 57,28% in 2002.

Particularitati interesante releva analiza ratei de activitate masculina pe grupe de varste; Se observa astfel, ca varstele de 10-20 ani si respectiv,  55-60 ani prezinta rate de activitate mult mai reduse decat grupele de 20-55 ani.

b.     Rata de activitate feminina prezinta valori de 49,18% in 1992 si de 42,72% in 2002.

Factorii demografici, precum nuptialitatea, fertilitatea, influenteaza, de asemenea, rata de activitate feminina. La toate varstele, rata de activitate feminina este mai mica decat rata masculina.

Tabelul nr.11 - Rata de activitate – 1992, 2002 Comuna Gradistea

Indicatorul

Anul

Total populatie

Total populatie activa

Rata de activitate

Masculin

Feminin

Nr.

%

Nr.

%

1992

5147

2725

52,94%

1385

50,82

1340

49,18

2002

5301

3561

67,17%

2040

57,28%

1521

42,72%

Sursa: Prelucrare dupa Directia Judeteana de Statistica a Judetului Calarasi

            Populatia activa ocupata, in functie de categoria de activitate economica practicata este divizata in trei sectoare:

a) sectorul primar ce cuprinde activitati legate de agricultura, silvicultura, pescuit;

b) sectorul secundar ce cuprinde activitati legate de industrie si constructii;

c) sectorul tertiar ce cuprinde activitatile legate de comert, transport, servicii.

Tabelul nr.12 - Distributia pe sectoare (raportat la numarul total de angajati)

             Anul

Sectorul

1977

1980

1983

1987

1989

1991

1992

1994

1996

1999

2000

2002

Total salariati in cadrul populatiei

226

864

1049

686

942

448

1172

694

819

453

573

259

Sectorul primar (%)

76,10

64,12

75,69

79,15

81,74

74,33

87,37

61,95

65,93

51,43

58,46

23,93

Sectorul secundar (%)

9,75

11,11

11,34

5,10

6,79

9,37

1,19

16,85

17,70

25,60

24,43

43.24

Sectorul tertiar (%)

14,15

24,77

13,07

15,75

11,47

16,30

11,44

21,20

16,37

22,97

17,11

32,83

Sursa: Prelucrare dupa Directia Judeteana de Statistica a Judetului Calarasi

Graficul nr. 11

a) Sectorul primar a inregistrat in perioada 1977-2002 valori oscilante; astfel, in 1983 din 5812 locuitori, 794 lucrau in agricultura, in 1992 din cei 5040 de locuitori ai comunei, 1024 lucrau in agricultura. Dupa 1992 populatia ocupata in acest sector a scazut foarte mult, ajungand in 2002 la 62 de angajati (1,7% din totalul populatiei active si 23,93% din totalul de angajati).

b) Sectorul secundar a inregistrat cresteri ale persoanelor angajate in perioada 1977-2002, de la 12 persoane la 112; valorile cele mai mici s-au inregistrat in 1993 cand in acest sector lucrau doar 9 persoane, iar cele mai mari in 1996 cand s-au inregistrat 145 angajati (17,7% din totalul de salariati).

c) Sectorul tertiar are drept caracteristica esentiala are drept caracteristica esentiala furnizarea de servicii; desi aceste activitati nu sunt materiale, ele sunt totusi fundamentale intr-o societate evoluata.

            La nivelul comunei Gradistea in perioada 1980-2002 numarul persoanelor ocupate in acest sector a scazut; cele mai mari valori s-au inregistrat in 1980, 24,07% din totalul de salariati. Dupa 1990 numarul de angajati s-a mentinut intre 70 in 2001 si 98 in 1998. Analizand tabelul se poate constata o scadere a numarului de angajati in transporturi, sanatate si asistenta sociala si o crestere in invatamant si comert. Din analiza graficului si a tabelului rezulta ca pentru prima oara in 2002 sectorul primar este depasit atat de cel tertiar cat si de cel secundar.

            Populatia activa neocupata este reprezentata de someri; definitia cea mai folosita pe care o dau economistii somerului este urmatoarea: “Acea persoana care cauta un loc de munca remunerat, si care nu are un asemenea loc in mod curent.” Cel mai adesea, fenomenul contemporan de somaj este abordat si analizat ca un dezechilibru al pietei muncii la nivelul ei national: ca loc de intalnire si de confruntare intre cererea globala si oferta globala de munca. Aceasta maniera de abordare a somajului este, de fapt, o continuare a analizei problemelor demografico-economice, pe de o parte, si a celor economico-financiare si investitionale pe de alta parte. De aceea, indiferent de unghiul de abordare si tratare al lui, “somajul este o disfunctie a pietei nationale a muncii”.

      Se constata ca ponderea barbatilor aflati in somaj este mult mai mare decat cea a femeilor; pe varsta se remarca la barbati ponderea mai mare a somerilor in grupa de varsta 30-40 ani (77 persoane) iar la femei in grupa de varsta sub 30 de ani. La nivelul judetului Calarasi, Comuna Gradistea cu un somaj de 13% ocupa locul 9 din cele 49 de comune. In celelalte comune procentul de somaj variaza intre 1% (localitatea Ileana, Valea Argovei) si 24% (localitatea Stefan cel Mare)

          5.4.3.2. Populatia inactiva

            Populatia inactiva cuprinde persoanele care nu au atins inca varsta adulta sau care sunt in curs de formare, ca de exemplu, studentii si militarii in termen, femeile casnice, pensionarii.

            Valorile raportului populatiei inactiva/populatie totala se prezinta la nivelul comunei astfel: in 1992 – 47,06% iar in 2002 – 32,83%.

Copiii inscrisi la gradinite, scoli primare si gimnaziale reprezentau 25,59% din totalul populatiei inactive in 1992, iar in 2002 reprezentau 38,79%. In anul 1977 se inregistra o populatie scolara de 1228 copii. Dupa 1980 populatia scolara a inceput sa scada ajungand in 1989 la 746 elevi si copii la gradinita (scadere cu 45,03% fata de 1980). Aceasta scadere a populatiei scolare se datoreaza sporului natural negativ si migratiilor populatiei.

Pensionarii reprezentau 1492 de persoane in 1992, ceea ce reprezenta 28,98% din totalul populatiei si 61,60% din totalul populatiei inactive.

255 de persoane in 1992 (4,95% din totalul populatiei si 10,52% din totalul populatiei inactive) reprezentau studentii, militarii si femeile casnice.

5.5. Schimbari in comportamentul social al populatiei

5.5.1. Deteriorarea climatului social

Problemele economice cu care se confrunta societatea romaneasca de dupa 1989 si-au pus amprenta asupra oamenilor, determinand schimbari ale comportamentului social.

Traim intr-o societate unde schimbarile se produc cu mare rapiditate si in care tot mai multi oameni traiesc in saracie. Slaba dezvoltare a ramurilor agricole intensive (mari consumatoare de munca), a industriilor agricole si a serviciilor la sate (care sa atenueze caracterul sezonier al muncii agricole) fac din taranul roman un “adevarat somer”.

Toate aceste probleme afecteaza viata familiilor din comuna Gradistea si nu numai. Chiar daca exista mai multe familii cu venituri (1-2 membri lucreaza, pensionari, o mica afacere, etc), exista si familii in care veniturile se bazeaza pe lucrul zilier si pe alocatiile copiilor.

La nivelul comunei Gradistea in 2004 exista 316 dosare pentru ajutor social, stabilit prin legea 416/2001 (satul Gradistea – 116 dosare, Cunesti – 56 dosare, Rasa – 72 dosare, Bogata – 72 dosare).

In ceea ce privesc furturile si criminalitatea, din datele obtinute de la postul de politie din comuna rezulta ca in perioada 1999-2004 furturile comise din locuinte (curti) de unde sunt sustrase: animale – pasari, alte bunuri si furturile din camp au inregistrat o crestere cu 15%, iar spargerile din societatile comerciale, de unde se sustrag bunuri alimentare si nealimentare, au inregistrat o crestere cu 40%. De asemenea, o serie de minori sunt implicati in furturi din autoturisme sau din societati comerciale; o parte din acestia sunt la scoala si provin din familii dezorganizate, cu stare materiala precara.

Furtul este o fapta prevazuta si pedepsita de articolele 208 si 209 cod penal.

Dintre faptele mai grave, dupa 1999 nu s-au inregistrat lovituri cauzatoare de moarte sau violuri, dar s-au inregistrat 2 omoruri, din care unul intrafamiliar (fapta prevazuta si pedepsita de articolele 174 si 175 cod penal) si 2 talharii (fapta prevazuta si pedepsita de articolul 211 cod penal). Cauzele care au dus la indeplinirea acestor fapte au fost: consumul de alcool, neajunsurile si unele neintelegeri privind starea familiala. Pe raza comunei exista si o serie de stari conflictuale intrafamiliare (sot-sotie) cauzate de asemenea de consumul excesiv de alcool si de lipsa bunurilor.

Lipsa banilor, certurile din familie au determinat unele familii sa-si abandoneze copiii in grija Agentiei de Protectie a Copilului.

          5.5.2. Elemente de protectie sociala

            Pentru a ajuta familiile aflate in dificultate, statul si primaria au luat o serie de masuri de protectie sociala; astfel, conform legii 416/2001, 316 familii beneficiaza de ajutor social (in schimbul acestui ajutor persoanele efectueaza un numar de ore de munca in folosul comunitatii). Inainte de 1989 familiile numeroase primeau un ajutor de 400 lei.

            Primaria ofera scutirea cu pana la 50% la impozite si taxe locale pentru persoanele varstnice, cu pensii mici si bolnave (handicap).       

  


CAPITOLUL VI

ORGANIZAREA SPATIULUI

6.1 Morfostructura satelor

In peisajul umanizat al tarii noastre, satul constituie inca, un element predominant (46% din populatia tarii traieste in mediul rural).

Localizarea satelor ce apartin comunei Gradistea, in lungul fluviului Dunarea si de-a lungul arterelor de penetratie care marginesc lunca acestui fluviu si extinderea vetrei la extremitati, a dus la apaitia unor sate alungite, formate dintr-o artera principala, in lungul careia s-a extins satul si alte strazi secundare, paralele sau perpendiculare cu artera principala.

Drumul National 31 Oltenita – Calarasi, imprima satelor forma alungita, datorita faptului ca primele gospodarii au aparut unele in prelungirea altora, de-a lungul acestei artere. Un alt factor care a determinat si imprimat forma alungita si textura localitatii in studiu a fost forma de relief cu conditii naturale favorabile, rezultate din interferenta factorilor geografici specifici terasei si interferentei a doua forme de relief deosebite prin imbinarea elementelor geografice – lunca si terasele (campul).

Forma satului, marimea lui si locul de asezare, alaturi de deprinderile locuitorilor, au implicatii asupra structurii lui interioare. Asezat de-a lungul unei sosele care este artera principala, in lungul careia a aparut si s-a dezvoltat localitatea, alcatuita din mai multe linii paralele cu artera principala, cu care legatura se face prin linii perpendiculare pe artera principala.

Vatra localitatii cu structura adunata este consecinta trasaturilor morfometrice, morfografice si interferentei acestora in teritoriu, a transformarilor sociale si interventiei antropice. Satele comunei Gradistea au functii predominant agricole (cerealiere, pentru plante tehnice, etc.).

6.2 Aspecte caracteristice ale zonelor functionale

Din punct de vedere functional, teritoriul comunei este structurat astfel:

- Zona de locuinte: este alcatuita din comasarea in timp a spatiilor construite ale satelor apartinatoare, ce s-au constituit intr-o unitate complexa ce se dezvolta in lungul drumului National pe o distanta foarte mare, fapt care a dus la o acuta lipsa a dotarilor specifice zonei.

- Zona centrala: este alcatuita din dotari de interes public dispuse intr-o zona adiacenta circulatiei principale;

- Obiective industriale si zone de depozitare aferente: unitatile agricole, de mica productie si de depozitare existente pe teritoriul localitatii nu au procese tehnologice poluante, iar prin amplasarea lor preponderent in zona de Nord si Est, impactul asupra zonei de locuinte este redus;

- Zone de recreere, odihna, agrement si tratament: in prezent nu exista spatii special amenajate pentru recreere si odihna, agrement si tratament, locuitorii comunei folosind pentru recreere si odihna in mod ocazional, apele raului Dunarea, care ofera si posibilitatea practicarea inotului sau pescuitului, pe langa iesirea „la iarba verde”.

- Reteaua principala de cai de comunicatie: zona cailor rutiere reprezinta principala cale de acces spre localitatile limitrofe comunei, respectiv Drumul National D.N. 31. In prezent, locuitorii acestor sate folosesc in cea mai mare parte drumuri de pamant, neamenajate, care in momentul caderii unor precipitatii devin impracticabile, atat in zonele de locuit cat si spre exploatatiile zootehnice si agricole;

- Monumente ale naturii si istorice, valori ale patrimoniului cultural, istoric si natural. Pe raza comunei se afla in evidenta urmatoarele monumente de arhitectura, inscrise in circuitul de valori ale patrimoniului cultural, istoric:

* Asezarea „Magura Cunesti” situata la 100 m Sud fata de drumul national Calarasi – Oltenita (in zona satului Cunesti) datata in epoca neolitica – cultura Gumelnita;

* Asezarea neolitica (Cultura Boian), situata pe un grind in fostul iezer Calarasi, la 5 metri Sud fata de drumul national Calarasi – Oltenita (in zona satului Gradistea – Ceacu), asezare datata in mileniul IV I.Hr.

* Biserica Sfantul Niculae situata in satul Bogata, realizata intre anii 1820 -1826;

* Obeliscul soldatilor rusi cazuti in razboiul din 1877 – 1878, monument situat in incinta bisericii Sfantul Nicolae;

* Conacul Cantacuzino, constructie ce se apreciaza a firelizata in sceolele XVIII – XIX.

Pentru protejarea si punerea in valoare a acestor monumente se vor stabili masuri specifice de protejare si conservare.

- Cimitire – in cele patru sate ale comunei sunt prezente cinci cimitire ortodoxe (doua din acestea in satul Cunesti), acestea se invecineaza cu locuinte si terenuri agricole;

- Depozitele de deseruri menajere si industriale.

Pentru depozitarea deseurilor sunt utilizate spatii neamenajate corespunzator, fapt ce a dus la degradarea primului strat freatic, strat considerat de catre organismele abilitate in domeniul controlului calitatii apelor si a protectiei mediului ca impropriu din punct de vedere al potabilitatii datorita gradului ridicat de infestare al acestuia. De retinut este faptul ca prin actiunea apelor de ploaie, atat asupra solului cat si prin scurgerea acestora, exista posibilitatea aparitiei bolilor hidrice si a epidemiilor in cadrul comunei, precum si in localitatile limitrofe acumularii Galatui (fara a mai pune in discutie, eventualitatea grava de poluare a acesteia).

Nu este de neglijat nici actiunea vantului care, pe langa imprastierea gunoaielor, afecteaza si zone intinse cu mirosuri.

Principalele surse de poluare le constituie spatiile neamenajate de depozitare a gunoiului si latrinele care nu respecta normele in vigoare.

6.3 Caracteristici arhitecturale

Oaspetii acestor meleaguri sunt atrasi de frumusetea inedita a peisajului; in cadrul peisajului, pitorescul natural se imbina armonios cu trasaturile arhitecturale ale caselor vechi si noi, asezate batraneste in mijlocul curtii, armonios integrate in cadrul natural al localitatii.

Prezinta o atractie deosebita, pentru cel care viziteaza aceasta localitate si felul cum este oranduita gospodaria, mai ales lagospodariile mai vechi, la care paralel cu casa, se insira independent una de alta celelalte cladiri: hambarul, cosarul, cotetul si alte dependinte. In fund ramane loc si pentru gradina cu cativa pomi roditori, iar paralel cu gradina exista un spatiu aferent nevoilor gospodaresti unde se afla lemnaria, se insira capitele de fan, coceni sau paie.

Atractive sunt si casele batranesti cu prispa si stalpi, cu doua odai pe laturile salii, case care ne duc cu gandul la arhitectura initiala, pastrata peste vremuri pana astazi.

Dupa 1950 casele noi au forma triunghiulara cu 4 sau mai multe camere in prelungirea carora se afla sopronul din sticla si lemn.

In prezent majoritatea caselor au un regim de inaltime preponderent parter, cu aspect rural; se adauga si un numar mic de constructii P + 1 (cu cea mai mare pondere in zona de Vest a satului resedinta) realizate in ultimii ani, dar care din pacate nu sunt reprezentative din punct de vedere al imaginii arhitecturale specifice zonei).

Cel care viziteaza aceasta zona constata, ca noile constructii sunt lipsite de vechile anexe (grajduri, teren pentru depozitarea fanului). In schimb, in curtile oamenilor apar solarii si garaje de masini. Spatiile verzi formate din flori si pomi fructiferi care ocupa spatiul dintre curtea caselor si sosea da o nota deosebit de pitoreasca asezarii in studiu.

Materialele de constructie utilizate in timp pentru constructia caselor au fost: lutul, ce se gasea din abundenta in stratul de loess ce acopera Campia Romana; din lut in amestec cu paiele se obtineau chirpici; caramida a fost folosita si ea la constructia caselor de la sfarsitul secolului al XIX – lea; pentru invelirea caselor s-au folosit: paiele, cocenii, stuful, tigla, tabla.

Reprezentativ pentru zona Dunarii de Jos si implicit, specific pentru casele din aceasta zona sunt elementele de impodobire a fatadelor.

 


Foto 6, 7 – Tipuri de case

CAPITOLUL VII

ACTIVITATILE ECONOMICE



            

         7.1 Potentialul agricol si utilizarea terenurilor

Pe teritoriul comunei Gradistea agricultura dispune de cele mai bune conditii naturale pentru a se dezvolta.

Incepand cu anul 1864, in plasa Borcea din judetul Ialomita, unde erau situate satele comunei, se cultiva: graul, orzul, porumbul, meiul, secara, ovazul. Pentru sfarsitul secolului al XIX-lea, in cele doua comune Rasa si Cacomeancaexistau suprafete cultivate cu: grau, orz, ovaz, secara, porumb, mei, fasole, bostanarii, zarzavat.

O alta ocupatie a locuitorilor pe aceste meleaguri a fost cresterea animalelor.

In anul 1940, cultivarea pamantului avea o structura destul de diversificata, dar insuficienta mijloacelor de munca perfectionate ii va impiedica pe tarani sa obtina productii ridicate.

Dupa infiintare C.A.P. – urilor si a I.A.S. – urilor a disparut proprietatea privata si taranii s-au vazut nevoiti sa se angajeze pentru a-si lucra pamanturile.

Un prim aspect urmarit in studiul agriculturii il constituie analiza fondului funciar si in cadrul acestuia, suprafata totala pe categorii de folosinta. Astfel, in anul 2002 suprefata agricola totala a zonei studiate este de 14984 ha din care:

-        suprafata arabila                                   - 14765 ha

-        suprafata cultivata cu grau                    -  4921 ha

-        suprafata cultivata cu floarea soarelui  -  2667 ha

-        suprafata cultivata cu porumb              -  2072 ha

-        suprafata cultivata cu sfecla de zahar   -   287 ha

-        suprafata cultivata cu legume               -     79 ha

-        suprafata cultivata cu cartofi                -      27 ha

Pe baza datelor de la Directia generala de statistica a jud. Calarasi s-a putut intocmi un tabel cu suprafata cultivata si principalele culturi in perioada      1977 – 2002. Analizand datele cuprinse in tabel se observa ca cea mai mare parte din suprafata  arabila  este ocupata cu cereale, dupa care urmeaza floarea soarelui, sfecla de zahar, legumele si cartofii.

Graficul  nr. 12

Tabelul nr. 13 – Suprafata (ha) pe categorii de terenuri cultivate

         Anul

 Culturi

1977

1980

1983

1985

1987

1989

1991

1993

1994

1996

1998

2000

2001

2002

Grau

3370

2320

1169

1200

1340

1250

2303

2107

3143

2683

4055

3457

4865

4921

Porumb

7087

5770

4482

1730

1356

1675

2222

2500

2947

4079

3125

3826

2849

2072

Floarea soarelui

1890

1320

1473

298

748

317

915

820

1513

2762

2235

1961

1689

2667

Sfecla de zahar

410

200

304

280

220

180

117

91

149

190

120

-

-

287

Legume

282

315

200

20

32

81

102

153

59

169

100

110

50

79

Cartofi

107

112

83

173

190

170

45

15

30

35

35

35

14

27

Viticultura

168

200

200

163

219

219

219

219

Sursa: Prelucrare dupa Directia Judeteana de Statistica a Judetului Calarasi

            Printre factorii care au contribuit la cresterea in timp a productiei se numara: mecanizarea, chimizarea, irigatiile, baza tehnico-materiala (masini agricole si tractoare).

            Pana in 1990 suprafata arabila era deservita de un sistem de irigatii. In prezent acest sistem nu mai functioneaza fiind partial dezafectat.

            In cadrul comunei Gradistea productia agricola este obtinuta in prezent in cadrul a doua societati agricole, amplasate pe locul fostelor C.A.P.–uri din Gradistea si Rasa, la care se adauga 6 asociatii agricole particulare (3 in Gradistea, 2 in Bogata, 1 in Rasa).

          7.1.2 Productia vegetala

          7.1.2.1 Cerealele

            Detin ponderea cea mai mare in cadrul culturilor agricole de camp. Cerealele au o importanta deosebita datorita bogatiei lor in amidon si in substante proteice, cantitate mare de calorii, capacitate de adaptare la conditii naturale si economice, se pot transporta usor si se pot conserva mai mult timp. Ele se folosesc atat ca hrana pentru om, pentru animale, dar si ca materie prima in industrie; paiele sau cocenii se folosesc fie ca furaje, fie drept „combustibil”.

            Graul – se afla pe primul loc intre cereale, fiind o cultura ce se preteaza foarte bine conditiilor naturale din zona. In perioada 1977 – 1989 s-a inregistrat o scadere a suprafetelor cultivate cu grau de la 3370 ha la 1250 ha; dupa 1990 suprafata cultivata cu grau a crescut ajungand in 2002 la 4921 ha.

            Cauzele oscilatiilor si nerealizarii unor productii mai mari la hectar ar fi: toamnele de multe ori secetoase care nu permit germinarea in conditii favorabile, neasigurarea unei densitati optime la semanat, caldurile excesive dinaintea recoltarii care duc la degradarea productiei, distrugerea sistemului de irigatii, s.a.

            Porumbul - se afla pe locul II intre cereale, ocupand in prezent 2072 ha.        In perioada 1977 – 1971, suprafata ocupata cu porumb, depasea suprafata ocupata cu grau. Este cultura care se preteaza cel mai bine conditiilor pedo – climatice si prin aplicarea masurilor agrotehnice in mod rational s-ar obtine productii foarte mari.

          7.1.2.2. Plantele tehnice

            Floarea soarelui -  este a II – a cultura ca pondere in suprafata. Este cea mai importanta planta uleioasa ce se cultiva la noi in tara; a fost introdusa in cultura in a doua jumatate a secolului XIX. Dupa primul razboi mondial incepe sa se cultive si in Baragan, fiind avantajata de solurile fertile, conditiile climatice si relieful de campie.

            In 2002 s-a cultivat pe 2667 ha, depasind pentru prima data porumbul ca suprafata cultivata in comuna Gradistea,

            Sfecla de zahar - este a IV – a cultura ca pondere, ocupand in 2002 – 287 ha (cea mai mare suprafata cultivata dupa 1983). Recolta obtinuta poate fi prelucrata la Fabrica de zahar din Calarasi.

          7.1.2.3 Cultura legumelor si a cartofului

            Legumele (ceapa, usturoi, tomate, ardei, varza, etc.) sunt culturi cu veche traditie. Dupa 1977 suprafetele ocupate cu legume la nivelul comunei Gradistea s-au diminuat, de la 282 ha in 1977, la 79 ha in 2002.

            Cartoful, a ocupat in comuna Gradistea suprafete oscilante, in principal mai mari dupa 1990 (619 ha in 1990, 704 ha in 1997); in 2002 s-au cultivat vartofi pe 181 ha.

            Inainte de 1990, legumele si cartofii se cultivau mai ales in cadrul C.A.P.-urilor („Steaua Rosie” – in satul Rasa si „Rascoala din 1907” – din Gradistea), la care se adauga gospodariile personale ale membrilor C.A.P.; si in prezent aceste culturi sunt intalnite mai in toate gospodariile.

          7.1.2.4. Viticultura si pomicultura

            Viticultura este o ramura care in ultimii ani, a inregistrat o dezvoltare cantitativa, nu si calitativa. In cea mai mare parte sunt vii hibride si de randament scazut. Inainte de 1990 viticultura se practica in cadrul C.A.P. – urilor si in gospodarii private, iar dupa 1990 s-a extins proprietatea privata. Productia de struguri este prelucrata in gospodariile particulare.

            Comuna se situeaza in zona viticola a Dunarii, avand conditii foarte bune de dzvoltare a vitei de vie, reprezentate in primul rand printr-un topoclimat propice (fara ingheturi tarzii care sa atace mugurii, expunere sudica, soluri favorabile). In anul 1994 s-a realizat o productie de struguri record, de 1584 tone; in 2002 s-au obtinut doar 600 tone.

Pomii fructiferi apartin vetrei satului, mai ales pe marginea arterelor de penetratie si in gospodariile individuale; pe teritoriul comunei nu exista plantatii masive.

Structura speciilor pomilor fructiferi din vatra localitatii prezinta: caisi – zarzari, pruni, visini, meri, nuci, gutui, peri, duzi, ciresi si altele. In 2002 s-a inregistrat o productie de fructe de 42 tone.

7.1.3. Cresterea animalelor.

Cresterea animalelor reprezinta o importanta ramura a economiei agricole. In prezent animalele se cresc in gospodarii individuale incercand sa acopere consumul local. Inainte de 1990 se cresteau animale in C.A.P.-urile comunei.

Principalele animale ce se cresc pe raza comunei Gradistea sunt: porcinele, ovinele, bovinele, ecvinele.

Porcinele – cea mai raspandita rasa este porcul romanesc de carne. La nivelul 2002 s-au inregistrat 3380 de capete ce proveneau din gospodariile populatiei.

In cadrul septelului, porcinele reprezinta 50,78 %.

Ovinele – au inregistrat o scadere a numarului de capete de la 15928 in 1991 la 2420 in 2002; reprezinta 36,.35 % in cadrul septelului la nivelul anului 2002.

Bovinele – au inregistrat o scadere de la 6629 de capete in 1983 si 7102 capete in 1991 la 866 capete in 2002; reprezinta 13,02 % in cadrul septelului.

Cresterea pasarilor reprezinta o importanta subramura a productiei animaliere. Daca in 1989 efectivul de pasari reprezenta 20928 capete in 2002 acesta a crescut la 61115 (valoarea maxima inregistrata pana acum).

Productia totala de carne (porcine, bovine, ovine, pasari) a fost in anul 2002 de 786 tone, cea de lapte 15029 hl, lana 7200 tone, iar cea de oua, provenind din gospodariile personale, a fost de 2356 milioane bucati.

Gradul de dezvoltare al septelului nu este pe masura potentialului natural si economic al teritoriului, impunandu-se masuri pentru dezvoltarea in ritm rapid a sectorului zootehnic in vederea echilibrarii ramurilor agricole sub aspect valoric.

Tabelul nr. 14 – Evolutia numerica a efectivului de animale domestice

            

       Anul

  Cat.        

  animale

1977

1980

1983

1985

1987

1989

1991

1993

1996

1998

2000

2001

2002

Porcine

3196

3511

3777

2290

4031

3447

3200

4754

2929

4221

2391

4826

3380

Ovine si caprine

6865

-

-

16507

8297

7531

15928

8347

4788

4332

3028

2832

2410

Bovine

2430

2218

6629

6618

2676

2863

7102

1067

1735

1315

642

824

866

Pasari

42117

-

-

22409

21059

20928

30736

19900

25000

51000

45000

56200

61115

Albine (stupi)

472

-

-

416

-

-

-

-

-

-

-

-

-

Sursa: Prelucrare dupa Directia Judeteana de Statistica a Judetului Calarasi

Graficul nr.13

7.1.4 Vanatoarea si pescuitul

Teritoriul in studiu dispune de un fond de vanat specific zonei de campie si lunca, cu elemente de interes vanatoresc destul de variat, care apartin atat zonei de lunca cat si elementele campului. In lunca printre elementele de interes vanatoresc se pot enumera: ratele si gastele salbatice; in camp se vaneaza: iepurii, vulpea, dihorul, mistretii, iar dintre pasari: prepelita, fazanul, potarnichea, dropia.

Pescuitul reprezinta o indeletnicire traditionala cu adanci radacini care se pierd in negura istoriei, ce se practica astazi in lacul Galatui. Se pescuiesc urmatoarele specii de pesti: crapul, rosioara, stiuca, salaul, bibanul, platica.

7.1.5 Apicultura

In comuna Gradistea exista conditii favorabile dezvoltarii acestei ramuri, baza melifera fiind asigurata de existenta salcamilor si teilor, la care se adauga suprafata mare cultivata cu floarea soarelui si florile din gospodarii.

Cu toate ca exista conditii favorabile, numarul stupilor este mic si aparitia gospodariilor personale (in 1977 existau 472 familii de albine ce au dat o productie de 4,1 tone miere, iar in 1985 existau 416 familii de albine ce au dat o productie de 4 tone). Locuitorii comunei ar trebui sa faca eforturi pentru dezvoltarea acestei ramuri de eficienta economica, avand in vedere conditiile favorabile determinate de existenta unei bogate baze melifere.

7.2 Activitatile industriale si comerciale

Pe teritoriul comunei Gradistea nu exista unitati industriale propriu – zise, dar exista unitati si subunitati care realizeaza productie industriala cum ar fi: moara de malai in Gradistea, 2 prese de ulei (in Rasa si Cunesti), ateliere mecanice.

In ceea ce priveste activitatea comerciala, la nivelul comunei sunt inregistrate 26 de societati comerciale ce se ocupa cu desfacerea produselor alimentare si nealimentare; se adauga in Rasa un centru de colectare a laptelui si o societate piscicola (peste pescuit in lacul Galatui).

7.3 Caile de comunicatie si transporturile

Circulatia este reprezentativa doar prin zona cailor de comunicatie rutiera. Zona cailor rutiere reprezinta aproximativ 16,25 % din intervalul comunei (respectiv 65,50 ha), fiind asfaltata doar portiunea de drum national D.N. 31. Comuna este traversata de soseaua Calarasi – Oltenita de la Est la Vest (DN 31) drum ce isi va pastra caracterul functional fiind considerat continuu in traversarea tuturor localitatilor comunei, servind in acelasi timp si ca strada.

In prezent locuitorii comunei folosesc in cea mai mare parte drumuri de pamant neamenajate care in momentul caderii unor precipitatii devin impracticabile, atat in zonele de locuit cat si spre exploatatiile agricole.

Pe tot traseul drumului national D.N. 31, acesta este prevazut covor asfaltic, aflat cu mici exceptii in stare buna. Ca puncte de conflict este de remarcat portiunea drumului national aflata intre satele Rasa si Bogata, care necesita o amenajare corespunzatoare in vederea asigurarii unei vizibilitati optime optime, a benzilor de accelerare si decelerare, a marcajelor, etc.

Se propune pietruirea pe o lungime de minim 50m in adancime a tuturor drumurilor de pamant care fac legatura cu drumul national, in vederea autocuratirii mijloacelor de transport ce acceseaza pe acesta.

Dat fiind lipsa unui sistem de canalizare la nivelul comunei, scurgerea apelor pluviale se va face prin santuri amenajate, autoritatile administratiei publice locale urmand a supraveghea respectarea obligatiei cetatenilor de intretinere a santurilor, a rigolelor, podetelor de la intrarile in curti, si a cailor pietonale din dreptul locuintelor si al terenurilor pe care le detin.

Se interzice executarea de culturi agricole sau forestiere in zona de siguranta, considerta de la limita exterioara a amprizei drumului national pana la 1,50 m de la marginea exterioara a santurilor.

Aceasta zona este destinata exclusiv pentru semnalizarea rutiera sau alte scopuri legate de intretinerea si exploatarea drumului, pentru siguranta circulatiei ori pentru protectia proprietatilor situate in vecinatatea drumului. Zona de siguranta propusa reprezinta un minim, ea urmand a fi stabilita dupa caz, astfel incat sa asigure vizibilitatea in curbe si intersectii.

Principalele elemente de trafic reprezinta categoriile de deplasari pentru munca, tranzit si transport de marfuri.

Parcarile pentru mijloacele de transport in comun sunt rezolvate corespunzator, prin refugii amplasate in afara carosabilului.

Nu exista organizat transportul in localitatile componente si nici intre acestea. Circulatia rutiera si de transport in comun in teritoriul inconjurator este reprezentata de cursele ce fac legatura intre comune pe traseul drumului national.

Din punct de vedere al circulatiei feroviare, cea mai apropiata statie C.F.R. este situata in municipiul Calarasi.         

 


CAPITOLUL VIII

ECHIPAREA TEHNICO – EDILITARA A TERITORIULUI

            In momentul de fata retelele edilitare nu acopera decat partial suprafata satelor componente ale comunei.

Foto 8 – Primaria Comunei Gradistea

8.1 Gospodarirea apelor

Principalele lucrari hidrotehnice existente sunt reprezentate de indiguirea malului raului Dunarea in zona de Sud a teritoriului administrativ al comunei.

Principala sursa de apa o constituie in prezent stratul freatic de mica adancime, fiind necesare lucrari de captare a stratului de medie adancime, cantonat la circa 80 – 150 m, strat care poate asigura necesitatile de consum ale populatiei cat si ale activitatilor economice din zona.

In prezent locuitorii comunei Gradistea nu dispun de un sistem centralizat de alimentare cu apa care sa acopere toata comuna, astfel ca majoritatea acestora folosesc inca apa din fantanile sapate in primul strat freatic, strat considerat de catre organele abilitate in domeniul controlului calitatii apelor ca impropriu din punct de vedere al potabilitatii, datorita infestarii acesteia din diverse surse (folosirea excesiva in timp a unor substante chimice in agricultura, deversarea detergentilor, lipsa unui sistem de canalizare adecvat, a latrinelor neexecutate conform normelor sanitare).

Exista in perimetrul zonei fostului C.A.P. puturi forate, care necesita lucrari de reabilitare si protejare, in vederea asigurarii partiale a necesarului de apa.              De asemenea exista si o gospodarie de apa situata in satul Cunesti, aflata in faza de finalizare.

Pentru rezolvarea alimentarii cu apa in totalitate la nivelul intregii loclitati este necesar realizarea unui sistem unitar de alimentare cu apa compus din gospodaria de apa ce cuprinde un rezervor de acumulare (cu rolul de inmagazinare a apei pentru consumul permanent, existand totodata si o rezerva intangibila pentru situatii speciale – incendii), alimentat din puturi forate la 85 – 135 m echipate fiecare cu pompe care sa asigure debitul necesar.

De asemeni la exploatarea fantanilor existente se vor lua o serie de masuri care sa asigure o protectie adecvata: atunci cand acreiferul folosit este mai mic de 10 m, construirea acesteia se va face la cel putin 10 m fata de orice sursa posibila de poluare (latrina, grajd, depozit de gunoi, cotete, s.a.); peretii fantanii vor fi construiti din ciment, caramida, piatra sau tuburi din beton; fantana trebuie sa aiba capac si acoperis, iar scoaterea apei se va face printr-un sistem care sa impiedice poluarea (galeata proprie sau pompa; in jurul fantanii va exista un perimetru de protectie, amenajat in panta, cimentat sau pavat).

Lungimea simpla a retelei de distributie a crescut de la 0 km in 1990 la 10,7 km in 2002.

8.2 Canalizare

Principalul receptor al apelor uzate il constituie in prezent stratul freatic de mica adancime, fapt pentru care se si propune realizarea unei statii de epurare in partea de Sud a satului Cunesti, amplasamentul fiind dictat de configuratia terenului a carui panta descendenta presupune realizarea retelei de canalizare cu un minim de lucrari de excavare si statii intermediare de pompare (de mentionat ca normele actuale nu prevad obligativitatea acesteia decat la comunele cu peste 15000 locuitori).

8.3 Gospodarie comunala

Din punctul de vedere al salubritatii localitatilor comunei, se poate remarca o lipsa totala de spatii special amenajate, destinate acestui scop si realizate conform normelor in vigoare.

Pentru solutionarea asigurarii in conditii calitative si cantitative a depozitarii rezidurilor menajere, stradale, a celor rezultate din activitatile agricole si de crestere a animalelor, din activitatile comerciale, sanitare si de mica industrie ale localitatii, este necesar executarea unui sistem controlat si ecologic de depozitare a acestora, in conformitate cu normele in vigoare.

Suprafata de teren ce urmeaza a fi afectata de realizarea unui sitem centralizat, alcatuit din:

-        platforma de depozitare a deseurilor

-        anexe pentru personal si utilaje specifice

-        accese si spatii de protectie.

8.4 Alimentare cu energie elctrica

Comuna Gradistea a fost racordata la sistemul national energetic in anul 1964. In prezent alimentarea cu energie electrica din LEA 20 Kv situata in partea de Nord prin intermediul unor posturi de transformare ce asigura in conditiile actuale necesarul de energie electrica.

8.5 Telefonie

Din analiza situatiei existente, amplasarea postei, a centralei telefonice,  releelor radio, retelelor radio, retelelor de cabluri telefonice, se constata o ramanere in urma (fata de necesarul de dotare actual), al intregului teritoriu aferent localitatilor componente.

Exista la nivelul comunei Gradistea doua unitati P.T.T.R., iar numarul abonatilor telefonici a inregistrat o crestere constanta din 1980 cand erau 44 de abonati si pana in 2002 cand s-au inregistrat 585 de abonati.

8.6 Alimentarea cu caldura

Sistemul de incalzire existent se bazeaza pe utilizarea lemnelor si a carbunilor.

Nu exista pe teritoriul localitatilor componente, capacitati ale unor instalatii termice, care sa reprezinte din punct de vedere cantitativ sau calitativ, o potentiala sursa de alimentare.

8.7 Fondul de locuinte

Numarul gospodariilor populatiei in comuna Gradistea in anul 2002 a fost de 2041, iar numarul mediu de persoane pe o gospodarie a fost de  2,41.

In comuna Gradistea gospodariile cuprind: terenul aferent locuintelor, gospodariile anexe si terenul agricol. Marea majoritate au regimul de inaltime „parter”, sunt construite din materiale locale si nu sunt echipate cu retele tehnice edilitare.

            Dezvoltarea fondului de locuinte s-a facut prin ocuparea unor terenuri libere in urma aplicarii Legii fondului funciar si acordarii unopr parcele de aproximativ 1000 mp.

In ceea ce priveste constructiile publice, situatia lor este, in general, satisfacatoare, existand insa nevoia de spatiu suplimentar pentru unitatiile de sanatate, cultura, prestari servicii.

            Analizand datele din tabel se constata ca dupa 1991 fondul de locuinte a crescut pana in 2001, de la 1927 locuinte la 2052 locuinte.

In perioada de dupa 1990 s-au inregistrast cresteri an special in fondul de locuinte din fonduri private (de la 1908 la 2041 in 2002).

Suprafata totala locuibila a fost in 2002 de 67930 mp din care 67753 ( 99,73 %)mp in proprietate publica.

Tabelul nr.15 – Fondul de locuinte

Anul

Fond.loc.

1990

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

Locuinte existente – total nr.

1927

1896

1912

1912

1912

1971

2021

2030

2037

2049

2052

2052

2047

Locuinte din fonduri private – numar

1908

1883

1892

1892

1892

1951

2001

2010

2017

2033

2036

2036

2031

Locuinte in proprietate publica

19

10

16

16

16

16

16

16

16

16

16

16

16

Sursa: Prelucrare dupa Directia Judeteana de Statistica a Judetului Calarasi


8.8 Dotari social – culturale

8.8.1. Biserica

Avand in vedere ca poporul roman a imbratisat religia crestina inca din vechime, biserica a fost alaturi de acesta la bine si la rau.

Primele date despre bisericile din satele Rasa si Cacomeanca ne arata ca:

-        biserica din satul Cunesti a fost construita la 1852, avand hramul Cuvioasa Paraschiva;

-        biserica din satul Rasa a fost construita in 1838, avand hramul Adormirea Maicii Domnului;

-        biserica din satul Bogata a fost construita in 1885 avand hramul Sfantul Nicolae;

-        biserica din comuna Cacomeanca a fost construita in 1851, avind hramul Sfantul Nicolae.

In anul 1864, bisericile au fost improprietaritre cu pamant si terenuri pentru cimitire. In perioada interbelica se vor construi doua noi biserici in satele Cunesti si Rasa. De-a lungul timpului in lacasele de cult au fost intreprinse lucrari de reparatii si refacere a picturii.

Foto 9 – Biserica din Satul Gradistea

8.8.2 Cercurile culturale

Organizarea acestora s-a facut dupa 1900 pe baza unui regulament. Locul cercurilor culturale va fi luat de catre nou infiintatele camine culturale, aparute din dorinta de a avea o activitate cat mai diversificata. Camine culturale au fost infiintate in satele Rasa si Cacomeanca.

In 1922, caminul cultural din Cacomeanca purta numele de Caminul Crestin Sf. Nicolae, care a avut si caracter religios si isi tinea conferintele o data pe luna. Acestea erau tinute de invatatorii din sat si la ele participau majoritatea locuitorilor.

In cadrul scolilor si caminelor culturale exista coruri si ansambluri folclorice.

Se adauga, in cadrul caminului cultural din Gradistea, un cinematograf.

8.8.3 Bibliotecile

Au aparut pe langa scolile existente in sat. Exista documente care atesta existenta unei biblioteci in comuna Cacomeanca inca dinainte de 1916. Pe langa scoli si camine culturale vor apare bibliotecile publice.

In anul 1935 in satul Rasa existau 3 biblioteci care aveau in total 933 de volume si 170 cititori.

Pana in anul 1992 au functionat in comuna Gradistea 5 biblioteci, iar in present sunt 4 biblioteci din care 1 este biblioteca publica.

8.8.4 Scoala

Odata cu trecerea secolelor, pentru a face fata dezvoltatii societatii societatii, omul va trebui sa aiba cunostinte tot mai numeroase. Scoala, a aparut deci ca o necesitate, omul trebuind sa faca fata progresului tot mai evident pe care il inregistra omenirea in toate domeniile de activitate.

Primele date despre scoala, le avem din 1836. Este probabil ca si inainte de acest an, preotii din sate sa fi organizat scoli pe langa biserici. Intre 1845 – 1850 a fost construit un prim local al scolii; se faceau in medie doua clase. In 1864, legea instituie gratuitatea si obligativitatea invatamantului primar; astfel reteaua scolara se extinde in toate satele comunei.

Invatatorii au fost constienti de faptul ca scolile sunt adevarate centre de cultura in mediul rural si vor contribui la infiintarea de biblioteci scolare si satesti, cercuri culturale si camine culturale.

In 1932, despre rolul scolii, Alexandru Nistor, invatator la scoala din Cacomeanca avea urmatoarea parere: “rolul scolii de astazi nu se margineste la a face simpla instructiune. Facand numai atat, scoala va atinge numai in parte scopul ei. Scoala trebuie sa observe, sa cerceteze, sa aleaga si sa indrume pe tinerii scolari catre o meserie sau o profesie care sa fie in concordanta cu aptitudinile lor, cu vocatia lor.

In vremurile ce traim se cere munca rationala, munca in care sa se intrebuinteze energie putina, dand maximum de randament.”

In anul 1948 se organizeaza invatamantul elementar de 7 ani, iar dupa generalizarea invatamantului de 8 ani sunt cuprinsi toti copiii de varsta scolara in cadrul scolilor din comuna.

In anul 1961 este inaugurat noul local al scolii din Gradistea.

La nivelul anului 2002 elevii comunei studiaza in 21 sali de clasa si cabinete scolare, 3 laboratoare si 1 atelier scolar fiind instruiti de 43 de dascali.

 


Foto 10 – Scoala veche din Satul Gradistea

Foto 11 – Scoala din Satul Gradistea – localul nou

8.8.5 Unitatile sanitare

In prezent ocrotirea sanatatii populatiei din comuna este asigurata de 7 cadre medico – sanitare, din care trei medici (doi medici generalisti si un medic stomatolog) si 4 cadre cu pregatire medicala medie. Comuna are doua circumscriptii sanitare situate, una in satul Gradistea si una in satul Rasa, precum si 1 punct farmaceutic asigurat cu medicamente necesare.

 

Foto 12 – Cabinetul medical


CAPITOLUL IX

CALITATEA MEDIULUI

9.1 Principalele caracteristici ale mediului

Relatia dintre agricultura si mediul inconjurator este si a fost mereu stransa, activitatile agricole inducand atat efecte pozitive cat si negative asupra factorilor de mediu.

           Provocarea in acest domeniu este data de capacitatea de a minimiza impactul negativ asupra mediului, largind spectrul efectelor benefice, simultan reusind sa se asigure mijloacele de subzistenta pentru fermierii din arealul respectiv. La nivelul comunei Gradistea se desfasoara intre 2003 si 2008 proiectul : CONTROLUL POLUARII IN AGRICULTURA.

          Obiectivul global al Proiectului de Control a Poluarii din Agricultura (PCPA) este reprezentat de sporirea semnificativa a utilizarii practicilor agricole prietenoase pentru mediu in zona de proiect si prin aceasta, reducerea poluarii din surse agricole in Romania, in cursul Dunarii si implicit in Marea Neagra. Ca o componenta ajutatoare a acestui obiectiv, prin acest proiect se va acorda sprijin Guvernului Romaniei in activitatile de:

(i) promovare a adoptarii practicilor agricole prietenoase pentru mediu, de catre asociatiile de fermieri (atat de catre cele cu statut juridic cat si de cele familiale) si de fermierii individuali de pe teritoriul a sapte comune din judetul Calarasi; (ii) promovare a utilizarii durabile a folosintelor din cadrul polderului Boianu-Sticleanu si elaborare a unui plan de administrare a conservarii zonei umede Iezer Calarasi; (iii) intarire a capacitatii de elaborare a strategiei in domeniu, la nivel national si de aplicare a legislatiei in vigoare, la nivel local; (iv) promovare a colaborarii specifice, la nivel regional.

Proiectul, gandit ca o activitate pilot ce se va desfasura pe teritoriul judetului Calarasi din sud-estul tarii, de-a lungul cursului inferior al fluviului Dunarea, va putea fi aplicat si in alte zone similare din tara, asigurand pe termen lung, reducerea cantitatilor de nutrienti si alti poluanti de origine agricola si inducand beneficii substantiale prin imbunatatirea calitatii apelor de suprafata si subterane din tara si din bazinul Marii Negre.

                Referitor la arealul proiectului, 87% din suprafata totala sunt reprezentate de terenuri agricole, 3,5% sunt suprafete cu luciu de apa, si doar 1,9% sunt paduri sau zone cu vegetatie forestiera. Pe parcursul ultimului deceniu, Guvernul Romaniei a promovat privatizarea sectorului agricol. Cu toate acestea, acest proces de privatizare nu a fost lipsit de efecte nocive asupra mediului. De fapt, sistemele agricole existente in zona de proiect sunt caracterizate in principal de monoculturi sau rotatii scurte ale culturilor, lucrari intensive ale solului, arderea resturilor vegetale ramase in camp si defrisari extensive, toate acestea generand efecte negative asupra solurilor, calitatii apelor, productivitatii fermelor agricole si biodiversitatii zonei.

In cadrul zonei de proiect, poate cel mai semnificativ impact asupra mediului, generat de activitatile agricole, este reprezentat de degradarea solului si de scaderea continutului de materie organica din sol. In trecut, lucrarile intensive practicate pe solurile din zona (in special utilizarea plugului traditional si arderea resturilor vegetale in cimp) au dus la pierderi substantiale de carbon din sol, ca procent peste 50% in ultimii 20-30 de ani. Desi eroziunea solului nu pare a fi accentuata, semnele eroziunii prin apa sunt prezente pe unele pante usoare ale zonei de terasa, iar eroziunea prin vant constituie o problema locala pe unele suprafete atat din zona de polder cat si din cea de terasa.

            Calitatea apelor din zona s-a deteriorat in mod semnificativ, in principal datorita proastei administrari a deseurilor menajere si a celor provenite de la fermele si complexele de crestere a animalelor. Cele mai importante surse de poluare a apelor din arealul proiectului sunt scurgerile de suprafata si infiltratiile de la platformele de gunoi de grajd si latrinele din asezarile rurale.

              Biodiversitatea zonei este redusa si dezechilibrata prin substituirea florei si faunei traditionale cu culturi agricole, animale domestice si lantul asociat de boli si daunatori.               

Intr-adevar, peisajul agricol al zonei de proiect a fost semnificativ dezgolit, in special odata cu amenajarea zonei de polder (fosta lunca inundabila a Dunarii), in prezent nemaiexistand acel mozaic de zone umede care constituia nu demult un habitat propice pentru dezvoltarea florei si faunei si totodata un filtru biologic care oprea nutrientii si transportul sedimentelor. In aceasta zona de polder exista un micro-climat asociat care este diferit de cel existent inainte de indiguirea zonei. Peisajul este dominat de exploatatii agricole, adica intinse suprafete de teren arabil si cateva zone cu pasuni. Acest peisaj este intersectat de o retea prost intretinuta, de canale de irigatii si desecare si de drumuri nepietruite, de citeva perdele forestiere aflate in diferite stadii de degradare. Riscul de desertificare este semnificativ in aceasta zona deoarece in prezent nu se utilizeaza nici practici agro-forestiere nici practici agricole prietenoase pentru mediu. Aceste practici ce poarta numele generic de practici prietenoase pentru mediu, sunt reprezentate de cateva practici care au ca efect imbunatatirea fertilitatii solurilor, ameliorarea calitatii apelor, refacerea biodiversitatii locale, reducerea riscului de desertificare si sporirea productivitatii fermelor agricole. Aceste practici cu rol de conservare includ unele tehnici de rotatie stiintifica a culturilor, de management a nutrientilor si de combatere a daunatorilor, lucrari ale solului care realizeaza conservarea continutului de materie organica, garduri vii, benzi cultivate, zone riverane tampon, plantarea de arbori si arbusti si alte practici specifice cum ar fi fasiile filtrante de vegetatie ierboasa din zona de polder, perdelele forestiere de protectie din zona de terasa precum si masurile de imbunatatiri funciare, protejarea puturilor de apa potabila, gradinile din gospodarii si managementul gunoiului de grajd si a deseurilor menajere din zonele rurale.

             Succesul acestui proiect va depinde in mare masura de sprijinul financiar ce va fi disponibil pentru punerea la punct a unor sisteme de rotatie a culturilor, de management si reciclare agricola a gunoiului de grajd si a deseurilor din gospodariile rurale, de control a bolilor si daunatorilor, toate capabile sa imbunatateasca factorii ecologici ai zonei, asigurand in acelasi timp modul de subzistenta al fermierilor din acest areal. Asociata acestor deziderate, exista propunerea de a reampaduri suprafete ale zonei de proiect, creand in acest mod noi habitate pentru fauna si imbogatind peisagistic aspectul acestui areal. O alta componenta a proiectului, poate cea mai importanta pentru reusita acestuia, o constituie campania de constientizare publica a fermierilor si a tuturor celorlalti factori direct interesati, asupra beneficiilor potentiale care pot rezulta din integrarea practicilor mai sus amintite in modul de cultivare a terenurilor, prin campanii de informare si mai ales prin demonstrarea directa a acestora. Aceste demonstratii vor trebui sa implice prin participare directa membrii comunitatilor rurale, in vederea adoptarii rapide a acestor practici agro-forestiere prietenoase pentru mediu. Aceasta componenta demonstrativa a proiectului va consta in testarea cu scop demonstrativ a lucrarilor agricole de conservare, a tehnicilor de management a gunoiului de grajd si a practicilor agro-forestiere selectate, in patru amplasamente situate in zona de polder, in zona agricola de terasa si in zona satelor din arealul proiectului.

                         Se va pune la punct un sistem de gestionare a informatiilor de natura ecologica, pe baza tehnologiei sistemelor informationale geografice (GIS), cu scopul integrarii majoritatii datelor colectate pe durata derularii proiectului. Acest sistem va permite manipularea si analizarea acestor informatii, constituind in acelasi timp un instrument eficient de comunicare intre diferitii factori interesati.

                                                                                                                                

Concluzii generale

    Am incercat pe parcursul celor 9 capitole ale lucrarii sa prezint caracteristicile generale ale parametrilor fizici , ecomomici si mai pe larg caracteristicile legate de populatie si asezari.

     Printre factorii care pot concura la dezvoltarea localitatii in studiu, sub toate aspectele, s e pot enumera:

-        pozitia si localizarea geografica intr-un areal geografic cu conditii favorabile;

-        relieful teritoriului care este neted, iar indicii morfometrici si morfografici care caracterizeaza se inscriu in limitele accesibile  unei largi pretabilitati de utilizare difersificata  a teritoriului sub toate aspectele;

-        aspectele bio-pedo-cimatice dau potentialului natural un inalt grad de utilizare si diversitate; aflandu-se sub influenta maselor de aer continental, regiunea  are un climat caracterizat  prin mari variatii anuale de temperatura si precipitatii reduse. Pe depozitele lossoide si sub vegetatia de stepa care creste aici, s-au format cernoziomurile, soluri de mare fertilitate. Lacul Galatui reprezinta un important areal piscicol valorificat de locuitorii comunei. Aceste conditii sunt favorabile culturii de cereale, plante tehnice si leguminoase.

-         populatia, elementul cel mai important dintre factorii care au determinat puternice transformari ale cadrului natural, a cunoscut de-a lungul istoriei, evolutii sub aspectul numeric si al calificarii profesionale, care au imprimat trasaturi specifice activitatilor economice in diferite perioade. La inceput locuitorii se ocupau cu pescuitul apoi treptat, cu cultura plantelor si cresterea animalelor.

In prezent populatia comunei Gradistea, este in scadere in conditiile unui spor natural negativ care reuseste sa depaseasca un spor migratoriu pozitiv.

                     In ultimii ani se inregitreaza si fenomenul de imbatranire a populatiei.

-        agricultura poate constitui elementul ce da functionalitate acestui teritoriu , beneficiind de conditii naturale favorabile si de posibilitati  de desfacere ce asigura  dezvoltarea, iar prin diversitatea necontenita a activitatilor agricole se poate crea posibilitatea fauririi unei agriculturi de inalt randament care sa asigure progresullocuitorilor sub toate aspectele.

-        gradul de dotare tehnic si edilitar, dezvoltarea economico-sociala, arhitectura localitatii sunt elemente ce trebuie sa implice eforturi sustinute din partea edililor locali pentru dezvoltarea gradului de confort al locuitorilor comunei.

-        dotarile social-culturale trebuie sa sigure cadrul unor activitati sustinute prin care se impune pastrarea si conservarea obiceiurilor sitraditilor locale.

 

BIBLIOGRAFIE

Apostol, G. – Potentialul demografic al Campiei Mostistei – Revista TERRA nr.2/2000,

Bucuresti

Banu, A. C. – Baraganul, Editura Stiintifica, Bucuresti 1964

Cucu, V. – Romania – Geografie Umana si Economica – Editura Transversal, 2002

Constantin, T. – Istoria Orasului Calarasi – Editura Alas, 1993

Constantin, T. – Judetul Calarasi - Istorie, Traditie, Cultura – Calarasi, 1995

Constantin, T. – Calarasi – Mic indreptar turistic

Cotet, P. – Campia Romana, Studiu de geomorfologie integrata – Editura Ceres,

                   Bucuresti, 1976

Cotet, P. – Geomorfologia Romaniei, Editura Tehnica, Bucuresti, 1973

Cretu, D.; Arbagic M; Draghici M.; Prevenda Ghe. – Resursele de munca din Judetul Calarasi

–       Editura Agora, 2003

Erdeli, G.; Candea, M; Braghina, C; Costachie, S; Zamfir, D.  – Dictionar de geografie

umana, Editura Corint, 1999

Erdeli, G.; Dumitrache, L. – Geografia populatiei, Editura Corint, Bucuresti, 2001

Geanana, M; Demeter, T – Pedogeografie – Lucrari practice, Editura Universitatii,

Bucuresti, 2001

Grigore, M – Reprezentarea grafica si cartografica a formelor de relief – Editura Academiei,

Bucuresti, 1979

Ghinea, D. – Enciclopedia geografica a Romaniei – Vol.I

Ionesi, L. – Geologia Romaniei, Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iasi, 1988

Iordan, I.; Barcu, A. – Economia agricola a Baraganului de Sud si a Baltii Ialomitei –

Probleme de Geografie, 1962

Ielenicz, M.; Comanescu, L.; Mihai, B.; Nedelea, A; Oprea, R; Patru, I. – Dictionar de

Geografie Fizica, Editura Corint, 1999

Ielenicz, M.; Posea, Gr.; Popescu     - Terasele fluviatile din Romania – Editura Stiintifica,

Bucuresti, 1973

Murgoci-Munteanu, Ghe. – Crovurile si movilele Baraganului, Semanatorul, II,

Bucuresti, 1907

Patroescu, M.; Toma, S – Ierarhizarea peisajelor rurale din Campia Romana functie de

vulnerabilitatea la degradare si suportabilitate a presiunii umane, centrul de cercetare a mediului si efectuare a studiilor de impact, Univ. Bucuresti, 1999-2000

Pisota, I.; Zaharia, L. – Hidrologia uscatului – Editura Universitara, Bucuresti, 2003

Pisota, I – Biogeografia Romaniei, Bucuresti

Posea, Gr. – Geomorfologie, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti,1974

Rosu, Al. – Geografia Fizica a Romaniei, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1973

Lahovari, G. – Marele Dictionar Geografic al Romaniei, Vol. I,II,III,IV

Stan, C.; Bogdan, U. – Judetul Ialomita, Editura Academiei, Bucuresti, 1971

Ujvari, I – Geografia apelor Romaniei, Editura Tehnica, Bucuresti, 1973

Valsan, G – Campia Romana – Contributii de Geografie Fizica in “Opere alese” – Editura

      Stiintifica, Bucuresti, 1971


xxx – Atlasul Geografic al R.S.R – Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1965

xxx – Atlasul Climatologic al R.S.R. – Institutul Meteorologic, Bucuresti, 1966

xxx – Directia Judeteana de Statistica – Caietul Statistic al Comunei Gradistea,

perioada 1977-2002

xxx – Geografia Romaniei, vol.I,II

xxx – Geografia Dunarii Romanesti – Institutul de Geografie al Academiei, 1969

xxx – Harta solurilor, 1:200.000, foaia Calarasi

xxx -  Judetul Ialomita, 1980

xxx -  Recensamantul general al populatiei si locuintelor Romaniei din 1992

xxx -  Recensamantul general al populatiei si locuintelor Romaniei din 2002

xxx – Statia Meteorologica din Calarasi, Judetul Calarasi, Date meteorologice

xxx – Municipiul Calarasi – Monografie – Editura Agora, 2003








Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




AGROTURISMUL-UN MOD DE OBTINERE A VENITURILOR SUPLIMENTARE
ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM
PROIECT LICENTA TURISM - MONOGRAFIA COMUNEI GRADISTEA DIN JUDETUL CALARASI
PREZENTAREA DELTELOR LUMII
PERSPECTIVELE DEZVOLTARII AGROTURISMULUI IN ROMANIA
BAZELE SI STRUCTURA FENOMENULUI TURISTIC
Agrementul in turismul rural
GOSPODARIA AGROTURISTICA-FORMA SPECIFICA DE CAZARE FOLOSITA IN AGROTURISM


Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu