Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice
Acasa » didactica » didactica pedagogie
MAGIA TEXTULUI EPIC

MAGIA TEXTULUI EPIC


MAGIA TEXTULUI EPIC

(Poveste despre Troia)

Te afli pe corabia lui Ulise si impreuna trebuie sa strabateti mari si oceane misterioase pentru a ajunge in Ithaca.

1. Inainte de a porni in calatorie, imagineaza-ti un traseu pe care crezi ca l-ati putea parcurge, desenand in spatiul de mai jos o harta pe care sa plasezi insulitele ce le-ati putea intalni in calatoria voastra pe mare. Da apoi fiecareia cate un nume!




V  E

S

 


2. Incearca acum sa faci o scurta descriere a uneia dintre insulele inventate de tine, prezentand locurile si fiintele care traiesc acolo.

Impreuna cu Ulise ai ajuns pe Insula ciclopilor si ai patruns in pestera crudului Polifem Pentru a-l ajuta pe Ulise si tovarasii sai sa scape de aici, trebuie sa dezlegi mai intai cateva taine din urmatoarea povestire pe care Polifem, avand un singur ochi, nu reuseste sa o inteleaga prea bine.

"Intr-o seara trei drumeti batura la poarta unei cladiri mari si fumoase din orasul Bagdad. Li s-a deschis - si dupa rugamintea lor - au fost primiti sa petreaca acolo noptea.

Dupa hainele lor vechi si zdrentaroase, ai fi crezut ca drumetii acestia, de altfel, tustrei oameni tineri, sunt cersetori de meserie. Insa infatisarea lor nobila si felul lor de a vorbi iti dadeau sa intelegi ca nu sunt oameni de rand.

In afara de acestea aveau ceva ciudat: tustrei erau chiori de ochiul stang. Fiind rugati de gazde, sa-si spuna povestea vietii lor, cel de-al treilea povesti ceea ce urmeaza:

- Cu toata infatisarea mea de acum si halul in care ma gasesc, aflati ca sunt sultan si fiu de sultan. M-am urcat pe tron dupa moartea tatalui meu si putin timp dupa aceasta, am pornit cu zece corabii pline de merinde sa cercetez niste insule indepartate, ce faceau parte din imparatia mea. Dupa un drum de patruzeci de zile pe intinsul marii, capitanul corabiei pe care ma gaseam, veni plangand si rupandu-si parul cu disperare.

Suntem pierduti! imi zise el, iar cu mana imi arata in departare ceva ce sclipea cand alb, cand negru. E muntele Magnetului! ma lamuri el. E muntele care atrage spre el toate corabiile. Toate cuiele si scoabele de fier, precum si toate lanturile si ancorele de pe corabiile noastre vor fi atrase si se vor sfarama in bucatele, iar noi vom fi prapaditi cu totii.

In varful muntelui, deasupra marii, povesti mai departe capitanul, se inalta o bolta de arama, sprijinita pe zece stalpi, iar in varful boltii este un calaret pe un cal de arama. Calaretul tine in mana o sulita de arama si are pe piept o tablita de plumb, pe care sunt sapate nume necunoscute si descantece. Nicio corabie si niciun om nu pot scapa de la prapad, decat in ziua in care calaretul va fi rasturnat de pe calul sau.

Din nefericire, spusele capitanului se adeverira aproape intocmai. S-au prapadit toate corabiile noastre si s-au inecat toti oamenii. Numai pe mine a vrut Alah sa ma crute . ."

(O mie si una de nopti - prelucrare de N. Batzaria)

Dupa cum ai observat, "povestirea" de mai sus este una deosebita in ceea ce priveste mijloacele de legare a secventelor narative. Fii atent la planurile narative din text, si numeste structura narativa utilizata.

Ai descoperit deci ca in text se afla de fapt doua povestiri. Tu trebuie acum sa incerci sa le separi. Pentru inceput, trebuie sa-i rezumi ciclopului aceste doua povestiri, fiecare in aproximativ 2-3 fraze.


Ciclopul este in continuare confuz. El nu reuseste sa inteleaga cine relateaza prima poveste si cine relateaza cea de-a doua poveste. Incearca sa-l lamuresti, identificand naratorii din cele doua povesti.

Narator povestea 1: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Narator povestea 2: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Dupa cum ai observat, actiunile celor doua povestiri se petrec in spatii diferite. Identifica aceste locuri, extragand din text sintagmele semnificative. Nu uita sa respecti ordinea in care personajele se misca!

Prima povestire: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

A doua povestire: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Ai patruns impreuna cu cei trei calatori in Bagdad. Incearca sa-ti imaginezi ce au vazut ei aici inainte de a bate la poarta casei unde au fost gazduiti, descriind drumul de la intrarea in oras si pana la cladirea respectiva (poti folosi diferite ghiduri si atlase despre acest oras).

Acum este momentul sa faci un salt in locurile in care se petrece actiunea din cea de a doua povestire. Prezinta, in 4-5 randuri, muntele Magnetului, asa cum ti-l imaginezi tu.

Prin ce se diferentiaza locurile in care se petrece actiunea din prima povestire de cele din cea de-a doua povestire?

Minunat! Ai reusit sa patrunzi in aceste locuri de poveste. Ar fi bine acum sa intri intr-o imaginara masina a timpului si sa prezinti vremea in care se desfasoara actiunea, astfel incat ciclopul sa inteleaga o data pentru totdeauna cand au avut loc aceste ciudate intamplari.


Daca tot te-ai intovarsit cu cei trei drumeti care au ajuns in Bagdad, este cazul sa ii prezinti si ciclopului. Gaseste informatiile care sunt date despre ei in text, referindu-te la trasaturile lor fizice si morale.

Ciclopul nu intelege sensul urmatoarei expresii: "oameni de rand". Incearca sa-i explici tu cat mai nuantat, fiind atent si la contextul in care apare aceasta sintagma.

In cea de-a doua povestire apar alte personaje si nu este bine sa le ignoram. Pentru a nu se supara pe tine, numeste-le si pe acestea.

Dar nu esti tu singurul care poate sa sara dintr-o poveste in alta! Se pare ca mai exista un personaj care apartine ambelor povestiri. Cine este acesta?

Acum, ca l-ai descoperit, vei observa ca el, pe langa faptul ca este personaj in cea de-a doua povestire, mai are si un alt rol. Care este acesta?

Se pare ca ciclopul a inceput sa inteleaga cat de cat aceasta poveste. Dar este suparat, deoarece ultimele pagini s-au rupt si el nu mai poate afla sfarsitul. Pentru a impiedica dezastrul pe care l-ar putea provoca furia lui, alcatuieste tu un final al povestirii. Nu uita ca trebuie sa povestesti si intamplarea prin care sultanul si-a pierdut ochiul stang!

Impreuna cu Ulise si cu tovarasii sai ati reusit sa scapati din pestera lui Polifem si va aflati din nou pe mare. Dar nici aici nu sunteti in deplina siguranta, deoarece zeul marii, Poseidon, suparat pe Ulise ca l-a orbit pe fiul sau, titanul Polifem, arunca nenumarate valuri uriase asupra voastra. Nu veti scapa de mania acestuia decat daca vei reusi sa rezolvi problemele pe care nimfele, fiicele lui Poseidon, ti le infatiseaza pe trei talgere aurite. Mai intai va trebui sa citesti urmatorul text:


. . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . .

Verbul. Verbe predicative. Verbe copulative. Verbe auxiliare


Pentru ca ai dovedit o creativitate extraordinara, ai reusit sa-l imbanzesti pe Poseidon. Acesta insa si-a adus aminte ca tu esti priceput si in problemele legate de verb. De aceea, iti promite ca va potoli furtuna, numai daca tu vei reusi sa identifici corect valoarea morfologica a verbului a fi in urmatoarele contexte:

  1. Pe vremuri a fost inginer, iar acum este un politician renumit.
  1. Ar fi ideal sa putem veni si noi.
  1. Ce-ar fi sa mergem la un film?
  1. Poate sa fie orice-ar fi, ca eu tot ma duc.
  1. Trebuie sa fie a lui tot ce matusa sa va lasa mostenire.
  1. Ar fi trebuit sa fie si el aici.
  1. Cat e kilogramul de morcovi?

Intr-adevar, zeul marii s-a tinut de cuvant, intrucat tu ai aratat ca in clasele a V-a si a VI-a ai acumulat cunostintele necesare pentru a diferentia intre cele trei valori pe care verbul a fi le poate avea in limba romana. Nimfele nu sunt inca de acord sa potoleasca furtuna si cer permisiunea tatalui de a te mai supune la un test. Anul acesta ai mai invatat ca, pe langa a fi mai exista sapte verbe care pot aparea, fie cu valoare predicativa, fie cu valoare copulativa. Ai la dispozitie zece minute ca sa precizezi corect identitatea morfologica pentru verbele subliniate in enunturile:

1. In curand vei ajunge cel mai bun.  

2. Nu parea a fi surprins de ce s-a petrecut cu el.

3. Inainte de a se face profesor, a luptat ca manager.

4. Am ramas stupefiat cand am auzit ce a patit.

5. Devenind un medic renumit, a uitat de vechii prieteni.

6. Reclamatiile dumneavoastra par nefondate.  

7. Dupa utilizarea cremei, i-au iesit niste cosuri pe fata.

8. Se face ca ploua, cand trece pe langa mine. 

9. Ramane de vazut daca ne vom vedea sau nu.

10. Ce inseamna prietenia pentru tine?

Diatezele

Marea s-a potolit, iar acum plutiti relaxati spre destinatie. La orizont se intrevede o fasie de pamant, iar Ulise hotaraste sa o viziteze. Imediat ce ati debarcat, ati fost intampinati de o aratare ciudata, care se prezinta a fi Verbul Diateza. Prin graiul semnelor va aduce la cunostinta ca ati intrat pe Insula Diatezelor. Iti spune, de asemenea, ca pe aceasta insula verbele imbraca trei forme: activa, reflexiva si pasiva. Dupa cunostintele pe care tu le ai deja, incearca sa recunosti forma la care se afla verbele subliniate. Priveste cu atentie enunturile aflate la intrarea in cort si pe steag noteaza diateza la care se afla verbul subliniat:



1. Nu s-a aflat cine a spart geamul.  2. Ma surprinde atitudinea ta.


3. Se vede ca are talent.

4. Te-a preocupat problema?  5. E greu a-ti recunoaste vina.

Cu ocazia vizitei voastre, toti locuitorii insulei se vor aduna in jurul focului creat de Diateza Activa. Membrii acestui trib organizeaza un joc aparte. Fac un fel de magie, prin care ii transforma pentru o noapte pe toti locuitorii insulei in verbe active. Priveste urmatorul spectacol:

SCENA 1:

Florile au fost rupte de furtuna. (diateza pasiva)

Furtuna a rupt florile. (diateza activa)

SCENA 2:

In acest restaurant se mananca bine. (diateza reflexiva)

In acest restaurant oamenii mananca bine. (diateza activa)

Dupa ce ai privit aceste scene inedite, e randul tau sa iei parte la magie. Pune verbele subliniate din urmatoarele enunturi la diateza activa, pastrand neschimbate modul si timpul!

Am fost laudati de profesori.  1. ..

S-a auzit strigat de o voce. 2. ..

Fiindu-i interzisa plecarea, s-a suparat.  3. ..

Fie-mi permis sa va contrazic.  4. ..

Aceasta carte se citeste usor de oricine. 5. ..

Verbul Diateza va propune sa mai ramaneti inca o noapte pe insula sa, intrucat toata lumea s-a simtit bine alaturi de voi. Promite o noua seara de magie, de data aceasta oferita de diatezele reflexiva si pasiva. In ziua urmatoare, verbele fac pregatiri pentru noaptea ce va urma. Imediat dupa apusul soarelui, forfota se inteteste. Misterul noptii devine mediul propice pentru desfasurarea spectacolului. De pe intinsa mare, in varful unui catarg se vede apropiindu-se de insula o aratare cu melon galben si cu nasul in forma de para, purtand pantaloni in carouri si ghete de lac. Aceasta fiinta tine in mana un bastonas magic cu ajutorul caruia descrie in aer cercuri mari, stralucitoare. Verbele active, care trec prin ele, se modifica instantaneu. Priveste si tu:

SCENARIU:

Copilul plimba cainele in parc. (diateza activa)

Cainele este plimbat de copil in parc. (diateza pasiva)

Copilul se plimba cu cainele in parc. (diateza reflexiva)

Ti se inmaneaza si tie bastonasul magic pentru a transforma urmatoarele cinci verbe active. Nu uita sa pastrezi acelasi mod si timp! Iti tinem pumnii.

pasiv reflexiv

Teatrul de Varietati cauta un artist!

pasiv reflexiv

Nu vom accepta o asemenea propunere.

pasiv reflexiv

Aceasta carte nu a imprumutat-o nimanui.

pasiv reflexiv

Ar fi bine ca filmul acesta sa-l urmaresti pana la final.

pasiv reflexiv

Acest articol il scrisese in doua zile.

Toata lumea a asistat cu atentie la acest numar de magie. Te-ai descurcat de minune. Timpul vostru de sedere pe aceasta insula s-a terminat, asa ca hai sa pornim la drum, intrucat pana la Ithaca mai e cale lunga.

Modurile si timpurile verbale

Urmatorul popas va avea loc pe Insula Modurilor si Timpurilor. Tine minte ce siretlicuri ai utilizat in aceste numere de magie, pentru ca iti vor fi utile si acolo. Aceasta insula este stapanita de Circe[3] , care locuieste intr-un palat stralucitor aflat in mijlocul unei paduri. Impreuna cu echipajul condus de Ulise, debarcati pe insula pentru a o inspecta. Circe va invita la palat, unde organizeaza un ospat in cinstea voastra. Simti tu ca ceva nu e in regula si hotatasti sa ramai afara. Vrajitoarea le serveste navigatorilor bucate fermecate si ii transforma pe toti in verbe, cu ajutorul unei potiuni magice. Ai hotarat sa pornesti tu insuti spre vrajitoare pentru a-ti salva camarazii. Mergand prin padure, il intalnesti pe zeul Hermes care iti promite ca te va ajuta el sa-ti salvezi prietenii, doar daca reusesti sa treci peste probele pe care ti le impune.

In primul rand, Hermes intentioneaza sa formeze doua echipe de atleti cu verbele de pe insula. Iti pune la dispozitie participantii, iar tu trebuie sa faci doua echipe: Echipa modurilor predicative (personale), care va concura pe culoarul punctat si Echipa modurilor nepredicative (nepersonale), care va concura pe culoarul alb. Echipa castigatoare va fi transformata din nou in oameni, asa ca, daca vrei sa-ti reintalnesti prietenii, fii foarte atent la organizarea verbelor:


Trebuie sa stabilesti acum grupele pentru proba de stafeta. Ia in considerare aceeasi lista de verbe si imparte-le acum in patru grupe dupa cum urmeaza:

CONJUGAREA I CONJUGAREA a II-a CONJUGAREA a III-a CONJUGAREA a IV-a

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Te felicit! Ai dovedit ca esti un bun cunoscator al problemelor de limba romana. Datorita acestui fapt, verbele care au facut parte din echipa castigatoare sunt deja oameni. Trebuie sa ii ajuti insa si pe ceilalti!

Hermes iti mai da o sansa. Fii atent la urmatoarea proba!

Inainte de concurs, s-au inscris pe lista o sumedenie de sportivi. Toti trebuiau sa participe la vizita medicala. Aici, doctorul a stabilit care dintre ei nu va putea lua parte la intrecere. Tu trebuie sa completezi pentru fiecare fisa medicala cu numele complet (modul si timpul). Un raspuns corect al tau va insemna si libertatea celorlalti.



Esti un invingator, iar prietenii tai iti sunt recunoscatori. Mai exista insa pe insula oameni care au fost transformati in verbe de nemiloasa Circe. Poti sa-i dezlegi si pe ei de vraja, daca stii sa construiesti corect cinci enunturi dupa cerinte impuse. Acum este momentul sa-ti folosesti siretlicurile dobandite pe Insula Diatezelor. Te rog sa fii foarte atent! Ai la dispozitie zece minute pentru a rezolva sarcina:

Verbul a auzi, modul conditional optativ, timpul perfect, diateza pasiva:

Verbul a juca, modul conjunctiv, timpul perfect, diateza reflexiva:

Verbul a aprecia, modul infinitiv, timpul prezent, diateza pasiva:

Verbul a speria, modul imperativ, diateza reflexiva:

Verbul a fi, predicativ, modul gerunziu, diateza activa:

Hermes iti multumeste si te felicita pentru treaba buna pe care ai facut-o. Inainte de a parasi insula, imagineaza-ti un scurt dialog (7-8 replici) pe care il porti cu zeul. Trebuie sa folosesti verbul a fi ca auxiliar pentru toate modurile si timpurile invatate.

Verbele personale si verbele impersonale

Pornesti din nou la drum impreuna cu echipajul. Desi marea e linistita acum, niste nori negri, care se ridica in zare, ameninta calmul peisajului. Te intinzi comod in corabie si privesti norul care se apropie inspaimantator. Scoate-ti jurnalul si realizeaza o descriere a fenomenului. In compunerea ta trebuie:

sa alegi un titlu expresiv;

sa utilizezi cel putin trei verbe impersonale;

sa te incadrezi in 10-15 randuri.

Ulise intentioneaza sa realizeze un regulament de ordine interioara pentru bunul mers al activitatilor de pe corabie. Nu se descurca insa cu forma la care trebuie sa apara verbele si apeleaza la ajutorul tau. Iti inmaneaza regulamentul, iar tu trebuie sa-l reformulezi, punand verbele din paranteza la forma impersonala.

Locutiunea verbala

Primejdia furtunii a trecut, iar pe corabie toata lumea este agitata si nu are somn. Tu singur esti relaxat si ai chef de joaca. In camaruta ta gasesti doua hartii. Ele contin locutiuni verbale care sunt apropiate ca sens. Traseaza sageti dinspre prima coloana spre a doua, astfel incat sa grupezi structurile sinonime:


Ulise este incantat de jocul tau si iti face urmatoarea propunere. Sa va jucati amandoi astfel: el iti va da o locutiune ca apoi tu sa fii atent la structura ei si sa dai exemplu imediat de alta locutiune care sa contina acelasi verb:

Ulise: a da raportul

Raspunsul tau:

Ulise: a da sfaturi

Raspunsul tau:

Ulise: a trage un chef

Raspunsul tau:

Ulise: a lua atitudine

Raspunsul tau:

Ulise: a avea obiceiul

Raspunsul tau:

Jocul vostru este intrerupt de strigatul unui navigator, care anunta ca la orizont se intrevede o alta insula. Ulise o recunoaste imediat ca fiind Insula Functiilor Sintactice. Este o insula recunoscuta datorita numerosilor vulcani care se gasesc aici. Nici sa nu te gandesti ca ai putea vreodata rata un aemenea spectacol al naturii! Impreuna cu grupul, explorezi un rau subteran care va duce in inima unui vulcan. In stanga si in dreapta, in fata si in spate, un joc de lumini ii fascineaza pe calatori. Pentru inceput patrundeti in Marea Bolta de Clestar. Aceasta este stapanita de doi ochi mari, care patrund pana in adancul fiintei umane: in stanga, Predicatul verbal, iar in dreapta, Predicatul nominal. Cei doi ochi sunt atintiti acum spre voi. Pentru a va putea permite sa mergeti mai departe, trebuie sa faceti dovada ca le stiti toate secretele. Ulise isi pune toata speranta in tine si e convins ca vei putea ajuta grupul sa treaca mai departe spre Marea Bolta de Smarald. Citeste cu atentie enunturile de mai jos si spune care din cei doi ochi poate sa le citeasca. Precizeaza felul predicatului, marcand cu X propozitia pe coloana corespunzatoare:

Predicatul  Predicatul

verbal nominal

Nu imi este permis sa-l vizitez. 

De-as fi fost mai curajos, ar fi fost mai bine.

Mi s-a parut obosit.

Noi vom ramane prieteni.

L-am facut sa se razgandeasca.

M-a pus pe ganduri atitudinea ta.

Pe masura ce creste, se face tot mai obraznic.

Fusese luata pe nepregatite.

Mi-am adus aminte de el.

Ochiul stang inseamna predicat.

Felicitari! Datorita maiestriei tale lingvistice, tu si prietenii tai puteti intra in Marea Bolta de Smarald. Sclipiri diamantine iti fura privirea. Nenumarate pietre pretioase stau imprastiate pe jos. Ti se da voie sa iei cu tine cate vrei. Pune doar numarul enuntului in cutia corespunzatoare!

Ideea de a invata nu ii surade deloc.

N-a putut afla unde era ascunsa comoara.

Actioneaza nebagand in seama consecintele.

E bine de stiut orice lucru.

E de apreciat toata vointa lui.

Se aude fluierand .

Mergi si tu la cules in Spania?

Dorinta lui era de a afla lucruri noi.

Invata fara a gandi. Doar memoreaza.

Se vedeau cosuri fumegand.

Sclipirile acestor pietre sunt atat de puternice incat, inevitabil, ti-au creat o stare de somn profund. Se facea ca ai ajuns intr-un loc in care stapanea Anamneza. Aceasta fiinta magica iti da puterea sa patrunzi, cu ajutorul mintii, in timpul trecut si sa rememorezi foarte usor toate intamplarile la care ai fost supus pana acum alaturi de Ulise. Granita dintre trecut si prezent se sterge, iar tu traiesti aievea toate acele aventuri. Se desfasoara inaintea ta cu rapiditate evenimentele prin care tu ai trecut in Insula Ciclopilor, unde ai dovedit ca stapanesti tainele unei povesti, in Insula Diatezelor, a Modurilor si a Timpurilor, invingand-o pe vicleana Circe, prin manuirea cunostintelor legate de verb. Acum Anamneza te supune la niste probe, verificandu-ti cunostintele inca o data, promitandu-ti ca iti va oferi libertatea, eliberandu-te de sub puterea somnului, numai daca vei face fata si urmatoarelor probe.

Citeste cu atentie textul de mai jos si raspunde cerintelor formulate cu precizie de Anamneza. Nu uita ca timpul alocat rezolvarii sarcinilor nu trebuie sa depaseasca 50 de minute:

"Lauretta tacuse si Nonna fusese laudata cu mare insufletire de catre cei de fata, cand regina ii porunci Neifilei sa spuna mai departe. Iar dinsa incepu :

- Preaiubitoare doamne, cu toate ca agerimea mintii nascoceste adesea cuvinte potrivite dupa imprejurarea data, frumoase si folositoare pentru aceia ce le spun, soarta, care din cand in cand mai sare in ajutorul fricosilor, asaza si ea-n gura lor, asa la repezeala, vorbe pe care ei altminteri, de n-ar fi fost munciti de frica, nu le-ar fi nascocit nicicand; si adevarul asta socot sa vi-l arat acum prin povestirea mea.

Currado Gianfigliazzi, dupa cum stiti cu totii din auzite si vazute, e socotit de cand lumea in oraselul nostru drept cetatean de vaza, un stralucit senior, marinimos si darnic, indragostit de traiul cavaleresc si care in vinatorile cu caini si soimi aflat-a vesnic nespusa desfatare. Asadar, intr-o buna zi, prinzand el la Peretola c-un soim de-al sau un starc, aflandu-l gras si tanar, il lua si-l trimise unui destoinic bucatar pe care il avea acasa, Chichibio dupa nume si venetian de fel, dandu-i porunca sa i-l friga de cina si sa i-l pregateasca bine. Chichibio, care, bietul, nici c-o farama nu parea mai prostanac decat era, dupa ce pregati starcul, il puse la cuptor si se apuca sa mi-l pazeasca, tot cu ochii pe el. Cind starcul era aproape gata si imprastia in jur o unda de miros de sa te lingi pe buze, se nimeri sa intre in bucatarie o femeiusca din partea locului, Brunetta, asa-i zicea pe nume, de care bucatarul nostru era in­dragostit foc; si dansa, cind simti mirosul si cind vazu starcul prajit, prinse a-l ruga pe bucatar, cu miere-n glas, sa-i dea o coapsa.

Chichibio ii raspunse cantand :

- Ba iaca nu, donna Brunetta, ba iaca, nu, donna Brunetta !

De care dumneaei, manioasa, facu :

- Pe legea mea, Chichibio, daca nu-mi dai, nu-ti dau nici eu, cat oi trai, ce-ti place.

Acu, de spus si-au spus ei multe; dar pana mai la urma Chichibio, ca sa n-o intarate, desprinse o coapsa si i-o dete.

Seara, fiind pusa pasarea, asa fara picior, la masa in fata lui Currado si a unor musafiri de-ai sai, stapanul se mira grozav vazand una ca asta si, trimitand dupa Chichibio, il intreba ce se intamplase cu celalalt picior. La care mincinosul de venetian raspunse iute :

- Stapane, starcii n-au decit o coapsa si-un picior. Currado zise atunci furios :

- Cum dracu sa nu aiba decat o coapsa si un picior? Ce, prima oara vad eu starci ?

Dar bucatarul de colo :

- Asa-i, stapine, precum iti spun si, daca vrei, ti-arat ca s-aia vii sunt tot la fel.

Currado nu vru sa mai lungeasca vorba si-i zise doar atat :

- Daca-i asa si spui ca-mi arati minunea asta, de care eu de cand lumea n-am auzit si nici nu stiu s-o fi vazut vreodata, poftesc sa mi-o arati chiar maine dimineata; si, daca poti s-o faci, ma rog, eu n-am nimic de zis; dar daca nu, ma jur pe patimile lui Cristos c-oi porunci sa-ti arda o mama de bataie, de sa-ti aduci aminte de mine cat ai sa traiesti.

Sfarsind dar pentru seara aceea cu vorba, a doua zi dis de dimineata, Currado, caruia nici somnul nu-i potolise supararea, plin de obida se scula si porunci sa i se aduca doi cai ; apoi, punandu-l pe Chichibio sa incalece pe unul, il duse pana la un rau - pe malul caruia spre zi puteai sa vezi starci cu duiumul - si-i zise asa :

- Vedem noi acusica cine a mintit aseara! Chichibio, cind vazu ca nu-i trecuse inca mania lui Currado si ca trebuie sa faca dovada celor spuse, nestiind cum ar putea s-o faca, umbla calare in urma lui, topit de frica, bietul, si dac-ar fi putut, ar fi fugit mancand pamantul; dar, fiindca nu putea, se tot uita in fata, in spate, de-o latura si de alta, si peste tot i se parea ca vede numai starci sezand in doua picioare. Dar cand ajunse aproape de rau, zari pe mal, el cel dintai, nu mai putin de doisprezece starci, toti cocotati intr-un picior cum stau de obicei cand dorm. Drept care aratandu-i iute stapanului, ii zise :

- Messere, acu poti sa vezi si dumneata ca n-am mintit ieri seara cand ti-am spus ca starcii au numai un picior. Iaca, pofteste si te uita !

Currado ii vazu si-i zise :

- Asteapta nitelus si-am sa-ti arat c-au doua.

Si apropiindu-se oleaca de pasari, le striga : "Hus, hus !' 'Din care pricina toti starcii intinsera degraba si celalalt picior si dupa ce se clatinara vreo cativa pasi, isi luara zborul.

Atunci Currado se intoarse catre Chichibio si rosti :

- Ia spune, secatura, au doua ori n-au doua ? Chichibio, buimacit de cap, nestiind pe unde sa mai scoata camasa, ii raspunse :

- Asa-i stapine, da' la ala de-aseara n-ai strigat "hus, hus' ca, de-ai fi strigat, scotea si el celalalt picior, intocmai cum l-au scos si astia.

Raspunsul asta ii placu asa de tare lui Currado, incat toata mania i se topi in veselie si ras, drept care zise :

- Ai dreptate, Chichibio, asa trebuia sa fac!

Iata dar in ce chip, printr-un raspuns glumet si grabnic, scapa Chichibio de bataie si se impaca cu stapanul lui."

(Giovanni Boccaccio, Decameronul, ziua a sasea, povestea a patra, text adaptat)

  1. Formuleaza, printr-un cuvant/ sintagma, tema povestirii relatate de Neifile. (10p)
  1. Identifica naratorii existenti in fragmentul citat. (10p)
  1. Numeste un mod de expunere predominant in text. (10p)
  1. Rezuma, in 8-10 randuri, textul de mai sus. (10p)
  1. Extrage, din fragmentul marcat cu chenar o locutiune verbala. (10p) 
  2. Transcrie din text: (10p)

un verb la modul conjunctiv, timpul prezent.

un verb la modul indicativ, timpul mai mult ca perfect

un verb la modul conditional-optativ, timpul perfect

un verb la modul imperativ

un verb la modul indicativ, timpul viitor popular

  1. Numeste valoarea morfologica a verbului a fi din structura fusese laudata si construieste doua enunturi in care verbul a fi sa aiba alte doua valori morfologice. Numeste-le! (10p)

Verbul a fi are in text valoarea .

Verbul a fi mai poate avea urmatoarele valori:

a.   Exemplu: .

b.   Exemplu: .

  1. Propune un alt final povestii relatate mai sus. (20p)

ATENTIE!!!

Vei folosi :

Un verb la modul infinitiv, cu functia sintactica de complement direct (subliniaza-l!)

Un verb la conditional optativ, timpul perfect, diateza activa (subliniaza-l!)

O locutiune verbala (subliniaz-o!)

Ti-ai dovedit inca o data atentia, spontaneitatea si originalitatea in rezolvarea sarcinilor de lucru. De aceea , Anamneza iti ofera zece puncte bonus si te dezleaga de sub puterea somnului permitandu-ti sa te intorci la Ulise si prietenii tai pentru a va continua calatoria spre Ithaca.


Felicitari!

Te invitam sa iei parte la urmatoarele aventuri.



CICLÓP, ciclopi, s.m. 1. Figura mitica de urias antropofag, cu un singur ochi mare in mijlocul fruntii. 2. Gen de animal crustaceu inferior de apa dulce, cu un singur ochi, situat pe cefalotorace. (ro.wikipedia.org)

POLIFEM, personaj din Odiseea lui Homer. I-a atras pe camarazii lui Ulise intr-o pestera si a devorat sase dintre ei. Printr-o strategema Ulise l-a orbit si impreuna cu cei ramasi in viata si-a reluat drumul pe mare. (ro.wikipedia.org)

In mitologia greaca, CIRCE era o zeita, o nimfa sau vrajitoare care locuia pe insula Aeaea, fiica lui Helios zeul soarelui, iar mama ei era Perseis, o oceanida (ro.wikipedia.org)

In mitologia greaca, HERMES este curier al zeilor, fiul lui Zeus cu Maia, fiica titanului Atlas. Hermes era, de asemenea, zeul comertului si protector al negustorilor si al pastorilor. Ca zeitate a atletilor, el proteja stadioanele si era responsabil atat pentru norocul sportivilor cat si pentru sanatatea acestora.





Politica de confidentialitate


creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Comentarii literare

ALEXANDRU LAPUSNEANUL COMENTARIUL NUVELEI
Amintiri din copilarie de Ion Creanga comentariu
Baltagul - Mihail Sadoveanu - comentariu
BASMUL POPULAR PRASLEA CEL VOINIC SI MERELE DE AUR - comentariu

Personaje din literatura

Baltagul – caracterizarea personajelor
Caracterizare Alexandru Lapusneanul
Caracterizarea lui Gavilescu
Caracterizarea personajelor negative din basmul

Tehnica si mecanica

Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice.
Actionare macara
Reprezentarea si cotarea filetelor

Economie

Criza financiara forteaza grupurile din industria siderurgica sa-si reduca productia si sa amane investitii
Metode de evaluare bazate pe venituri (metode de evaluare financiare)
Indicatori Macroeconomici

Geografie

Turismul pe terra
Vulcanii Și mediul
Padurile pe terra si industrializarea lemnului

Elaborarea si implementarea proiectelor scolare
Factori de natura interna care determina educatia
Educatia - Obiect de studiu si intentie
CONCEPTIA EDUCATIEI LINGVISTICE SI LITERARE
Consilierea si orientarea carierei in cadrul activitatilor de sprijin pentru elevi
PROIECT DE LECTIE CLASA: a V-a : Incercare de autoportret
Educatia pentru timpul liber
PROIECT DE LECTIE Clasa: a XII-a LIMBA SI LITERATURA ROMANA - Simbolismul - George Bacovia

Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu