Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice



Acasa » familie » asistenta sociala
Asistenta sociala comunitara

Asistenta sociala comunitara





ASISTENTA SOCIALA COMUNITARA

I. DEFINIRE COMUNITATE:

Comunitatea reprezinta un grup de oameni, independenti din punct de vedere social, care participa impreuna la discutii si iau decizii impreuna si care desfasoara anumite actiuni de definire a comunitatii in vederea protejarii membrilor sai. (Robert Bellah, et.a., Habits of the Heart. Berkeley: University of California Press, 333.)

O comunitate reprezinta un grup de doi sau mai multi indivizi care au reusit sa accepte si sa transceada diferentele dintre ei datorate diversitatii istoricului personal al fiecaruia (social, spiritual, educational, etnic, economic, politic, etc). aceste procese ii determina sa comunice in mod eficient si deschis, sa actioneze impreuna in vederea realizarii unor obiective care au fost identificate a reprezenta binele comun. (Foundation for Community Encouragement <http://www.ccsi.com/~jack/FCE-Described.html>)

O comunitate este formata dintr-o populatie cu capacitati de auto-gensionare relativ independente, care rezida intr-un spatiu geografic limitat, uniti prin sentimente de unitate si inter-dependenta. (Bryon Munon. Changing Community Dimensions. 1968. Columbus, OH: Ohio State University Press, 1.)

COMUNITATEA

Definirea termenului de comunitate comporta de cele mai multe ori doua abordari: abordarea traditional si cea non-traditionala (Schriver, 1998). Comunitatile asa-numite traditionale sunt orasele si satele, ca entitati geografice identificabile. Aceste comunitati sunt caracterizate prin spatii de locuit si activitati lucrative care conduc la satisfacerea nevoilor membrilor respective comunitati.

            O definitie non-traditionala a comunitatii incorporeaza acele comunitati care nu sunt incadrate intr-un spatiu geographic bine delimitat. Aceste comunitati le vom denumi comunitati moderne. Membrii acestor comunitati impartasesc interese commune si pot indeplini unele functii asemanatoare comunitatilor traditionale. O comunitate profesionala, a asistentilor sociali de exemplu, poate sa ofere un sens de apartenenta, suport si validare a eforturilor lucrative pentru membrii sai.

Barker (1999, p.89) utilizeaza o definitie a comunitatii care incearca sa incorporeze cele doua tipologii mai sus prezentate. El defineste comunitatea ca “un grup de indivizi sau de familii care impart anumite valori, servicii, institutii, interese sau proximitate geografica.”

            Definitiile traditionale ale comunitatii au in mod obisnuit cateva componente comune. Prima este aceea ca o comunitate ocupa in comun un spatiu fizic, avand granite definite.

            O a doua componenta a definitiei este interactiunea sociala. Specialistii afirma ca membrii unei comunitati interactioneaza altfel intre ei decat cu alti indivizi. Interactiunilor sociale pot fi legate de activitatile lucrative, de recreere etc. in mod tipic interactiunile sunt frecvente si sunt de tip fata in fata.

            O a treia componenta a definitiilor clasice ale comunitatii este existenta unui sens al identitatii comun. Membrii unei comunitati sunt afiliati si isi formeaza o identitate a comunitatii. Ei vor spune cu mandrie ca sunt timisoreni, bucuresteni sau clujeni. Bineinteles ca acest sens al identitatii este diferit de la un individ la altul. Noii veniti nu simt apartenenta la comunitate la fel ca cei care au trait acolo intreaga lor viata.

            Combinand elementele de mai sus, putem conchide ca o comunitate ocupa un anumit spatiu fizic, bine conturat, in care rezidentii interactioneaza si iti creaza un sens al identitatii comun. Aceste component ale definitiei sunt utile in a intelege anumite fenomene petrecute in interiorul unie counitati. De exeplu putem intelege de ce in comunitatile traditionaliste de ce noii veniti sunt mai greu acceptati sau de ce membrii unei comunitati mici se opun cu vehementa includerii intr-o comunitate mai mare (satele in orasele adiacente).

II. FUNCTIILE COMUNITATII:

Ce poate face o comunitate pentru oameni? Warren (1978) a definit cinci functii pe care toate comunitatile le au:

1.SOCIALIZAREA, definite ca transmiterea de valori, cultura, credinte si norme noilor membrii ai comunitatii. Valorile sunt acele principia pe care grupul le considera importante. Loialitatea de exemplu poate fi o valoare. Cultura include traditiile si obiceiurile. Sa dai buna ziua la toata lumea este de exeplu un obicei pentru anumite comunitati rurale.  Credintele sunt idei pe care indivizii le cred a fi adevarate, fara a fi demonstrate in mod implicit. Credinta ca exista viata dupa moarte de exemplu sau ca toti politistii sunt corupti. Normele reprezinta asteptarile comunitatii cu privire la cum se comporta membrii ei. De exemplu, frecventarea scolii este o norma asteptata de la toti copiii de varsta scolara.

Socializarea se realizeaza atat pe cale formala, cat si informal. Mecanismele formale include kegi, reguli si procedure adoptate de reprezentantii legali ai comunitatii. Mecanismele informale cuprind orice forma de interactiune, transmitere de informatii intre membrii unei comunitati, comentarii, reactii.

2. PRODUCTIA, DISTRIBUTIA SI CONSUMUL DE BUNURI. Toate comunitatile furnizeaza o varietate de servicii si produse consummate de rezidentii sai. Aici sunt incluse ocuintele, mancarea, infrastructura chiar poate fi inclusa aici. Comunitatie incurajeaza si reglementeaza constructia de spatii de locuit si spatii pentru desfasurarea activitatior comerciale. Unee comunitati produc o vrietate mai mare de servicii si produse decat altee. Anumiti indivizi produc aceste servicii si produse, cinsumate de alti indivizi, comunitatea fiind contextu in care acest schimb se realizeaza.

3. CONTROL SOCIAL. Acesta implica impunerea de limitary in comportament prin creerea de legi si regui formale prin intermediul poitiei si a ator institutii oficiale.  In practica, putem afirma ca acest control social reprezinta intarirea normelor si valorilor comunitatii pe cale formala. Pe langa normele legale universal valabile pentru toate comunitatilor, pot exista si norme ale consiliilor locale sau ale altor forme legal constituite de autoritate precum: nu este permisa detinerea de caini in apartamentele dintr-un anumit oras, nu este permisa atarnarea rufelor pe balcoanele blocurilor, etc

4. SUPORT MUTUAL. Suportul mutual se extinde de la actiuni informale, precum a da directii strainilor, la actiuni formale, prin oferirea de servicii sociale unui anumit grup de cetateni care au nevoie. Exemple: servicii pentru protejarea copilului neglijat si abuzat, case protejate pentru victimele violentei domestic, grupurile de ajutor mutual pe diverse problematici.

5. PARTICIPARE.  Functia de participare ofera oportunitatea rezidentilor unei comunitati de a interactiona cu ceilalti, in cadrul actiunilor recreative, prin conversatie, mers la biserica sau alte forme de socializare. Bineinteles, si in acest caz, unii cetateni participa mai intens decat ceilalti la viata sociala a comunitatii.

III. IDENTIFICAREA SISTEMELOR DE RESURSE DIN COMUNITATE :

CE ESTE UN SISTEM DE RESURSE?

à la inceput, singurul sistem de resurse care venea in sprijinul satisfacerii nevoilor indivizilor a fost familia;

à o data cu dezvoltarea societatii a aparut si un numar mai mare de probleme => necesitatea dezvoltarii unei retele de suport social => dezvoltarea unui sistem complex de resurse care sa raspunda nevoilor materiale si spirituale in crestere ale societatii;

TIPURI DE SISTEME DE RESURSE:

1. Sisteme de resurse informale (naturale):

- este format din familie, prieteni, vecini, colegi de serviciu;

-suportul prin aceste retele include: suport emotional, afectiune, sfaturi, informatii, precum si servicii propriu-zise: babysitting, ajutor in completarea de formulare, asistenta in identificarea resurselor necesare;

  • Bazandu-ne doar pe acest system de resurse informal, nu vom reusi sa acomperim toata gama de probleme pentru ca:

a)     unele persoane ar putea sa nu aiba un system de resurse informal (persoanele noi intr-o comunitate de exemplu);

b)     unele persoane pot ezita sa ceara ajutorul prietenilor, rudelor sau vecinilor;

c)     chiar daca oamenii apeleaza la acest system de resurse informal, este posibil ca acesta sa nu le poata satisface nevoile (cazurile de criza majora in care sistemul informal nu are resursele necesare);

2. Sisteme de resurse formale:

-include asociatii formale, organizatii infiintate pentru a promova beneficii mutuale si interese commune ale membrilor;

-aceste sisteme pot oferi resursele in mod direct membrilor sau indirect prin negocierea cu diferitele sisteme ale societatii;

-exemple: asociatii de proprietari, cluburi sociale, cluburi pentru tineri/ batrani, asociatii ale persoabelor cu handicap, etc;

  • factorii care pot impiedica oamenii in a beneficia de ajutor din partea sistemelor formale sunt:

a)     in unele comunitati asemenea servicii nu exista;

b)     oamenii pot fi tematori in a se inscrie in asociatii/organizatii;

c)     oamenii nu cunosc existenta unor asemenea sisteme formale;

d)     organizatiile existente pot sa nu aiba resursele necesare pentru a oferi servicii;

3. Sisteme de resurse ale societatii:

-este construit/structurat prin intermediul legislatiei si prin activitatea voluntara a cetatenilor in oferirea de servicii;

-exemple: spitale, directiile de asistenta sociala, biserici, etc.;

-multe din aceste sisteme au la baza fonduri colectate din taxele de stat;

-aceste sisteme de resurse sunt cele mai complexe si probabil e cel mai greu de relationat/ negociat;

-cateva din inadecventele sistemelor de resurse de societatii sunt:

a) resurse necesare pot sa nu existe sau sa fie in cantitate insuficienta pentru pentru a oferi servicii adecvate tuturor celor care au nevoie;

b) resursele sau serviciile necesare pot sa nu fie disponibile geographic, psihologic sau cultural celor care au nevoie;

c) resursele pot exista, dar beneficiarii sa nu stie de ele;

d) cand un beneficiar este legat de mai mult de unul dintre sistemele de resurse ale societatii exista riscul conflictelor de interese;

e) politicile diverse ale diferitelor sisteme de resurse pot crea probleme clientilor;

IDENTIFICAREA RESURSELOR COMUNITARE:

  1. Consultarea unui ghid al localitatii;
  2. Dezvoltarea propriei baze de date cu resursele disponibile in comunitate; aceasta baza de dae poate cuprinde:

a)     nume, persoana de contact, adresa,  telefon;

b)     orarul agentiei;

c)     tipurile de probleme cu care se ocupa/servicii oferite;

d)     eligibilitatea: aspecte importante despre categoriile de clienti cu care se ocupa;

  1. Vizarea diferitelor resurse din sistem;

IV. CE INSEAMNA O “COMUNITATE BUNA” ( Roland Warren )

- Warren considera ca o „comunitate buna” este caracterizata de urmatoarele trasaturi:

1. Relatii primare de grup

- desi modernitatea a influentat puternic racirea relatiilor interpersonale, astazi se pune accentul tot mai mult pe reconstructia acestor relatii, in sens economic, adica pe capacitatea acestora de aduce individului avantaje.

2. Autonomie

- conform principiului descentralizarii, orice comunitate trebuie sa fie capabila impreuna cu autoritatiile locale sa ia singura deciziile importante care o privesc; in realitate orice comunitate depinde de suportul financiar acordat de stat, ca institutie centrala, de evolutiile economice ale pietelor la nivel global

3. Viabilitate

- capacitatea oamnilor la nivel local de a rezolva problemele prin actiune comuna

4. Distributia Puterii

- cu cat distributia puterii este mai larga, si cu cat participarea la nivel comunitar este mai puternica, cu atat sansele reusitei rezolvarii unei probleme la nivel comunitar sunt mai mici. Viabilitatea si distributia puterii sunt valori ce pot intra in conflict

5. Participare

-                  la toate nivelurile societatii trebuie promovata ideea de participare pentru evitarea starilor de apatie

-                 

6. Gradul de atasament, de angajare fata de comunitate- atasamentul, ca si capitalul social  este un ciclu, fiind necesar intr-o prima forma pentru a facilita participarea insa este si intarit ca rezultat al participarii; cand participarea are o finalitate pozitiva, atasamentul creste, existand o relatie de directa proportionalitate

7. Gradul de eterogenitate-omogenitate.

- Pentru dezvoltarea unei comunitati, este indicat ca populatia sa fie omogena sau eterogena? Indicat ar fi ca populatia sa fie eterogena, atat din punct de vedere soci-economic, cat ti din punct de vedere etno-cultural, iar intre membrii comunitatii sa se stabileasca  relatii sociale.

8. Gradul de control pe care il detin diviziunile administrative

- Cand centrul administrativ este perceput ca fiind indepartat, este nevoie de implicarea activa a autoritatilor locale, chiar crearea unor centre pentru intalnirile actorilor sociali implicati

9. Masura in care conflictul este prezent in comunitate.

- Conflictul poate avea o functie importanta in rezolavrea problemelor sociale, prin cresterea solidaritatii in interiorul unei comunitat

Ce este o “comunitatea competenta  ( Leonard Cottrell)

conceptul se refera la capacitatea comunitatilor de a rezolva probleme cu care se confrunta: de a colabora in mod eficient la identificarea problemelor si nevoilor comunitare

o comunitate competenta este caracterizata de un grad ridicat de implicare, colaborare activa, constientizarea divergentelor ce pot aparea, managementul relatiilor cu societatea, mecanisme de facilitare si stimulare a participarii.

IV. DEZVOLTARE COMUNITARA:

Domnul Profesor Dumitru Sandu spune despre DEVCOM  ca este „o eticheta toleranta pentru o familie relativ dezorganizata de practici sau modele de interventie locala care au sau tind sa aiba ca rezultat mai binele comunitar” (Sandu,2005)

De ce o o familie relativ dezorganizata de practici sau modele de interventie locala?

Practica si interventia de tip dezvoltare comunitara nu urmeaza o reteta standard, anumiti pasi rigizi, ci se muleaza dupa natura problemei, si mai ales dupa contextul socio-economic, contextul istoric si geografic. Practicianul DEVCOM trebuie sa tina cont de specificitatea si caracteristicile populatiei. Nu se pot aplica aceleasi solutii comunitare unei populatii rurale din Romania si unei populatii rurale din Burkina Faso, desi la prima vedere sunt poate asemanatoare. De asemenea nu se poate compara situatia societatilor post-comuniste, caracterizate de un spirit civic deficitar in comparatie cu democratiile  din Vest.

Dezvoltarea Comunitara face parte din familia schimbarilor sociale voluntare.  Dezvoltarea Comunitara are un caracter constient si voluntar prin cooperarea actorilor de la nivelul central, local, a organizatiilor non-profit, cat mai ales prin implicarea membrilor comunitatii in derularea programelor.

Dezvoltarea comunitara este o schimbare voluntara in, prin si pentru comunitate.(Sandu,2004, 2005). De asemenea, pentru ca o actiune sa fie de tip comunitar, trebuie indeplinite urmatoarele conditii: (Sandu,2005:26)

-        Precizarea spatiului de desfasurare ce nu trebuie sa fie altul decat comunitatea („in”);

-        Destinatarii acestor schimbari sunt chiar membrii comunitatii („pentru”)

-        Implicarea membrilor comunitatii in toate decizionale („prin”);

Primele doua conditii sunt identice atat pentru DEVCOM cat si pentru Dezvoltarea Comunitatii. Ultimul criteriu  este cel al diferentierii intre cele doua tipuri de dezvoltare: criteriul implicarii sau al participarii. In derularea programelor de dezvoltare economica, membrii comunitatii nu sunt implicati, deciziile luandu-se de organismele centrale sau locale departe de privirea si acordul cetatenilor.




loading...





.com Copyright © 2017 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




Securitate sociala (ss), politici si sisteme de securitate sociala
SARACIA COPILULUI IN ROMANIA
Profilul psihologic si evolutia structurii de personalitate copilului abuzat
Asistarea copilului in sistemul de protectie a copilului
WORKAHOLISM-UL – FENOMEN DEZADAPTATIV IN RANDUL ASISTENTILOR SOCIALI DIN TIMISOARA?
Imbatranirea: un fenomen global si divers
ASISTENTA SOCIALA DIN ROMANIA IN SPATIUL COMUNITATII EUROPENE
Prevenirea abandonului



loading...

Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu