Creeaza.com - informatii profesionale despre
Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice


Acasa » didactica » didactica pedagogie
TEHNICI DE CONSILIERE

TEHNICI DE CONSILIERE

TEHNICI DE CONSILIERE

1.Enumerati tipurile de consiliere (dupa A. Baban);

3. Tipuri de consiliere

Literatura de specialitate identifica mai multe tipuri de consiliere (cf. Adriana Baban, 2001, p. 16):

        informationala : ofera informatii pe domenii/teme specifice ;

        educationala: ofera repere psiho-educationale pentru sanatatea mentala, emotionala, fizica, sociala si spirituala a copiilor si adolescentilor ;

        de dezvoltare personala : contribuie la formarea de abilitati si atitudini care sa permita o functionare personala si sociala flexibila si eficienta in scopul atingerii starii de bine ;

        suportiva: ofera suport emotional, apreciativ si material;

        vocationaia: vizeaza dezvoltarea capacitatii de planificare a carierei;

        de criza: ofera asistenta psihologica persoanelor aflate in dificultate;

        Pastorala din perspectiva spirituala

Consilierea psihopedagogica poate fi definita ca fiind un proces prin care grupul de elevi poate fi omogenizat si influentat cu scopul de a preveni situatiile de criza. In acest sens, rolul consilierii este unul proactiv, adica urmareste dezvoltarea personala, educationala si sociala a elevilor.

            Consilierea scolara, ca proces intensiv de acordare a asistentei psihopedagogice elevilor, are la baza legatura dintre familie – copil – scoala. Pentru desfasurarea unei educatii eficiente si pentru optimizarea personalitatii copilului, aceasta legatura trebuie sa fie constanta si armonioasa. Cu alte cuvinte, dezvoltarea armonioasa a personalitatii copilului, inlaturarea sau ameliorarea comportamentelor dezadaptative care pot sa apara in cadrul acestui proces, cer cu necesitate o activitate sistematica de consiliere si asistenta psihopedagogica la nivelul individului si al grupurilor scolare. Importanta deosebita a actiunilor consilierii psihopedagogice este direct proportionala cu valoarea pe care o are pentru scoala procesul de adaptare al copilului la activitatile educative, de instruire, sociale.

2.Prezentati nivelurile de consiliere scolara;

Nivelurile de consiliere educationala:

a.   Consilierea ca parte integranta a functiei didactice - metodica specifica
fiecarei discipline de invatamant.

b.  Consilierea corelata cu functia didactica, caz in care este necesara o abilitare
suplimentara a cadrelor didactice.

c.   Consilierea separata de functia didactica - este furnizata doar de psiholog.

Consilierea vocationala ofera informatii despre optiuni educationale si profesionale; faciliteaza dezvoltarea personala pentru luarea unor decizii in concordanta cu aptitudinile personale si realitatile sociale .

        Consilierea privind cariera asista individul in rezolvarea problemelor scolare, profesionale, dezvolta si aplica interventii bazate pe cercetarile psihologiei vocationale. Consilierea privind cariera = activitatea prin intermediul careia elevilor le este facilitata cunoasterea obiectiva a propriilor capacitati, a competentelor si resurselor personale.

        Orientarea vocationala {vocational guidance) este o forma de asistare in domeniul carierei. Orientarea implica indrumarea clientului pentru a realiza decizii specifice.

3.    Scopurile consilierii psihopedagogice. Enumerare si scurta argumentare;

Consilierea educationala poate fi definita ca o
relatie interumana de asistenta si suport dintre persoana
specializata in psihologia si consilierea educationala (profesorul-
consilier) si grupul de elevi, in scopul dezvoltarii personale si
preventiei situatiilor de criza. Consiliere educationala este activitatea prin intermediul careia elevii, parintii si cadrele didactice devin constiente de factorii declansatori ai diferitelor fenomene negative  (Exemple de astfel de fenomene: delincventa juvenila, abandonul scolar temporar sau definitiv, inadaptare la cerintele scolii, manifestarea agresivitatii etc.), cumulativ cu identificarea variantelor actionale de prevenire/ameliorare/eliminare a acestora.

Obiectiv central al consilierii scolare: crearea premiselor necesare realizarii unui mediu educogen, prin intermediul actiunii convergente a tuturor agentilor educationali implicati in procesul educativ.

Trasaturile definitorii ale consilierii educationale sunt urmatoarele (P.M. Sanborn):

        este un proces de dezvoltare: prin activitatea de consiliere se initiaza un program care are ca finalitate dezvoltarea personala, profesionala si sociala a persoanei;

        are un rol proactiv: ofera solutii, construieste proiecte de dezvoltare personala sau socio-profesionala;

        implica responsabilitatea consilierului, oferind solutii care sa conduca la optimizarea relatiei elev-scoala.

4.Caracteristicile activitatii de consiliere: asigurarile realizate de consilier;

              PREGATIREA CONSILIERULUI

Consilierea este un proces complex care nu poate fi realizat intuitiv sau dupa simtul comun. Consilierea incorporeaza informatii si metode din mai multe discipline psihologice. Pregatirea consilierului presupune asimilarea unor repere teoretice si aplicative din urmatoarele domenii:

      psihologia varstelor si a dezvoltarii

      psihologia personalitatii

      psihologia sociala

      teorii si tehnici de consiliere

      autocunoastere

Totodata, consilierea implica dezvoltarea unor atitudini si abilitati fundamentale, fara de care procesul de consiliere nu poate duce la efectele conturate de insasi obiectivele consilierii.

Consilierul trebuie sa demonstreze capacitati empatice (empatia consta in capacitatea de a percepe cadrul intern de referinta al interlocutorului, cu toate componentele emotionale ale acestuia, fara a te identifica cu acesta.), capacitati care se dezvolta prin exersarea comunicarii verbale si non-verbale eficiente.

Atitudinile fundamentale ale consilierului:

·                                                               Acceptarea neconditionata

·                                                               Empatia

·                                                               Congruenta

·                                                               Colaborarea

·                                                               Gandirea pozitiva

·                                                               Responsabilitatea

·                                                               Respectul

5.Realizati o comparatie intre Consiliere si Psihoterapie

Exista, de multe ori, confuzii intre ceea ce inseamna consiliere si ceea ce inseamna psihoterapie. Deseori manualele destinate practicienilor din aceste domenii utilizeaza intr-o maniera generica eticheta de consiliere si psihoterapie”.

Daca terapia este un proces de  tratarea deficientelor siimplica anamneza, diagnoza si prognoza, consiliere psihologica este un proces focalizat pe autocunoastere si autoevaluare obiectiva, cumulativ cu aspecte mentionate in cadrul consilierii educationale si a celei privind carierea.

Paralela consiliere — terapie

CONSILIEREA

TERAPIA

-Este orientata spre clienti.

-Este centrata pe pacienti.

-Utilizeaza ipoteze socio-culturale,

coroborat cu cele din sfera stiintelor educatiei.

-Utilizeaza ipoteze strict medicale.

-Este asociata cu procesul de invatare.

-Este asociata cu procesul de vindecare.

-Este centrata pe comportamentul

normal sau pe disfunctii cu un caracter pasager, deficiente care in general au fost generate de degradarea mediului educogen.

-Este centrata pe cazurile in care granita normalitatii a fost depasita, pe perturbari majore la nivelul

personalitatii pacientului.

-Este indicata pentru problemele interpersonale

-Este indicata pentru problemele intrapersonale tin de structura personalitatii (trairi afective, atitudini, convingeri personale, ideal de viata).

-Subordoneaza preponderent sfera cognitiva

-Subordoneaza preponderent sfera afectiva

- Presupune mai mult o schimbare evolutiva

- Presupune mai mult o schimbare revolutiva

-Scopul consilierii este folosirea mai eficienta a resurselor personale.

-Scopul psihoterapiei este restructurarea personalitatii.

6.    Ce este consilierea psihologica? Definitie si prezentare generala;

Abordand o perspectiva descriptiv-comprehensiva, G. Ionescu considera psihoterapia o forma de tratament psihologic structurata in tehnici si metode, aplicata in mod deliberat, in grup sau individualizat, de catre un terapeut specializat:

        omului sanatos aflat in dificultate, caruia ii confera confort moral si o mai buna sanatate si pe care il ajuta spre o mai buna integrare;

        celui cu dificultati de relationare;

        celui suferind somatic, pe care il conduce spre alinare;

        celui alienat, caruia ii dezvolta capacitatea de orientare in viata si de resocializare (G. Ionescu, 1990, p. 24).

Definitia este foarte utila deoarece primele doua categorii careia ii este adresat sprijinul psihologic sunt categoriile pentru care este indicata consilierea psihologica.

Desi diferenta pare minima, consilierii, de cele mai multe ori, asista persoane in gasirea unor solutii la problemele pe care le are subiectul sau in controlul unor situatii de criza (moartea unei persoane apropiate, faliment in afaceri, infidelitate, probleme de comunicare etc).

In fata persoanei care solicita ajutor, insa, tehnicile si metodele de interventie utilizate se inscriu pe un continuum in care, practic, este greu sa diferentiezi intre psihoterapie si consiliere.

O caracteristica importanta a consilierii este preocuparea pentru preventia problemelor.  Strategia de preventie consta in identificarea situatiilor si grupurilor de risc si in actiunea asupra lor inainte ca acestea sa aiba un impact negativ si sa declanseze crize personale sau de grup.

Consilierea este o tehnica de informare si evaluare, un mijloc de a modifica comportamentul, o experienta de comunicare, o cautare in comun a sensului in viata omului (R.W.Strowing). Aspectul esential al consilierii este confidentialitatea si increderea reciproca.Pe de alta parte, dihotomia consiliere-psihoterapie, se sustine. „Consilierea este centrata pe ceea ce apartine prezentului, acum si aici, in timp ce psihoterapia priveste prezentul ca expresie a unei istorii care se repeta intr-un context mereu schimbat” (I. Dafinoiu in lucrarea Elemente de psihoterapie integrativa (2000), p. 20).

Daca terapia este un proces de  tratarea deficientelor siimplica anamneza, diagnoza si prognoza, consiliere psihologica este un proces focalizat pe autocunoastere si autoevaluare obiectiva, cumulativ cu aspecte mentionate in cadrul consilierii educationale si a celei privind carierea.

CONSILIEREA

TERAPIA

Este orientata spre clienti. Utilizeaza ipoteze socio-culturale,

coroborat   cu   cele   din   sfera

stiintelor educatiei.

Este   asociata   cu   procesul   de

invatare. Este centrata pe comportamentul

normal sau pe disfunctii cu un

caracter pasager, deficiente care in

general   au   fost   generate   de

degradarea mediului educogen.

Este centrata pe pacienti. Utilizeaza ipoteze strict medicale.

Este   asociata   cu   procesul   de vindecare.

Este centrata pe cazurile in care granita normalitatii a fost depasita, pe perturbari majore la nivelul personalitatii pacientului.

7.Ce este consilierea educationala? Definitie si prezentare generala;

Consilierea educationala poate fi definita ca o
relatie interumana de asistenta si suport dintre persoana
specializata in psihologia si consilierea educationala (profesorul-
consilier) si grupul de elevi, in scopul dezvoltarii personale si
preventiei situatiilor de criza. Consiliere educationala este activitatea prin intermediul careia elevii, parintii si cadrele didactice devin constiente de factorii declansatori ai diferitelor fenomene negative  (Exemple de astfel de fenomene: delincventa juvenila, abandonul scolar temporar sau definitiv, inadaptare la cerintele scolii, manifestarea agresivitatii etc.), cumulativ cu identificarea variantelor actionale de prevenire/ameliorare/eliminare a acestora.

Diferente intre consilierea educationala si consilierea psihologica (A. Baban. 2001. p. 20, extras):

CONSILIERE EDUCATIONALA

CONSILIERE PSIHOLOGICA

CINE?

Profesorul abilitat pentru activitatile de consiliere si orientare

Psihologul scolar

UNDE?

In cadrul orelor de consiliere si orientare si dirigentie

In cabinetul de consiliere

GRUP TINTA

Clasa de elevi, parinti

Persoana (elev, parinte, profesor)

OBIECTIVE

Dezvoltare personala

Promovarea sanatatii si starii de bine

Preventie

Dezvoltare personala

Promovarea sanatatii si starii  de bine

Preventie

Remediere

TEMATICA

      Cunoastere si imagine de sine

      Dezvoltarea unor abilitati de
comunicare si management al conflictelor

      Dezvoltarea abilitatilor
sociale-asertivitate

      Dezvoltarea abilitatilor de
prevenire a consumului de alcool, tutun, droguri

      Dezvoltarea unei
psihosexualitati sanatoase

      Prevenire HIV. SIDA, sarcini nedorite

       Dezvoltarea abilitatilor deprevenire a anxietatii. depresiei, agresivitatii, suicid

       Consiliere vocationala

      Controlul stresului

      Responsabilitate sociala

        Rezolvare de probleme

        Decizii responsabile

        Tehnici de invatare eficienta

        Managementul timpului

    Dezvoltarea creativitatii

        Informarea privind resursele de consiliere-cabinete scolare, cabinete de consiliere privind cariera, organizatii non-guvernamentale,

 s.a.,m.d.

      Evaluare psihologica

    Consiliere in probleme:
emotionale (anxietate, depresie),
comportamentale (agresivitate,
hiperactivitate), de  invatare (esec scolar,
abandon scolar)

    Terapie individuala si de grup

      Interventie in situatii de criza (divort, boala, decesul parintelui)

    Consiliere vocationala

        Informarea si formarea  profesorilor si parintilor pe teme de psihologie educationala si

promovarea sanatatii

       Materiale informative pentru mass-media

       Cercetare in domeniul consilierii etc.

s.a.,m.d.

Nu exista o delimitare stricta intre consilierea psihologica si consilierea educationala.

Obiectiv central al consilierii scolare: crearea premiselor necesare realizarii unui mediu educogen, prin intermediul actiunii convergente a tuturor agentilor educationali implicati in procesul educativ.

Trasaturile definitorii ale consilierii educationale sunt urmatoarele (P.M. Sanborn):

        este un proces de dezvoltare: prin activitatea de consiliere se initiaza un program care are ca finalitate dezvoltarea personala, profesionala si sociala a persoanei;

        are un rol proactiv: ofera solutii, construieste proiecte de dezvoltare personala sau socio-profesionala;

        implica responsabilitatea consilierului, oferind solutii care sa conduca la optimizarea relatiei elev-scoala.

8.Prezentati cele patru definiri ale anormalitatii

Ce intelegem prin comportament „anormal'? Care sunt criteriile de dife­rentiere de comportamentul „normal'? In privinta anormalitatii nu exista un consens, dar majoritatea incercarilor de a descrie anor­malitatea sunt fundamentate pe una sau mai multe dintre urmatoarele definitii.

DEVIEREA DE LA NORMELE STATISTICE.   Cuvantul    anormal    inseamna in primul rand „alaturi de norma'. O definitie a anormalitatii are la baza frecventa statistica: comportamentul anormal nu are frecventa statistica sau este deviat de la norma. Dar, potrivit acestei definitii, persoana care este extrem de inteligenta sau extrem de fericita va fi clasificata ca anormala. Prin urmare, la definirea comportamentului anormal, trebuie sa luam in considerare ceva mai mult decat frecventa statistica.

DEVIEREA DE LA NORMELE SOCIALE. Fiecare societate are anumite standarde, sau norme, pentru un com­portament   acceptabil;  comportamentul care deviaza  pronuntat de la aceste norme este considerat anormal. Comportamentul care este considerat normal de catre o societate, poate fi considerat anormal de catre alta. De exemplu, membrii unor triburi africane nu considera ca este neobisnuit sa auzi voci cand de fapt nimeni nu vorbeste sau sa vezi ceva cand nu exista nimic acolo, dar asemenea comportamente sunt con­siderate anormale de catre majoritatea societatilor. O alta problema este aceea a modificarii in timp a conceptului de anormalitate in cadrul aceleiasi societati. Acum 30 de ani, majoritatea americanilor considerau ca fumatul marijuanei sau aparitia aproape gol pe plaja sunt comportamente anormale. Astazi, aceste comportamente tind sa fie vazute mai degraba ca niste componente ale stilului de viata decat semnele unei anormalitati. Orice definitie a anormalitatii trebuie sa fie ceva mai com­plexa decat nivelul de intelegere sociala.

COMPORTAMENTUL INADAPTAT. In locul definirii comportamentului anormal in termenii deviantei de la normele statistice sau societale, numerosi oameni de stiinta din domeniul social cred ca cel mai important criteriu este modul in care comportamentul afecteaza bunastarea individului sau a grupului social. In conformitate cu acest criteriu, comportamentul este anormal daca el este inadaptat, daca el are efecte adverse asu­pra individului sau asupra societatii. Unele tipuri de comportament deviant interfereaza cu bunastarea individului (un barbat poate sa aiba o teama atat de puternica de multime, incat sa nu poata merge cu autobuzul la munca; un alcoolic care consuma cantitati mari de bautura nu poate sa-si pastreze locul de munca; o femeie care incearca sa se sinucida). Alte forme de comportament deviant sunt nocive societatii (un adolescent care are „explozii' violente de agresivitate; un individ paranoic care pune la cale asasi­narea unei figuri publice). Daca utilizam criteriul inadaptarii, toate aceste compor­tamente vor fi considerate anormale.

DISCONFORTUL PERSONAL. Cel de-al patrulea criteriu postuleaza anorma­litatea in termenii trairii subiective a unor suferinte personale.          Majoritatea indivizilor diagnosticati cu o tulburare mentala se simt mizerabil. Ei sunt anxiosi, deprimati sau agitati, iar multi sufera de insomnie, apatie sau de numeroase dureri. Uneori, disconfortul personal poate fi singurul simptom de anormalitate; comportamentul individului pare normal unui observator obisnuit.

Nici una dintre aceste definitii nu asigura o descriere completa, satisfa­catoare a comportamentului anormal. In majoritatea cazurilor, toate cele patru criterii - frecventa statistica, deviatia sociala, comportamentul inadaptat si dis­confortul personal - sunt luate in consi­derare la diagnosticarea anormalitatii.

9.Trasaturile persoanei normale. Prezentare generala;

Normalitatea este chiar mai dificil de definit decat anormalitatea, dar majo­ritatea   psihologilor   sunt   de   acord   ca urmatoarele calitati indica bunastarea emotionala. Aceste caracteristici nu fac distinctii precise intre sanatatea mentala si afectiunea mentala; mai degraba ele reprezinta trasaturi pe care le poseda persoana normala intr-o masura mai mare decat individul care este diagnosticat ca anormal.

1.    Perceptia eficienta a realitatii.

2.       Cunoasterea de sine.

3.    Abilitatea de a exercita un control vo­luntar asupra comportamentului

4.    Aprecierea de sine si acceptarea.

5.     Abilitatea de a avea relatii afective

6.    Productivitatea.

 

10.          Descrieti persoanele mature si imature din punct de vedere psihologic si social;

I.Personalitati imature psihologic si social, caracterizate prin simplitatea structurilor psihice componente, prin lipsa corelatiei logice dintre ele, printr-o functionalitete neeficienta, situationala, imprevizi­bila, inegala, in sfarsit, prin capacitati adaptive extrem de scazute la situatiile comune si mai ales la cele noi;

Sintetic, persoana imatura poate fi descrisa astfel:

1.    granite limitate ale Eului, neimplicate in diverse activitati, neparticipante in mod autentic, nu doar fizic, ci si psihologic;

2.    centrate pe ele insele, inchise in ele insele, posesive, sufocante, exclusiviste (cred ca numai ele au trait o anumita experienta, doresc sa fie iubite, dar nu pot darui      f iubirea);

3.    emotional zgomotoase, cu izbucniri de manie si pasiune, intampina frustrarile cu aversiune, sunt acuzatoare si autoacuzatoare;

4.    modifica realitatea pe care o reflecta pentru a o adapta tendintelor si fanteziilor lor;

5.    sunt afectate, „pozeaza', cauta sa lase alte impresii asupra fondului lor, contrare celor pe care le detin;

6.    actioneaza fluctuant, ezitant, in functie de situatii, imprejurari.

II.Personalitati mature psihologic si social, ce se disting printr-o mare complexitate structural-functionala, prin adaptarea lor supla si flexibila la cele mai diverse situatii, prin eficienta sporita. Ei sunt capabili, pe baza unei abilitati adecvate de testare a realitatii sa dea situatiilor semnificatia pe care o merita si sa aprecieze corect valoarea unui obiect ( cu sens extins de fiinta sau numai lucru). Aceasta apreciere „corecta” se adreseaza inclusiv propriilor aptitudini si propriilor limite. P. m. deseori sunt capabile sa-si amane satisfacerea unor pulsiuni pana in clipa in care acestea pot fi – in diferite moduri agreate social – satisfacute. Aceasta satisfacere se poate realiza  direct sau simbolic. Personalitatile mature au de asemenea, o anumita detasare de situatie, care le permite sa priveasca obiectiv problema cu care se confrunta; o anumita forta a Eu-lui rezultata din confruntarea realista cu problemele si din succesul intreprinderilor sale. Nu e mai putin adevarat ca este prezenta si o anume doza de scepticism/retinere in a accepta ce este neobisnuit, dar aceasta trasatura nu afecteaza substantial perceptia pozitiva a vietii.

11.Acceptarea neconditionata ca atitudine fundamentala a consilierului:  definire si argumentare

„Respecta-ma cand o merit cel mai putin, atunci am nevoie cel mai mult!” pare sa spuna clientul consilierii.[1] Intr-adevar, in situatia de criza, este posibil ca clientul sa fie cu totul dezagreabil ca infatisare si atitudini,ca si conduita in general.

• Acceptarea este atitudinea care are la baza urmatoarele principii: fiinta umana

-        este valoroasa si pozitiva prin esenta sa,

-        are capacitatea sau potentialul de a face alegeri responsabile,

-        are dreptul sa ia decizii asupra vietii personale si de a-si asuma propria viata.

Acceptarea este atitudinea de recunoastere a demnitatii si valorii personale intrinseci ale elevilor, cu punctele lor tari sau slabe, calitati sau defecte, atitudini pozitive sau negative, interese constructive sau sterile, ganduri, trairi sau comportamente.

In procesul de consiliere sunt posibile o suma de erori care submineaza Acceptarea neconditionata:

1. Acceptarea trebuie sa fie realizata fara a critica, judeca, controla si mai ales fara a conditiona aprecierea - 'Te voi aprecia, daca '. Acceptarea neconditionata este premisa fundamentala a procesului de dezvoltare personala si de optimizare a functionarii persoanei. Valorizarea elevilor nu trebuie sa fie conditionata de grupul social de apartenenta, de rasa, sex, religie, nivelul performantelor scolare, valori si atitudini personale, comportamente.

2. O alta eroare este supralicitarea neconditionarii pana cand ea  isi pierde valentele pozitive dovedind o reala dezorientare. Acceptarea neconditionata nu este echivalenta cu aprobarea oricarei atitudini sau a oricarui comportament, cu neutralitate sau ignorare, cu simpatie si toleranta. Acceptarea unei persoane nu presupune nici aprobarea nici dezaprobarea a ceea ce spune sau simte persoana. Este acceptarea modului in care persoana simte sau crede in mod diferit de ceilalti. Nu este indicata utilizarea evaluarilor de genul: 'nu ar trebui sa simti asa', 'baietii nu trebuie sa planga', 'fetele nu se poarta niciodata asa'. Riscul aprobarii sau dezaprobarii este ca elevul isi percepe valoarea numai prin interpretarile si evaluarile pe care le face profesorul in situatia de
aprobare sau dezaprobare a comportamentelor sale.  

3. Acceptarea nu inseamna sa ai o atitudine de neutralitate sau indiferenta fata de modul in care gandeste sau mai ales simte o persoana. Prin astfel de exprimari dam dovada de pasivism, lipsa de implicare, fals interes, complezenta. De asemenea, 'Nu este nici o problema', 'lasa, nu te mai necaji' sunt forme verbale de minimalizare sau ignorare a tensiunilor elevului. Aceasta atitudine are ca efect invalidarea modului in care fiecare persoana percepe diferit un eveniment sau p situatie. Acceptarea este  o atitudine pozitiva, de intelegere a persoanei si nu una neutra.

4.  O alta interpretare eronata a acceptarii este simpatia. Simpatia este diferita de acceptare prin implicarea emotionala mai intensa din partea profesorului fata de un anumit elev. Simpatia poate conduce si la atitudini discriminative fata de ceilalti elevi. Ea este mai degraba consecinta sentimentelor pe care le simte profesorul-consilier fata de un elev {'Apreciez elevii care au valori personale pe care eu le apreciez') si mai putin focalizarea pe sentimentele elevilor. Simpatia exprima o atitudine de partinire. in consiliere conteaza mai putin perceptiile si sentimentele celui care consiliaza, cat sentimentele celor consiliati.

5. Toleranta este o alta dificultate in dezvoltarea acceptarii neconditionate In cazul acesta riscul consta in realitatea si dozarea tolerantei. A fi tolerant inseamna a accepta diferentele individuale. Toleranta nu trebuie sa se manifeste doar la nivel general si declarativ - 'sunt tolerant fata de o persoana cu o alta apartenenta religioasa, dar nu o inteleg si nu o respect', 'sunt tolerant fata de bolnavii de SIDA, dar nu vreau sa am de a face cu ei', 'sunt tolerant fata de persoanele cu o alta orientare sexuala, dar eu cred totusi ca ei sunt niste oameni bolnavi'.

Obstacole in dezvoltarea acceptarii neconditionate:

      lipsa informatiilor despre personalitatea copilului si adolescentului;

      probleme emotionale personale ale profesorului consilier;

      proiectarea propriilor valori, convingeri sau trairi asupra elevilor;

      prejudecati sau informatii eronate, incomplete despre un subiect;

      confuzia dintre acceptare si aprobare, simpatie sau neutralitate;

      pierderea respectului fata de elevi;

      pierderea respectului fata de sine;

12.Empatia ca atitudine fundamentala a consilierului:  definire si argumentare;

Empatia este abilitatea de a te transpune in locul unei alte persoane. Empatia nu este echivalenta cu identificarea cu o alta persoana, situatie in care se preia modul ei de gandire, de relationare atitudinala, emotionala si comportamentala. Empatia este atitudinea de a fi 'cu' (alaturi de) persoana si nu 'ca' persoana cealalta. Un indicator al empatiei este sentimentul elevului ca este inteles si acceptat.

Empatia nu trebuie confundata cu mila sau compasiunea fata de o alta persoana in dificultate. Nimanui nu ii face placere sa fie compatimit, chiar daca sentimentul este sincer. Empatia inseamna 'a fi alaturi' de persoana, atitudine care faciliteaza exprimarea emotiilor, convingerilor, valorilor si imbunatateste comunicarea dintre profesor si elev.

Sugestii pentru dezvoltarea calitatilor empatice (prin insusirea abilitatilor de comunicare verbala si non-verbala):

      utilizarea foarte rara a intrebarilor inchise care impiedica comunicarea: ex. 'De ce ai facut ?';

      utilizarea intrebarilor deschise care faciliteaza comunicarea: 'Ai putea sa-mi spui mai multe despre acel eveniment?';

      evitarea moralizarii interlocutorul: 'Nu este bine ce ai facut';

      evitarea intreruperilor in timpul conversatiei: 'Parerea mea este ca';

      etichetarea    este    o    bariera   in   dezvoltarea   unei    relatii    empatice, distorsioneaza intelegerea: 'Esti cam neserios/distrat/superficial.';

      evitarea feed-back-urilor negative: 'Rezultatul tau este nesatisfacator';

      utilizarea sugestiilor constructive: 'Data viitoare va fi mai bine daca vei face';

      evitarea criticii sarcastice: 'Esti ridicol.'.

Modalitati de imbunatatire a comunicarii empatice:

      oferirea de raspunsuri scurte, clare si acurate;

      acordarea unui timp de gandire inainte de a da un raspuns;

      focalizarea pe mesajele transmise de elev;

      utilizarea unei tonalitati potrivite a vocii; un ton plictisit sau dimpotriva, prea intens, comunica mesajul ca este neimportant pentru tine sau iritant;

       evitarea in raspuns a cliseelor de genul 'Multora li se intampla sa aiba dificultatea asta.'; prin aceasta exprimare comunicam de fapt elevilor ca preocuparea lor pentru problema nu este atat de importanta;

       empatia nu este simpatie; intr-o relatie de simpatie ne place persoana si avem tendinta de a o favoriza, de a-i acorda o atentie sporita.

13. Congruenta si colaborarea ca atitudini fundamentale ale consilierului: 

Congruenta se refera la concordanta dintre comportamentul consilierului si convingerile, emotiile si valorile sale personale. Cu alte cuvinte, congruenta defineste autenticitatea comportamentului persoanei.. Congruenta este generata de acordul dintre convingere, trairea emotionala si exprimarea verbala si nonverbala. Lipsa de autenticitate duce la pierderea relatiei de incredere cu elevii.

Colaborarea este abilitatea consilierului de a implica persoana sau grupul de persoane (clasa de elevi) in deciziile de dezvoltare personala. Relatia este de respect si parteneriat. Rolul profesorului consilier este sa-1 ajute pe elev sa gaseasca cele mai relevante informatii pentru ca acesta sa poata lua decizii responsabile. Profesorul-consilier este un catalizator si facilitator al procesului de dezvoltare personala a copilului si adolescentului, abilitand astfel elevul sa gaseasca solutii proprii la problemele cu care se confrunta.

14. Gandirea pozitiva si responsabilitatea ca atitudini fundamentale ale consilierului:  definire si argumentare;

Omului trebuie inteles ca fiinta pozitiva care poate fi ajutata sa-si imbunatateasca aspectele sale mai putin dezvoltate. Activitatile de consiliere educationala trebuie sa fie focalizate pe dezvoltarea imaginii si respectului de sine ale elevului, a responsabilitatii personale. Daca viziunea noastra generala asupra lumii nu are nota pozitiva data de increderea in noi insine si in oameni, nu este indicat sa ne implicam in activitatile de consiliere.

O atitudine de baza a consilierului este responsabilitatea ca efort pentru dezvoltare personala permanenta. Responsabilitatea se traduce prin respectarea principiilor fundamentale ale consilierii, prin prevenirea utilizarii gresite a cunostintelor si metodelor de consiliere, prin evitarea oricarei actiuni care interfereaza cu starea de bine a celor consiliati.

15. Decalogul comunicarii: prezentare prin enumerare;

Decalogul comunicarii

1.     Nu poti sa nu comunici

2.     A comunica presupune cunoastere de sine si stima de sine

3.     A comunica presupune constientizarea nevoilor celuilalt

4.     A comunica presupune a sti sa asculti

5.     A comunica presupune a intelege mesajele

6.  A comunica presupune a da feed-back-uri

7.            A comunica presupune a intelege procesualitatea unei relatii

8.     A comunica presupune a sti sa iti exprimi sentimentele

9.     A comunica presupune a accepta conflictele

10.A comunica presupune asumarea rezolvarii conflictelor

16. Conduite nepotrivite pentru comunicarea eficienta: enumerare si  argumentare

Conduite nepotrivite pentru comunicarea eficienta:

      Tendinta de a judeca, de a aproba sau de a nu fi de acord cu parerile interlocutorului. Convingerea unor persoane ca cei din jurul lor nu isi vor imbunatati comportamentul decat daca sunt criticati este o bariera in calea unei comunicari eficiente. Comunicarea poate fi stanjenita de folosirea etichetelor de genul: 'Esti un naiv ca ai facut. '. Aceste etichetari transforma tonul conversatiei intr-unui negativ, consecinta fiind blocarea comunicarii;

      Critica (evaluarea negativa a celeilalte persoane, a atitudinilor sau actiunilor sale): 'Tu esti de vina - esti singurul vinovat pentru dezastrul in care te afli.'

      Etichetarea (folosirea etichetelor in caracterizarea unei persoane): 'Ce prostie! Vorbesti ca o fata!'; 'Esti exact ca toti ceilalti. Toti sunteti niste insensibili.'

      Lauda evaluativa (a evalua in termeni generali o alta persoana, actiunile sau atitudinile ei): 'Intotdeauna ai fost o fata buna! Nu-i asa ca ma vei ajuta la examen? '

      Oferirea de sfaturi (a oferi solutii la problemele celeilalte persoane): 'Daca as fi in locul tau, cu siguranta l-as refuza'; 'Asta-i foarte usor de rezolvat! in primul rand, .'

      Oferirea de solutii este o alta modalitate de a bloca procesul comunicarii, fie direct, prin oferirea de sfaturi sau indirect, prin folosirea intrebarilor intr-un mod agresiv, autoritar sau cu o nota evaluativa;

      Folosirea excesiva sau nepotrivita a intrebarilor (intrebarile inchise sunt de cele mai multe ori bariere in comunicare; se poate raspunde la ele printr-un singur cuvant): 'Cand s-a intamplat asta?'; 'Regreti cele intamplate?'

      A da ordine (a ordona unei alte persoane sa faca ceea ce vrei tu sa faca): 'Fa-ti tema imediat!'; 'De ce? - Pentru ca am spus eu!'

      Amenintari (incercarea de a comanda actiunile celeilalte persoane prin amenintarea ei cu privire la consecintele negative care vor aparea): '0 vei face sau daca nu….; 'Inceteaza imediat, sau ' 'Daca nu faci ce spun cu, atunci'

      Moralizarea (a spune unei alte persoane ce ar trebui sa faca; 'A tine predici' unei alte persoane): 'Trebuie sa-ti ceri scuze de la el.' 'Ar trebui sa '  sau 'ar fi cea mai mare greseala din partea ta sa';

      Abaterea (distragerea de la interesele celeilalte persoane): 'Nu te mai gandi la ce s-a intamplat. Hai sa vorbim despre ceva mai placut.'

      Evitarea abordarii unor probleme importante. Cea mai frecventa metoda de a schimba cursul conversatiei de la preocuparile celeilalte persoane la propriile preocupari este folosirea tacticii devierii, abaterii - 'mai bine sa vorbim despre ';

       Argumentarea logica impusa (incercarea de a convinge cealalta persoana prin argumentare logica sau dovezi logice, fara a tine cont de factorii emotionali implicati): 'Uite cum stau lucrurile; daca nu ai fi cumparat X, ai fi putut merge vara asta la mare.'

       

      17. Reguli de comunicare si interactiune: enumerare

Fiecare opinie trebuie ascultata

Nimeni nu este intrerupt

Toate intrebarile consiliatului isi au rostul lor

Nimeni nu este ridiculizat

Fiecare are dreptul sa nu participe activ

Nimeni nu este criticat si moralizat

Fiecare are dreptul sa fie ascultat

Nimeni nu este blamat

Nimeni nu este obligat sa-si exprime punctul de vedere

Nimeni nu este judecat si etichetat

Nimeni nu monopolizeaza discutia

Consilierul,  la randul  sau,  trebuie sa fie sensibil  la formele sale de comunicare si sa le evite pe cele ineficiente .

18. Atitudini verbale si non-verbale neadecvate in consiliere: enumerare

VERBALE

A te erija in singurul detinator al adevarului

A fi acuzator

A compatimi

A utiliza intrebarea DE CE?

A divaga de la subiect

A fi sarcastic

A fi ironic

A avea o atitudine autoritara, de superioritate

NON-VERBALE

A nu privi interlocutorul in ochi

A zambi sarcastic sau batjocoritor

A te incrunta

A casca in fata elevilor, clientilor

A folosi un ton ridicat

A vorbi prea repede sau prea incet

A te uita frecvent la ceas

A te uita pe geam, pe pereti

A gesticula exagerat

19. Prevenirea reactiilor defensive in comunicare: tipuri de mesaje;

2. Prevenirea reactiilor defensive in comunicare

Mesajele care provoaca  reactii defensive sunt in general cele care ataca persoana. Tipuri de mesaje care previn declansarea reactiilor defensive; modalitatile de prevenire a acestora:

Descriere in loc de Evaluare - cel mai frecvent mod de a provoca o reactie defensiva este comunicarea evaluativa. 'Cand nu imi dai posibilitatea sa spun ce cred (descrierea comportamentului) devin nervos si frustrat! (emotia si consecinta)'.

       Orientare spre problema in loc de Control  - comunicarea orientata spre problema ajuta interlocutorul sa identifice alternativele problemei sale.

Spontaneitate in loc de Manipulare  - Comunicare este exprimarea spontana a opiniilor personale, fara a incerca sa-ti impui punctul de vedere.

Empatie in loc de Neutralitate - Comunicarea empatica presupune atentia la efectele comunicarii asupra interlocutorului. Limbajul non-verbal este esential in comunicarea empatica.

Egalitate in loc de Superioritate - persoanele cu competente intelectuale si sociale dezvoltate comunica mai eficient intr-o forma de egalitate si acceptare.

20. Sugestii de imbunatatire a exprimarii emotionale:tipuri si scurte exemple;

1.       Exprimarea emotiei printr-un limbaj adecvat:

      printr-un cuvant: 'Sunt suparat/bucuros/curios/incantat';

      prin descrierea a ceea ce s-a intamplat cu tine. 'imi tremura vocea cand vorbesc cu el', 'Ma simt ca si cum as fi centrul universului';

      prin descrierea a ceea ce-ti doresti sa faci: 'Simt ca-mi vine sa o iau la fuga'.

2.    Exprima clar ceea ce simti

      sumarizeaza printr-un cuvant ceea ce simti: bucuros, confuz, resemnat, ranit;

      evita evaluarea emotiei: 'ma simt putin nelinistit';

      evita exprimarea emotiei intr-un mod codat: in loc de 'ma simt singur' ai putea spune: 'm-as bucura daca ne-am intalni sa petrecem mai mult timp impreuna';

      exprima mai frecvent emotii fata de un comportament specific.

3.    Accepta responsabilitatea pentru ceea ce simti: in loc de 'M-ai suparat'
poti spune 'Sunt suparat' sau in loc de 'M-ai ranit' poti spune 'Ma simt ranit cand faci acest lucru'. Asumarea responsabilitatii a ceea ce simt si exprim este o forma de validare personala.

21. Prezentati SISTEMUL FAMILIAL AGRESIV RELATIONAL descriind trasaturile elevilor care provin din acest tip de familie si consecintele comportamentale care decurg din aceasta provenienta;

Sunt familii in care se promoveaza comportamente abuzive, agresive, corectare prin pedepse fizice, psihice sau respingere si izolare (granite difuze si rigide):

                      (fig.1 – Schema sistemului familial agresiv relational)

Ierarhizarea relatiilor intrafamiliale se face in functie de putere. Adolescentul este propulsat in afara disputei puterii, fiind in fapt neglijat, nevoile lui ramanand nesatisfacute. Datorita tensiunii puternice create de relatia conflictuala pe care o traieste alaturi de parintii lui, adolescentul ramane suspendat in realitate.    

Elevii care provin din aceste familii traiesc sentimente de insatisfactie a nevoilor de securitate, nu se simt ocrotiti, acceptati, respectati, nu sunt capabili sa-si exprime sentimentele si nici sa le impartaseasca, nu pot rezona emotional, nu isi dezvolta capacitati empatice.

            Consecintele acestei insatisfactii contureaza un profil dezadaptativ:

- sentiment de abandon pe care tanarul/tanara il traieste in relatie cu toate persoanele;

- are convingerea ca toti ceilalti il vor rani;

- la adolescent complexul de inferioritate este puternic; traieste sentimentul de rusine si culpabilizare, este nesigur pe el si devine hirpersensibil atunci cand este criticat;

-        este convins ca nu face parte din nici un grup si ca este diferit de ceilalti.

23. Prezentati SISTEMUL FAMILIAL CRITICIST/PROTECTOR descriind trasaturile elevilor care provin din acest tip de familie si consecintele comportamentale care decurg din aceasta provenienta;

-        SISTEMUL FAMILIAL CRITICIST/PROTECTOR

-        SISTEMUL FAMILIAL CRITICIST/PROTECTOR

Sunt familii in care se promoveaza comportamente critice excesiv sau protectore excesiv (granite difuze):

                           (fig. 2 – Schema sistemului familial criticist/protector)

            Adolescentul joaca un rol cel putin bizar, in sensul ca el este acela care preia nemultumirea conjugala a parintilor sai. Apar uneori, tulburari de crestere mai cu seama in debutul pubertatii. Manifesta dependenta afectiva in relatiile cu ceilalti datorita incapacitatii lui de a-si asuma orice tip de responsabilitate. Teama de a nu gresi este prezenta in toate actiunile lui. 

Elevii care provin din aceste familii au imagine de sine scazuta, neincredere in propriile performante pe care le realizeaza in afara spatiului familial.

            Consecinte:

- adolescentul se simte incompetent in fata responsabilitatilor de orice tip;

- prezinta anxietate crescuta fata de accidente, boala;

- dependenta emotionala si relationala care ii confera imaturitate afectiva;

- adolescentul traieste esecul; in ceea ce priveste performantele scolare, sportive, profesionale se considera prost, ignorant si necorespunzator in comparatie cu ceilalti.

-        24. Prezentati SISTEMUL FAMILIAL PERMISIV descriind trasaturile elevilor care provin din acest tip de familie si consecintele comportamentale care decurg din aceasta provenienta;

Sunt familii permisive excesiv, fara reguli de convietuire clare, indulgenta, valorizare nejustificata a adolescentului (granite difuze la nivelul perceptiei mesajului comunicat):

                            (fig.3 – Schema sistemului familial permisiv)

          Parintii sunt ei insisi imaturi din punct de vedere emotional sau este copil unic, nascut dupa varsta de 30-32 de ani, nascut cu complicatii, etc. Adolescentul este un „dictator” prin excelenta, puterea in acest caz revenindu-i neconditionat. Riscul cel mai mare la acesti copii il constituie imposibilitatea de a creste in plan personal, emotional.  

Tendinte spre grandoare sunt evidente in cazul acestor tineri, iar relatiile cu ceilalti (cei de varsta lor, in speta) sunt de cele mai multe ori ireale; ei considera ca pot face tot ceea ce doresc fara sa tina cont de nevoile sau de asteptarile celorlalti, promovand relatii interpersonale dificile, comportamentul lor fiind provocator, cu dorinta de a obtine controlul asupra celorlalti.

          Consecintele indulgentei parintilor definesc “adolescentul rasfatat” cu trasaturi asemanatoare adolescentilor care provin din familiile unde exista agresivitate:

- foarte competitiv, nu poate fi empatic in relatiile cu ceilalti;

- nu accepta si nu respecta reguli in cadrul interactiunilor sociale,;

- nedisciplinat, refuza sa se controleze, rezistenta scazuta la frustrare, reactii emotionale impulsive;

- evita disconfortul, nu-si asuma responsabilitati, are doar asteptari de la ceilalti.

Tulburari de comportament la adolescenti datorate relatiilor dezadaptative

Relatiile care se promoveaza in interiorul oricarei familii nu sunt intotdeauna  benefice pentru dezvoltarea in conditii optime a adolescentilor; dintotdeauna au existat “razboaie” intre generatii – si vor exista – ideea de baza este aceea ca membrii familiei sa invete sa negocieze si nu sa lupte pentru castigarea puterii in relatiile cu ceilalti.

-        25. Raspundeti in scris in ce consta “Stabilirea de reguli” ca strategie preventiva in managementul clasei;

Comunicarea clara a regulilor comportamentului social si academic la inceputul anului scolar este esentiala pentru un management eficient al clasei. O parte din reguli pot fi adaptari ale regulilor scolii, in timp ce altele pot fi stabilite impreuna cu elevii, reflectand situatia specifica a clasei. In acest caz acceptarea si complianta copiilor la regula creste.

Regula este respectata daca exista acceptarea si presiunea grupului pentru respectarea ei.

Criterii de stabilire a regulilor in clasa:

Sa fie stabilite la inceputul anului scolar;

Sa fie discutate si explicate elevilor;

Sa fie formulate pozitiv, specificand comportamentul asteptat;

Sa fie precizate simplu;

Lista de reguli sa fie scurta (5-6 reguli, pentru a nu fi uitate);

Sa fie stabilite impreuna cu elevii;

Sa fie afisate intr-un loc vizibil pentru ca elevi sa si le reaminteasca;

Sa fie precizate toate consecintele nerespectarii unei reguli;

Sa fie precizate recompensele respectarii regulilor;

Regulile sa fie aplicate consecvent, fara a se face exceptii de la

aplicarea lor;

Regulile sa fie relativ flexibile (situatiile sunt diferite si varstele

copiilor sunt diferite);

Aplicarea consecintelor sa se faca fara ca elevul sa fie blamat - doar

comportamentul sau este discutat;

Exemplu:

Comportament asteptat

Regula

Consecinta pentru elevii care nu respecta regula

Sa nu se bata intre ei

 ei

Rezolvam conflictele in mod corespunzator

10 minute time-out

Sa nu se alerge prin clasa

lasa

In clasa se circula incet si ordonat.

5 minute de curatenie in clasa la sfarsitul zilei

Alaturi de aceste reguli de conduita este util sa fie precizate si responsabilitatile si drepturile profesorului, iar elevii sa le cunoasca.

1.    26. Intaririle comportamentale, componente ale programelor de modificare comportamentala: tipuri si reguli de aplicare a lor;

Intaririle reprezinta orice stimul care determina cresterea frecventei de aparitie a unui comportament dezirabil.

Intarirea unui comportament reprezinta o situatie de invatare in care copilul invata ca exista o relatie intre comportament si consecintele lui.

Tipuri de intariri:

obiectuale - hrana, jucarii, bani ;

simbolice -  obiecte  cu  semnificatie  (bulina rosie, jetoane  colorate,   fete

luminoase, stelute, „bani falsi') care se pot preschimba in alte obiecte sau

activitati cu valoare recompensativa;

activitati - timp  de joaca,  dans,  timp pentru cinema,  timp  liber,  cititul

impreuna, a fi primul in rand;

sociale - lauda, incurajarea, aprecierea, zambetul, aplauze, a te arata interesat, a te arata surprins.

Consecintele naturale ale comportamentului pot avea rol de intarire. Spre exemplu, obtinerea unei note bune in urma efortului depus pentru invatare (o consecinta naturala), determina cresterea frecventei de manifestare a comportamentului de invatare

Reguli de aplicare a intaririlor pozitive:

      sa fie aplicate imediat dupa producerea comportamentului asteptat;

      sa fie precizat motivul pentru care primeste intarirea;

      sa fie aplicata constant in formarea unui comportament nou;

      sa fie aplicata intermitent in intarirea unui comportament deja dobandit. Daca pentru invatare intarirea trebuie sa apara imediat dupa comportament, pentru   consolidare   intarirea   trebuie   amanata.   Amanarea   determina persistenta in sarcina.

      intaririle sa fie specifice fiecarui elev, personalizate;

      intaririle artificiale se inlocuiesc treptat cu cele naturale, la inceput prin asocierea intaririi naturale cu cele artificiale, iar apoi prin retragerea intaririi artificiale;

      cu cat survine mai repede intarirea cu atat invatarea este mai rapida. 

     

        27. Cauzele ineficientei pedepselor corporale: enumerare

Cauzele ineficientei pedepselor corporale:

- pedeapsa corporala ataca persoana si nu comportamentul;

- pedeapsa corporala nu determina identificarea cauzelor comportamentului;

- pedeapsa corporala scade stima de sine a elevilor, crescand frecventa

comportamentelor disruptive;

- pedeapsa corporala poate duce la vatamari fizice;

- pedeapsa corporala transmite mesajul subiacent ca cea mai buna metoda de

 rezolvare a problemelor este forta fizica;

- pedeapsa corporala stabileste o bariera intre profesor si elev;

- pedeapsa corporala are consecinte emotionale asupra copilului ca frica,

iritabilitatea, izolarea;

- pedeapsa corporala produce agresivitate si probleme comportamentale -

chiulul de la scoala, minciuna;                              

- utilizarea pedepselor corporale asupra copiilor are ca efect invatarea

acestui comportament si replicarea sa ca metoda de rezolvare a situatiilor

problema - ex. daca un copil este batut va utiliza aceeasi metoda cu prietenii lui.

        28. Prezentati Starile Eu-lui de Parinte, Adult si Copil;

Berne    descrie structurarea personalitatii ca fiind constituita din trei Stari ale Eu-lui:

v   Eul de Parinte

v   Eul de Adult

v   Eul de Copil

                Se poate asocia mai mult sau mai putin exact, starea Eu-lui de Parinte cu nivelul comportamental, starea Eu-lui de Adult cu nivelul cognitiv, starea Eu-lui de Copil cu nivelul afectiv.

v   Eul de Parinte cuprinde cerintele, valorile, normele,
opiniile, judecatile pe care o persoana le-a
interiorizat. Poate fi definit sintetic prin cuvantul
trebuie.

O persoana cu un Eu de Parinte dominant (Parinte Normativ, Critic) incearca sa se impuna in permanenta in fata celorlalti, sa domine, sa condamne, sa judece sau sa ii devalorizeze pe ceilalti: Asa trebuie sa faci, asa trebuie sa te comporti!, Asa este bine sau Asa nu este bine, Este vina ta !, Nu esti capabil saetc.

Alteori, Eul de Parinte se manifesta preponderent prin comportamente de protectie, de incurajare si de ajutor (Parinte Binevoitor, Grijuliu): Nu este grav, se intampla oricui!, Bravo ! Ai gasit o solutie excelenta !, Nu-fi fie teama, rezolv eu problema !, Pot sa te ajut cu ceva ?.

Un mare pericol rezida in subdimensionarea Eului de Parinte ceea ce poate sa conduca la comportamente dezadaptative prin ignorarea si incalcarea oricarei reguli si norme.

v   Eul de Adult caracterizeaza comportamentul realist,
logic si rational; este cel care pune intrebari, si interogare
asupra lumii, compara, evalueaza, analizeaza, invata,
reflecteaza, intelege, comunica, ia decizii, rezolva
probleme, negociaza.
Poate fi definit sintetic prin
cuvintele: cine, cand, cum, ce ?

Eul de Adult (Calculatorul) permite realizarea unui echilibru intre dorinte, placeri (Eul de Copil) si norme si valori (Eul de Parinte), faciliteaza eficienta si reusita in atingerea scopurilor propuse. In anumite situatii insa, persoana care cu un Eu de Adult bine conturat - isi asculta Eul de Parinte si isi reprima Eul de Copil - devine o persoana exagerat de rationala, calculata, pragmatica; fantezia, spontaneitatea si placerea micilor bucurii ale vietii nu ii sunt caracteristice (inteligenta rece).

v   Eul de Copil insumeaza emotiile, satisfactiile,
placerile si neplacerile, regretele, anxietatile si
temerile, mania si furia. Este starea prin care se
exprima spontan, liber trebuintele si dorintele
noastre, emotiile, sentimentele si creativitatea.

Doresc, imi place sunt cuvinte care definesc Copilul Liber. El reprezinta totodata si resursa de creativitate, intuitie, spontaneitate. El este cel care se  bucura, se intristeaza, rade, plange, respinge, are fantezii, are preferinte, are nelinisti.

        29. Etapele procesului de consiliere in Analiza Tranzactionala. Enumerare;

                        Clientul prezinta anumite probleme - de relationare, de comunicare, de adaptare, de integrare etc. - drept pentru care se prezinta la consilier.

            Analiza situatiilor care au determinat aparitia problemei clientului.

            Definirea obiectivului de schimbare dorit de catre client.

            Intocmirea unui contract scris in care se specifica obiectivele (asteptarile) clientului.

                        Consilierea propriu-zisa in functie de obiectivele clientului si egograma acestuia realizata prin inventarierea Starilor Eu-lui: Parinte Normativ, Parinte Binevoitor, Adult, Copil Adaptat, Copil Liber.

            Incheierea procesului de consiliere in momentul in care clientul a indeplinit scopurile si obiectivele prevazute in contractul terapeutic.

         

        30. Prezentati responsabilitatile consilierului in consilierea bazata pe Analiza Tranzactionala;

a. sa conduca si sa dirijeze procesul de consiliere in vederea realizarii obiectivelor clientului ,

b. sa evite jucarea rolurilor de victima, salvator sau
persecutor ;

c. sa participe activ, impreuna cu clientul, la analiza
tranzactionala, analiza jocurilor psihologice si analiza scenariilor
de viata,

d. sa ajute clientul la invatarea conceptelor A.T. pentru a
le putea folosi in evaluarea propriului comportament,

e. sa tina la curent clientul cu directia si rezultatele
consilierii,

f. sa asiste clientul la realizarea contractului cu el insusi,
rolul consilierului fiind cei de martor sau facilitator ,

g.  sa considere obiectivele clientului mai importante
decat cele proprii.

        31. Prezentati responsabilitatile clientului in consilierea bazata pe Analiza Tranzactionala;

a. sa stabileasca, prin contract, ceea ce vrea sa schimbe;

b.  sa identifice potentele interioare ce ar putea fi
antrenate in obtinerea schimbarii;

c. sa-si asume responsabilitatea pentru propriile decizii si
actiuni si sa indeplineasca sarcinile date de consilier;

d. sa contribuie la stabilirea unei relatii terapeutice de
siguranta si incredere;

e. sa considere consilierul drept aliat al schimbarii si nu
magician;

        32. Enumerati principiile care stau la baza programarii neuro-lingvistice (NLP);

Programarea neuro lingvistica (NLP) se defineste in functie de trei elemente cheie:

1.                        Programare- relationata cu (schimbarea) paternurilor comportamentale

2.                        Neuro - in relatie cu functionarea sistemului neurofiziologic

3.                        Lingvistica - relationata cu limbajul

Intemeietorii NLP-ului sunt Richard Bandler si John Grinder in anul 1976. NLP a derivat din studierea unor personalitati, oameni de succes din diverse domenii, care au obtinut rezultate remarcabile in cariera si viata personala. Promotorii NLP ca viziune sistemica in perioada anilor '80 au fost Robert Dilts si Todd Epstein.

Cateva din principiile care stau la baza NLP-ului sunt:

1.                        Experienta noastra deriva din informatiile percepute cu ajutorul simturilor (vizual, auditiv, kinestezic, gustativ, olfactiv-VAKOG) si ne influenteaza procesarea informatiei percepute (retinere, manipulare, reactualizare).

2.                        Avem abilitati de a invata din propria experienta.

3.                        Cu totii avem anumite modele despre lumea inconjuratoare care (ne) determina comportamentul.

4.                        Orice comportament are un scop.

5.                        Toate resursele de care avem nevoie la un moment dat le putem extrage din propria experienta.

6.                        In principal, daca cineva poate, toti pot, pentru ca exista posibilitatea de a transfera abilitati si capacitati de la o persoana la o alta persoana.

7.                        Exista o solutie pentru fiecare problema.

8.                        Nu exista esec, ci doar feedback. Daca ceea ce facem nu este eficient, trebuie incercat ceva diferit.

9.                        Harta nu este teritoriul.

33.Prezentati tehnologia programarii neuro-lingvistice (NLP);

NLP este un model pentru atingerea excelentei. Acest proces presupune bineinteles actiuni de schimbare la diferite nivele in cadrul persoanei. Acest proces de schimbare, in modul cel mai simplu, se poate rezuma astfel:

1.     aflarea starii (mentale) prezente a persoanei,

2.     regasirea si implementarea resurselor potrivite pentru a

3.     atinge starea (mentala) dorita.

Tehnologia NLP

Toate tehnicile NLP sunt astfel organizate incat sa defineasca si sa identifice starile curente si starile dorite ale diferitelor nivele, 'variabile', si apoi sa acceseze si sa implementeze acele resurse pentru a produce efectul dorit: schimbarea individului in sensul starii    dezirabile,    schimbare    ce    trebuie    sa    fie    eficienta    si    ecologica.

34. Care sunt scopurile „interventiei de familie” in consiliere?

Consilierul intra in familie la nivelul relatiei si nu la nivelul unui individ particular, modifica modul cum relatiile sunt realizate .Interventiile in familie au scopurile de a:

       rupe modele de interactiune disfunctionale;

     clarifica secventele problematice ale comportamentului

         sparge 'blocajele afective',

         initia restructurarea cognitiva

         implementa noi modele tranzactionale

         schimba prezenta problema prin schimbarea modelului care produce un comportament indezirabil.

Consilierea familiala are ca obiectiv inlaturarea problemei prezente, actuale.

Intrebarile pe care si le pune un consilier sunt:

        Ce schimbari structurale trebuie facute?

        Care modele trebuie sa fie modificate ?

35.Care sunt sarcinile (consilierului) in sesiunea de consiliere familiala?

Sarcinile in sesiunea de consiliere:

       constau in redirectionarea interactiunilor dintre subsistemele familiale si familia in ansamblu

       au trei functii : permite consilierului sa vada si sa modifice interactiunile relevante si permite familiei sa experimenteze noi patternuri de interactiune.

Observarea   interactiunilor   dintre   sesiuni   este   extrem   de   benefica, bazandu-se pe asumptia urmatoare : 'comportamentul din sesiunea de tratament este izomorf/ reflecta ce se intampla in casa. Sarcinile esuate au si ele cateva roluri:

       furnizeaza informati despre structura modelului

       furnizeaza o  oportunitate imediata pentru consilier de a comenta asupra procesului;

     furnizeaza oportunitate pentru a modifica sistemul credintelor Sarcinile din sesiune sunt folosite in special cu familii caracterizate ca haotice si

cu familiile care nu reusesc sa completeze sarcini exterioare sesiunii.

Sarcini exterioare sesiunii : necesita interactiuni care au nevoie de timp, oportunitati sau situatii exterioare sesiunii de tratament pentru a fi realizate .

(Acestea pot include sarcini de dificultate sau interactiuni pozitive vizionarea unor  filme)   .   Sarcinile  exterioare  sesiunii  pot  fi  scrise  ,  care  sunt  mai specifice sau orale care sunt    mai generale . Consilierul trebuie sa ceara o sarcina care are o mare probabititate de a reusi.

36.Functiile psihologului scolar. Prezentare generala;

      De planificare —> va gasi informatiile relevante, va defini sarcinile, va planifica actiunile

      De initiere a grupurilor —> va prezenta obiectivele/planul/strategia etc; va explica necesitatea acestora; va stabili, de comun acord, sarcinile; va fixa standardele ce trebuie atinse la nivel individual/de grup

      De control —> va mentine standardele fixate; va imprima viteza de lucru; va elimina actiunile inutile; va pastra/monitoriza elementele relevante; va stimula grupul/echipa in actul de luare a deciziilor

      De 'sprijin' —> va exprima respect fata de ceilalti, fata de interventiile lor; va actiona

pozitiv; va crea spiritul de echipa; va depasi momentele de tensiune prin apelul la umor; va juca rolul de moderator in cazul discutiilor in contradictoriu survenite intre membrii grupului/echipelor de lucru.

      De informare la zi —> ofera/asteapta de la ceilalti informatiile solicitate/necesare; sintetizeaza (noteaza) sugestiile si ideile valoroase

      De evaluare —> evalueaza posibilitatile de realizare a unei idei/a unui proiect; evalueaza consecintele solutiilor propuse de ceilalti; evalueaza si isi autoevalueaza performantele, in raport cu standardele anterior fixate; dezvolta abilitatile celorlalti de a-si analiza/evalua propriile performante.

37.Obiectivele  consilierii privind cariera. Definitie si prezentare;

Consilierea privind cariera cuprinde o serie de activitati: identificarea aptitudinilor, evaluarea personalitatii, a motivatiei, a valorilor. In general consilierea are in vedere indrumarea unui individ spre o profesie sau o familie de profesii pentru care acesta dovedeste ca are inclinatii si aptitudini. Acest tip de interventie consta in asistarea subiectului in vederea evaluarii efortului de de pregatire necesar, al alegerii celor mai adecvate forme si filiere de dezvoltare, al conceperii unui plan personal de formare profesionala.

Obiectivele consilierii privind cariera pot fi structurate pe trei componente:

autocunoastere, dezvoltare vocationala, cunoastere si planificare a carierei. Aceste obiective au in vedere:

a.   autocunoasterea si descoperirea de catre elevi a propriilor interese, aspiratii
si a potentialului de care dispun pentru a-si defini propria identitate;

b.   dezvoltarea unei imagini de sine pozitive, a autoacceptarii si a sentimentelor de
pretuire personala;

c.   formarea deprinderilor de a avea o atitudine pozitiva
care se rasfrange asupra comportamentului;

d.   dezvoltarea aptitudinilor sociale si a abilitatilor inter-personale, de
colaborare, a capacitatii de a comunica;

e.   dezvoltarea capacitatii de autodirijare si de rezolvare a problemelor proprii;

f.    formarea capacitatii de analiza a competentelor dobandite prin invatare, in
vederea orientarii spre o anumita cariera;

g.   formarea abilitatilor de luare a deciziei privind alegerea scolii, a profesiei si
asumarea responsabilitatii fata de integrarea profesionala si sociala in
conditiile oferite de piata muncii;

h.   invatarea unor tehnici de planificare a propriei cariere, de concepere si
monitorizare a planului de actiune.

38.Explicati in scris ce presupune “Constructia identitatii vocationale”;

        Identitatea reprezinta constiinta clara a individualitatii unei persoane, formata prin integrarea intr-un construct unic a perceptiei de sine si a perceptiei expectantelor celorlalti fata de propria persoana. Identitatea se formeaza progresiv', pe masura organizarii si structurarii informatiilor despre sine. Ea include, dupa E. lirikson (1980) aspecte legate de: caracteristicile innascute si dobandite ale personalitatii (cum ar fi temperament, introversiune, pasivitate), talentele si abilitatile personale (cunostinte si deprinderi), identificarea cu modelele (parinti, colegi sau alte figuri semnificative), modalitatile de interactiune, modalitatea de rezolvare a conflictelor, modalitatile de reglare a comportamentului, rolurile sociale, vocationale si de gender adoptate de individ la un moment dat.    

        Identitatea este in permanenta constructie si reconstructie. Ea se structureaza inca din copilaria mica, insa vorbim despre identitate in special incepand din perioada adolescentei, cand abilitatile cognitive si de interactiune sociala sunt suficient de mature pentru a putea permite reflectarea asupra propriei persoane si a dezvoltarii acesteia. Perioada adolescentei, prin problemele decizionale pe care le pune elevilor - ce cursuri sa urmeze, cu cine sa iasa la intalnire, daca sa mearga la facultate, sa consume droguri, sa faca sex, sa lucreze dupa terminarea orelor, sa participe la adunari religioase sau nu etc. - forteaza reflectarea asupra propriei identitati (identificarea propriilor valori, interese si abilitati, evaluarea capacitatii de a lua decizii si a face fata diverselor situatii) si contribuie astfel la cristalizarea acesteia.

       Identitatea vocationala combina aspecte legate de cunoasterea propriilor interese, valori, abilitati si competente, pe de o parte, cu preferinta pentru un anumit tip de activitati, stiluri de interactiune si medii de munca, pe de alta parte. Ea apare la confluenta dintre experientele de invatare si de munca multiple ale adolescentului, devenind etalonul maturizarii sale (figura 15.2.). Tocmai de aceea este utilizat de specialisti pentru a cunoaste nivelul de dezvoltare atins de adolescent.

39. Prezentati cele trei principii de exercitare a profesiei de consilier scolar (psiholog);

PRINCIPIUL I: RESPECTAREA DREPTURILOR SI DEMNITATII ORICAREI

PERSOANE.

Psihologii vor avea permanent in atentie faptul ca orice persoana are dreptul sa-i fie apreciata valoarea innascuta de fiinta umana si ca aceasta valoare nu este sporita sau diminuata de cultura, nationalitate, etnie, culoare sau rasa, religie, sex sau orientare sexuala, statut marital, abilitati fizice sau intelectuale, varsta, statut socio-economic sau orice alta caracteristica personala, conditie sau statut.

PRINCIPIUL II: RESPONSABILITATE PROFESIONALA SI SOCIALA

Psihologii manifesta o maxima responsabilitate pentru starea de bine a oricarui individ, familiei, grupului ori comunitatii fata de care isi exercita rolul de psihologi. Aceasta preocupare include atat pe cei direct cat si pe cei indirect implicati in activitatile lor, prioritate avand cei direct implicati.

PRINCIPIUL III: INTEGRITATE PROFESIONALA

Psihologii vor cauta sa manifeste cel mai inalt grad de integritate morala si profesionala in toate relatiile lor. Este de datoria psihologului sa prezinte onest pregatirea si calificarile sale oriunde se afla in relatii profesionale si de asemenea sa nu permita sau sa tolereze practicile incorecte si discriminatorii.

Exista o suma de STANDARDE ETICE GENERALE care se cer a fi respectate si a caror forma concreta poate fi consultata pe site-ul Colegiului Psihologilor (www.copsi.ro). Acestea cuprind standarde de competenta, standarde cu privire la relatiile umane, standarde de confidentialitate, standarde de conduita colegiala, standarde de inregistrare, prelucrare si pastrare a datelor, standarde de onorarii si taxe, standarde pentru declaratii publice si reclama, standarde de evaluare si diagnoza, , standarde de cercetare stiintifica si valorificarea rezultatelor.




[1] De fapt expresia  este parafraza unui proverb chinezesc la fel de aplicabil: „Iubeste-ma cand o merit cel mai putin, atunci am nevoie cel mai mult!”





Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE TEHNOLOGIE DIDACTICA Matematica-Geometrie CLASA: a VIII-a - Proiectii de puncte, de segmente de dreapta si de drepte pe un plan
 PROIECT DIDACTIC Grupa: mijlocie Expresie grafica si plastica Rochita
 TEHNOLOGIA PRESARII LA RECE - Proiectarea stantei pentru reperu
 Proiect Implementarea SQM in cadrul societatii Ericsson Telecommunication Romania - Managementul Afacerilor prin Proiecte

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 LUCRARE DE DIPLOMA BALNEOFIZIOKINETOTERAPIE SI RECUPERARE - TRATAMENTUL STARII DE RAU ASTMATIC LA COPIL
 Relatiile diplomatice dintre Romania si Austro- Ungaria din a doua jumatate a secolului al XIX-lea
 Proiect de diploma ecologie - calitatea aerului ambiental in regiunea 5 vest
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 LUCRARE DE LICENTA MANAGEMENT CRESTEREA VANZARILOR PRIN METODA IMBUNATATIRII SERVICIILOR CATRE CLIENTI
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 Lucrare de licenta educatie fizica si sport - sistemul de selectie in jocul de handbal pentru copii de 10-11 ani in concordanta cu cerintele handbalul
 Lucrare de licenta - cercetare si analiza financiara asupra deseurilor de ambalaje la sc.ambalaje sa

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 LUCRARE DE ATESTAT - TABLOURI BIDIMENSIONALE
 ATESTAT LA INFORMATICA - Gestionarea unui magazine de confectii
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 PROIECT ATESTAT STRUNGAR - Strung frontal


PLANIFICAREA ORELOR DE CONSILIERE SI ORIENTARE CLASA : a VII-a
DEZVOLTAREA CURRICULUMULUI
Definitia evaluarii
Ghidul sau indrumatorul de studiu
PROIECT DIDACTIC Clasa a-II-a, Clasa a-IV-a Limba si literatura romana Linia de dialog, Substantivul
DIDACTICA EDUCATIEI FIZICE IN SCOLI SPECIALE - Jocuri dinamice adaptate la elevii cu deficienta de vedere
Abordari clasic-rationale ale alegerii carierei
PROIECT DE CERCETARE CLIMATUL PSIHOSOCIAL SI COMUNICAREA DIDACTICA

Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu

 


.com Copyright © 2014 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.