Creeaza.com - informatii profesionale despre
Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice



Acasa » legislatie » cadastru topografie
Tachimetrul – teodolit “Zeiss Theo 020 A”

Tachimetrul – teodolit “Zeiss Theo 020 A”





Tachimetrul – teodolit “Zeiss Theo 020 A”

Tachimetrul este un aparat modern, utilizat inca astazi in masurarile topografice. Face parte din grupa teodolitelor repetitoare, teodolite la care cercul orizontal si cercul alidad au miscari de rotatii independente, ceea ce permite aducerea gradatiei zero a limbului pe diferite directii in punctul de statie. Sub aspect constructiv este asemanator cu aparatele de tip clasic, de care se deosebeste, in principal, prin dispozitivul de inregistrare a unghiurilor (microscop cu scarita, cu citire centralizata), precum si printr-o serie de imbunatatiri aduse mecanismelor de miscare, care au fost simplificate. Parte din principiile constructive ale acestor aparate, stau la baza realizarii tachimetrelor ultramoderne (statii totale), care astazi au o tot mai mare pondere in cadrul echipamentelor utilizate in masuratorile topografice.

Aparatul se compune din trei parti mari: aparatul propriu-zis, suportul (trepiedul) si accesoriile.

1.               Aparatul propriu-zis (fig. 1) este alcatuit din mai multe piese grupate pe urmatoarele complexe: B (ambaza), L (limb), A (alidad) si E (eclimetru).

Complexul B (ambaza)  este situat in partea inferioara a tachimetrului, avand rolul de a sustine intregul aparat si de a face legatura acestuia cu trepiedul. Se prezinta sub forma unei piese prismatice, triunghiular – echilaterala (1), care la fiecare varf are un surub de calare (2), pentru orizontalizarea aparatului. La partea inferioara a ambazei se gasesc doua placi metalice: una rigida, situata in partea de jos, numita placa de baza (3), si una elastica, situata deasupra celeilalte, numita placa de tensiune (4) a ambazei.

Ambele placi au cate o degajare la mijloc cu un ghivent in care se infileteaza surubul de fixare (5) a apartului de trepied; acest surub are in partea inferioara un carlig (6) de care se prinde firul cu plumb. La partea superioara a ambazei se afla o montura tubulara in care intra axul principal (vertical) al aparatului, ax care se fixeaza de ambaza cu ajutorul unui surub (7) aflat pe una din fetele laterale ale piesei prismatice.

Complexul L (limb) se compune din axul vertical al aparatului, de care in interior este fixat cercul orizontal alcatuit din cristal de sticla. La partea superioara cercul orizontal este divizat in grade. Gradatiile de pe cerc sunt realizate in sistem centezimal (cercul este impartit in 400 g, 1g = 100c, 1c = 100cc, unde g = grad, c = minut, cc = secunda). Sensul de gradatie al cercului este sensul acelor de ceasornic. Diviziunile cercului gradat sunt executate la un interval  corespunzator unui grad centesimal.

Complexul A (alidad) este reprezentat de carcasa care acopera cercul orizontal si care sustine partea superioara (suprastructura) aparatului. Se compune din mai multe piese si anume:

 

1.        piesa prismatica

2.        surub de calare

3.        placa de baza

4.        placa de tensiune

5.        surub de fixare

6.        carlig

7.        surub de fixare ax vertical

8.        parghia inferioara

9.        parghia superioara

10.     surub de miscare fina in plan orizontal

11.     surub de miscare fina in plan vertical

12.     nivela sferica

13.     nivela torica

14.     clema

15.     dispozitiv de centrare optica

16.     umerii lunetei

17.     oglinda

18.     obturatorul imaginii cercului vertical

19.     punctul care marcheaza axa secundara a aparatului

20.     cercul vertical

21.     obiectivul lunetei

22.     ocularul lunetei

23.     moleta ocularului

24.     manson de focusare

25.     colimator

26.     dispozitivul de citire a unghiurilor

27.     suport pentru busola

 

 


Fig. 1 Tachimetrul – teodolit “Zeiss Theo 020 A”


-                  doua parghii laterale pentru blocarea si deblocarea miscarii macrometrice a aparatului; parghia inferioara  (8) serveste pentru miscarile in plan orizontal (miscarea generala sau neinregistratoare si miscarea inregistratoare sau alidadica), iar cea superioara (9), pentru miscarea lunetei in plan vertical;

-                  doua suruburi micrometrice, coaxiale, pentru miscarile fine ale aparatului: unul exterior, de diametru mai mic (10), pentru miscarile in plan orizontal, iar celalalt, interior, mai mare (11), pentru miscarea lunetei in plan vertical. Cele doua suruburi micrometrice functioneaza numai cand miscarea macrometrica in planul respectiv (orizontal sau vertical), este blocata, prin intermediul celor doua parghii mai sus amintite;

-                  doua nivele (libele) de calare: una cilindrica (torica) si una sferica, ambele montate intr-o carcasa metalica fixata de carcasa alidadica, prin suruburi speciale de rectificare.

Nivelele sint dispozitive care servesc la verticalizarea si orizontalizarea de drepte sau planuri, cit si la masurarea unghiurilor mici de panta.

§       Nivela sferica. (12)  Nivela sferica (fig.2) este formata dintr-o fiola de sticla 1, de forma cilindrica, avind partea superioara in forma de calota sferica cu raza de curbura de 0,5 la 2 m. Fiola este umpluta cu eter sau alcool si inchisa ermetic. Ea este montata in cutia metalica 2, prinsa de suportul 3 al nivelei. Partea cea mai de sus a calotei sferice reprezinta punctul central M al nivelei, prin care trece axa nivelei VSVS si planul director PNPN. Planul PNPN este tangent in punctul M de pe fiola si perpen­dicular pe VSVS. Pe partea superioara a fiolei se afla gradatiile fiolei, trasate printr-un cerculet 6 sau mai multe cerculete de reper la intervale de 2 mm, cu centrul in M. In partea superioara, din vaporii saturati ai lichidului ia nastere o bula gazoasa numita impropriu „bula de aer'. Diametrul bulei de aer tre­buie sa fie cu 1 pina la 2 mm mai mic decit cel al cerculetului de reper. Bula de aer ocupa intotdeauna partea cea mai de sus a fiolei. Nivela are pozitie normala atunci cind bula de aer se afla in cerculetul de reper. Atunci axa.VsVs este verticala si planul director este orizontal.  Pentru rectificare, nivela sferica are trei suruburi de prindere si reglaj 5

Fig.2  Nivela sferica

Refctificarea nivelei sferice, O nivela sferica este rectificata atunci cind PNPN || ss (planul cercului alidad). Rectificarea se face astfel:

   se fixeaza limbul si se roteste cercul alidad al teodolitului, pina ce nivela sferica se afla in dreptul unui surub de calaj;

   se actioneaza din suruburile de calaj, pina cind bula de aer se afla in cerculetul de reper (fig. 2 a):

  se roteste cercul alidad cu 200g in jurul axei sale VV si se fixeaza in acesta pozitie (fig.2 b); daca bula de aer „fuge dintre repere' (nu se mai afla in cerculetul de reper), atunci nivela trebuie rectificata, fiindca PNPN  nu este paralel cu suportul (cercul alidad);

  se anuleaza 1/2 din deplasarea- d - a bulei, din cele 3 suruburi de rectificare ale nivelei si se obtine PNPN ||  ss;

  se anuleaza restul d/2 din suruburile de calaj, orizontalizind planul  director PNPN;

    se repeta operatia pina cind d ≈ 0.

Fig. 3 Rectificarea nivelei sferice

In cazul cind pe instrument se afla si o nivela torica, se face intii rectificarea acesteia si apoi se caleaza instrumentul. Daca bula de aer a nivelei sferice are o deplasare d, ea se anuleaza (se rectifica) in intregime din cele 3 suruburi de rectificare.

Nivela serveste la calarea preliminara, aproximativa, a aparatului. Aceasta calare este foarte rapida, deoarece bula de aer a nivelei sferice poate fi adusa in cerculetul de reper fara a schimba pozitia ei fata de suruburile de calare.

§       Nivela torica (13).  Foloseste la calarea exacta a teodolitului. Este formata dintr-o fiola de sticla 2 (fig.4) in forma de tor (cilindru curbat dupa un arc de cerc). Fiola este inchisa ermetic si umpluta incomplet cu eter sau alcool, lichid care ingheata la o temperatura foarte scazuta. Ea se fixeaza intr-o montura metalica protectoare 7 si se izoleaza pe cit posibil contra variatiilor de temperatura. In partea cea mai de sus a fiolei se string vaporii saturati ai lichidului, formind bula de aer 9. Pe fiola sint trasate diviziuni din 2 in 2 mm, denumite gradatiile nivelei. Ele sint simetrice in raport cu mijlocul M al fiolei. Diviziunile mai lungi 7 se numesc repere. Atunci cind mij­locul M' al bulei de aer coincide cu M, mijlocul fiolei, bula de aer este intre reper, iar tangenta in M la suprafata nivelei devine orizontala. Aceasta tangenta se numeste directricea nivelei si se noteaza NN.

Elementele caracteristice ale nivelei torice (fig. 5) sint:

- mijlocul bulei de aer M;

- directricea nivelei NN, care este tangenta dusa in punctul M (mijlocul fiolei). Atunci cind directricea este orizontala, punctul M' coincide cu punctul M;

-deplasarea bulei de aer d = MMJ;

-unghiul de inclinare a a directricei, corespunzatoare inclinarii fiolei;

-raza de curbura r a fiolei;

Fig.  4  Nivela torica:

a — sectiune; b — vedere de sus; 1 — montura metalica; 2 — fiola de sticla;

3 — fereastra; 4 — surub do rectificare; 5-—suport (alidada); 6 — articulatie; 

 7 — reperii  nivelei; 8— gradatiile nivelei (la 2  mm);9— bula de aer a nivelei; NN— directricea nivelei.

-centrul de curbura C al fiolei;

-marimea unei diviziuni de fiola, notata cu a.

Fig. 5  Elementele nivelei torice.

- Se numeste sensibilitatea nivelei unghiul de inclinare t  al fiolei, inclinare corespunzatoare unei deplasari a bulei de aer egala cu o gradatie a = 2 mm (fig. 6). Cu cit unghiul de inclinare este mai mic, cu atit sensibilitatea nivelei este mai mare. Acest lucru se obtine la nivelele care au o raza de curbura mare.

Fig. 6

 
Sensibilitatea nivelei se exprima in mod curent prin numarul de secunde sexagesimale ale unghiului la centru corespunzator unei   diviziuni a nivelei:

Nivelele torice ale instrumentelor topografice-geodezice au sensibilitati de 10'—120'/2 mm si raza de curbura de 41,2—3,8 mm. Cu cit valoarea unghiului t este mai mica si raza de curbura r este mai mare, cu atit sensibilitatea este mai mare,deoarece unghiul t corespunde la acelasi arc de cerc a = 2 mm. Nivelele de pe  cercul alidad au sensibilitatea  cuprinsa  intre   20״   si   40״ / 2 mm.

Sensibilitatea unei nivele arata precizia de orizontalizare cu ea. Astfel nivelele cu sensibilitate mica sint nivele imprecise, cu raza de curbura mica, si, invers, nivelele cu sensibilitate mare sint nivele precise.

Rectificarea nivelei torice. O nivela torica este rectificata cind directricea ei NN este paralela cu linia suportului pe care se afla (NNss), chiar daca suportul nu este orizontal. Atunci cind planul suportului este orizontal o nivela rectificata are bula de aer intre repere.

Rectificarea unei nivele torice asezate pe cercul orizontal al teodolitului (fig. 7) se face astfel:

1.            Se orizontalizeaza  aproximativ  cercul  orizontal  al  teodolitului;

2.     Se roteste teodolitul in jurul axei sale de rotatie VV, pina ce nivela ajunge in pozitie paralela cu linia ce uneste doua suruburi de calare S1 si S2.

3.     Se aduce bula nivelei intre repere, rotind in sens invers din suruburilede calare S1 si S2 (fig. 7 a), Directricea NN a devenit orizontala si face unghiul p cu planul suportului ss (planul cercului orizontal).

4.     Se roteste teodolitul cu 200g  in jurul axei principale de rotatie VV si se obtine pozitia nivelei „cap la cap' (fig. 7 b); in aceasta pozitie directricea nivelei este inclinata tot cu unghiul β fata de supotul ss si cuunghiul 2β fata de orizontala hh. Bula de aer s-a deplasat in partea cea mai de sus a fiolei.

Deplasarea d = MM', corespunde inclinarii directricei NN fata de orizontala hh ;

Fig. 7 rectificarea nivelei torice

5.  Se anuleaza 1/2 din deplasarea d a bulei de aer, cu surubul de recti­ficare Sr a nivelei. Acum directricea NN este paralela cu linia suportului ss. Deci conditia NN ||ss fiind indeplinita si nivela este teoretic rectificata, iar NN VV  (fig.7 c)

Functia nivelei este aceea de a orizontaliza suportul, care la teodolit este planul cercului alidad. Anulind si restul deplasarii d/2 prin rotirea in sens contrar a suruburilor de calare S1 si S2 se orizontalizeaza suportul ss (fig. 7 d). Prin aceasta operatie se aduce bula nivelei intre repere si punc­tul M' coincide cu puntul M de pe fiola.

Prin aceste operatii s-au obtinut doua rezultate: rectificarea nivelei si orizontalizarea suportului (cercul alidad). Practic operatia se repeta de citeva ori pina cind deplasarea bulei de aer, cind se duce nivela in pozitia „cap la cap', este nula (d≈0).

-                  o clema (14) (clapa) pentru realizarea a doua miscari orizontale: miscarea generala (neinregistratoare) si miscarea alidadica (inregistratoare). Clapa este fixata lateral pe carcasa cercului orizontal, prin apasarea ei facandu-se posibila trecerea de la miscarea inregistratoare la cea generala si invers. Atunci cand clema este apasata in jos, cercul orizontal (limbul) se fixeaza de carcasa alidadei, acestea miscandu-se solidar, avand loc asa-zisa miscare generala, in timpul careia aparatul nu inregistreaza (adica la rotirea aparatului, in dispozitivul de citire ramane aceeasi valoare existenta in momentul declansarii miscarii generale). La revenirea clemei in pozitia de sus – pozitia obisnuita in timpul masurarii unghiurilor -, se deblocheaza cercul orizontal care ramane fix, iar alidada se roteste independent de aceasta, situatie in care aparatul inregistreaza, putandu-se citi unghiurile pe diferite directii;

-                  dispozitivul de centrare optica (15), montat lateral pe carcasa alidadei, permite centrarea exacta a aparatului. Este format dintr-un ocular in a carui camp de vizare se afla un reper format din doua cercuri mici, concentrice, care permite- prin intermediul unei prisme triunghiulare situate sub cercul orizontal, pe linia axului principal -, vizarea punctului de statie. La folosirea dispozitivului se inlatura firul cu plumb de sub aparat si se vizeaza punctul matematic al punctului de statie.

-                  doi suporti (16) (umerii lunetei) sprijiniti pe carcasa alidadei, cu care se rotesc in mod solidar. Pe suporti este montat axul secundar al aparatului, care sustine luneta si eclimetrul;

-                  dispozitivul de iluminare a cercurilor gradate (luminatorul) situat pe unul din umerii lunetei, prin care, cu ajutorul unei oglinzi (17) care poate fi rotita dupa sursa de lumina, se introduce in aparat un fascicul de lumina. Fasciculul trece printr-un sistem de lentile si prisme triunghiulare ajungand la cele doua cercuri ale aparatului (orizontal si vertical), de la care culege imaginile gradatiilor, care sunt – la randul lor – aduse simultan in campul dispozitivului de citire (microscop cu scarita);

-                  obturatorul imaginii cercului vertical (18), folosit in cazul in care nu se citesc unghiurile verticale. Este situat pe unul din umerii lunetei, deasupra celor cele doua parghii ale miscarii macrometrice.

 
Complexul E (eclimetru) este format din cercul vertical, dispozitivul de vizare (luneta) si dispozitivul de citire a unghiurilor orizontale si verticale, toate fiind fixate pe axul orizontal (secundar) al aparatului. Axul orizontal, fata de care se masoara inaltimea aparatului, este marcat pe unul din umerii lunetei printr-un punct rosu (19).

Cercul vertical (eclimetrul) (20) serveste la inregistrarea unghiurilor verticale, rotindu-se in plan vertical solidar cu luneta. Este confectionat din acelasi material si divizat in acelasi sistem ca si cercul orizontal.

Reperul O al eclimetrului se afla pe directia verticalei, iar diviziunile 100g – 300g pe linia orizontalei, fapt pentru  care se  inregistreaza

                    Fig. 8                                        unghiurile    zenitale,    masurate,  deci,  fata    de

verticala locului (fig. 8). De  aceea, pentru aflarea unghiului vertical de panta (masurat fata de orizontala), se scade citirea zenitala din 100g, conform relatiei:

ig = 100g – Cz,     in care:                   

- i  este unghiul de panta;

- Cz – citirea zenitala facuta la eclimetru.

Semnul unghiului rezultat din calcul ne indica felul pantei terenului: urcatoare (+) sau coboratoare (-).

Luneta este un dispozitiv optic care serveste in principal pentru vizarea de la distanta a obiectelor (semnalelor) pe care le vedem clar si marite, ceea ce nu putem face cu ochiul liber. Luneta mai serveste la masurarea distantelor pe cale stadimetrica. Este o luneta moderna analatica, formata din doua tuburi: obiectiv si ocular.

Obiectivul (21) este alcatuit dintr-un sistem de lentile, situate in partea dinainte a lunetei, avand rolul de a forma imaginea obiectului vizat.

Ocularul (22) este format dintr-un complex de lentile ce au rolul de a mari imaginea formata de obiectiv. Sistemul de lentile al ocularului poate fi reglat in functie de acuitatea vizuala (dioptriile) a operatorului, cu ajutorul unui dispozitiv numit moleta ocularului (23), cu ajutorul caruia se obtine claritatea firelor reticulare.

Intre obiectiv si ocular se afla reticulul lunetei (fig. 9), alcatuit dintr-o montura metalica circulara, in care este incadrata o placa de sticla, numita placa reticul. Pe aceasta placa sunt firele reticulare (unul vertical), pentru masurarea unghiurilor orizontale si unul orizontal – numit fir nivelor -, pentru masurarea unghiurilor verticale, iar de o parte si de alta a acestora sunt gravate, la egala distanta de centrul reticulului, firele stadimetrice, care servesc la determinarea distantei pe cale indirecta.

Montura metalica este fixata de tubul obiectiv prin patru suruburi de rectificare, diametral opuse, care-i permit deplasarea in sens transversal fata de axa optica a lentilei.

 


Fig. 9

Cand planul imaginii formate de obiectiv si planul firelor reticulare nu coincid apare fenomenul de paralaxa optica, imaginea semnalului fiind neclara; pentru obtinerea claritatii imaginii in luneta se actioneaza asupra lentilei de focusare ( montata in tubul obictiv ), prin intermediul mansonului de focusare (24) – montat in partea anterioara a lunetei -, pana cand cele doua planuri coincid, disparand astfel paralaxa optica. Aceasta operatie se face pentru fiecare viza. Puterea de marire a lunetei ( grosimentul ) este de 25 x, iar imaginea este neinversata.

Pentru vizarea rapida, aproximativa a semnalului, deasupra si dedesubtul lunetei se afla cate un dispozitiv numit colimator (25) , in a carui lentila apare un reper reprezentat printr-o cruce alba.

Dispozitivul de citire a unghiurilor este un microscop cu scarita (26), cu citire centralizata, montat linga luneta, la nivelul ocularului acesteia, permitand citirea simultana la cele doua cercuri, pe ecrane separate. Microscopul are in interior o lamela de sticla pe care este gravata o scala (scarita) cu 100 de diviziuni, fiind numerotata de la 0 la 10, marimea scaritei corespunzand cu marimea aparenta a unei diviziuni a cercului gradat (1g); sensul de gradare al scaritei este invers fata de sensul de gradare al celor doua cercuri ale aparatului.

In campul microscopului apar citirile la ambele cercuri (fig. 10), jos la cercul orizontal Hz, pe fond albastru, iar sus, la cel vertical V, pe fond galben.

 


Fig. 10

Precizia  aparatului se obtine impartind valoarea unghiulara a celei mai mici diviziuni de pe cercul gradat (a) la numarul diviziunilor de pe scarita (n):

Pr = a/n = 1g/100 = 100c/100 = 1c, cu posibilitate de estimare de 10cc.

Citirea la microscop se face prin inregistrarea pe cerc a gradelor (diviziunea de pe cerc care intersecteaza scarita), apoi se citeste pe scarita, in sens invers gradelor (in sensul diviziunilor de pe scarita), numarul de diviziuni (minute) de la 0 pana la intersectia scaritei cu diviziunea de pe cerc inregistrata anterior.

2.               Suportul aparatului (trepiedul)

Este format din trei picioare de lemn, telescopice – pentru reglarea inaltimii aparatului in functie de inaltimea operatorului -, prevazute la partea inferioara cu cate o armatura metalica constand dintr-un sabot cu varf, iar spre exterior cu un calcai, pentru fixarea in pamant. La partea superioara se afla o placa metalica numita platforma (masa sau capul) trepiedului pe care se instaleaza aparatul. Fixarea aparatului de trepied se face cu ajutorul unui surub special, prins sub platforma. Surubul de fixare a aparatului poate fi deplasat lateral, printr-o miscare de translatie, in vederea centrarii aparatului.

3.     Accesoriile teodolitului sunt: o busola circulara, declinatorul, firul cu plumb, un parasolar, cutia aparatului, precum si unele scule mici pentru rectificarea si intretinerea aparatului.

Firul cu plumb se compune din trei parti: sfoara de suspensie, capul cu surub si greutatea cu varful in forma de con. Firul cu plumb se prinde de surubul de strangere si se misca trepiedul sau aparatul pe capul trepiedului pana cand firul cu plumb ajunge pe verticala punctului de statie. Folosirea lui este ingreunata de vant. Centrarea aparatului cu firul cu plumb obisnuit se face cu o precizie de 3-5 mm.

Busola serveste la orientarea aparatului, fixandu-se provizoriu pe un stift aflat pe capatul unuia din umerii lunetei. La montarea corecta a busolei, linia 0g – 200g a acesteia va fi situata intr-un plan vertical paralel cu axa de vizare a lunetei. Este formata dintr-un cerc metalic magnetizat, gradat in sistem centesimal, care se roteste in jurul axului, indicand directia nord, fata de un reper fix aflat pe cadrul marginal al busolei. Pentru ca busola sa indice nordul magnetic este necesar ca gradatia 0 de pe cercul acesteia sa fie adusa in prelungirea reperului nord.

Declinatorul serveste, ca si busola, la orientarea aparatului, montandu-se in acelasi loc. Este, de fapt, o busola care foloseste numai sectoare de cerc cu numar mic de gradatii, in jurul liniei 0g – 200g, fiind format dintr-un tub in care oscileaza un ac magnetic care se poate bloca cu un surub. Cand extremitatile acului magnetic, privite prin ocularul tubului, se vad in prelungire cu zero de pe declinator, acesta este pe directia nordului magnetic.

OPERATII PRELIMINARE MASURARII UNGHIURILOR

Ø     Asezarea in statie a teodolitului

Teodolitul este asezat in statie, gata pentru masuratori, atunci cind axa principala de rotatie VV a teodolitului este verticala si trece prin punctul matematic de statie, marcat la sol (fig. 1). Aceasta se realizeaza prin urmatoarele operatii principale:

1.     centrarea aproximativa a  aparatului pe punctul de statie cu ajutorul firului cu plumb.

Se asaza teodolitul aproximativ pe verticala punctului de statie, folosind firul cu plumb obisnuit, urmarind in acelasi timp, sa fie aproximativ orizontal capul trepiedului.

2.     calarea aparatului, care se face in doua etape:

- calarea aproximativa, care se executa cu nivela sferica, dupa centrarea teodolitului pe verticala punctului de statie, rotind de cele 3 suruburi de calare pina ce bula de aer a nivelei ajunge in cerculetul de reper;

- calarea definitiva, care se face cu nivela torica. Se roteste teodolitul in jurul axei principale VV, pina cind nivela ajunge paralela cu linia ce uneste doua suruburi de calare S1 si S2 (fig. 2). Rotind de suruburile de calare S1 si S2 in sens contrar, se aduce bula nivelei torice intre repere. Astfel linia suportului devine orizontala pe aceasta directie. Se roteste din nou  teodolitul cu 1008 in jurul axei principale pina cind nivela torica ajunge pe direc­tia celui de al treilea surub de calare S3 (fig. 2). Astfel se obtine o directie perpendiculara pe prima. Se roteste de su­rubul de calare S3 pina cind bula de aer a nivelei se afla din nou intre repere si suportul devine orizontal si pe aceasta directie. Au fost orizontalizate astfel doua drepte perpendiculare continute in planul cercului gradat, deci a fost orizontalizat insasi planul cercului gradat.

Fig.  1  Asezarea  in statie a teodolitului.

Fig.  2. Calarea definitiva a teodolitului.

Operatia de calare se repeta pina cind oricum ar fi rotit aparatul in jurul axei principale, bula de aer a nivelei torice va lamine intre repere.

3.   Centrarea definitiva, se realizeaza cu ajutorul dispozitivului optic de centrare, dupa calarea aparatului cu ajutorul nivelei torice:

-       se indeparteaza firul cu plumb;

-       se slabeste surubul pompa al trepiedului;

-       se transleaza aparatul pe masa trepiedului  pana cand repreul dispozitivului optic de centrare se suprapune peste punctul matematic al punctuui de statie;

-       se strange surubul pompa al trepiedului.

In mod practic punerea in statie a teodolitului se executa astfel:

-      se instaleaza mai intii trepiedul in asa fel incit platforma lui sa orizontala si totodata centrat aproximativ pe verticala punctului de statie;

-        se prinde teodolitul pe trepied, centrindu-1 pe punctul de statie;

-        urmeaza calarea teodolitului, care se face in modul descris mai sus;

-        dupa calarea aparatului se verifica centrarea lui pe punctul de statie.

Se acorda o atentie deosebita acestor operatii, deoarece ele produc erori considerabile in masurarea unghiurilor orizontale.

Ø     Punerea la punct a lunetei

Aceasta operatie se face in doua faze :

1. Punerea la punct a reticulului sau clarificarea firelor reticulare se face la fel la toate tipurile de lunete. Se indreapta luneta catre o suprafata luminoasa (de obicei bolta cereasca) si se roteste ocularul in mod convenabil pina se vad clare firele reticulare. Operatia se executa la inceputul masuratorilor si ramine valabila pentru toate vizele executate de acelasi operator, deoarece depinde de puterea de vedere a ochiului fiecarui operator. Aceasta faza se simplifica mult cind ocularul este gradat in dioptrii.

2. Punerea la punct a imaginii obiectului vizat. Prin aceasta operatie se clarifica imaginea obiectului, prin focusare. Se vizeaza obiectul si se roteste butonul de focusare sau mansonul de focusare de pe luneta pina cind imaginea obiectului vizat apare clara. Imaginea va fi clara atunci cind planul imagine se suprapune cu cel al firelor reticulare. Aceasta operatie se numeste focusare si se face pentru fiecare viza in parte, fiind in functie de departarea obiectului fata de aparat.

La lunetele moderne planul imagine se deplaseaza in planul fix al firelor reticulare. Operatia se numeste focusare interioara.

Punctarea obiectelor vizate. Consta in aducerea centrului firelor reticulare (r) pe punctul matematic al obiectului. Punctarea se face in trei faze (fig.3).

1.            Se indreapta luneta in directia punctului de vizat si. cu ajutorul dispozitivului de vizare aproximativa fixat pe luneta(colimator) se prinde semnalul cit mai centric in cimpul lunetei. Dupa aceea se clarifica imaginea din mansonul de focusare.

2.  Se aduce firul reticular vertical peste punctul matematic vizat (pe verticala punctului), prin actionarea  surubului micrometric  al alidadei.

r

 

r

 

Fig. 3 Punctarea obiectelor  vizate.







.com Copyright © 2017 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




PRECIZIA DRUMUIRII DE NIVELMENT
Radieri topografice specifice
PARCELAREA SUPRAFETELOR
ELABORAREA DOCUMENTATIEI CADASTRALE
Metoda radierii
Instrumente topografice
TOPOGRAFIE -referat
Topografie generala





Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu