Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice



Acasa » familie » diverse
Proiect tehnologie - Comoda cu doua usi si un sertar

Proiect tehnologie - Comoda cu doua usi si un sertar



1. Argument

Produsul “Comoda cu doua usi si un sertar” face parte din grupa mobilierului de interior, de uz casnic. Din punct de vedere functional face parte din grupa mobilierului de depozitare, iar din punct de vedere constructiv face parte din grupa mobilei corp.

Poate fi folosita ca si comoda pentru televizor, iar sertarul poate fi folosit pentru depozitarea lucrurilor.

Este executata in constructie fixa.

Produsul „Comoda cu doua usi si un sertar” a fost incadrat in anumite categorii dimensionale, care sa confere maximul de confort si sa asigure desfasurarea functiilor sale.


Dimensiunile mobilei sunt concepute a fi in concordanta cu destinatia, functia si spatiul pentru care a fost creata. Dimensiunile sunt strans corelate cu dimensiunile corpului omenesc, cu caracteristicile de ordin anatomic.

Produsul este executat din panouri de PAL, clasa A-E1, furniruite si cherestea de stejar.

Valoarea estetica a produsului depinde in mare masura de raportul intre cele trei dimensiuni ale sale (lungime, latime, inaltime), de proprietatile elementelor constructive.

Pentru a mari valoarea estetica a produsului, am ales pentru fetele vizibile furnir de stejar si numai pentru cele nevizibile furnir de fag. Am ales pentru finisare culoarea naturala pentru a crea senzatia de luminozitate si a evidentia desenul si textura lemnului.

Adeseori valoarea unui produs de mobila rezulta aproape exclusiv din reusita proportiilor sale.

Pentru asigurarea functionalitatii produsului acesta trebuie sa contina anumite volume interioare, anumite suprafete si spatii in cadrul anumitor dimensiuni.

Proiectarea actuala a mobilei trebuie sa raspunda nevoilor beneficiarilor, ea trebuie sa utilizeze materiale noi  si sa aiba o finisare superioara.

Finisarea se realizeaza cu lacuri nitrocelulozice mate, deoarece o astfel de pelicula este rezistenta si usor de intretinut.

La proiectarea produsului s-a incercat respectarea cerintelor impuse oricarui produs de mobilier si anume:

- sa asigure desfasurarea unor activitati diurne specifice activitatii umane, asigurandu-se confortul locuintei;

- sa respecte nevoile pietei, traditia;

- sa fie tehnologice;

- sa contribuie la calitatea vietii;

- sa includa valori tehnologice, materialele estetice si utilitare.

2. Descrierea tehnica a produsului

1.  Constructie

Produsul „Comoda cu doua usi si un sertar” se executa in constructie fixa.

2.  Executie

Produsul se compune din urmatoarele elemente:

● Placa superioara:                             - 1 buc;

● Placa inferioara:                              - 1 buc;

● Pereti laterali:                                 - 2 buc;

● Placa intermediara:                         - 1 buc;

● Usa:                                                 - 2 buc;

● Polita inferioara:                             - 1 buc;

● Sertar                                               - 1 buc;

● Picioare:                                          - 4 buc;

● Spate corp:                                      - 1 buc;

Toate reperele din PAL vor fi executate din panouri PAL, clasa A-E1, iar cele din lemn masiv din cherestea de stejar de 25 si 80mm, clasa B.

Placa superioara si cea inferioara se executa din P.A.L de 16mm, cu bordura din cherestea de stejar 25mm, pe cantul longitudinal fata si pe canturile transversale, cu subfurnir de fag si apoi furniruite pe fata cu furnir de stejar si pe cealalta cu furnir de fag.

Peretii laterali se executa din P.A.L de 16mm, furniruiti pe ambele fete cu furnir de stejar, canturile longitudinale din fata, fiind furniruite cu furnir de stejar.

Placa intermediara se executa din P.A.L de 16mm, furniruita pe ambele fete cu furnir de fag, iar cantul longitudinal fata este furniruit cu furnir de stejar.

Usile se executa din P.A.L. de 16mm, furniruite pe fata cu furnir de stejar, iar pe dos cu furnir de fag, iar canturile longitudinale si transversale furniruite cu furnir de stejar.

Polita inferioara se executa din P.A.L de 12mm, furniruita pe ambele fete cu furnir de fag, si cu canturile furniruite cu furnir de fag.

Sertarul se executa din P.A.L. de 16mm, furniruit pe fata cu furnir de stejar si pe dos cu furnir de fag. Pe canturile transversale ale acesteia se monteaza sine de glisare cu role.

Picioarele se executa din cherestea stejar de 80mm.

Spate corp se executa din placaj de 4mm furniruit cu furnir de stejar pe fata si cu furnir de fag pe dos. Se executa o gaura de Ø60mm, in vederea scoaterii cablului de alimentare a aparaturii video.

3.  Încleiere:

Încleierea trebuie executata astfel incat la desprinderea fortata, suprafetele incleiate sa nu prezinte urme de rupere a fibrelor lemnului.

Adezivul se aplica uniform pe toata suprafata de incleiere. Nu se admit zone neincleiate, pete provenite din patrunderea adezivului la suprafata, suprapuneri sau imbinarea foilor de furnir si urme de adeziv.

4. Finisare:

Suprafetele produsului sunt innobilate cu pelicule de lacuri nitrocelulozice mate, devenind rezistente la actiunea agentilor fizico-chimici si la degradari mecanice.

            5. Verificarea calitatii:

            Se face cu ochiul liber, folosindu-se pentru verificarea dimensiunilor instrumente obisnuite: rigla, ruleta, metru de tamplarie etc. Planeitatea se verifica cu nivela, iar grosimile cu sublerul.

6. Marcarea si  ambalarea:

Produsul va fi marcat prin stampilare sau etichetare in general pe spatele acestuia, livrandu-se in ambalaje de carton de 5 straturi. Canturile vor fi bine protejate, iar produsul va fi infasurat in hartie de matase.

Depozitarea se face in stare ambalata in incaperi inchise ferite de actiunea agentilor atmosferici.

Transportul se face in mijloace de transport curate si acoperite pentru a se evita deteriorarea produselor.

Fiecare lot de produse trebuie insotit de documente de certificare a calitatii si de certificatul de garantie.

                        3. Descrierea procesului tehnologic de fabricare a produsului

Transformarea materiilor prime, semifabricatele si materialele tehnologice in produse de mobila se face printr-un sir de operatii si procese de prelucrare, care poarta denumirea de proces de fabricatie.

Procesul de fabricatie a mobilei, este format din mai multe procese tehnologice fiecare dintre acestea urmarind modificarea dimensiunilor, formei si calitatii materialelor supuse prelucrarii, prin operatii si mijloace de prelucrare specifice.

Pentru realizarea produsului „Comoda cu doua usi si un sertar” procesul de fabricatie este alcatuit din urmatoarele grupe de operatii:

1.     Fluxul tehnologic pentru prelucrarea reperelor din lemn masiv;

2.     Fluxul tehnologic pentru prelucrarea semifabricatelor superioare si prelucrarea furnirelor estetice;

3.     Slefuire elemente din lemn masiv si panouri furniruite;

4.     Finisare;

5.     Montare;

6.     Control CTC, ambalare, depozitare si transportul mobilei;

A. Fluxul tehnologic pentru prelucrarea reperelor din lemn masiv

Reperele din lemn masiv care se prelucreaza sunt bordurile pentru placile superioara si inferioara, lezna politei glisante si picioarele.

Se foloseste cherestea de stejar cu umiditatea de 8-12%.

A.1. Debitarea:                                   A.1.1. – insemnare;

                                                            A.1.2. – retezare - sectionare;

                                                            A.1.3. – tivire - spintecare;

A.2. Prelucrari mecanice:                  A.2.1. - indreptare;

A.2.2. - rindeluire la grosime;          

                                                            A.2.3. - retezare la lungime finala;

A.2.4. - frezare;

A.2.5. - strunjirea;

                                                            A.2.6. - burghiere;

                                                                                   

A.1. Debitarea

Reprezinta grupul de operatii prin care se obtin piese cu contur rectiliniu, prevazute cu adaosuri de prelucrare necesare pentru prelucrarile ulterioare.

A.1.1. Însemnarea se realizeaza cu creionul de tamplarie sau creta forestiera, in scopul valorificarii superioare a masei lemnoase.

A.1.2. Retezarea si sectionarea sunt operatii de taiere transversala a materiei prime. Se executa cu ferastrau circular tip pendula prevazut cu transportor cu role pentru asezarea si deplasarea scandurilor.

Se foloseste ferastraul circular in forma de pendul vertical, cu dispunerea panzei deasupra mesei de lucru. Avansul discului se face manual prin actionarea unui maner. Se utilizeaza discuri circulare cu grosime egala si dinti triunghiulari.

A.1.3. Tivirea si spintecarea sunt operatii de taiere longitudinala a materiei prime.

Operatia de spintecare poate fi precedata de o tivire a cherestelei, in cazul in care se foloseste ca materie prima cheresteaua netivita.

Pentru operatiile de spintecare se folosesc atat ferastraie circulare cu avans manual, cat si cele cu avans mecanic. Pentru o productivitate sporita, se folosesc ferastraie circulare cu avans mecanic tip CTAMm, care utilizeaza cel mult sase discuri cu diametrul de maximum 250mm.

A.2. Prelucrari mecanice ale reperelor din lemn masiv

A.2.1. Îndreptarea suprafetelor se executa la masina de indreptat la care se formeaza prin rindeluire, o suprafata plana care reprezinta baza  tehnologica pentru operatiile ulterioare. Prelucrarea se executa pe o fata si un cant urmarindu-se obtinerea suprafetelor plane si perpendiculare intre ele.

Se utilizeaza masina de indreptat MI-500, la care sunt folosite cutite subtiri montate pe un arbore port-cutite. O piesa este corect prelucrata daca cele doua suprafete, fata si cant sunt plane si perpendiculare intre ele.

           

A.2.2. Rindeluirea la grosime. Rindeluirea reprezinta operatia prin care se realizeaza precizia geometrica a sectiunii, prin fete perpendiculare si paralele intre ele (fata-cant) precum si precizia dimensiunilor in limitele abaterilor prescrise.

Pentru rindeluire s-a utilizat masina de rindeluit MRG-8, grosimea de prelucrare fiind de 1.5-2mm, cu rugozitatea suprafetelor de 40-60μm. Arborele port scula este asezat deasupra mesei de lucru si se folosesc cutite groase.

Pentru sporirea productivitatii, executarea bordurilor se poate realiza la agregatul de indreptat si profilat pe patru fete tip IP4. Printr-o singura trecere prin agregat se prelucreaza cele patru fete ale reperului.

A.2.3. Retezarea la lungime finala se executa cu fierastraul circular universal de tamplarie tip CUM-3. Se executa dupa operatiile de rindeluire pe fete si canturi, care asigura bazele de asezare precise. Pentru retezarea la 45o a bordurilor  se foloseste dispozitivul de taiat in unghi.

A.2.4. Frezarea. Pentru frezare se utilizeaza masina normala de frezat MNF-10 (cu ax vertical). Frezarea se realizeaza cu ajutorul riglei de ghidaj deoarece reperele sunt liniare. Profilarea canturilor exterioare si frezarea ulucului in vederea asamblarii in lamba ale lezenei pentru sertar se realizeaza cu rigla de ghidaj si freze monobloc profilate. Avansul pieselor se poate realiza manual sau mecanic cu ajutorul dispozitivului de avans mecanic DAM.

A.2.5. Strujirea. Prin aceasta operatie se realizeaza profilarea picioarelor comodei. În cea mai mare masura se foloseste strunjirea longitudinala, la care piesa executa o miscare de rotatie, iar cutitul de strunjit miscarea de avans longitudinala, adica paralela cu axa piesei. Se foloseste strungul de constructie romaneasca tip SL-2.

A.2.6. Burghierea si scobirea. Pentru montarea picioarelor, acestora li se executa gauri de Ø 10mm, la masina de burghiat si scobit orizontala tip GSO. Axul portburghiului executa miscarea de taiere printr-o singura miscare de rotatie si o miscare

de avans. Lungimea cursei mesei poate fi reglata cu limitatoare de cursa corespunzatoare pozitiei gaurilor. .

B.   Fluxul tehnologic pentru prelucrarea semifabricatelor superioare si prelucrarea furnirelor estetice

Cuprinde urmatoarele operatii:

B.1.    - debitarea semifabricatelor superioare;

B.2.   - bordurarea panourilor;

B.3.  - furniruirea panourilor;

B.4.  - prelucrari mecanice;

           

 

B.1. Debitarea. Debitarea semifabricatelor superioare sub forma de placi de (PAL de 12 si 16mm, placaj), se face prin prelucrarea placilor de format standardizat, in placi de dimensiuni si forme necesare produselor de mobila.

Panourile se debiteaza cu adaosul de prelucrare in vederea prelucrarilor acestora in fluxul tehnologic.

Pentru debitarea panourilor se folosesc agregate cu productivitate ridicata. Agregatul debiteaza panourile in pachete cu grosimea de 75mm, prelucrarea facandu-se cu 2-3 discuri circulare pentru taiere longitudinala si cu un singur disc pentru taiere transversala. În prealabil se intocmesc diagrame de debitare.

B.2. Bordurarea panourilor. Bordurile din lemn masiv se pot aplica in dispozitive de strangere cu actionare pneumatica. Pe canturile panouriloe placilor superioara si inferioara se frezeaza uluce in vederea aplicarii bordurilor. Pentru incleiere se poate folosi aracet sau urelit tip R.

 

 

B.3. Furniruirea panourilor. Furniruirea este o operatie de aplicare prin incleiere si presare a furnirelor pe suprafata panourilor prin care se mareste rezistenta si se imbunatateste calitatea acestora. Furniruirea se executa pe ambele fete pentru a evita deformarile panourilor.

            Furniruirea cuprinde mai multe operatii ce se pot grupa astfel:

B.3.1. pregatirea suprafetelor panourilor;

B.3.2. pregatirea furnirelor;

B.3.3. aplicarea adezivului;

B.3.4. formarea pachetului de presare;

B.3.5. incleierea furnirelor pe suprafetele pieselor;

B.3.6. conditionarea panourilor furniruite;

B.3.1.  Pregatirea suprafetelor. Pregatirea panourilor din semifabricate are drept scop eliminarea abaterilor de la planeitate, de la paralelism, uniformizarea grosimii panourilor si inasprirea suprafetelor in vederea furniruirii. Se face prin operatii de calibrare la grosime si zimtuire.

            Calibrarea este operatia de prelucrare prin aschiere cu materiale abrazive prin care se obtin piese cu suprafete plane si echidistante. Calibrarea se realizeaza cu masina de slefuit cu cilindrii, folosind abrazivi pe suport de hartie, cu granulatie 36…40. pentru panourile placilor superioare si inferioare care au pe un cant bordura din lemn masiv, calibrarea urmareste si uniformizarea grosimii placilor cu bordura.

Zimtuirea panourilor se realizeaza in vederea maririi gradului de rugozitate. Pentru zimtuirea panourilor subfurniruite se foloseste hartie abraziva cu granulatie 60.

B.3.2.  Pregatirea furnirelor cuprinde:

a)  Sortarea si insemnarea furnirelor;

b)  Retezarea la lungime;

c)  Îndreptarea canturilor;

d)  Îmbinarea foilor de furnir;

e)  Dimensionarea la format a foilor de furnir imbinate;

f)  Aplicarea benzilor gumate la capete;

A) Sortarea si insemnarea furnirelor

Sortarea urmareste controlul calitatilor foilor de furnir, eliminarea celor cu defecte si selectionarea lor, pentru a obtine prin innadire, desenul dorit.

Sortarea furnirelor se face la fiecare pachet, foaie cu foaie, si se inlatura foile cu defecte neadmise. Se desfac furnirele din pachet si se inseamna.

B) Retezarea la lungime

            Retezarea se realizeaza prin taiere cu fierastraul circular universal CUM-3, sau foarfeca ghilotina, cu respectarea insemnarilor facute cu creta colorata, asigurandu-se si supra dimensiunile  necesare (20-30mm).

C) Îndreptarea canturilor

            Îndreptarea canturilor furnirelor cu foarfeca ghilotina, prelucrarea facandu-se in pachete.

D) Îmbinarea foilor de furnir

            Operatia se poate realiza manual sau mecanic, fie cu hartie gumata, fie cu fir fuzibil, la masina de imbinat cu banda gumata plina sau perforata, sau cu masina de imbinat cu fir fuzibil.

            Banda gumata se aplica pe fata furnirului urmand sa fie eliminat la operatia de slefuire.

            Firul fuzibil se aplica in zig-zag pe spatele foilor de furnir, astfel ca dupa furniruire, nu mai este nevoie de slefuire.

E) Dimensionarea foilor de furnir

            Se dimensioneaza la latime asigurand supra dimensiuni (20-30mm). Se realizeaza cu foarfeca ghilotina sau ferastrau circular universal CUM-3.

F) Aplicarea benzilor gumate la capete

            Benzile gumate asigura protectia la capete, evitarea pierderii la capete a furnirelor, datorita crapaturilor. Se executa la masina de imbinat cu hartie gumata.

B.3.3. Aplicarea adezivului

Se face la masini de aplicat adeziv cu valturi pe ambele fete ale panoului la o trecere. Pentru o furniruire de calitate, aplicarea adezivului are o deosebita importanta. În cazul aplicarii unei cantitati prea reduse, furnirele se pot desprinde de pe suprafata, iar in cazul aplicarii unei cantitati prea mari, adezivul fiind in exces poate strapunge prin furnir.

Pentru furniruire se folosesc adezivi ureoformaldehidici pentru priza la cald (urelit C), cu intaritor IC, faina de secara, uree tehnica si apa. Consumul specific de adeziv este de 0,200 – 0,250g/mp. Se va urmari aplicarea unui strat uniform de adeziv.

B.3.4. Formarea pachetului de presare

            Dupa aplicarea adezivului se formeaza pachetul pentru furniruire format din panoul de baza cu adeziv pe ambele fete si foile de furnir (de fata si dos).

- La furniruirea simpla pachetul se formeaza intre placi de aluminiu care are rolul de a prelua pachetele si a le introduce in presa.

            - La furniruirea dubla (cu subfurnir  in cazul panourilor de usi inferioare) se formeaza pachetul pentru furniruire in doua etape. În prima etapa pachetul este format din panoul bordurat si subfurnir. Dupa presare, conditionare si calibrare, se aplica adezivul pe ambele fete ale subfurnirului si se formeaza pachetul cu furnirele estetice.

B.3.5. Încleierea furnirelor

           

Se face prin presare la temperaturi de 100-115C, timp total de presare 5minute, si presiune specifica (6…8)*105Pa. Pentru o productivitate ridicata se utilizeaza presa hidraulica cu 6 etaje tip PH6.

Placile de aluminiu trebuie sa fie bine racite pentru a nu declansa polimerizarea adezivului inainte de introducerea in presa. Încarcarea si descarcarea presei se fac manual.

B.3.6. Conditionarea panourilor furniruite

            Are ca scop: racirea, uniformizarea umiditatii in sectiunea panoului, reducerea tensiunilor interne ce apar la presare si definitivarea procesului de polimerizarea  adezivului.

Se realizeaza mai intai o racire a panourilor minim 24 ore dupa care urmeaza conditionarea propriu zisa, timp de 48 ore.    

 

B.4. Prelucrarea mecanica a panourilor.  Prelucrarea panourilor se executa dupa conditionarea si echilibrarea tensiunilor interne si are drept scop obtinerea de dimensiuni finale si forme corespunzatoare produsului.

Operatii specifice:

B.4.1.  Formatizarea la lungime si latime a panourilor;

B.4.2. Furniruirea pe canturi;

B.4.3. Burghierea panourilor; 

                        B.4.4. Frezare;

           

B.4.1. Formatizarea la lungime si latime a panourilor este operatia de prelucrare prin aschiere ce inlatura supradimensiunile de prelucrare pentru lungime si latime.

            Formatizarea panourilor se poate face la fierastraul circular dublu (la care formatizarea se face prin doua treceri pentru lungime si latime) sau cu ajutorul agregatelor de formatizat panouri care pot executa mai multe operatii la o singura trecere, folosind mai multe capete de lucru. Agregatele pentru prelucrarea panourilor tip CPC25, au o productivitate inalta, o precizie ridicata de prelucrare, avans mecanizat.

B.4.2. Furniruirea pe canturi se executa cu agregatul de furniruit si prelucrat canturi, avand urmatoarele operatii:

  • aplicarea adezivului termoplastic cu ajutorul unei role incalzite, pe canturile panourilor;
  • inmagazinarea furnirelor intr-o caseta de furnire si aplicarea furnirului pe canturi prin presare de cate o rola de presare;
  • retezarea bordurii de furnir la lungime cu doua discuri circulare cu dinti armati cu placute;
  • frezarea furnirelor cu ajutorul a doua freze pentru tuns furnir la grosimea panourilor;
  • slefuirea canturilor;

B.4.3. Burghierea panourilor. Aceasta operatie este realizata cu agregatul multiplu de burghiat panouri care executa operatii de gaurire pe una sau doua fete si pe

doua canturi, cu ajutorul capetelor de burghiat multiplu, fiecare cap de lucru avand 20 de mandrine port-scula, cu distanta intre axe de 32mm.

B.4.5. Frezare. Pentru aceasta operatie se utilizeaza masina normala de frezat MNF10. La comoda se va executa falt la placa superioara, inferioara si la peretii laterali in vederea montarii panoului spate. Pe cantul fata al politei glisante se va freza uluc in vederea aplicarii lambei. Se va executa uluc si pe canturile placilor superioara si inferioara in vederea aplicarii bordurilor.

Se realizeaza cu ajutorul riglei de ghidaj deoarece reperele sunt liniare. Pentru a usura avansul pieselor prin masina se poate folosi dispozitivul cu avans mecanic de tip DAM. La frezare s-au utilizat freze monobloc cu alezaj.

Pentru executarea gaurii de Ø 60mm, de pe panoul spate, se utilizeaza masina de frezat cu ax superior.

C.   Slefuirea elementelor din lemn masiv si panourilor

Slefuirea reprezinta operatia de prelucrare prin aschiere cu granule abrazive si care se executa pe fete si canturi pentru eliminarea asperitatilor de la operatiile anterioare.

Asigurarea rugozitatii la slefuire reprezinta principala conditie care este satisfacuta prin operatii de slefuire:

- slefuire grosiera la care se urmareste eliminarea neregularitatilor de la operatiile anterioare. Slefuirea elementelor din lemn masiv se realizeaza cu materiale abrazive, cu granulatii de 60, respectiv 80, in doua treceri, eliminandu-se un strat cu

grosimea de 0.2-1mm. În cazul suprafetelor furniruite, pentru slefuirea grosiera se utilizeaza materiale abrazive cu granulatie de 80-100.

- slefuirea de finisare – prin care se asigura rugozitatea si calitatea suprafetelor. Slefuirea lemnului masiv cu granulatii de finisare ne face cu 100; 120 pe o adancime redusa de 0.1-0.2 mm, la suprafetele furniruite, slefuirea de finisare se executa cu granulatii de 100, 150 in doua-trei treceri.

Pentru a asigura o calitate si o productivitate corespunzatoare pentru slefuirea speciilor tari cum este stejarul, in cazul nostru, se recomanda hartie abraziva cu asezare deasa.

Se folosesc masini de slefuit cu banda orizontala ingusta si sabot de presare tip MSBO, pentru suprafete plane.

Canturile drepte furniruite se slefuiesc la masina de slefuit cu cilindru vertical. Canturile exterioare profilate ale lezenei polita se slefuiesc manual.

D.   Finisarea

Consta in aplicarea pe suprafetele produsului a unor materiale peliculogene, in scopul protejarii si decorarii acestora. Se folosesc lacuri nitrocelulozice, obtinandu-se finisarea transparenta cu aspect mat.

Finisarea cuprinde urmatoarele operatii:

○ pregatirea suprafetelor prin desprafuiri - decolorare si albire;

○ aplicarea lacurilor prin pulverizare;

○ aplicarea lacurilor prin turnare;○ uscarea peliculelor;○ prelucrarea peliculelor;

1. Pregatirea suprafetelor pentru finisare:

Curatarea suprafetelor de praf, resturi de abraziv si adeziv este o operatie obligatorie. Se recomanda a fi facuta prin suflare cu aer comprimat si exhaustare.

Decolorarea lemnului consta in tratarea suprafetelor cu substante chimice, prin indepartarea unor pigmenti naturali ai lemnului in scopul uniformizarii culorii din zonele de alburn sau duramen.

Procesul de albire urmareste uniformizarea culori unor specii care prezinta zone mai inchise la culoarea (duramen).

2. Aplicarea lacurilor prin pulverizare:

Acest procedeu este folosit pentru aplicarea lacurilor pe canturile panourilor si pe suprafete reduse (lezena si picioare). Aplicarea se face cu ajutorul unui pulverizator pneumatic care are rolul de a transforma pelicula in particule de lac. Pentru obtinerea unor pelicule de calitate, vascozitatea lacului va fi de 20-25 s (cupa STAS ø4mm). Se pulverizeaza doua straturi de grund G002-4 cu slefuire manuala intre straturi cu hartie abraziva HCn 10C granulatie 280 (320) si apoi pulverizarea lac nitromat L002-70.

3. Aplicarea lacurilor prin turnare:

Aplicarea lacurilor prin turnare se executa cu ajutorul masinilor de turnat lac. Se folosesc lacuri nitrocelulozice la care tehnologia de aplicare cuprinde:

- aplicarea primului strat de grund cu uscare rapida la vascozitatea de 20-25s (cupa DTAS ø4mm), cu un consum de 150g/mp;

- uscarea 1.5-2ore la temperatura de 20-220C;

- aplicarea grundului pe fata opusa a panoului;

- slefuirea stratului de grund cu hartie abraziva HCn tip 10 C, granulatie 320;

- turnarea lacului mat L002-70, in doua treceri (la fiecare trecere consum:150g/mp si viscozitate: 20-11s) cu uscare intre straturi 1.5-2ore si slefuire usoara cu abraziv HCn tip 10 C, granulatie 400.

- uscarea finala, 24 de ore la o temperatura de 20- 220C sau 2-3 ore la temperatura de 40- 450C in camere de uscare.

4. Uscarea peliculelor:

Uscarea peliculelor se realizeaza prin procese fizice sau chimice  cu scopul de intarire si de a obtine duritati necesare. Prin uscare se evapora solventii. Uscarea poate avea loc la temperatura camerei de 20-22oC – uscare naturala sau la temperaturi inalte, de 40-60oC – uscare artificiala.

5. Prelucrarea peliculelor:

Prelucrarea peliculelor consta in operatii de slefuire si lustruire prin care se obtine aspectul final al peliculei. Se realizeaza egalizarea suprafetelor adica plastifierea superficiala cu egalizator.

E.   Montarea

Prin asamblare sau montare se intelege succesiunea operatiilor de asamblare a partilor componente in produs.

Operatiile pregatitoare sunt:

» aplicarea cepurilor cilindrici cu aracet – pentru introducerea cepurilor cilindrici in scobituri, se va folosi dispozitivul cu actionare pneumatica;

» asamblarea sertarululi cu lezena prin imbinare cu lamba cu aracet si montarea sinelor de glisare cu suruburi pentru lemn;

»  montarea perechii de sine de glisare pe peretii laterali cu suruburi pentru lemn;

»  montarea opritorilor magnetici cu suruburi pentru lemn;

»  montarea butonilor tragatori pe usi cu suruburi pentru lemn;

»  montarea suportilor de plastic pentru sustinerea politei;

            Pentru montarea mobilei din corpuri se vor folosi prese de ambalat corpuri cu actiune pneumatica. Prin actionarea dispozitivelor de strangere se asigura o asamblare precisa si uniforma a tuturor imbinarilor. În timpul strangerii se poate asigura si priza adezivului prin utilizarea curentilor de inalta frecventa pentru uscarea cleiului in decurs de 1-3 minute.

            Spatele corpului este montat cu suruburi pentru lemn 2.5x 25mm.

            Se realizeaza asamblarea picioarelor cu placa inferioara prin cepuri rotunde Ø 10mm, incleiate cu aracet.

            Se trece apoi la operatiile de montare a componentelor de compartimentare si se verifica modul de functionare.

F.    Control CTC, ambalare, depozitare si transportul:

Înainte de ambalare produsele de mobila se verifica bucata cu bucata, iar cele corespunzatoare se stampileaza cu stampila CTC. Cele necorespunzatoare vor fi retusate. Mobilierul se sterge de praf sau alte impuritati.

Ambalarea se face in vederea protejarii impotriva degradarilor mecanice prin manipulare si transport, sau impotriva actiuni factorilor atmosferici.

Ambalarea mobilei finisate se face numai dupa uscarea stratului de finisare si dupa verificarea calitatii mobilei.

Partile mobile (usile) cat si politele vor fi blocate pentru a ramane imobilizate pe perioada transportului si manipularii.

Pe cutia produsului va fi aplicata o eticheta, iar lotul de produse de mobilier va fi insotit de documentele de calitate si control.

Produsul ambalat si etichetat va fi depozitat in magazii de produse finite pana la transportarea lor catre beneficiar.

4. Calcule Tehnico – economice

4.1. NOMENCLATOR DE REPERE

Nr.

crt.

Denumire reper

Nr. buc

produs

Dimensiuni nete, mm

Material

L

l

g

1.

Placa superioara;

1

1000

450

16

PAL 16mm, cls A-E1

2.

Placa inferioara;

1

100

450

16

PAL 16mm, cls A-E1

3.

Placa intermediara;

1

908

416

16

PAL 16mm, cls A-E1

4.

Perete lateral;

2

1800

450

16

PAL 16mm, cls A-E1

5.

Usa;

2

452

449

16

PAL 16mm, cls A-E1

6.

Polita inferioara;

1

906

380

12

PAL 12mm, cls A-E1

7.

Sertar

1

350

200

100

Cherestea stejar 25mm, cls B

8.

Picioare;

4

50

70

70

Cherestea stejar 80mm, cls B

9.

Spate corp;

1

928

688

4

Placaj 4mm, cls B/C


4.2. CALCULUL NECESARULUI DE MATERII PRIME SI MATERIALE TEHNOLOGICE

Calculul necesarului de materii prime presupune intocmirea calcului suprafetelor sau volumelor reperelor din structura produsului, grupate pe sortimente de materii prime, tinandu-se cont de dimensiunile nete (inscrise in nomenclatorul de repere) si de indicii de utilizare normati la nivel de departament. Valoarea indicelui de utilizare reprezinta media realizarilor la nivel national, luand in calculele de mai jos, media totala a indicilor.



NR.

CRT.

DENUMIRE REPER

SAU COMPLEX

BUC./

PROD

DIMENSIUNI NETE [mm.]

MATERIAL FOLOSIT

VOLUM SUPRAFATA NETE [m3],[m2]. PE

INDICE

DE UTILIZARE

VOLUM SUPRAFATA BRUTE [m3],[m2]. PE

L

l

g

REPER

PRODUS

REPER

PRODUS

1.

PLACA SUPERIOARA

1

1000

450

16

1.1.

Panou

1

1000

450

16

PAL 16 mm

0,4500

0,4500

0,910

0,4945

0,4945

1.2.

Subfurnir fete

2

1000

450

Furnir fag

0,4500

0,9000

0,720

0,6250

1,2500

1.3.

Furnir fata

1

1000

450

Furnir stejar

0,4500

0,4500

0,620

0,7258

0,7258

1.4.

Furnir dos

1

1000

450

Furnir fag

0,4500

0,4500

0,720

0,6250

0,6250

1.5.

Bordura cant longitudinal

1

1000

27

17

Cherestea stejar 25mm

0,000459

0,000459

0,550

0,000834

0,000834

1.6.

Bordura cant transversal

2

450

27

17

Cherestea  stejar 25mm

0,000206

0,000413

0,550

0,000375

0,000751

NR.

CRT.

DENUMIRE REPER

SAU COMPLEX

BUC./

PROD

DIMENSIUNI NETE [mm.]

MATERIAL FOLOSIT

VOLUM SUPRAFATA NETE [m3],[m2]. PE

INDICE

DE UTILIZARE

VOLUM SUPRAFATA BRUTE [m3],[m2]. PE

L

l

g

REPER

PRODUS

REPER

PRODUS

2.

PLACA INFERIOARA

1

1000

450

16

2.1.

Panou

1

1000

450

16

PAL 16 mm

0,4500

0,4500

0,910

0,4945

0,4945

2.2.

Subfurnir fete

2

1000

450

Furnir fag

0,4500

0,9000

0,720

0,6250

1,2500

2.3.

Furnir fata

1

1000

450

Furnir stejar

0,4500

0,4500

0,620

0,7258

0,7258

2.4.

Furnir dos

1

1000

450

Furnir fag

0,4500

0,4500

0,720

0,6250

0,6250

2.5.

Bordura cant longitudinal

1

1000

27

17

Cherestea stejar 25mm

0,000459

0,000459

0,550

0,000834

0,000834

2.6.

Bordura cant transversal

2

450

27

17

Cherestea  stejar 25mm

0,000206

0,000413

0,550

0,000375

0,000751

3.

PLACA INTERMEDIARA

1

908

416

16

3.1.

Panou

1

908

416

16

PAL 16mm

0,3777

0,3777

0,910

0,4151

0,4151

3.2.

Furnir fata

1

908

416

Furnir fag

0,3777

0,3777

0,720

0,5245

0,5245

3.3.

Furnir dos

1

908

416

Furnir fag

0,3777

0,3777

0,720

0,5245

0,5245

3.4.

Furnir cant longitudinal fata

1

908

16

Furnir stejar

0,0145

0,0145

0,620

0,0234

0,0234

NR.

CRT.

DENUMIRE REPER

SAU COMPLEX

BUC./

PROD

DIMENSIUNI NETE [mm.]

MATERIAL FOLOSIT

VOLUM SUPRAFATA NETE [m3],[m2]. PE

INDICE

DE UTILIZARE

VOLUM SUPRAFATA BRUTE [m3],[m2]. PE

L

l



g

REPER

PRODUS

REPER

PRODUS

4.

PERETE LATERAL

2

668

420

16

4.1.

Panou

2

668

420

16

PAL 16mm

0,2805

0,5611

0,910

0,3083

0,6166

4.2.

Furnir fata

2

668

420

Furnir stejar

0,2805

0,5611

0,620

0,4524

0,9050

4.3.

Furnir dos

2

668

420

Furnir stejar

0,2805

0,5611

0,620

0,4524

0,9050

4.4.

Furnir cant longitudinal

2

668

16

Furnir stejar

0,0106

0,0213

0,620

0,0171

0,0342

5.

USA

2

452

449

16

5.1.

Panou

2

452

449

16

PAL 16mm

0,2029

0,4058

0,910

0,2230

0,4460

5.2.

Furnir fata

2

452

449

Furnir stejar

0,2029

0,4058

0,620

0,3272

0,6545

5.3.

Furnir dos

2

452

449

Furnir fag

0,2029

0,4058

0,720

0,2818

0,5636

5.4.

Furnir cant longitudinal

4

452

16

Furnir stejar

0,0072

0,0289

0,620

0,0116

0,0466

5.5.

Furnir cant traversal

4

449

16

Furnir stejar

0,0071

0,0287

0,620

0,0114

0,0458

6.

POLITA INTERIOARA

1

906

380

12

6.1.

Panou

1

906

380

12

PAL 12mm

0,3442

0,3442

0,910

0,3783

0,3783

NR.

CRT.

DENUMIRE REPER

SAU COMPLEX

BUC./

PROD

DIMENSIUNI NETE [mm.]

MATERIL FOLOSIT

VOLUM SUPRAFATA NETE [m3],[m2]. PE

INDICE

DE UTILIZARE

VOLUM SUPRAFATA BRUTE [m3],[m2]. PE

L

l

g

REPER

PRODUS

REPER

PRODUS

6.2.

Furnir fata

1

906

380

Furnir fag

0,3442

0,3442

0,720

0,4780

0,4780

6.3.

Furnir dos

1

906

380

Furnir fag

0,3442

0,3442

0,720

0,4780

0,4780

6.4.

Furnir cant longitudinal

1

906

12

Furnir fag

0,0108

0,0108

0,720

0,0151

0,0151

6.5.

Furnir cant transversal

2

380

12

Furnir fag

0,0045

0,0091

0,720

0,0063

0,0126

7.

1

883

396

16

7.1.

Panou

1

883

396

16

PAL 16mm

0,3496

0,3496

0,910

0,3842

0,3842

7.2.

Furnir fata

1

883

396

Furnir stejar



0,3496

0,3496

0,620

0,5638

0,5638

7.3.

Furnir dos

1

883

396

Furnir fag

0,3496

0,3496

0,720

0,4855

0,4855

8.

1

9.

PICIOARE

4

50

70

70

Cherestea stejar 80mm

0,000245

0,000980

0,550

0,000445

0,001781

NR.

CRT.

DENUMIRE REPER

SAU COMPLEX

BUC./

PROD

DIMENSIUNI NETE [mm.]

MATERIAL FOLOSIT

VOLUM SUPRAFATA NETE [m3],[m2]. PE

INDICE

DE UTILIZARE

VOLUM SUPRAFATA BRUTE [m3],[m2]. PE

L

l

g

REPER

PRODUS

REPER

PRODUS

10.

SPATE CORP

1

928

688

4

10.1.

Panou

1

928

688

4

Placaj 4 mm

0,002553

0,002553

0,885

0,002885

0,002885

10.2.

Furnir fata

1

928

688

Furnir stejar

0,6384

0,6384

0,620

1,0297

1,0297

10.3.

Furnir dos

1

928

688

Furnir fag

0,6384

0,6384

0,720

0,8866

0,8866

 


4.2.1. CENTRALIZAREA NECESARULUI DE MATERII PRIME

Nr. crt

Denumire material

UM.

Cantitatea necesara pe produs

1.

PAL 12mm

mp

0,3783

2.

PAL 16mm

mp

2,8509

3.

Placaj 4mm

mc

0,002948

4.

Furnir stejar

mp

5,6596

5.

Furnir fag

mp

7,7184

6.

Cherestea stejar 25mm

mc

0,004487

7.

Cherestea stejar 80mm

mc

0,001781

4.2.2. Calculul necesarului de materiale tehnologice

a.  Materiale de incleiere:

·       Furniruire suprafete plane:                     ∞ urelit tip P; 

∞ faina de secara;      

∞ clorura de amoniu;

∞ uree tehnica;

·       Furniruire canturi drepte:                       ∞ adeziv de topire tip tivomelt;

·       Încleiere repere in subansamblu:                       ∞ aracet sau urelit tip R cu intaritor tip R;

·       Încleiere cepuri rotunde:                         ∞ aracet;

b. Materiale de slefuire in sectorul slefuit in alb:

  • Slefuit panouri furniruite:                           

♦ HEn 21 E – gr. 80;

♦ HEn 21 E – gr. 100;

♦ HEn 21 E – gr. 120;

  • Slefuit canturi drepte furniruite sau masivuite:

♦ HEn 21 E – gr. 80;

♦ HEn 21 E – gr. 100;

♦ HEn 21 E – gr. 120;

  • Slefuit masive profilate:

♦ PEs 31 J – gr. 80;

♦ PEs 31 J – gr. 120;

  • Slefuit repere strunjite:

♦ PEs 31 J – gr. 80;

♦ PEs 31 J – gr. 100;

♦ PEs 31 J – gr. 120;

  • Calibrare panouri PAL cu si fara borduri:

♦ HPCn 31E – gr. 36;

♦ HPCn 31E – gr.40;

  • Calibrare panouri subfurniruite:

♦ HPCn 31E – gr.60;

c. Materiale de slefuire in sectorul finisaj cu lacuri nitrocelulozice mate:

  • Abrazivi: tip HCn 10C – 280, 320, 400;

d. Materiale de finisare cu lacuri nitrocelulozice mate:

·       Materiale pentru pregatirea suprafetelor: decolorare si albire – perhidrol, acid oxalic, clorura de var, solutie de amoniac.

·       Materiale pentru finisare:   

    • Grund G 002-4;

    • Lac nitro L002-70;
    • Diluant nitro D002-23;
    • Egalizator D002-26;
    • Finet si panza albita;
    • Whitespirt si petrol;

Accesorii:

·       Cepi cilindrici Ø8 si Ø10mm;

·       Balamale aruncatoare;

·       Butoni tragatori usi;

·       Opritori magnetici;

·       Sine de glisare cu role;

·       Suruburi pentru lemn;

·       Suporti plastic pentru polite;


5. FISA TEHNOLOGICA PENTRU DOUA REPERE DISTINCTE

Produs:

6. NORME SPECIFICE DE SANATATE SI SECURITATEA MUNCII, PROTECTIA MEDIULUI PREVENIREA SI STINGEREA INCENDIILOR

  1. Ferastraie circulare:

-   cutitul divizor se monteaza in spatele discului circular, atat la ferastraiele cu o panza, cat si la cele cu mai multe panze, la o distanta de 5…10mm fata de acesta;

-   fiecare disc va fi protejat cu capote de protectie pentru a impiedica patrunderea mainilor in zona de taiere;

-   discurile circulare vor avea dantura si constructia adecvata speciei si materialului prelucrat;

-   este interzisa folosirea discurilor fisurate, crapate sau cu mai mult de trei dinti lipsa, sau cu doi dinti consecutivi rupti;

-   este interzis ca muncitorul, sa seta in planul de taiere al discului circular, el va sta in pozitie laterala.

  1. Foarfeca ghilotina:

-   punerea in functiune a utilajului se va face numai in perfecta stare de functionare;

-   existenta dispozitivelor de proiectie din plasa de sarma, grilaj sau bare in fata cutitelor;

-   se interzice categoric introducerea masurii pentru prelucrarea furnirelor sub cutit; se vor folosi dispozitive de impingere;

-   vor lucra numai muncitorii care cunosc modul de functionare;

-   evacuarea deseurilor de la ghilotina se va executa numai cand masina este in stare de repaus;

  1. Masina de aplicat adeziv:

-   se interzice functionarea masinii fara dispozitive de protectie (gratare) deasupra valturilor de dozare;

- sistemul de protectie format din micro intrerupatoare prevazute la gratarul de protectie vor fi in stare de functionare pentru a opri motorul instantaneu, motorul instantaneu, motorul de actionare si deci avansul piesei;

- se vor utiliza manusi de protectie, masca de gaze;

- prepararea adezivului se va face in incaperi speciale.

  1. Presa hidraulica cu sase etaje:

-   pentru manipularea si stivuirea panourilor presate se vor folosi manusi de protectie;

-   este interzisa ungerea, gresarea, repararea piesei in timpul functionarii;

-   instalatia hidraulica a presei va fi periodic verificata de catre personalul autorizat;

-   actionarea ridicarii platanelor se face de catre muncitori instruiti special si numai dupa ce toata echipa s-a indepartat de presa;

-   deasupra piesei va fi montata o instalatie de ventilatie mecanica, cu capote mari pentru absorbtia aerului cald si a gazelor nocive degajate de presa;

-   placile din aluminiu de la presa se vor manipula numai cu palmari.

  1. Masina de burghiat multipla:

-   dupa fixarea capului de burghiat in pamant necesar prelucrarii se va verifica, ca blocarea in aceasta pozitie sa fie bine asigurata;

-   este obligatoriu ca hota de exhaustare sa fie bine fixata si legata la reteaua de aspiratie;

-   utilajul se va pune in functiune numai dupa verificarea reglarii la centura interioara de punere la pamant.

F. Masina de slefuit:

- aschiile detasate de granule se elimina sub forma de praf;

- masurile de protectia muncii trebuie sa fie orientate in special pentru eliminarea prafului prin instalatii de exhaustare, ca si prin instalatii de filtrare si retinere a prafului din sistemul de ventilatie;

- mecanismele in miscare, transmisiile, motoarele electrice vor fi prevazute cu aparatori;

- pornirea masinilor se va face numai dupa inchiderea capacelor de protectie ale cilindrilor sau saibelor de conducere a benzilor;

- la masinile de slefuit cu banda, la inceputul lucrului se va verifica tensionarea benzii, astfel incat aceasta sa permita o arcuire suficienta, banda sa se deplaseze fara bataie. Tamponul de presare se va ridica inainte de inceputul lucrului, suprafata de contact trebuind sa fie perfect neteda. Tija de ghidare a tamponului se va pastra in permanenta curata.

- la masinile cu bara de presiune, inainte de inceperea lucrului, se va regla presiunea barei, corespunzator slefuirii si grosimii panoului;

- instalatiile de exhaustare, ca si cele de ventilatie din sectia de slefuire trebuie sa asigure eliminarea prafului mentinand in hala o concentratie a prafului sub limita admisa. Concentratia maxima este de 15mg praf la m3;

- la toate utilajele pentru slefuire se va asigura legarea la pamant si functionarea corecta a instalatiilor electrice de comanda si actionare.

G. Finisarea mobilei:

- pentru stingerea incendiilor, incaperile trebuie inzestrate cu stingator de incendiu cu spuma sau cu dioxid de carbon. Aparatele de mana pentru stins foc trebuie plasate in aproprierea iesirilor si a scarilor, locul lor trebuie marcat vizibil, iar pentru manuirea lor vor fi desemnate persoane instruite.

O atentie deosebita se va acorda la folosirea si intretinerea instalatiilor pentru finisare, respectandu-se urmatoarele reguli:

- vopsirea prin pulverizare se poate face numai in camere de pulverizare care trebuie sa fie dimensionate astfel, incat sa asigure evacuarea produselor, ca si circulatia comoda a muncitorului;

- in camerele de pulverizare, aerul amestecat cu pulbere de vopsea va fi captat de perdelele de apa, iar cabinele vor fi utilate cu hidrofiltre sau cu alte dispozitive de filtrare a aerului, inainte de eliminarea in atmosfera;

- uscarea se va face numai in camere si tunele utilizate corespunzator, cu o buna izolare termica a peretilor, astfel ca temperatura exterioara a peretilor sa nu depaseasca 30oC;

- locurile de munca pentru slefuire uscata trebuie sa posede ventilatoare si expiratie care sa asigure evacuarea pulberii de lac;

- locurile de munca pentru slefuirea umeda trebuie sa fie prevazute cu instalatii pentru indepartarea lichidului folosit;

- toate masinile vor fi legate la pamant;

- pentru stingerea incendiilor, toate fabricile de mobila trebuie sa dispuna de mijloace de stingere, ca: galeti, butoaie cu apa, furtunuri, hidranti cu chei, stingatoare manuale, pompe etc.

H. Montarea mobilei

- dispozitivele de strangere cu actionare pneumatica vor fi manevrate de personal instruit care va pozitiona corect panourile pe suprafete de reazem si opritoare, fara improvizatii si interventia mainilor, pentru ca acestea sa nu fie prinse in momentul actionarii;

- manevrarea uneltelor si, mai ales, a masinilor portative folosite cu atentie, pastrandu-se in stare buna, cu cordoanele de alimentare fara defecte, cu legaturile corect facute, pentru a nu produce scurtcircuite sau electrocutari;

- produsele care se monteaza vor fi fixate rigid pe mese sau in dispozitive, pentru a nu se deplasa sau rasturna. Complexele (usile, sertarele) sau in care se asambleaza accesoriile vor fi fixate in dispozitive de montare prevazute si cu suprafete de reazem imbracate in pasla pentru protectia suprafetelor finisate.

 

7. BIBLIOGRAFIE

    1. Cismaru I., Cismaru M. – Proiectarea tehnologica in industria lemnului, E. Univ. Transilvania Brasov 2005.

*** Normative de dimensiuni ale mobilierului pentru locuinte;

*** Catalog de accesorii si organe de asamblare pentru mobila;

*** Norme unice de protectie a muncii specifice prelucrarii lemnului;

    1. Curtu I. – Îmbinari in lemn.
    2. Florescu I.P., Nicoara D. – Tehnologii moderne in fabricarea mobilei, Tehnologia prelucrarii lemnului, E.T. Bucuresti.
    3. Hinescu D. – Cartea tamplarului universal, E.T., Bucuresti 1989.
    4. Ionescu F. Nastase V. – Proiectarea mobilei si arhitectura interioarelor, E.D.P. Bucuresti.
    5. Mihai D. – Materiale tehnologice pentru industria lemnului, E.T., Bucuresti 1992.
    6. Nastase V. – Utilajul si tehnologia fabricarii mobilei si a altor produse finite din lemn. Manual pentru clasele X, XI, XII, licee industriale cu profil de prelucrarea lemnului si scoli profesionale, E.D.P., R.A. Bucuresti 1996.
    7. Rambu I. – Tehnologia prelucrarii lemnului, E.T. Bucuresti.
    8. Radu A. – Masini de prelucrarea lemnului, E.T. Bucuresti 1997.
    9. Taranu R., Taranu Gh. – Lucrari practice de prelucrare a lemnului, E.D.P. Bucuresti 1982.
    10. Vrinceanu St. – Desen tehnic si ornamental in industria lemnului, E.D.P. Bucuresti.










Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




TRASATURILE PSIHICE DE BAZA ALE AGENTULUI DE PAZA SI PROTECTIE
REABILITAREA FILOSOFIEI CA TERAPEUTICA
DEZVOLTAREA MEZODERMULUI IN PRIMELE 72 DE ORE DE INCUBATIE
ANEXELE EMBRIONARE
Bistrita, vremuri de criza
CATALOGAREA RESURSELOR
MODUL DE ACTIUNE AL AGENTILOR DE PAZA SI PROTECTIE IN DIVERSE SITUATII
Conceptul de mimesis


Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu