Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice



Acasa » familie » alimentatie nutritie
ALIMENTATIA SUGARULUI

ALIMENTATIA SUGARULUI



ALIMENTATIA SUGARULUI

( 1 luna- 1 an)

Hrana ideala a sugarului, in primele 3 luni, este laptele de mama, care este un aliment complet pentru aceasta perioada. Desigur, este bine sa se prelungeasca alaptarea, daca este posibil, pana la 6 luni. Dar, rareori o mama are lapte pana la 6-8 luni sau in acest timp intervin uneori o serie de modificari fiziologice sau patologice in organismul acesteia, care dau laptelui proprietati dispeptogene ori ii diminueaza valoarea. In orice caz, dupa 2 ½ - 3 luni de alaptare, laptele matern, devenit slab si insuficient, trebuie completat cu alte alimente. Acestea sunt, in ordinea introducerii :

laptele de vaca,

sucurile de fructe si legume,



cerealele,

legumele,

fructele,

derivatele de lapte (unt, iaurt, branza),

oul,

carnea.

Desigur ca si dupa primele 30 de zile, sugarul beneficiaza mult de alaptarea la sanul matern, daca aceasta este posibila, in continuare pana la 3- 4 luni. Nu mai punem, astazi, in discutie alaptarea pana la 9 luni, deoarece, practic, ablactarile tardive se intalnesc tot mai rar.

Alaptarea va dura cat de mult posibil, in medie primele 4 luni, avand grija de a sesiza momentul in care incepe ,,foamea la san”, adica insuficienta laptelui matern. Alaptarea sustinuta combate pericolul carentei proteice, dar pediatrul va fi gata, in orice moment, sa indice completarea ratiei insuficiente cu un preparat de lapte de vaca.

Cauza cea mai importanta a cazurilor de malnutritie proteica a fost regimul sarac in proteine, la un stadiu in care nevoile copilului in plina crestere erau foarte ridicate. Ratia calorica a fost de asemenea insuficienta.

Aceste carente rezulta de obicei din trei factori precipitanti :

ablactarea prematura, urmata de un regim in care predomina glucidele, ducand la anorexie ;

enterita, care duce la malnutritia secundara ;

lipsa de cunostiinte a mamelor in nutritia dietetica si alimentatia de completare.

Laptele de vaca este laptele animal cel mai la indemana, abundant, ieftin si usor de ,,umanizat”. Tulburarile digestive si infectiile pe care le poate produce sunt usor de evitat daca se respecta regulile de igiena in recoltare si preparare si daca se fac modificarile necesare, prin dilutie, zaharare, acidulare. Produsele industriale sunt ideale, avand sterilitate perfecta si garantia omogenitatii.

Laptele de vaca, ca atare, nemodificat, trebuie manipulat in asa fel incat, ajuns la biberonul sugarului, sa fie lipsit de microbi. La doua ore dupa muls, el contine 9 000 germeni/ml, iar la 24 de ore, 5 000 000/ml, daca este tinut la caldura. De aceea, animalele trebuie sa fie sanatoase, mulsul sa se faca mecanic, instrumentele sa fie sterile, laptele sa fie filtrat si racit imediat. Urmeaza pasteurizarea sau sterilizarea.

Pasteurizarea industriala distruge bacteriile fermentatiei lactice si opreste pentru moment dezvoltarea microbilor. Laptele in strat subtire, sub presiune, este incalzit la 75° timp de cateva secunde si racit brusc la 6°. Pasteurizarea nu este o sterilizare.

Sterilizarea industriala se face la 100°, dupa omogenizare. In cutii inchise, acest lapte poate fi conservat cateva zile inainte de folosire.

Cum s-a mai aratat, laptele de vaca se dilueaza. In luna a 2-a de viata se va da (dupa o prima zi, in care laptele de vaca va fi pentru adaptare) un amestec de 2 parti lapte si 1 parte apa, decoct de cereale 1%. Zahararea 5% este obligatorie. Aceasta dilutie reprezinta cca 630 calorii la litru. Din lunile 3, 4 si 5 a amestecul va fi de 3 parti lapte si 1 parte apa, cu 2—3% fainos si 5% zahar, valorand 680 calorii/litru.

Subliniem ca, in practica, multi sugari de o luna putem spune ca ,,solicita” chiar laptele de vaca nediluat, si zaharat. In general, insa, este bine sa se respecte dilutiile de mai sus.

Calculele teoretice sunt insa deseori rasturnate de o serie de erori care survin in practica. Astfel, titrul grasimii este rareori 35 g%0 , caci de obicei se furnizeaza lapte mai degresat, cu 30 g%0 grasime,iar dupa fierbere, indepartarea ,,pielitei” laptelui o reduce si mai mult. Zahararea nu este exact 5%, deoarece zaharul nu se cantareste de obicei, iar bucatile de zahar sunt de marimi inegale (4 - 5 g). In fine, apa pierduta prin fierbere concentreaza laptele, dupa cum adaosurile imperfecte il dilueaza. Singur laptele pudra are compozitie constanta, conform etichetei de pe cutie.



Calcularea cantitativa a ratiilor zilnice

Laptele diluat si zaharat va fi dat in proportii si volume calculate in raport cu greutatea si varsta sugarului. Variatiile sunt insa mai mari chiar la copiii de aceeasi varsta, dar mai ales la cei cu apetit si greutati diferite. De aceea trebuie sa ajungem la calcularea unei juste ratii individuale, aceea cu care copilul are asigurata si cresterea.

Numarul meselor, dupa perioada de nou-nascut, va fi inca de 7 mese/24 ore, dar treptat, dupa 6 saptamani de varsta, este bine sa se treaca la 6 mese (orar : 6- 9,30 - 13 - 16,30 - 20 - 23,30) si de la 2 luni, la 5 mese (orar : 6 - 10 -14 - 18 - 22).

Necesarul caloric este:

0-3 luni -> 140 calorii/kilocorp/zi

3-6 luni -> 120-130 calorii/kilocorp/zi

6-9 luni -> 100-120 calorii/kilocorp/zi

9-12 luni -> 95-100 calorii/kilocorp/zi.

Ratia de lichide , dupa greutate si varsta, este:

175 g/kilocorp/zi -> in I-ul trimestru

150 g/kilocorp/zi -> in al II-lea trimestru

125 g/kilocorp/zi -> in al III-lea trimestru.

Diversificarea progresiva a alimentatiei sugarului

Sugarul la san a carui mama are lapte abundent va fi alaptat pana la 4—5 luni, desigur fara a fi nevoie de completari cu lapte de vaca. La 2 luni se introduc progresiv sucurile de fructe si legume, incepand cu 1/2 lingurita in prima zi, dupa masa a treia.

In momentul in care ratiile oferite de mama devin insuficiente este obligatoriu sa se treaca la alimentatia mixta, care este in orice caz superioara celei exclusiv artificiale.

Se poate proceda prin metoda complementara : la sfarsitul fiecarui supt, daca ,,proba suptului” arata deficit, facem completarea pana la ratia optima calculata. Preparatele de lapte folosite vor fi : ,,Humana” 1—2, ,,Nan-Nestle” 1—2, lapte pudra integral sau lapte de vaca, alegerea facandu-se in raport cu nevoile copilului, cu felul scaunelor, dar si cu posibilitatile de procurare a produselor.

Cand mama a reinceput serviciul este utila metoda alternativa, care consta in inlocuirea uneia sau mai multor alaptari prin tot atatea biberoane.

De la 3 luni obisnuim a indica si sugarului alaptat 60- 80 ml supa de legume clara, la masa a treia, pentru aport de minerale.

In cazul alimentatiei mixte, avand in vedere acomodarea copilului cu un lapte de vaca, ne putem permite - avand vehiculul lichid - sa introducem un fainos, care contribuie la un castig ponderal sporit si regleaza tranzitul si consistenta scaunelor.

Astfel, un sugar de 4- 5 luni, inca la san, va avea urmatorul meniu : 5 mese a 180- 200 g :



Masa I, ora 6 dim. : lapte de mama (san), completat cu lapte pudra 10- 12 g% (sau lapte de vaca integral), cu 5% zahar cu 3% faina de grau; acidularea cu lamaie, 20 picaturi %.

Masa a II-a, ora 10 dim. : lapte de vaca (din pudra sau ca atare), zaharat si acidulat. Eventual, daca cerintele sunt mai mari, se va adauga si un fainos, variabil : cereale mixte, biscuit ras rumenit, pesmet de paine alba, faina de grau maltata sau rumenita in casa.

Masa a III-a, ora 14 : san sau lapte cu fainos; supa de legume pasata; suc de fructe sau rosii 4-5 lingurite.

Masa a IV-a, ora 18 : san sau lapte simplu zaharat si acidulate.

Masa a V-a, ora 22 : san completat cu lapte cu fainos.

Treptat, pe masura ce laptele matern se epuizeaza, se renunta la alaptare, astfel ca, in general, dupa 5- 6 luni, schemele alimentare devin uniforme la toti sugarii.

In cazul alimentatiei artificiale se impun urmatoarele reguli :

1) Orice aliment nou se introduce in cantitati lent progresive.

2) Nu se introduc doua alimente noi in aceeasi zi.

3) Se pastreaza distanta de 3- 5 zile intre introducerea a doua alimente noi.

4) Orice aliment are luna corespunzatoare pentru acceptare.

In lunile a 2-a - a 5-a se dau 5 mese, care trebuie sa cuprinda :

- o ratie de lichide de 175 g/kilocorp/zi in primele 3 luni si 150 g/kilocorp/zi in urmatoarele 3 luni : apa, lapte, fierturi de legume ;

- o ratie de lapte, de 2/3 din cifrele de mai sus, pana la 2 luni, 3/4 la 3- 4- 5 luni;

- decocturi de cereale preparate direct (orez - ovaz) sau fainuri dextrinate industriale, a caror concentratie creste treptat, de la 2 la 3 - 5 – 8- 10%.

Zahararea va fi de 5%, sucurile de fructe se vor da de la 1 pana la 10 lingurite/zi. Se va da si vitamina D, 20- 25 picaturi o data pe saptamana, in lapte.

Din luna a 5-a, ratia de lichide va fi de 150-125 g/kilocorp ; 5 mese, bazate tot pe lapte cu fainos, dar introducand si merele rase cu biscuit, supa de pasare degresata, galbenusul fiert (1/4 - 1/2 - 1, la 2 zile), supa de oase de vita, untul (la supa si la pireu).

La 6 luni, sugarul primeste meniul din luna a 5-a cu urmatoarele noutati : branza de vaci (se da la masa a II-a sau a IV-a), cu biscuit ras sau cu mar ras si biscuit ; galustele de gris la supa ; iaurtul. Tot la aceasta varsta, copiii tolereaza bine diferitele ,,chiseluri” de fructe sau de lapte, mamaliguta fina, cu unt si branza de vaci.

La 7—8 luni, ratia la o masa poate creste la 220- 250 g si mai mult, daca copilul solicita.

Introducem ca alimente noi : pireurile groase de legume, cu unt : zeama de carne de 3- 5 ori pe saptamana (obtinuta prin presarea sau sectionarea carnii), 1-4 lingurite/zi ; carnea de vitel, vaca, pasare. Vom da ficat si creier, la inceput de pasare, apoi de vitel si vaca. Toate acestea vor fi fierte, coapte sau prajite. Astfel, ficatul - pe care unii il dau si crud (nu recomandam !) - se paseaza si se pune in supa fierbinte sau se coace la cuptor ori se prajeste in unt. Creierul si maduva se fierb, se paseaza, se amesteca in pireuri.

Carnea va fi proaspata, nu de porc, nu congelata. Se fierbe, pentru cei mici, si se poate frige la gratar pentru copiii de 1 an. Carnea preparata, mixata sau in chiftelute fierte, cu legume si paine, este cel mai bine acceptata de sugari chiar de la 7 luni.

Tot de la 7 luni mai putem da sos alb - Bechamel -, pilaf fara grasimi, budinci dulci sau cu carne, supa-crema de cartofi, crema de orez, galbenus moale cu zahar si zeama de fructe, papanas fiert, branza cu smantana .

La 9 luni introducem : pireul de spanac, supa cu perisoare, borsul slab, ciulamaua (cu faina fiarta), supa de rosii cu orez.

Dupa 10 luni - pana la 1 an - aceeasi alimentatie, la care putem adauga macaroane cu carne sau cu branza, tocanita cu sos slab, ciorba ardeleneasca, fara a face abuz de sare si grasime.

Subliniem ca mesele cu lapte vor fi in numar de : 4 la varsta de 4 - 6 luni ; de 3 la varsta de 6 luni si de 2 dupa aceasta, pana la un an, restul meselor fiind diversificate prin variatele combinatii si preparate culinare de legume, fainoase, carne, oua si fructe.




loading...





Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




ALIMENTATIA SUGARULUI
Metode de congelare


Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu