Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice



Acasa » familie » asistenta sociala
Asistarea copilului in sistemul de protectie a copilului

Asistarea copilului in sistemul de protectie a copilului





Asistarea copilului in sistemul de protectie a copilului

Etape ale procesului de asistare

•        Semnalarea cazului

•        Evaluarea initiala

•        Evaluarea detaliata si stabilirea planului de interventie


•        Interventia propriu zisa

•        Urmarirea continua a rezultatelor interventiei si a evolutiei cazului

Cerintele DPC privind dosarul copilului   

•        Inregistrarea sesizarii sau a cererii de protectie a minorului.

–       Documentul va cuprinde informatii privind persoana care a facut sesizarea, motivarea solicitarii si cat mai multe date privind copilul.

•        Evaluarea initiala

•        Evaluarea detaliata a situatiei copilului – rezultat al analizelor efectuate de profesionistii DJPC. Cuprinde urmatoarele date:

–       situatia juridica a copilului;

–       date privind mediul de viata al copilului, situatia sa socio- familiala;

–       date privind situatia medicala, starea de sanatate a copilului;

–       date privind educatia si evolutia scolara a copilului;

–       elemente pentru intelegerea personalitatii si a caracteristicilor dezvoltarii copilului.

–       Sinteza informatiilor cuprinse in capitolele precedente si recomandari.

•        Decizia privind masura de protectie adoptata.

•        Planul personalizat de interventie

•        Extrasul informatiilor care vor fi retinute pentru introducerea in baza de date computerizate.

Sesizarea

•        Se vor nota exact toate datele oferite, mai ales cele care indica suspiciunea unui abuz fizic, emotional sau sexual impotriva copilului, expunerea sa la violenta domestica sau neglijarea sa.

Persoana care depune sesizarea, va fi solicitata sa ofere:

–       exemple privind informatiile prezentate ('puteti sa ne dati un exemplu privind ceea ce ati vazut?').

–       solutiile pe care le intrevede pentru rezolvarea situatiei

–       eventualele incercari anterioare de solutionare (dupa Department of Health, 1988).

Evaluarea initiala

•        descrierea tipului de maltratare care constituie motivul ingrijorarii

•        aprecierea gradului de vulnerabilitate a copilului (in functie de varsta si gradul sau de maturitate)

•        informatiile despre persoana care presupunem ca a comis abuzul impotriva copilului

•        informatii despre istoria de viata a parintilor si atitudinea lor actuala privind copilul.

Diagnosticul medical

•        Leziunile traumatice, semne ale violentei fizice (suprafete inrosite, echimoze, hematoame, leziuni si ulceratii ale pielii, fracturi - chiar repetate - ale claviculei, ale coastelor, ale membrelor, piscaturi, muscaturi, leziuni interne, arsuri pe diferite parti ale corpului,  etc.)

•        Semne ale violentei sexuale (leziuni ale organelor genitale, semne clinice ale penetrarii, infectii, existenta unor corpuri straine in vagin sau in rect, urme de sperma sau de sange pe imbracaminte)

•        Semne clinice ale neglijarii fizice (infometare generala, hipotrofie staturo-ponderala, neglijarea igienei corporale)

•        Frecvente hospitalizari (internari anterioare, cu etiologie nedeterminata)

•        Antecedente de natura similara, ca de exemplu: fracturi repetate ale membrelor sau ale capului)

 Observatii: Certificatul medical va trebui redactat in termeni clari, care sa argumenteze diagnosticul de rele tratamente

daca este cazul, sa mentioneze antecedentele care sustin concluziile medicului (de exemplu, existenta unor urme de fracturi, leziuni interne sau externe similare).

Pentru ca examinarea medicala sa nu fie traumatica (mai ales in cazurile de abuz sexual) ea trebuie explicata copilului

Metode de adunare a informatiilor

•        Observarea

•        Intervievarea se refera la:

–       aprofundarea datelor privind situatia copilului si a familiei lui

–       sondarea modului propriu de perceptie a persoanelor intervievate,

–       compararea diverselor modalitati de perceptie a situatiei

–       confruntarea unor informatii, inregistrarea atitudinilor si sentimentelor celor intervievati fata de obiectul investigatiei.

•        Tehnici terapeutice

–       verbale/nonverbale

–       Individuale/de grup

Observarea

–       urmarirea receptivitatii persoanelor care ingrijesc copilul fata de nevoile acestuia, contactele copiilor cu membrii familiei sale, a modului in care isi exprima atentia fata de copil - atitudini afectuoase, calde sau dimpotriva reci, distante si eventual amenintatoare

–       conditiile de igiena

–       aspecte care tin de sanatatea copiilor (paloarea fetei, greutatea corporala, starea pielii, statura, etc.)

–       cum se organizeaza vizitarea copilului de catre familia lui 

–       daca si cum se marcheaza sarbatorile si zilele aniversare ale copilului

–       cu cine si unde se joaca copiii  

–       disponibilitatea copiilor de a raspunde parintilor,.

–       informatii privind tonul si exprimarea faciala in cadrul comunicarii, atitudinile gestuale si corporale manifestate de parinte/ ingrijitor, respectiv raspunsurile copilului la toate aceste manifestari nonverbale insirate.

Intervievarea

Se refera la:

–       aprofundarea datelor privind situatia copilului si a familiei lui

–       sondarea modului propriu de perceptie a persoanelor intervievate,

–       compararea diverselor modalitati de perceptie a situatiei: parinti – copii

–       confruntarea unor informatii, inregistrarea atitudinilor si sentimentelor celor intervievati fata de obiectul investigatiei.



Intervievarea parintilor

•        atitudinile copiilor fata de parinti sau persoanele presupuse ca ar maltrata copilul

•        asteptarile parintilor fata de  copiii lor

•        problemele parintilor in relatiile lor cu copiii, sau cu alti membrii ai familiei

•        problemele parintilor in afara familiei

•        problemele de sanatate ale membrilor familiei

•        modalitatile la care ei recurg pentru a face fata problemelor

•        relatiile cu prietenii, rudele, locul unde se afla acestea, frecventa si durata contactelor cu ei

•        pe cine se bazeaza familia cand are nevoie de ajutor, in mod special in situatii de urgenta

•        cine sunt persoanele lor de incredere

•        in cine au incredere parintii

•        care sunt sursele majore de stres pentru parintii/ familia extinsa? 

•        care sunt sursele de bucurie, de distractie

•        relatiile cu alti profesionisti

•        obiceiurile zilnice

•        regulile in familie, in special cele privind comportamentul copiilor

•        care sunt metodele folosite pentru a-i face pe copii sa respecte regulile (modalitatile prin care sunt pedepsiti copiii).

•       

Repere pentru evaluarea prin intervievare

•        Se vor nota exact toate datele primite de la parinti, de la persoanele care sesizeaza cazul, de la copil.

•        In masura posibilului se recomanda inregistrarea interviurilor

•        Raportul privind interviul trebuie sa contina referiri la categoriile care privesc relele tratamente ale copiilor

Tehnici de intervievare

•        Explicati copilului cine sunteti si cum il veti ajuta

•        Ajutati-l sa poata anticipa cand si unde va veti intalni cu el si numarul intalnirilor

•        Daca  va trebui sa se prezinte la o comisie sau la un proces explicati pe intelesul lui cum decurg acestea si ce rol veti avea  dumneavoastra

•        Explicati copilului rolul sau intr-un proces

•        Aratati-i ca poate avea incredere in dumneavoastra

•        Petreceti un timp cu copilul pentru a ajunge sa-l cunoasteti.

•        A va juca ceva cu un copil sau a desena impreuna reprezinta o investitie buna intr-un interviu reusit. Alternati perioadele de interviu cu cele de joaca – pe langa faptul ca nu se poate concentra mult timp, un interviu lung este foarte solicitant din punct de vedere emotional

•        Ramaneti concentrat in timpul petrecut impreuna, nu va lasati intrerupt de telefoane.

•        Copii nu isi dau seama ca pot cere explicatii din partea adultilor. Ajutati-l sa ceara explicatii. Intrebati-l daca e ceva neclar si ajutati-l sa ceara explicatii.

•        Nu-l acuzati pe agresor, nu spuneti “este vina lui”. Spuneti in schimb ca nu e copilul de vina. Copiii de multe ori nu doresc ca ceilalti sa aiba o parere negativa despre agresor – persoana de care ei sunt adesea legati.

Limbajul pe care-l folosim

In fiecare clipa a interviului intrebarile si comportamentul intervievatorului trebuie sa fie adaptate la nivelul de ntelegere si la experienta copilului.

•        Folositi un limbaj simplu, adaptat nivelului de dezvoltare al copilului

•        De obicei, cu cat este mai mic copilul, cu atat mai mult foloseste propozitiile mai scurte si cuvinte cu mai putine silabe.

•        Folositi un numar de cuvinte intr-o propozitie, egal cu varsta copilului in ani + 1. De exemplu, cand vorbiti unui copil de 4 ani, folositi propozitii lungi de cinci cuvinte.

•        Formulari “daca/atunci” sunt prea generale, nu stiu ce inseamna in fata, in spate sau in lateral.

•        Nu stiu sa raspunda la intrebarea de ce (de ce a fost nervos tata)

•        Nu folositi forme pasive , deoarece incurajeaza copilul sa spuna “nu stiu”.

•        Nu-l intrebati daca intelege intrebarea, copilul nu are capacitatea de a-si da seama daca intelege sau nu. Intrebati-l daca poate repeta sau reformula ceea ce l-ati intrebat.

•        Atunci cand copiii simt ca adultii asteapta de la ei sa raspunda la o intrebare la care nu stiu raspunsul, ei dau de obicei raspunsuri asteptate de adult.

•        Copiii privesc lucrurile concret. Daca intrebati, “Te-a dus Vasile in casa lui?” copilul s-ar putea sa spuna “nu” in cazul in care Vasile l-a dus in garajul lui. Puneti intrebari care acopera posibilele intamplari cat de specific puteti. 

•        Pana la varsta de cinci ani copiii nu stiu ca au “interiorul” lor. 

Elemente ale unui interviu cu un copil

•        informatii despre mediul de viata al copilului

•        informatii care contin marturiile sale privind abuzul

•        date anterioare sesizarii, care au semnificatie pentru atitudinile copilului (de exemplu, situatia scolara inainte si dupa evenimentul discutat)

•        date privind comportamentul si situatia actuala a copilului

•        date privind dezvoltarea, evolutia scolara si relatiile sociale ale copilului

•        informatii despre relatia cu presupusul faptuitor al relelor tratamente indreptate impotriva copilului

•        informatii despre relatia cu persoanele presupuse de inredere

Interviul in cazul abuzului sexual

•        Copiii au multe nume pentru organele sexuale. Ei s-ar putea sa nu foloseasca denumirile pe care le folosim noi sau parintii lor. Este important sa aflam ce fel de denumire foloseste pentru ce si sa transferam aceste nume in vocabularul nostru de interviu pentru acel copil anume.



•        Acelasi lucru este valabil pentru comportamentele sexuale: uneori copii nu au nici-o denumire sau folosesc altfel de denumiri.

•        Uneori copiii preiau vocabularul vulgar al adultului. Este important ca noi care facem intreviul, sa fim capabili sa rostim aceleasi cuvinte, fara ca el sa fie criticat pentru ca-l foloseste.

•        Copiii mici nu inteleg semnificatia cuvantului “atingere”. Pentru 30 % dintr-un grup de copii mici, sarutatul, muscatul, linsul si pupicii nu erau considerate  “atingeri”.

Recomandari pentru interviu

•        Este de preferat ca in prima parte, dar uneori pe parcursul sau in urma intervievarii, profesionistul sa explice copilului de ce este necesara intervievarea sa si modul in care va fi utilizata informatia obtinuta.

•        Informatiile i se vor da copilului potrivit cu nivelul sau de intelegere.

•        Tehnicile folosite pe parcursul interviului vor fi variate si vor fi completate cu metode nonverbale ca:

–       jocul cu papusi

–       desenele anatomice,

–       continuarea unor povesti,

–       jocul cu plastilina, etc.

Interviul in cazul abuzului sexual I

•        De preferat in prima parte, dar uneori pe parcursul sau in urma intervievarii), profesionistul sa explice copilului de ce este necesara intervievarea sa si modul in care va fi utilizata informatia obtinuta.

•        Aceste informatii i se vor da copilului potrivit cu nivelul sau de intelegere.

•        Tehnicile folosite pe parcursul interviului vor fi variate si vor fi completate cu metode nonverbale, ca jocul cu papusi si desene anatomice, continuarea unor povesti, jocul cu plastilina, etc.

Tipuri de intrebari in explorare

•        intrebari generale:ca intrebari introductive, cu rolul de a orienta discutia asupra problemelor copilului. De ex, putem incepe prin a 'poti sa-mi spui ce crezi tu despre motivul pentru care stam de vorba astazi?'

•        intrebari centrate - mai potrivite in cazurile in care se presupune existenta unui abuz comis asupra copilului. Ele au rolul de a atrage atentia asupra informatiilor relevante prin:

–       intrebari orientate asupra oamenilor (in special asupra presupusului abuzator). Unde se afla fratele tau cind

–       intrebari orientate asupra circumstantelor abuzului

–       intrebari orientate asupra partilor corpului.

•        intrebari cu alegere multipla

•        intebari da-nu (inchise): obliga la un raspuns, se folosesc in sistemul an instanta

•        intrebari directive ('leading')

Interventia individualizata

Este in functie de:

•        tipul de rele tratamente la care au fost  supusi sau  suferintele pe care le-au trait;

•        varsta lor;

•        capacitatea lor de intelegere a realitatii;

•        ajutorul pe care il primesc de la adultii din mediul lor de viata;

•        caracteristicile evenimentelor traumatice (violenta cronica va avea, probabil, efecte mai grave decat actele violente izolate);

•        caracteristicile lor de personalitate, partial dependente de calitatile lor innascute de vulnerabilitate sau, dimpotriva de rezistenta la stres.

Ce se poate face in situatii  in care copilul a suferit traume?

•        Spuneti copiilor ca sunteti alaturi de ei, ca sunteti indurerati de ceea ce constatati, ca sunteti revoltati din cauza comportamentului celui care a maltratat copilul.

•        Fiti un bun ascultator si incercati sa ramaneti calm atunci cand copilul  va povesteste experienta lui.

•        Ramaneti vigilent si nu trageti concluzii pripite. Nu judecati eventualul agresor in acest stadiu de inceput. Mentineti o atitudine neutra, de nejudecare a situatiei.

•        Nu e recomandabil ca dvs, care constatati o forma de maltratare, sa confruntati eventualii agresori. Cea mai buna atitudine fata de eventualii agresori este  incercarea de a fi empatici, pentru a intelege circumstantele care au condus la rele tratamente.

Sugestie, perceptie, minciuna si memorie in cazul copiilor intervievati

•        Studiile privind martorii au aratat ca multi copii, dar si adulti, sunt sugestibili.

•        Intrebarile incuietoare pot distorsiona amintirile multora (in evenimentele cu grad mare de stres, copiii peste zece ani nu sunt mai influentabili decat adultii).

•        Copiii de 3-5 ani sunt sugestibili. Pot raspunde cu da la intrebari la care mai tarziu se dovedeste ca nu cunosteau nici macar sensul unor cuvinte din intrebare.

•        De-a lungul trecerii timpului, memoria copilului care a suferit traume poate pierde detalii semnificative privind agresorul si copilul poate completa reprezentarea evenimentelor traumatice cu fantezii - inconstient, aceste fantezii completeaza reprezentarile sterse.

•        Copilul poate introduce detalii care pot parea absurde si imposibile, precum un personaj imaginar care a venit si l-a salvat. Aceste adaugiri nu exclud relevanta si adevarul marturiei copilului, de la care investigatorul bine format poate culege detalii esentiale privind faptele traite si agresorul

Forme si tehnici terapeutice in PIP

•        Asigurarea nevoilor de baza, iar in situatiile de abuz curent,

•        Asigurarea securitatii copilului - stoparea abuzului si protejarea lui.

•        Consiliere cu adultii/ ingrijitor non-abuzivi - cu persoanele care isi asuma responsabilitatea pentru bunastarea copilului (care sa-si asume responsabilitatea protejarii copilului de abuzuri ulterioare, atata timp cat este nevoie).  In cazul copiilor institutionalizati, rolul de persoana de incredere/ referinta pentru copil poate sa il ia un educator, ingrijitor/ supraveghetor, asistentul social.

•        Implicarea unei retele de protectie, formata din toti specialistii care lucreaza cu acel copil (asistenti sociali de la Directia de Protectie a Copilului, educatori, profesori).

•        Se pot lua in considerare solutii ca plasarea in familii foster, centre de zi pentru satisfacerea nevoilor educationale, medicale si a celor fizice, alte servicii de la alte agentii din comunitate.



•        formarea  deprinderilor parentale, a celor de disciplinare, formarea deprinderilor de autocontrol/ in caz de neglijare si abiz fzic sau emotional

Consiliere cu persoana de increder

•        Explorarea posibilitatilor de crestere a sigurantei pentru copil

•        Validarea sentimentelor si a reactiilor, contracararea mesajelor negative pe care le-a primit: de exemplu, nu a fost crezuta, a fost invinovatita

•        Informare despre proceduri, pregatire pentru acestea, suport emotional pentru a le parcurge, posibilitati de a primi sprijin

•        Explorarea posibilitatilor de a  primi sprijin social

•        Intarirea in rolul de parinte, constientizarea resurselor proprii, imbunatatirea lor

•        Informarea, contactarea institutiilor implicate, folosirea contactelor si colaborarilor inter-institutionale in scopul descoperirii unor resurse de sprijin (financiar, programe pentru copii)

Etape ale tratamentului individual

•        Construirea relatiei terapeutice, intelegerea consecintelor psihologice  post-traumatice

•        Ventilarea – povestirea detaliata a evenimentelor traumatice. Crearea unei atmosfere de incredere in care sa fie posibila exprimarea sentimentelor si amintirilor. Terapeutul asculta si clarifica cit se poate de delicat; este importanta crearea memoriei detaliate.

•        Discutarea metaforei de supravietuire: identificarea strategiilor de supravietuire care s-au dovedit adaptative in situatiile de abuz, dar sunt dezadaptative in conditiile normale de viata.

•        Educatie si restructurare: invatarea unor noi mecanisme  de coping a stresului, cu  care sa faca fata consecintelor post-traumatice; clarificarea si corectarea atitudinilor disfunctionale.

•        Prevenirea recaderii: identificarea acelor situatii  in care consecintele, simptomele se agraveaza.

Activitatile recuperatorii

•        Desenul, modelarea, sculptarea sunt activitati care permit copilului sa isi exprime ideatia in lipsa verbalizarii

•        Ascultarea muzicii sau crearea unor ritmuri proprii cu anumite instrumente muzicale, poate contribui la relaxarea copilului, dar si la exprimarea unora dintre sentimentele si tensiunile lui.

•        Gimnastica, sportul au si ele rolul de a ajuta copilul sa se descarce de tensiuni si de a-l face sa se simta in stare sa isi controleze propriul sau corp

•        Miscarea pe ritm, dansul reunesc valentele muzicii cu cele ale miscarii, contribuind la exprimarea trairilor copilului si refacerea echilibrului sau emotional.

•        Plimbarile in aer liber previn izolarea copilului de comunitatea in care traieste.

Ce invata copiii abuzati de la agresor si de la cei din jur

Ce poate face specialistul

Violenta ca o modalitate de a rezolva conflicte

  • Control redus al impulsivitatii
  • Agresivitate si violenta
  • Pasivitate si dorinta de a placea
  • Singurul raspuns la manie este violenta

Sa discute rezolvari nonviolente

•        Managementul furiei

  • Rezolvari de probleme
  • Asertivitate

Reducerea stresului (exercitii de relaxare)

Violenta este  ceva  normal in  familie

  • Nici un model pozitiv de rol
  • Nu limite personale
  • Nu securitate emotionala
  • Ce inseamna a avea drepturi

Sa discute despre familie

  • Diferite tipuri de familie si roluri
  • Corectitudine si dreptate
  • Respect mutual

A oferi modele adecvate despre rolurile ambelor sexe

Victimele si copiii sunt neajutorati

  • Abuzatorul detine intreaga putere
  • Nimic nu se va schimba
  • Nimeni nu poate sa-i ajute

Sa discute despre violenta 

  • Cine este responsabil
  • Cum se simt copiii victime
  • Cine poate oferi ajutor
  • Abilitati de coping

Ce invata copiii abuzati de la agresor si de la cei din jur

Ce poate face specialistul

Diferenta de putere este cea care determina relatiile

  • Copii sunt inferiori adultilor

Cei puternici (barbatii) controleaza familiile

Sa discute rolurile de gen si cele de putere

  • Sa opuna toleranta stereotipiilor

Sa accepte si sa promoveze diversitatea

Victimele provoaca  violenta

  • Victimele trebuie sa-si schimbe comportamentul
  • Abuzatorul actioneaza justificat

Sa discute despre stima de sine

  • Responsabilitati personale
  • Abuzatorul actioneaza nejustificat
  • Esecul este O.K









Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia

Standarde in ocrotirea persoanelor virstnice
Probleme cu care se confrunta familia monoparentala
PROGNOZA DEMOGRAFICA PENTRU ROMANIA, 2010 – 2030
EVALUAREA NEVOILOR DE ASISTENTA SOCIALA GHID METODOLOGIC
PROBLEMATICA PERSOANELOR VARSTNICE DIN COMUNITATILE RURALE ALE MUNTILOR APUSENI
ASISTENTA SOCIALA DIN ROMANIA IN SPATIUL COMUNITATII EUROPENE
PEDAGOGIA SOCIALA, TEORII SI REPREZENTANTI DE SEAMA
Asistarea copilului in sistemul de protectie a copilului



Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu