Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice



Acasa » legislatie » legislatie
P.u.g. oras sinaia - jud. prahova actualizare

P.u.g. oras sinaia - jud. prahova actualizare




P.U.G.

ORAS SINAIA

jud. PRAHOVA

ACTUALIZARE

Faza unica - Actualizare in vederea realizarii

autostrazii Bucuresti – Brasov

Volumul 2

Regulament local de urbanism

P.U.G.

ORAS SINAIA

jud. PRAHOVA

ACTUALIZARE

Faza unica Actualizare in vederea realizarii

autostrazii Bucuresti - Brasov

CONTRACT Nr. 25/2004.

BENEFICIAR

Ministerul transporturilor constructiilor si turismului

VOLUMUL 2 – REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

Date de recunoastere a documentatiei

Denumirea lucrarii:

PLAN URBANISITIC GENERAL- PUG ORAS SINAIA- ACTUALIZARE

Proiectant:

U.A.U.I.M. – C.C.P.E.C. - BUCURESTI

Data elaborarii:

Nov. 2004 – ian. 2005

Beneficiar:

MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCTIILOR SI TURISMULUI

Baza proiectarii:

Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul

Obiectul Lucrarii

Obiectul prezentei lucrari il constituie completarea PUG oras Sinaia (actualizarea Planului Urbanistic General al orasului Sinaia elaborat de Consproiect Ploiesti in 2000) cu date legate de aparitia elementului major de infrastructura de transport a Romaniei: coridorul IV- Autostrada Bucuresti- Brasov, respectiv integrarea in reteaua de transport paneuropeana.

Sectorul de autostrada care se va construi pe teritoriul administrativ al orasului Sinaia face parte din autostrada Bucuresti- Brasov, obiectiv al Strategiei de dezvoltare a Programului National de Autostrazi, promovat in anul 2001 de catre MLPTL si se incadreaza in Progrmul National de modernizare a drumurilor si de constructie a unei retele de autostrazi si drumuri expres aprobat de Guvern, precum si in Planul de Amenajare a Teritoriului National- Sectiunea I- Cai de Comunicatie, aprobat prin Legea 71/ 1996.

Lucrarea se elaboreaza pentru a raspunde prevederilor Legii 198/ 2004 privind unele masuri prealabile lucrarilor de constructie de autostrazi si drumuri nationale, care impun ca documentatia tehnico- economica intocmita de expropriator sa cuprinda si date privind incadrarea lucrarilor in planurile de urbanism si amenajarea teritoriului si a prevederilor Legii 350/ 2001 a amenajarii teritoriului si urbanismului,care impune necesitatea revizuirii, completarii, imbunatatirii sistemului actual de documentatii de urbanism si amenajarea teritoriului ca suport al activitatii de gestionare a teritoriului.

Actualizarea Planului Urbanistic General al Orasului Sinaia urmareste, prin introducerea in cadrul documentatiei de urbanism existente a implicatiilor generate de traseul viitoarei autostrazi Bucuresti- Brasov, crearea conditiilor de autorizare a noii cai de comunicatii, crearea premiselor spatiale pentru desfasurarea activitatilor economice si sociale in cadrul proceselor de dezvoltare generate de aparitia infrastructurii liniare, in acord cu obiectivele de dezvoltare judetene, precum si asigurarea rezervelor de teren necesare constructiei autostrazii si dezvoltarii viitoare a unor activitati generate de aparitia acesteia. De asemenea sunt accentuate implicatiile avute de aparitia autostrazii asupra sistemului local de circulatii si a factorilor de mediu, fiind conturate masurile necesare pentru dezvoltarea armonioasa a localitatii.

Obiectivele lucrarii constau in:

Relationarea localitatii cu teritoriul sau administrativ si relationarea suprateritoriala- impactul autostrazii Bucuresti- Brasov;

Evidentierea posibilitatilor de dezvoltare a localitatii ca urmare a realizarii autostrazii Bucuresti- Brasov;

stabilirea terenurilor afectate de realizarea autostrazii Bucuresti- Brasov si a servitutilor impuse de aceasta;

stabilirea modului de utilizare a terenurilor din intravilan;

delimitarea zonelor afectate de servituti publice, afectate de interdictii temporare si permanente de construire si a zonelor expuse la riscuri naturale;

evidentierea detinatorilor de terenuri si modul preconizat de circulatie a terenurilor din zona de influenta a autostrazii Bucuresti- Brasov;

organizarea si dezvoltarea cailor de comunicatii in relatie cu aparitia elementului de infrastructura liniara;

modernizarea si dezvoltarea echiparii si a infrastructurii edilitare in relatie cu aparitia elementului de infrastructura liniara;

precizarea conditiilor de amplasare si conformare a volumelor construite si amenajate;

stabilirea destinatiei terenurilor aflate in extravilanul orasului

Continutul capitolelor (piese scrise si desenate) va fi modificat numai cu elementele determinate de pozitia autostrazii proiectate si a influentei acesteia asupra teritoriului administrativ, exprimate prin planse noi sau modificatoare ale PUG existent, dupa caz, precum si in elementele corespunzatoare ale Unitatilor Teritoriale de Referinta afectate de investitia sus- mentionata.

Modificarea documentatiei prezente PUG Oras Sinaia ca urmare a realizarii autostrazii Bucuresti- Brasov, are in vedere impactul autostrazii asupra urmatoarelor elemente:

Relatii in teritoriu

Activitati economice si populatie

Zone cu riscuri naturale

Probleme de mediu

Circulatii

Infrastructura edilitara

Utilizare terenuri in cadrul teritoriului administrativ al orasului Comarnic (schimbarea destinatiei si asigurarea terenurilor necesare pentru constructia autostrazii si dotari conexe)

Circulatia terenurilor si obiective de utilitate publica

Surse documentare

PUG oras Sinaia elaborat de Consproiect Ploiesti in 1999 (prin bunavointa Dnei arh. Sef. Judet Prahova Luminita Neamtu)

Traseul autostrazii Bucuresti – Brasov prevazut in studiul de fezabilitate 2002 intocmit de SEARCH CORPORATION srl (prin amabilitatea MTCT – referent lucrare arh.Casandra Rosu) si optimizarea traseului din anul 2004 – VINCI ( prin amabilitatea MTCT – referent lucrare arh.Casandra Rosu si Arh. Sef oras Sinaia - Marza).

Precizari

Documentatia - PUG Oras Sianaia – reactualizare se realizeaza in completarea documentatiei in vigoare PUG Oras Sinaia, elaborat de CONSPROIECT Ploiesti in 1999, cu modificarile impuse de realizarea autostrazii Bucuresti- Brasov.

Pentru trasarea autostrazii au fost utilizate informatiile preluate din Studiul de Fezabilitate pentru Autostrada Bucuresti- Brasov - optimizare, realizat de VINCI in anul 2004.

Traseul viitoarei autostrazi Bucuresti- Brasov, a fost plasat pe planul topografic al localitatii folosind repere existente in proiectul autostrazii (constructii) si cotele de nivel.

Au intervenit modificari in continutul UTR. Nr. 2, nr. 8, nr. 34, nr. 35

BORDEROU

REGULAMENT DE URBANISM

CAPITOL I. PRESCRIPTII GENERAL LA NIVELUL LOCALITATII

A. DISPOZITII GENERAL

A.1. Rolul Regulamentului local de urbanism

A.2. Baza legala

A.3. Domeniul de aplicare

B. REGULI DE BAZA PRIVIND MODUL DE OCUPARE A TERENULUI LA NIVELUL LOCALITATII

B.1. Reguli cu privire la pastrarea integritatii mediului si protejarea patrimoniului natural si construit.

B.1.a. Utilizarea terenurilor agricole din extravilan

B.1.b. Utilizarea terenurilor agricole din intravilan

B.1.c. Utilizarea suprafetelor impadurite

B.1.d. Utilizarea terenurilor situate in albiile minore ale cursurilor de apa si in zone de protectie a platformelor meteorologice

B.1.e. Utilizarea terenurilor situate in zone cu valoare peisagistica si zone naturale protejate

B.1.f. Utilizarea terenurilor situate in zonele construite protejate.

B.2. Reguli cu privire la siguranta constructiilor si la apararea interesului public.

B.2.a. Expunerea la riscuri naturale

B.2.b. Expunerea la riscuri tehnologice

B.2.c. Constructii cu functiuni generatoare de riscuri tehnologice

B.2.d. Asigurarea echiparii edilitare

B.2.e. Asigurarea compatibilitatii functiunilor

B.2.f. Lucrari de utilitate publica

CAPITOL II. PRESCRIPTII GENERALE PRIVIND CONSTRUIBILITATEA

C. CONDITII DE AMPLASARE SI CONFORMARE A CONSTRUCTIILOR

C.1. Reguli de amplasare si retragerile minime obligatorii

C.1.a. Orientarea fata de punctele cardinale

C.1.b. Amplasarea fata de drumuri publice

C.1.c. Amplasarea fata de cai ferate din administratia SNCFR

C.1.d. Amplasarea fata de aliniament

C.1.e. Amplasarea in interiorul parcelei

C.2. Reguli cu privire la asigurarea acceselor obligatorii

C.2.a. Accese carosabile

C.2.b. Accese pietonale

C.3. Reguli cu privire la echiparea tehnico-edilitara

C.3.a. Racordarea la retele publice de echipare edilitara existente

C.3.b. Realizarea de retele edilitare

C.3.d. Proprietatea publica asupra retelelor edilitare

C.4. Reguli cu privire la forma si dimensiunile terenului si ale constructiilor

C.4.a. Parcelarea

C.4.b. Inaltimea constructiilor

C.4.c. Aspectul exterior al constructiilor

C.5. Reguli cu privire la amplasarea de parcele, spatii verzi si imprejmuiri

C.5.a. Parcaje

C.5.b. Spatii verzi

C.5.c. Imprejmuiri

CAPITOLUL III. PRESCRIPTII SPECIFICE ZONELOR FUNCTIONALE

D. ZONAREA FUNCTIONALA CONFORM PUG

D.1. Tipurile de zone si subzone functionale

D.2. Structura prescriptiilor si reglementarilor

E. ZONE FUNCTIONALE

E.1. „C” zona centrala

E.2. „L” zona de locuinte si functiuni complementare din care:

E.2.1. „LM” zona cladiri de locuit cu regim de inaltime P, P+1, P+2 etaje

E.2.2. „LI” zona cladiri de locuit cu regim de inaltime peste 3 niveluri

E.2.3. „LT” zona de locuinte si functiuni complementare cu caracter predominant de odihna, turism, recreere

E.3. „I” zona cu unitati de productie si depozitare

E.4. „F” zona de parcuri , spatii verzi amenajate, sport, turism, din care:

E.4.1. „PC” zona parcuri amenajate

E.4.2. „PT” zona cu caracter mixt

E.4.3. „PS” zona dotari sportive si spatii verzi amenajate pentru sport, agrement

E.5. „G” zona gospodarie comunala

E.6. „CC” zona pentru cai de comunicatie, din care:

E.6.1. „CF” subzona cai ferate

E.6.2. „CR” subzona cai rutiere

E.7. „IS” zone institutii si servicii publice, din care:

E.7.1. „IST” subzona complexe si unitati turistice

E.7.2. „ISB” subzona complexe balneare

E.7.3 „ISD” subzona institutii publice diverse

E.8. „TA” zona ocupata de ape curgatoare

F. ZONE REGIM SPECIAL DE PROTECTIE URBANISTICA

F.1. zone construite protejate – rezervatii de arhitectura si zone cu monumente istorice si de arhitectura independente – Z.1.

F.2. Zone cu valoare peisagistica deosebita, cuprinse in intravilan – Z.2.

G. ZONE SITUATE IN EXTRAVILAN

CAPITOLUL IV. PRESCRIPTII SPECIFICE LA NIVELUL UNITATILOR TERITORIALE DE REFERINTA

PLAN URBANISTIC GENERAL

ORASUL SINAIA

REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

I. PRESCRIPTII GENERALE LA NIVELUL LOCALITATII

CAPITOL I. PRESCRIPTII GENERAL LA NIVELUL LOCALITATII

A. DISPOZITII GENERAL

A.1. Rolul Regulamentului local de urbanism

Regulamentul local de urbanism (R.L.U.) este o documentatia cu caracter de reglementare care cuprinde prevederi referitoare la modul de utilizare a terenurilor, de realizare si utilizare a constructiilor pe intreg teritoriul localitatii. Aceasta expliciteaza si detaliaza prevederile cu caracter de reglementare ale Planului urbanistic general al orasului.

Regulamentul local de urbanism constituie act de autoritate al administratiei publice Iocale si se aproba de catre Consiliul Local pe baza avizelor si acordurilor organelor interesate, conform prevederilor Legii 50/1991.

(1. 3.) Daca prin prevederile unor documentatii de urbanism (P.U.Z sau P.U.D.) pentru parti componente ale unei localitati se schimba conceptia generala, care a stat la baza P.U.G. aprobat este necesara modificarea PUG conform legii.

Modificarea Regulamentului local de urbanism se poate face numai in spiritul prevederilor Regulamentului general de urbanism; aprobarea unor modificari ale P.U.G. si implicit ale Regulamentului local de urbanism sa poate face numai cu respectarea filierei de avizare - aprobare pe care a urmat-o si documentatia initiala.

Regulamentul local de urbanism se aproba, de regula, odata cu Planul urbanistic general pe care il insoteste.

A.2. Baza legala

La baza elaborarii Regulamentului local de urbanism (R.L.U.) au stat, in principal :

Legea nr.50/1991 privind autorizarea executarii constructiilor si unele masuri pentru realizarea locuintelor, inclusiv completarile ulterioare;

Ordinul MLPAT. nr.91/1991 privind formularele, procedura de autorizare si continutul documentatiilor de urbanism ;

HGH nr. 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului General de Urbanism (R.G.U.)

Ghidul privind modalitatile de aplicare a Regulamentului General de Urbanism, elaborat de MLPAT in Septembrie 1996 (indicativ GP.0060.96)

Acte legislative specifice sau complementare domeniului, printre care se mentioneaza :

Legea nr. 13/1991 privind fondul funciar

Legea nr. 69/1991 privind administratia publica locala

Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publica

Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii

Legea nr. 137/1995 privind protectia mediului

Legea nr. 7/1996 privind cadastrul si publicitatea imobiliara.

Acte normative, norme si standarde tehnice care cuprind reguli privind modul de ocupare a terenului si de realizare a constructiilor in vigoare la data elaborarii prezentului R.L.U;

(2. 2.) In cadrul Regulamentului local de urbanism se preiau toate prevederile cuprinse in documentatii de urbanism si amenajarea teritoriului aprobate conform legii, intocmite anterior elaborarii Planului Urbanistic General.

In cazul orasului Sinaia au fost preluate prevederile din:

Planul urbanistic zonal pentru zona centrala a orasului, proiect numar 4/13.015 – A/1994, elaborator S.C. CONSPROIECT S.A.;

Planul de amenajare a judetului Prahova elaborat de URBANPROIECT in 1995.

Prevederile prezentului R.L.U. directioneaza in mod obligatoriu regulamentele unor documentatii din esalonul inferior, respectiv PUZ sau PUD ulterioare.

A.3. Domeniul de aplicare

Planul urbanistic general impreuna cu Regulamentul local de urbanism aferent, cuprinde norme obligatorii pentru autorizarea executarii constructiilor si amenajarilor pe orice categorie de terenuri, atat in intravilan, cat si in extravilan, in limitele teritoriului administrativ al localitatii

Se excepteaza de la prevederile aliniatului 3.1 constructiile si amenajarile cu caracter militar si special, care, se autorizeaza si se executa in conditiile stabilite de lege,

(3. 2.) Intravilanul este format din suprafetele de teren destinat constructiilor si amenajarilor si este compus dintr - un numar de 48 trupuri situate in limitele administrative ale localitatii. Dintre acestea, trupul TI este cel mai important ca suprafata si reprezinta localitatea Sinaia.

Dupa aprobarea PUG, intravilanul va fi marcat pe teren prin borne, potrivit Legii cadastrului si publicitatii imobiliare nr.7/1996

In capitolele componente ale R.L.U. sunt prezentate prescriptii si reglementari privind conditiile de amplasare si conformare a constructiilor pentru fiecare tip de zona: si subzona din cadrul zonificarii functionale, stabilita pentru
localitate in cadrul P.U.G. Zonificarea functionala a teritoriului este evidentiata in plansa de Reglementari din P.U.G.

Regulamentul local de urbanism detaliaza conditiile de amplasare si conformare a constructiilor la nivelul fiecarei Unitati Teritoriale de Referinta (U.T.R.) in care a fost impartit teritoriul intravilan in cadrul P.U.G.(a se vedea plansa Unitati teritoriale de referinta reluata si in Regulamentul local de urbanism)

U.T.R. au fost delimitate prin limite fizice existente pe teren (strazi, limite de proprietate) sau alte repere usor, identificabile.

Principalele criterii care au atat la baza impartirii: localitatii in unitati teritoriale de referinta, care este numai o reprezentare conventionala necesara in desfasurarea activitatii de urbanism si amenajarea teritoriului au fost :

functionarea predominanta a zonei

omogenitatea functionala a zonei

caracteristicile morfologice unitare

zone pentru care au fost elaborate anterior planuri urbanistice zonale sau de detaliu

zone pentru care este necesar si se intentioneaza a fi elaborate PUZ sau PUD ulterioare

Teritoriul intravilan al orasului Sinaia cuprinde un numar de 83 U.T.R. din care 37 compun trupul de baza al localitatii in sine.

B. REGULI DE BAZA PRIVIND MODUL DE OCUPARE A TERENULUI LA NIVELUL LOCALITATII

B.1. Reguli cu privire la pastrarea integritatii mediului si protejarea patrimoniului natural si construit.

B.1.a. Utilizarea terenurilor agricole din extravilan

(a.1.). Reglementari

Autorizarea executarii constructiilor si amenajarilor pe terenurile agricole situate in extravilan se supune prevederilor articolului 3 din Regulamentul general de urbanism

Articolul 3 - Terenuri agricole din extravilan

Autorizarea executarii constructiilor si amenajarilor pe terenurile agricole din extravilan este permisa pentru functiunile si In conditiile stabilite de lege.

Autoritatile administratiei publice locale vor urmari, la emiterea autorizatiei de construire, gruparea suprafetelor de teren afectate constructiilor, spre a evita prejudicierea activitatilor agricole.

In cazul orasului Sinaia structura pe categorii de folosinta, a terenurilor agricole se prezinta astfel (conform datelor cadastrale existente la nivelul anului 1996) :

Total teren agricol = 2298 ha. din care

- arabil = 5 ha.

- pasuni si fanete = 2293 ha.

Dintre acestea,cea mai mare parte este situata in extravilan si este reprezentata de pasunile si fanetele alpine. De asemenea se remarca faptul ca cca 60% din suprafetele de pasuni alpine sunt situate pe versantul Bucegi, fiind cuprinse
in Parcul National Bucegi si intrand sub incidenta prevederilor articolului B. din Regulamentul general de urbanism zone naturale protejate.

Avizul Ministerului Turismului pentru constructii cu caracter turistic

Avizul MLPAT si Ministerului Culturii pentru constructiile ce urmeaza a se executa in rezervatiile de arhitectura sau in razele de protectie ale monumentelor istorice

Alte avize emise de organele abilitate pentru situatii speciale.

Pentru obtinerea datelor necesare eliberarii certificatului de urbanism in vederea evaluarii construibilitatii terenurilor agricole din intravilan, prevederile articolului 4 din Regulamentul general de urbanism se vor corela cu celelalte
articole din P.U.G. care prezinta interese in domeniu :
articolele 3, 7,9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17,13, 2o, 23, 24,23-35 si care isi gasesc corespondent in continutul prezentului Regulament local.

(a.2.) Baza legala

Legea nr. 18/1991  - privind fondul funciar

Legea nr. 69/1991 - privind administratia publica locala

Legea nr. 5/1991   - privind autorizarea constructiilor, cu modificarile si completarile ulterioare

Legea nr. 7/1996 - privind cadastrul si publicitatea imobiliara

Legea nr.137/1995  - privind protectia mediului

Ordinul MLPAT nr.91/1991 - privind procedura de autorizare si continutul documentatiilor conf.L.50/91

Ordinal comun al MLPAT, MI, MAFN, SEL nr.34/M /M.30/3422/4221 din 1995 - privind aprobarea documentatiilor de urbanism si autorizarea documentatiilor tehnice pentru constructii.

H.G.nr.31/1996 - pentru aprobarea Metodologiei de avizare a documentatiilor de urbanism privind zone si statiuni turistice»

(a. 3.) Utilizari permise

Lucrari de utilitate publica de interes national sau local., admise prin exceptie de Legea nr. 18/1991, pe baza unor documentarii specifice, aprobate de organismele competente conform legii

(a. 4.) Utilizari permise cu restrictii

Retelele tehnico-edilitare se amplaseaza grupat, de preferinta in imediata vecinatate a cailor de comunicatie.

Constructiile si amenajarile care prin natura destinatie pot fi incluse in intravilan, de exemplu partiile de schi, traseele instalatiilor de transport pe cablu etc, vor
avea procente minime de ocupare a terenului si se vor autoriza in urma obtinerii acordului de mediu, in conditiile Legii 137/1995.

Constructiile civile vor fi amplasate la min. 2400 m. de limita obiectivelor speciale apartinand MI, MAPN si SRI.

(a. 5.) Utilizari interzise

Nu se admit constructii pe terenurile care se incadreaza in prevederile Legii nr. 18/1997 articol 71, cu exceptiile specificate in lege.

(a. 6.) Procedura de autorizare

Autorizatia de construire se elibereaza, conform Legii 69/1991 si Legii 50/1991, de catre delegatiile permanente ale Consiliilor judetene cu avizul Consiliilor locale, pentru toate categoriile de constructii din extravilan, cu exceptia obiectivelor speciale.

Avizele si acordurile de specialitate se emit de organismele abilitate conform legii.

In vederea eliberarii certificatului de urbanism se vor corela prevederile articolului 3 din R.G.U. cu celelalte articole specifice (articolele 4, 6, 7, 10, 11, 12, 13,-16, 18, 20), pentru evaluarea construibilitatii zonei vizate din extravilan.

B.1.b. Utilizarea terenurilor agricole din intravilan

(b.1.) Reglementari

Schimbarea destinatiei terenurilor agricole din intravilan in vederea autorizarii constructiilor se realizeaza in conditiile articolului 4 din Regulamentul general de urbanism.

Articolul 4 - Terenuri agricole din intravilan

Autorizarea executarii constructiilor pe terenurile agricole din intravilan este permisa pentru toate tipurile de constructii si amenajari specifice localitatilor, cu respectarea conditiilor impuse de lege si de prezentul regulament.

De asemenea, autorizarea prevazuta la aliniatul 1 se face cu respectarea normelor stabilite de consiliile locale pentru ocuparea urmatoarelor obiective:

  1. completarea zonelor centrale, potrivit conditiilor urbanistice specifice impuse de caracterul zonei, avand prioritate institutiile publice, precum si serviciile de interes general
  2. valorificarea terenurilor din zonele echipate cu retele tehnico-edilitare
  3. amplasarea constructiilor, amenajarilor si lucrarilor tehnico-edilitare aferente acestora in ansambluri compacte

3. Prin autorizatia de construire, terenurile agricole din intravilan se scot din circuitul agricol, temporar sau definitiv, conform legii.

Autorizarea executarii constructiilor pe terenuri agricole din intravilan este permisa pentru toate tipurile de constructii specifice localitatilor, cu respectarea conditiilor impuse de lege si de prezentul regulament;

Prin autorizatia de construire, terenurile agricole din intravilan se scot din circuit agricol, temporar sau definitiv conform legii.

(b.2.). Baza legala

Codul civil.

Legea nr. 7/1996 - ref. cadastrul funciar

Legea nr.18/1991 - ref. fondul funciar

Legea nr.50/1991 - ref. autorizarea constructiilor

Legea nr.69/1991 - ref .administratia publica locala

Legea nr.41/1995 - pentru aprobarea O.G. nr. 6B/1994 pentru protejarea patrimoniului cultural.

H.G. nr.31/1996 - pentru aprobarea Metodologiei de avizare a documentatiei de urbanism din zone si localitati turistice si autorizarea constructiilor din domeniul turismului.

Legea nr. 137/1995  - referitor protectia mediului.

Ordinul nr. 34/N/M.30/3422/4221 din 1995 al MLPAT, MI., MAPN., SRL. referitor la avizarea documentelor de urbanism si amenajarea teritoriului.

Ordinul nr. 981/1994 al Ministerului sanatatii referitor la normele de igiena privind modul de viata al populatiei

H.G. nr. 51/1992, cu modificari prin H.G. nr. 616/1993 si H.G. nr. 71/1996 referitor la unele masuri de prevenire si stingere a incendiilor.

(b.3.). Utilizari permise

Toate tipurile de constructii si amenajari care indeplinesc conditiile impuse de lege si de prezentul Regulament.

Administratia publica va urmari prin autorizare realizarea urmatoarelor obiective prioritare:

Completarea zonei centrale, potrivit planului urbanistic zonal, avand prioritate institutiile publice si serviciile de interes zonal;

Valorificarea terenurilor din zonele echipate cu retele tehnico-edilitare;

Amplasarea judicioasa si rationala a constuctiilor, amenajarilor si lucrarilor tehnico-edilitare;

Promovarea pe primul plan a constructiilor din domeniul turismului.

(b. 4.). Utilizari permise cu conditii

o                   Constructii in zonele care necesita masuri deosebite de protectie respectiv in rezervatii de arhitectura oraseneasca si in zonele de protectie ale monumentelor istorice

o                   Constructii amplasate in vecinatatea obiectivelor speciale ale MAPN, MI, SRI.

(b. 5.). Utilizari interzise

Pe terenurile rezervate pentru obiective de utilitate publica prin documentatii aprobate se interzice autorizarea constructiilor ca caracter definitiv.

(b. 6.). Procedura de autorizare

Reglementarile cuprinse in cadrul articolului B.1.b. si legislatia care le guverneaza reprezinta de fapt o sinteza la prevederilor prezentului Regulament, referitoare la conditiile de amplasare a constructiilor in cadrul localitatii, la asigurarea echiparii tehnico-edilitare si a compatibilitatii functiunilor.

Normele concrete pentru ocuparea rationala a terenurilor din intravilanul localitatii vor fi prezentate detaliat in cadrul Regulamentului pentru fiecare zona functionala, cu precizari si completari specifice pentru fiecare UTR in parte.

Autorizatia de construire pentru terenurile din intravilan se elibereaza conform prevederilor Legii 50/1991 si Legii 69/1991.

Avizele si acordurile, de specialitate se emit de organismele abilitate, conform legii.

In cazul autorizarii constructiilor in unele zone supuse unui regim de protectie, autoritatile locale vor solicita prezentarea unor avize si acorduri specifice de la organismele interesate.

B.1.c Utilizarea suprafetelor impadurite

(c.1.) Reglementari

Autorizarea executarii constructiilor si amenajarilor pe terenurile cu destinatie forestiera din extravilanul si intravilanul localitatii se supune prevederilor articolului 5 din Regulamentul general de urbanism.

Articolul 5 - Suprafete impadurite

Autorizarea executarii constructiilor si menajarilor pe terenuri cu destinatie forestiera este interzisa. In mod exceptional cu avizul organelor administratiei publice de specialitate se pot autoriza numai constructiile necesare intretinerii padurilor, exploatarilor silvice si culturilor forestiere. La amplasarea acestor constructii se va avea in vedere dezafectarea unei suprafete cat mai mici din cultura forestiera.

Cabanele si alte constructii si amenajari destinate turismului vor fi amplasate numai la liziera padurilor, cu avizul conform al Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului si al Ministerului Turismului

Delimitarea pe judete a terenurilor cu destinatie forestiera, stabilita, in conditiile legii, de catre organele de specialitate ale administratiei publice, se comunica consiliilor judetene prin ordinul ministrului apelor, padurilor si protectiei mediului.

Fondul forestier este constituit din paduri, terenuri destinate impaduririi, cele care servesc nevoilor de cultura, productie ori administratie silvica, albiile paraielor si terenuri neproductive incluse in amendamente silvice, indiferent de natura dreptului de proprietate.

Sunt considerate « paduri » terenurile cu vegetatie forestiera cu o suprafata mai mare de 0,25 ha. (Legea 26/1996 - Codul silvic).

Autorizarea executarii constructiilor si amenajarilor pe terenuri cu destinatie forestiera este interzisa. In mod exceptional, cu avizul organelor de specialitate, se pot autoriza numai constructiile necesare intretinerii padurilor, exploatarilor silvice si culturilor forestiere.

(c.2.). Baza legala

o        Legea nr. 18/1991 - ref. fondul funciar

o        Legea nr. 25/1996 - Codul silvic

o        Legea nr. 137/1995 - ref. protectia mediului

o        Legea nr. 7/1996 - ref. cadastru

o        Legea nr. 84/1996 - ref. imbunatatiri funciare.

(c.3. ). Utilizari permise

Lucrari de utilitate publica de interes national si local prevazute de Codul silvic, articolele 54 si 74.

(c.4.). Utilizari permise cu conditii

Constructii si amenajari specifice fondului forestier (cantoane silvice, drumuri si cai ferate forestiere fazanarii, pastravarii, etc.) cu conditia unui procent minim de ocupare a terenului.

Constructii pentru turism, amplasate numai la liziera padurii.

(c.5.). Utilizari interzise

  1. Orice fel de constructii si amenajari cu exceptia celor prevazute de lege (Codul silvic, articolele 54 si 74).

(c.6.) Procedura de autorizare

b.     Reducerea suprafetei fondului forestier proprietate publica si privata este interzisa. In mod exceptional, pentru unele constructii si amenajari (constructii cu destinatie militara, cai ferate, sosele de importanta deosebita, linii electrice de inalta tensiune, mine, conducte magistrale de transport gaze sau petrol, lucrari de gospodarirea apelor sau de realizare a noi surse de apa, obiective turistice), ocuparea definitiva de terenuri din fondul forestier in alte scopuri decat cele silvice - cu sau fara defrisari - se aproba conform legii (Codul silvic, articolele 54 si 74).

c.          Ocuparea definitiva a unor terenuri din fond forestier se face de regula pe baza de schimb. Terenurile preluate trebuie sa fie apte pentru impadurire si echivalente ca suprafata si bonitate. In cadastru se vor opera modificarile in evidenta ambelor parti.

d.          Autorizatia de construire se elibereaza potrivit prevederilor Legii 50/1991 si Legii 69/1991 dupa caz

e.     Avizul si acordurile de specialitate se emit de organismele abilitate, in conditiile legii. Se vor solicita in mod special avizele si acordurile organismelor interesate, dupa cum urmeaza:

a.    Avizul conform al MAPPM si al Ministerului Turismului pentru amplasarea constructiilor si amenajarilor turistice;

b.    Acord de mediu de la autoritatea competenta pentru constructii si amenajari necesare activitatilor silvice;

c.    Obtinerea aprobarii de folosire definitiva sau temporara a terenurilor forestiere in alte scopuri decat cele silvice, permise prin exceptiile specificate mai sus, se asigura dupa cum urmeaza :

i. de la organele silvice judetene pentru terenuri pana la 1 ha. suprafata

ii. de la ACPM pentru terenuri cu suprafete pana la 100 ha.

iii. de la Guvern pentru terenuri mai mari de 100 ha.

Pentru evaluarea construibilitatii terenurilor cu destinatie forestiera si stabilirea datelor necesare eliberarii certificatului de urbanist se vor corela prevederile articolului 5 din Regulamentul general de urbanism cu cele din articolele 7; 8; 10; 12; 16 ale acestuia, care sunt reluate in cadrul prezentului regulament.

B.1.d. Utilizarea terenurilor situate n albiile minore ale cursurilor de apa si in zona de protectie a platformelor meteorologice

(d.1.). Reglementari

  • Autorizarea executarii constructiilor de orice fel in albiile minore ale cursurilor de apa, precum si in zona de protectie a platformelor meteorologice se realizeaza in conditiile respectarii prevederilor articolului 7 din Regulamentul general de
    urbanism.

Articolul 7. Resurse de apa si platforme meteorologice

  • Autorizarea executarii constructiilor de orice fel in albiile minore ale cursurilor de apa si ale cuvetelor lacurilor este interzisa cu exceptia lucrarilor de poduri, lucrarilor necesare cailor ferate si drumurilor de traversare a albiilor cursurilor de apa, precum si a lucrarilor de gospodarire a apelor.
  • Autorizarea executarii lucrarilor prevazute la aliniatul 1 este permisa numai cu avizul primarului si al autoritatilor de gospodarire a apelor si cu asigurarea masurilor de aparare a constructiilor respective impotriva inundatiilor, a masurilor de prevenire a deteriorarii calitatii apelor de suprafata si subterane, de respectare a zonelor de protectie fata de malurile cursurilor de apa si fata de lucrarile de gospodarire si de captare a apelor.
  • Autorizarea executarii constructiilor de orice fel in zona de protectie a platformelor meteorologice se face cu avizul prealabil al autoritatii competente pentru protectia mediului.
  • Zonele de protectie sanitara se delimiteaza de catre autoritatile administratiei publice judetene si a municipiului Bucuresti, pe baza avizului organelor de specialitate ale administratiei publice.
  • Albia minora este suprafata de teren ocupata permanent sau temporar de apa, care asigura curgerea nestingherita, din mal in mal, a apelor la niveluri obisnuite, inclusiv insulele create prin curgerea naturala a apelor.
  • Albia majora este portiunea de teren inundabila din valea naturala a unui curs de apa.
  • Autorizarea executarii constructiilor de orice fel in albiile minore ale cursurilor de apa este interzisa, cu exceptia lucrarilor de poduri, lucrarilor necesare cailor ferate si drumurilor de traversare a albiilor cursurilor de apa, precum si a lucrarilor de gospodarire a apelor
  • Autorizarea executarii constructiilor de orice fel in zona de protectie a platformelor meteorologice se face ou avizul prealabil al autoritatii competente pentru protectia mediului. In scopul asigurarii protectiei albiilor, malurilor, constructiilor hidrotehnice, etc. se instituie regim de protectie pentru albia minora a cursurilor de apa, suprafete ocupate de lucrari de amenajare si consolidare a albiilor minore, precum si pentru alte constructii hidro-tehnice, lucrari de aparare impotriva inundatiilor, constructii hidrometeorologice, captari de apa
  • In jurul platformelor meteorologice zona de protectie va avea latimea de 30 m., zona in care este interzisa executarea oricaror constructii si instalatii supraterane.
  • Zonele de protectie sanitara cu regim sever ale captarilor de apa din surse de suprafata se instituie in functie de conditiile locale, astfel incat sa fie excluse orice posibilitati de poluare. Aceste zone vor avea o forma alungita pe albia cursului de apa cu urmatoarele dimensiuni minime: 100 m. pe directia amonte de priza, 25 m pe directia aval de priza si 25 m. de o parte si alta a prizei.
  • Terenurile cuprinse in zonele de protectie pot face, dupa caz, obiectul exproprierilor pentru cauza de utilitate conform Legii nr.33/1994.

(d.2.). Baza legala

Constitutia Romaniei, articolul 135, punctul 4

Legea nr 7/1996 - ref. cadastru

Legea nr. 18/1991  - ref. fondul funciar

Legea nr.8/1974 - legea apelor

Legea nr. 84/1996  - ref. imbunatatiri funciare

Legea nr. 33/1994  - ref. expropriere pentru cauze de utilitate publica

Legea nr. 137/1995  - ref. protectia mediului

Ord. 981/1994 al Ministerului Sanatatii referitor la norme de igiena

Instructiuni pentru aplicarea Decretului nr.1059 din 1967 privind protectia sanitara a surselor de apa

Legea nr.26/1996

Codul Silvic

(d. 3.) Utilizari permise

Platforme meteorologice

Captari de apa

Lucrari pentru prevenirea si combaterea actiunii distructive a apelor

(d. 4.) Utilizari permise cu restrictii

Lucrari de poduri, lucrari necesare cailor ferate si drumurilor de traversare a cursurilor de apa, cu conditia asigurarii masurilor de aparare impotriva inundatiilor, a masurilor de prevenire a deteriorarii calitatii apelor si cu respectarea zone lor de protectie a lucrarilor de gospodarire a apelor si a platformelor meteorologice.

(d. 5). Utilizari interzise

Orice fel de constructii in zonele de protectie severa, a platformelor meteorologice si ale captarilor de apa de suprafata.

(d. 6.). Procedura de autorizare

Autorizatia de construire se elibereaza in conformitate cu competentele atribuite prin Legea nr.50/1991 si Legea nr.69/91

Avizele si acordurile de specialitate se emit de organismele abilitate in conditiile legii

Solicitantul autorizatiei de construire va prezenta in mod obligatoriu :

o        Avizul Regiei Autonome a Apelor - Apele Romanei pentru constructiile admise in albia minora a cursurilor de apa ;

o        Acordul de mediu al ACPM sau ATPM, dupa caz, pentru constructii in zona de protectie a platformelor meteo pentru lucrarile de gospodarie a apelor si protectia surselor de apa.

o        In vederea evaluarii construibilitatii terenurilor din vecinatatea cursurilor de apa, a surselor de apa si a platformelor meteorologice, precum si in scopul obtinerii datelor necesare eliberarii certificatului de urbanism se vor corela cu celelalte articole de R.G.U.si anume : articolele 3,4,5,8,10,13,16, care isi regasesc corespondent in prezentul Regulament local

o        Autorizarea de construire poate fi refuzata, dupa caz.

B.1.e. Utilizarea terenurilor situate in zone cu valoare peisagistica si zone naturale protejate

(e.1.). Reglementari

Autorizarea executarii constructiilor si amenajarilor in zonele cu valoare peisagistica si in zonele naturale protejate se realizeaza in conditiile respectarii prevederilor articolului 8 din Regulamentul general de urbanism.

Articolul 8 - Zone cu valoare peisagistica si
zone naturale protejate

Autorizarea executarii constructiilor si a amenajarilor care prin amplasament, functiune, volumetrie si aspect arhitectural conformare si amplasare goluri, raport gol-plin, materiale utilizate, invelitoare, paleta cromatica etc. • depreciata valoarea peisajului, este interzisa.

Autorizarea executarii constructiilor in parcuri nationale, rezervatii naturale, precum si in celelalte zone protejate, de interes national, delimitate potrivit legii, se face cu avizul conform al Ministerului Apelor Pacurilor si Protectiei Mediului si al Ministerului Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului.

Consiliile judetene vor identifica si vor delimita in functie da particularitatile specifice, acela zone naturale de interes local ce necesita protectie pentru valoarea lor peisagistica si vor stabili conditiile de autorizare a executarii constructiilor, avand in vedere pastrarea calitatii mediului natural si a echilibrului
ecologic.

In cazul orasului Sinaia, datorita calitatilor mediului natural si al modului de

incadrare a localitatii in cadrul natural, se prevede ca intreg teritoriul administrativ sa fie considerat zona cu valoare peisagistica protejata.

In cadrul teritoriului intravilan propus in PUG au fost delimitate cateva zona ca avand o valoare peisagistica. Aceste zone se prevad a face parte din categoria peisajelor protejate, avand calitati deosebite din punct de vedere estetic, rezultate din interactiunea omului cu natura si din modul de asezare a colectivitatii umane in teritoriul respectiv.

Intrucat aceste zone reprezinta o simbioza reusita intre activitatea umana si natura, dar sunt compuse din terenuri construibile, fiind situate in intravilan, vor fi tratate in cadrul punctului „Zone construite protejate”.

Zonele naturale protejate se definesc ca suprafete delimitate geografic, cu elemente naturale rare sau in procent ridicat, desenate sau reglementate si gospodarite in sensul atingerii unor obiective specifice de conservare si sunt reprezentate de: parcuri nationale, rezervatii naturale, rezervatii ale biosferei, monumente ale naturii si altele (legea nr. 137/1995).

In acest sens, pe teritoriul administrativ al orasului Sinaia sunt definite urmatoarele zone naturale protejate, situate in extravilan:

Parcul National Bucegi (de interes national)

Rezervatii naturale cuprinse in Parcul national Bucegi (in interes national).

Rezervatii naturale situate pe versantul Garbova (de interes local).

Monumente ale naturii cuprinse in Parcul national Bucegi (de interes national).

(e.2.). Baza legala

o          Legea nr. 58/1994 pentru ratificarea 'Conventiei privind diversitatea biologica' semnata la Rio de Janeiro la 5 iunie 1992

o          Codul Civil

o          Legea nr. 6/1996 - Codul Silvic.

o          Legea nr. 137/1995 privind protectia mediului

o          Legea nr. 352/1994 referitoare la exproprierea pentru cauze de utilitate publica.

o          H.G. nr. 127/1994 privind stabilirea si sanctionare contraventiilor la normele de protectie a mediului.

o          H.G. nr. 31/1996 pentru aprobarea Metodologiei de avizare a documentatiilor de urbanism pentru zone si statiuni turistice si documentatii tehnice pentru constructii din domeniul turismului.

o          Ordinul nr. 125/1996 al MAPPM pentru aprobarea Procedurii de reglementare a activitatilor cu impact asupra mediului

o          Ordinul nr. 3376/1996 al MLPAT, MAPN, MI,SRI, SB, STS, SPP, Ministerul Justitiei pentru aprobarea conditiilor de autorizare a constructiilor cu caracter militar.

(e. 3.). Utilizari permise

Legislatia specifica pe tipuri de zone (montane,litoral) cu valoare peisagistica protejate este in curs de elaborare la nivel national.

Intrucat intregul teritoriu administrativ al orasului Sinaia se propune a fi declarat zona cu valoare peisagistica protejata, utilizarea terenurilor situate in intravilan se va supune reglementarilor din prezentul Regulament pentru fiecare zona functionala in parte.

Zonele situate in extravilan, statuate ca zone naturale protejate, vor avea urmatoarele utilizari permise:

Lucrari de utilitate publica de interes national sau local, autorizate in cazuri exceptionale in conditiile Legii nr. 16/1991, articolul 71, alin. 2.

Lucrari permise in statutul de functionare a Parcului National Bucegi, care va avea Regulament propriu de functionare dupa instituirea legala ca zona naturala protejata(in prezent inca in faza de propunere, fara hotarare guvernamentala).

(e. 4.). Utilizari permise cu conditii

In zonele naturale protejate de interes national,respectiv in Parcul National Bucegi, constructiile permise,in conditiile obtinerii avizului conform al MLPAT si MPPM, pot fi numai din domeniul turismului, ca activitate traditionala in zona:

partii de schi

instalatii de transport pe cablu

locuri de repaus si belvedere

amenajarea de poteci pentru trasee turistice

altele : cabane turistice, refugii, etc.

Prescriptiile pentru fiecare caz in parte vor fi cuprinse in continutul avizului conform al MLPAT si MAPPM, pe baza studiilor de specialitate.

o          In zonele naturale protejate de interes local constructiile se autorizeaza cu prescriptii ce tin seama de masurile si normale de protectie stabilite pe plan local, inscrise in masurile generale de protectie, conservarea si reabilitarea mediului

o          Realizarea unor constructii in extravilan, in contextul acordarii statutului de zona protejata cu valoare peisagistica intregului teritoriu administrativ, necesita avizul tuturor institutiilor abilitate si interesate, in conditiile legii

o          Extinderea intravilanului in scopul autorizarii unor constructii si amenajari noi se va face cu mult discernamant si numai motivat de necesitatea realizarii unor lucrari absolut utile si necesare dezvoltarii functiunilor de baza ale orasului : turism, odihna, tratament balnear si climateric

o          Pentru categoriile de lucrari mentionate de lege, in vederea autorizarii se vor solicita studii de impact asupra mediului.

(e. 5.). Stilizari interzise

Constructiile care pot afecta prin activitatile desfasurate sensibilitatea si calitatile zonelor naturale protejate, mai ales in cazul cand constructiile produse au o volumetrie si un aspect arhitectural ce depreciaza valoarea peisajului.

Interdictia se poate stabili, de la caz la caz, in urma studiilor de impact in conformitate cu prevederile Legii nr. 137/1995.

(e. 6.). Procedura de autorizare

Autorizatia de construire se elibereaza in conformitate cu competentele atribuite prin legea 69/1991 si legea nr. 50/l991, dupa caz.

Avizele si acordurile de specialitate se emit de organismele abilitate, conform legii

Pentru autorizarea construirii in zonele natural protejate de interes national, se va solicita prezentarea avizului conform al MLPAT si MAPPM si a aprobarilor legale pentru folosirea terenurilor din aceste zone in scopurile admise de lege

In vederea obtinerii datelor necesare eliberarii certificatului de urbanism, prevederile articolul 8 din Regulamentul general de urbanism vor fi corelate cu prevederile celorlalte articole din RGU: articolul 5; 7; 9; 10; 12; 16; prevederi ce se regasesc in prezentul Regulament local

Autorizarea de construire poate fi refuzata, dupa caz

B.1.f. Utilizarea terenurilor situate in zonele construite protejate

(f. 1.). Reglementari

Autorizarea executarii constructiilor si amenajarilor in zonele care cuprind valori de patrimoniu cultural construit se face cu respectarea prevederilor articolului 9 din Regulamentul general de urbanism

Articolul 9 - Zone construite protejate

o       Autorizarea executarii constructiilor in zonele care cuprind valori de patrimoniu cultural construit, de interes national, se face cu avizul conform al Ministerului Culturii si al Ministerului Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului.

o       Autorizarea executarii constructiilor in zonele care cuprind valori de patrimoniu cultural construit, de interes local declarate si delimitate prin hotarare a consiliului judetean, se face cu avizul serviciilor publice descentralizate din judet,subordonate ministerelor prevazute la aliniatul 1.

o       Autorizarea executarii lucrarilor de constructii, care au ca obiectiv cercetarea, conservarea restaurarea sau punerea in valoare a monumentelor istorice, se va face cu avizul conform al Ministerului Culturii, in conditiile stabilite prin ordin al ministrului culturii.

Monumentale istorice definite si enumerate ca atare in articolul 1 al O.G. nr. 68/1994 sunt obiective singulare sau constituite in ansambluri avand zone de protectie stabilite prin studii de specialitate, conform prevederilor Legii nr.41/1995.

Conform Legii nr.41/1995 monumentele istorice sunt considerate bunuri sau ansambluri da bunuri imobile care prezinta valoare din punct de vedere arheologic, istoric, arhitectural, religios, urbanistic, peisagistic sau tehnico-stiintific

Rezervatia de arhitectura si urbanism reprezinta teritoriu apartinand unei asezari urbane sau rurale a carui protectie prezinta un interes public, datorita valorii istorice, arhitecturalei urbanistice, simbolice si asupra caruia se instituie un regia de interventie controlata.

In orasul Sinaia zonele protejate care cuprind valori de patrimoniu, cultural sunt reprezentate de :

zone de rezervatie de arhitectura si istorice :

de interes national : ansamblul Peles ;

de interes local : zonele de arhitectura oraseneasca – str. Furnica, Octavian Goga, gara c.f.; str. M. Kogalniceanu, str. Cuza Voda, bd. Carol I; str. Avram Iancu;

zona cu monumente de arhitectura, memoriale, istorice: raspandite in teritoriu.

3. in P.U.G. sunt remarcate si cateva zone construite cu valoare peisagistica deosebita, cuprinsa in intravilan si prevazute pentru a capata statutul de zone protejate.

Calitatile deosebite din punct de vedere estetic ale acestor zone, rezultate din interactiunea omului cu natura, reprezinta o simbioza reusita intre activitatea umana de locuire si cadrul natural valoros.

Acesta zone sunt: versantul Cumpatul, pana la limita administrativa spre orasul Busteni, versantul Bucegi in zona str. Furnica, Aosta, Calea Codului, M. Kogalniceanu, Tirul cu Porumbei.

(f.2.). Baza legala

- Legea 41/1995 pentru aprobarea O.G. nr.68/1994 privind protejarea patrimoniului cultural national;

- Ordonanta Guvernului nr.68/1994;

- Legea nr.137/1395 - privind protectia mediului;

- Ordinul nr.125/1996 al MAPPM pentru aprobarea procedurii de reglementare a activitatilor economice si sociale cu impact asupra mediului;

- H.G. nr.31/1996 pentru aprobarea Metodologiei de avizare a documentatiilor de urbanism pentru zone si statiuni turistice;

- Codul Civil art. 622 alin.2;

- Ordinul comun nr. 3376/1996 al MLPAT, MApN, MI, SRI, SIS, STS, SPP si Min. Justitiei pentru aprobarea conditiilor de autorizare a constructiilor cu caracter militar.

(f. 3.). Utilizari permise

Lucrari de utilitate publica de interes national aprobate in cazuri exceptionale in conditiile Legii nr. 18/91 art.71, alin. 2, pe paza documentatiilor specifice aprobate de organele competente.

(f. 4.). Utilizari permise cu conditii

Toate tipurile de constructii compatibile cu specificul zonei in care sunt amplasate cu conditia respectarii prescriptiilor continute in avizele conforme ale organelor centrale specializate in cazul zonelor care cuprind valori de patrimoniu cultural construit de interes national (ansamblul Peles).

In cazul zonelor cu patrimoniu construit de interes local prescriptiile se stabilesc prin autorizatia de construire, in urma consultarii continutului avizelor eliberate de serviciile publice descentralizata in judet ale MLPAT si Ministerului Culturii.

Prescriptiile se vor conforma urmatoarelor caracteristici ale zonelor respective:

tesutul urban - reteaua stradala parcelare, spatii libere, volume construite, regim de inaltime, reprezentativitate in cadrul orasului, regim de proprietate asupra terenurilor;

cadrul construit - incadrarea stilistica, valoarea estetica, compozitia volumetrica si spatiala, sisteme constructive materiale, finisaje, detalii, procente de ocupare a terenului;

vizualitate - asigurarea campului vizual.

In zonele delimitate in P.U.G. ca rezervatii de arhitectura oraseneasca (de interes local) sunt permise, in afara de constructiile noi (in conditiile de mai sus) si alte lucrari

dezafectare, reconstructie, extindere, refunctionalizare, consolidare la constructiile existente;

modernizarea retelelor tehnico-edilitare, stradale, modernizarea drumurilor existente, crearea de drumuri noi, alei pietonale, plantatii, mobilier urban.

o      In zonele construite cu valoare peisagistica deosebita, protejate urbanistic, orice interventie va respecta urmatoarele considerente care vor sta la baza prescriptiilor din autorizatiile de construire:

de valoare ecologica : integrarea elemente naturale in structura urbana ; protejarea vegetatiei existente protejarea factorilor de mediu

de valoare compozitionala: silueta, accente, regim de inaltime, elemente simbolice

urbanistice : omogenitatea si coerenta tesutului, urban, sistemul parcelar, elemente spatiale si volumetrice de referinta.

(f. 5.). Utilizari interzise

Orice fel de constructii si amenajari care, prin functiune, configuratie arhitecturala sau amplasament compromit aspectul general al zonei, distrug coerenta tesutului urban existent sau afecteaza valorificarea monumentului ori a zonei protejate a acestuia

(f. 6). Procedura de autorizare

Autorizatia de construire se elibereaza in conformitate cu componentele atribuite prin Legea nr.39/1994 si Legea nr.50/1991, dupa caz.

Avizele si acordurile de specialitate se emit de organismele abilitate, conform legii

Pentru lucrarile ce au drept scop cercetarea, conservarea, restaurarea sau punerea in valoare a monumentelor istorice, solicitantul autorizatiei de construire va prezenta in mod obligatoriu avizul conform al Ministerului Culturii

In vederea obtinerii datelor necesare eliberarii certificatului de urbanism si a evaluarii construibilitatii terenurilor din zonele construite protejate, prevederile articolul 9 din Regulamentul general de urbanism, vor fi, corelate cu prevederile celorlalte articole din R.G.U.: articolele 4; 7; 8; 12 ; 14; 15 ;24 ; 30 - 35 care isi gasesc corespondent in prezentul Regulament local

Autorizarea de construire poate fi refuzata, dupa caz.

B.2.  Reguli cu privire la siguranta constructiilor si la apararea interesului public.

B.2.a. Expunerea la riscuri naturale

(a. 1.) Reglementari

Autorizarea executarii constructiilor in zonele expuse la riscuri tehnologice, precum si in zonele de servitute si de protectie ale sistemelor de alimentare cu energie electrica, conductelor de gaze, apa, canalizare, cailor de comunicatie si a altor lucrari de infrastructura se realizeaza in conditiile respectarii prevederilor articolului 10 din Regulamentul general de urbanism

Articolul 10 – Expunerea la riscuri naturale

Autorizarea executarii constructiilor sau amenajarilor in zonele expuse la riscuri naturale, cu exceptia acelora care au drept scop limitarea efectelor acestora, este interzisa.

In sensul prezentului regulament, prin riscuri naturale se intelege: alunecari de teren, nisipuri miscatoare, terenuri mlastinoase, scurgeri de torenti, eroziuni, avalanse de zapada, dislocari de stanci, zone inundabile si altele asemenea, delimitate pe fiecare judet prin hotarare a consiliului judetean, cu avizul organelor de specialitate ale administratiei publice.

Riscurile naturale considerate in prezentul articol sunt cele de natura hidrologica, hidrogeologica, geologica si geofizica, care, in cazul orasului Sinaia, pot fi: scurgeri de torenti, eroziuni, avalanse de zapada, dislocari ale terenului pe versantii muntosi, zone inundabile.

(a. 2.) Baza legala

Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii

Legea nr. 7/1996 privind cadastrul

Norme de igiena aprobate de Ministerul Sanatatii cu Ordinul 984/1994

Ordonanta de Guvern nr. 47/1994 privind apararea impotriva dezastrelor

Legea nr. 137/1995 privind protectia mediului

Legea nr. 8/1974 legea apelor

Legea nr. 84/1996 privind imbunatatirile funciare

PD3 – Instructiuni tehnice privind proiectare digurilor de aparare impotriva inundatiilor

STAS 9156 – Lucrari de amenajare a bazinelor hidrografice torentiale

STAS 9268 – Lucrari de regularizare a albiei raurilor

STAS 10823 – Amenajarea bazinelor hidrografice torentelor si combaterea avalanselor

P 100 – Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor

STAS 8879 – Microzonare seismica

SR 11100 – Zonare seismica. Macrozonarea teritoriului Romaniei.

(a. 3.) Utilizari permise

In studiul de geotehnie aferent PUG Sinaia sunt remarcate trei categorii de terenuri:

terenuri bune de construit

terenuri bune de construit cu amenajari si consolidari locale: zonele situate pe versantul Bucegi, la vest de zona centrala si pana la limita intravilanului, respectiv zona strazilor Aosta, Furnica, Tirul cu Porumbei, Eminescu, Pustnicului, partial Calea Codrului.

In aceste zone declivitatea marcata a terenului, prezenta izvoarelor subterane si a numeroaselor viroage cu caracter torential determina destabilizarea eroziunii si dislocari ale solului.

III. terenuri improprii pentru constructii: terenurile situate in albia majora a raului Prahova si partial pe malurile acestuia. Zona este inundabila si instabila din punct de vedere geologic.

o          In cazul terenurilor din categoriile II si III, utilizarile permise sunt:

constructii si amenajari de orice fel, care au drept scop limitarea riscurilor naturale: lucrari hidrotehnice pentru atenuarea si devierea viiturilor, lucrari de combatere a eroziunii solului, lucrari de consolidare a terenului, lucrari de stingere a torentilor, lucrari de indiguire si consolidare a malurilor regularizari ale cursurilor de apa.

(a. 4.) Utilizari permise cu conditii

o          Orice fel de constructii si amenajari cu respectarea prevederilor Legii nr. 10/1995 si a normelor si prescriptiilor tehnice care o sustin, referitoare la rezistenta si stabilitatea constructiilor, siguranta in exploatare, igiena si sanatatea oamenilor

o          Se admit, de asemenea, constructii de orice fel in conditiile eliminarii factorilor naturali de risc prin lucrari specifice, aprobate de autoritatea competenta in protectia mediului sau alte organisme interesate, dupa caz.

(a. 5.) Utilizari interzise

Constructii si amenajari in zonele expuse la riscurile naturale mentionate mai sus in care nu sunt posibile, sau nu sunt admise de autoritatile competente in protectia mediului, lucrarile de eliminare a factorilor de risc pentru constructii.

(a. 6.) Procedura de autorizare

Autorizatia de construire se elibereaza in conformitate cu competentele atribuite prin Legea nr. 69/1991 si Legea 50/1991, dupa caz:

Avizele si acordurile de specialitate se eit de organismele abilitate, conform legii;

Obtinerea aprobarii de folosire definitiva sau temporara a terenurilor agricole si forestiere in alte scopuri decat cele silvice, permise prin exceptie de Legea nr. 18/1991, articolul 7, aliniatul 2 si Legea nr. 26/1996 articol 54 si 74 se va face dupa cum urmeaza:

de la organele agricole sau silvice judetene pentru suprafata pana la 1 ha;

de la Ministerul Agriculturi sau ACPM pentru terenurile pana la 100ha

de la Guvern pentru terenuri peste 100 ha.

Dupa caz, autoritatea poate fi refuzata

Pentru obtinerea datelor necesare eliberarii certificatului de urbanism in vederea evaluarii construibilitatii terenurilor expuse la riscuri naturale, se va corela articolul 10 din Regulamentul general de urbanism cu celelalte articole din R.G.U. si anume: articolele 3, 4, 5, 7, 8, 9, 16, care isi gasesc corespondent in prezentul Regulament local.

B.2.b. Expunerea la riscuri tehnologice

(b.1.) Reglementari

Autorizarea executarii constructiilor in zonele expuse la riscuri tehnologice, precum si in zonele de servitute si de protectie ale sistemelor de alimentare cu energie electrica, conductelor de gaze, apa, canalizare, cailor de comunicatie si a altor lucrari de infrastructura se realizeaza in conditiile respectarii prevederilor articolului 11 din Regulamentul general de urbanism.

Articolul 11 – Expunerea la riscuri tehnologice

Autorizarea executarii constructiilor in zonele expuse la riscuri tehnologice, precum si in zonele de servitute si de protectie ale sistemelor de alimentare cu energie electrica, conductelor de gaze, apa, canalizare, cailor de comunicatie si altor asemenea lucrari de infrastructura este interzisa.

In sensul prezentului regulament, riscurile tehnologice sunt cele determinate de procesele industriale sau agricole care prezinta pericol de incendii, explozii, radiatii, surpari de teren ori de poluare a aerului, apei sau solului.

Fac exceptie de la prevederile aliniatului 1 constructiile si amenajarile care au drept scop prevenirea riscurilor tehnologice sau limitarea efectelor acestora.

o          Pe teritoriul, orasului Sinaia, riscurile tehnologice sunt din categoria riscurilor datorate retelelor tehnico-edilitare si cailor de comunicatie, ca surse de zgomot, poluare si generatoare de accidente grave :

linii electrice de inalta tensiune

conducte magistrale de gaz metan

drumul national 1 (DN1 – E60)

calea ferata Bucuresti - Brasov

Aceasta categorie de riscuri determina zone de servitute si de protectie in teritoriul intravilan si extravilan.

Servitutile de utilitate publica sunt masuri de protectie ale bunurilor imobile, concretizate in restrictii, privind modul de utilizare a terenurilor si realizarea constructiilor.

(b.2.) Baza legala

Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii

Legea nr. 7/1995 privind cadastrul

Ordinul Ministerului Sanatatii nr. 981/1994 de aprobare a Normelor de igiena

Ordinul comun nr. 34/1995 al MLPAT, MAPN, MI si SRI privind avizarea documentatiilor de urbanism

Ordinul comun nr. 3376/1996 al MLPAT, MAPN, MI, Ministerul Justitiei, SRI, SIE, STS, SPP pentru aprobarea conditiilor de autorizare a constructiilor cu caracter militar

Ordonanta Guvernului nr. 47/1994 privind apararea impotriva dezastrelor

Legea nr. 126/1995 privind regimul materialelor explozive

N.D. nr. 3915 - Proiectarea si construirea conductelor de transport gaze naturale

H.G. nr. 436/1995 privind cresterea sigurantei in exploatare a constructiilor si instalatiilor care reprezinta surse de mare risc

STAS 9570 - Marcarea si reperarea retelelor de conducte si cabluri in localitati

PE 104 - Normativ pentru constructia LEA cu tensiuni peste 1000 volti

Legea drumurilor nr. 13/1974 si H.G. nr. 36/1996

P. 118 - Reglementari tehnice de siguranta la foc

Ordinul MLPAT nr. 1219/1994 - Norme generale de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia la actiunea focului

P. 116 - Instructiuni tehnice de proiectare a ansamblurilor urbane din punct de vedere acustic

STAS 10009 - Acustica urbana. Limite admisibile ale nivelului de zgomot

(b.3.) Utilizari permise

Orice fel de constructii si amenajari care au drept scop prevenirea riscurilor tehnologice si limitarea efectelor acestora (lucrari de marcare si reperare a
retelelor de conducte si cabluri accese pentru interventia rapida in caz de incendii etc).

(b.4.) Utilizari permise cu conditii

Toate tipurile de constructii, cu respectarea servitutilor de utilitate publica pentru retele tehnico-edilitare, cai de comunicatie, apararea tarii, ordinii
publice, precum si a exigentelor Legii nr. 10/1995 privind rezistenta, stabilitatea, siguranta in exploatare, rezistenta la foc, protectia impotriva zgomotului, sanatatea oamenilor si protectia mediului.

(b.5.) Utilizari interzise

Toate tipurile de constructii amplasate in zonele de protectie sanitara si de protectia mediului, in zonele de servitute instituite pentru lucrarile publice
generatoare de riscuri tehnologice

Distantele de protectie fata de diferitele categorii de surse generatoare de riscuri tehnologice (retele, drumuri) sunt cele specificate in normativele tehnice amintite la punctul (b.2.).

(b.6.) Procedura de autorizare

Autorizatia de construire se elibereaza in conformitate cu competentele atribuite de legea nr. 69/1991 si Legea nr. 50/1991, dupa caz

Avizele si acordurile de specialitate se emit de organisme abilitate, conform legii

In functie de destinatia constructiei si de amplasarea terenului, solicitantul autorizarii va obtine avize de la autoritatile administratiei publice centrale sau a serviciilor publice ale acestora descentralizate in teritoriu (Ministerul Sanatatii, Ministerul Industriilor, Ministerul Agriculturii si Alimentatiei, Ministerul Transporturilor si altele)

In scopul culegerii adatelor necesare eliberarii certificatului de urbanism si a evaluarii construibilitatii terenurilor expuse la riscuri tehnologice, se va corela articolul 11 din regulamentul general de urbanism cu celelalte articole de RGU si anume: articolele3, 4, 5, 7, 8, 9, 10, corespondent in prezentul Regulament local

Autorizarea de construire poate fi refuzata dupa caz.

B.2.c. Constructii cu functiuni generatoare de riscuri tehnologice

(c.1.) Reglementari

Autorizarea executarii constructiilor considerate in conditiile legii, a prezentat potential de risc tehnologic, se supune prevederilor articolului 12 din Regulamentul general de urbanism.

Articolul 12 - Constructii cu functiuni
generatoare de riscuri tehnologice

o                   Autorizarea executarii constructiilor care, prin natura si destinatia lor, pot genera riscuri tehnologice se face numai pe baza unui studiu de impact elaborat si aprobat conform prevederilor legale

o                   Lista categoriilor de constructii generatoare de riscuri tehnologice se stabileste prin ordin comun al ministrului industriilor, ministrului agriculturii si alimentatiei, ministrului apelor si padurilor si protectiei mediului, ministrului sanatatii, ministrului transporturilor, ministrului apararii nationale si
ministrului de interne.

Studiul de impact reprezinta activitatea de identificare a efectelor pe care un obiectiv sau o activitate umana le are asupra mediului inconjurator

Obiectivele si activitatile care sunt supuse procedurii de evaluare a impactului asupra mediului pentru eliberarea acordului de mediu sunt cuprinse in Anexa numarul II la Legea nr.137/1995, iar procedura de reglementare a acestuia este cuprinsa in Ordinul MAPPM nr. 125/1996

(c.2.) Baza legala

Constitutia Romaniei, art. 33 aliniat 2

Legea nr. 137/1995 - legea protectiei mediului

Ordinul MAPPM nr.1 5/1996 - Procedura de reglementare pentru studiu de impact asupra mediului

Ordinul Ministerului Sanatatii nr. 98/1994 – Norme de igiena privind mediul de viata al populatiei

Legea nr. 98/1994 - privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele legale de igiena si sanatate publica

Legea nr. 10/1995 - Legea calitatii in constructii

H.G. nr .486/1993 privind cresterea sigurantei in exploatare a constructiilor si instalatiilor ce reprezinta surse de mare risc

Legea nr. 126/1995 privind regimul materiilor explozive

Ordin comun nr. 381/1219/1994 al MLPAT si MI pentru aprobarea Normelor generale P. 8 I. 8

P. 116 - Instructiuni tehnice de proiectare a ansamblurilor urbane din punct de vedere acustic

S TAS 6161/3 - Acustica in constructii

STAS 10.009 - Acustica urbana. Limite admisibile ale nivelului de zgomot

N.D. 3915 Proiectarea si construirea conductelor colectoare si de transport gaze naturale

P. 104 – Constructia liniilor seriate de energie electrica cu tensiuni peste 1000 volti.

(c.3.) Utilizari permise

Orice fel de constructii si amplasari care respecta normele tehnice de prevenire a riscurilor tehnologice si care nu aduc prejudicii mediului inconjuratorul si sanatatii oamenilor, in conformitate cu rezultatele studiului de impact.

(c.4.) Utilizari permise cu conditii

Constructiile si amenajarile care sunt incluse intr-o categorie de factori de risc considerati deosebit de grav, pentru care se elaboreaza studii de impact si care trebuie sa se supuna procedurilor bilantului de mediu cerut prin autorizatia de mediu (program de conformare).

(c.5.) Utilizari interzise

Constructiile care prin nici o varianta a proiectului prezentat, nu prevad eliminarea efectelor negative asupra mediului care nu pot fi incadrate in conditiile care permit eliberarea acordului si autorizatiei de mediu si implicit a autorizatiei de construire.

(c.6.) Procedura de autorizare

Autorizatia de construire se elibereaza in conformitate cu competentele atribuite de Legea nr.69/1991 si Legea nr. 50/1991, dupa caz

Prin consultarea listei categoriilor de constructii generatoare de riscuri tehnologice se va identifica statutul obiectivului propus spre autorizare si dupa caz, se va declansa procedura de reglementare a activitatii care prezinta impact asupra mediului, in conformitate cu prevederile Legii nr.137/1995 si a Ordinului MAPPM nr.125/1996

In vederea evaluarii impactului constructiei asupra mediului in zona in care se propune amplasarea si pentru inscrierea conditiilor in certificatul de urbanism, art.12 din Regulamentul general de urbanism se va corela cu celelalte articole si anume: articolele 3, 4, 5, 7, 8, 9, 10, 11, 14 , 18 , 2o, 31 33 si ale caror prevederi se regasesc in prezentul Regulament loca

In functie de complexitatea proiectului, solicitantul autorizatiei de construire va obtine acordul de mediu de la ACPM sau ATPM

Autorizarea construirii poate fi refuzata, dupa caz.

B.2.d. Asigurarea echiparii edilitare

(d.1.) Reglementari

In vederea asigurarii echiparii tehnico-edilitare, autorizarea executarii constructiilor care face in conformitate ou prevederile articolul 3 din Regulamentul general de urbanism

Articolul 13 - Asigurarea echiparii edilitare

1. Autorizarea executarii constructiilor care, prin dimensiunile si destinatia lor, presupun cheltuieli de echipare edilitara ce depasesc posibilitatile financiare si tehnice ale administratiei publice locale ori ale investitorilor interesati sau care nu beneficiaza de fonduri de la bugetul de stat este interzisa.

2. Autorizarea executarii constructiilor poate fi conditionata de stabilirea, in prealabil, prin contract, a obligatiei efectuarii, in parte sau total, a lucrarilor de echipare edilitara aferente, de catre investitorii interesati.

In conformitate cu competentele legale, autoritatile administratiei publice locale sunt obligate sa asigure corelarea dezvoltarii localitatii cu cea a echiparii edilitare, conditionate de posibilitatile financiare si tehnice de executare a acestora

In cazul unor investitii importante (parcelari, locuintei colective in blocuri, constructii de mari capacitati ) care pot antrena dupa sine cheltuieli importante pentru echiparea edilitara, autorizarea constructiilor va face obiectul unor analize complexe atat sub aspectul problemelor financiare cat si a celor ecologice.

(d.2.) Baza legala

Legea nr. 72/1996 privind finantele publice

Legea nr. 27/1994 privind impozite si taxe locale

Legea nr. 7/1996 privind cadastrul

Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii

Legea nr. 69/1991 privind administratia publica locala

Ordinul Ministerului Sanatatii nr. 981/l994 referitor la Norme de igiena

STAS 8591/1 - Amplasarea in localitati a retelelor edilitare subterane

S.R. 1343 -1 - Determinarea cantitatilor de apa potabila pentru localitati

STAS 10859 - Canalizare; Statii de epurare

(d.3.) Utilizari permise

Orice constructie si amenajare a caror executie nu depaseste posibilitatile financiare ale administratiei publice, ale investitorilor interesati sau care beneficiaza de fonduri de la bugetul de stat

(d.4.) Utilizari permise cu conditii

Constructiilor vor fi executate dupa stabilirea prin contract prealabil a obligatiei efectuarii lucrarilor de echipare edilitara aferente constructiilor (in parte sau total) de investitorii interesati

(d.5.) Utilizari interzise

Orice constructie care prin dimensiuni, destinatie si amplasare fata de zonele cu echipare edilitara asigurata, presupun cheltuieli ce nu pot fi acoperite de nici unul din factorii interesati.

(d.6.) Procedura de autorizare

Autorizatia de construire se elibereaza in conformitati cu competentele atribuite prin Legea nr. 69/1991 si Legea nr. 50/91 dupa caz

Avizele si acordurile de specialitate se emit de organisme abilitate, conform legii

In vederea obtinerii datelor necesare eliberarii certificatului de urbanism si a determinarii construibilitatii terenurilor, prevederile articolului 13 din Regulamentul general de urbanism se vor corela cu prevederile celorlalte articole din R.G.U. si anume: articolele3, 4, 7, 8, 9, 16, 27-29, 30,31, care se regasesc in prezentul Regulament local

Dupa caz, autorizatia de construire poate sa nu se acorde

Avizele si acordurile de specialitate se emit de organismele abilitate, conform legii

Pentru zonele protejate, chiar daca functiunea obiectivului propus este compatibila cu functiunea dominanta a zonei, autorizarea se va face numai in conditiile cuprinse la punctule B.1.e. si B.1.f, din prezentul Regulament local de
urbanism

In vederea obtinerii datelor necesare eliberarii certificatului de urbanism, articolul 14 din Regulamentul general de urbanism se va corela cu celelalte articole din R.G.U. si anume : articolele 8, 9, 15, 16, 24, 30, 31, care se regasesc in prevederile prezentului Regulament local

In anexa nr. 1 la Regulamentul general de urbanism sunt prezentate in principal recomandari de amplasare a institutiilor si serviciilor de interes public
si cateva recomandari pentru amplasarea constructiilor de locuinte

In activitatea de autorizare a institutiilor publice se pot intalni trei posibilitati distincte:

amplasarea in interiorul zonelor urbane ca functiune complementara functiunii dominante a zonei

amplasarea in zone cu functiuni complexe ( de ex. zona centrala)

amplasarea in zone sau subzone specializate pe diferite domenii: invatamant, tratament balnear si odihna, comert, sanatate, agrement, etc.

Dupa caz, autorizarea construirii poate fi refuzata.

B.2.e. Asigurarea compatibilitatii functiunilor
(e.1.) Reglementari

In scopul evitarii producerii disfunctionalitati lor, autorizarea executarii constructiilor se face in conformitate cu prevederile articolului 14 din Regulamentul general de urbanism.

Articolul 14 - Asigurarea compatibilitatii

functiunilor

1. Autorizarea executarii constructiilor se face cu conditia asigurarii compatibilitatii dintre destinatia constructiei si functiunea dominanta a zonei, stabilita printr-o documentatie de urbanism, sau daca zona are o functiune dominanta traditionala caracterizata de tesut urban si conformare spatiala proprie

2. Conditia de amplasare a constructiilor in functie de destinatia acestora in cadrul localitatii sunt prevazute in anexa nr. 1 la prezentul regulament.

 Realizarea constructiilor noi, considerate compatibile functional cu zona in care se propune amplasarea lor, se va face cu respectarea si corelarea regulilor de baza ale prezentului Regulament, preluate din Regulamentul general de urbanism, referitoare la modul de ocupare a terenului si la conditiile de amplasare cu regulile specifice fiecarei zone functionale prezentate in capitolul respectiv

 Zonele functionale sunt stabilite in cadrul Planului Urbanistic General.

(e.2.) Baza legala

Legea nr. 10/I995 - legea calitatii in constructii

Legea nr. 137/1995 - legea protectiei mediului

Ordinul MAPPM nr. 125/1996 - aprobarea Procedurii de reglementare a activitatilor cu impact asupra mediului

Legea nr. 41/1995 pentru aprobarea O.G. nr. 68/1994 - protejarea patrimoniului cultural national

O.G. nr. 68/1994

Ord. Ministerului Sanatatii nr. 981/1994 – aprobarea Normelor de igiena

Legea nr. 98/1994 - legea pentru stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele de igiena si sanatate publica

H.G. nr. 31/1996 - aprobarea Metodologiei de avizare a documentatiilor de Urbanism pentru zone si statiuni turistice si a documentatiilor tehnice pentru constructii din domeniul turismului

O.G. nr. 47/1994 - apararea impotriva dezastrelor STAS 10009 - Acustica urbana. Limite admisibile ale nivelului de zgomot

SR ISO 4226 - Calitatea aerului.

(e.3.) Stilizari permise

Orice constructii ale caror destinatii sunt perfect compatibile cu functiunea dominanta a zonei in care urmeaza a fi amplasate.

(e.4.) Utilizari permise cu conditii

Toate tipurile de constructii ale caror destinatii pot fi considerate complementare functiunilor de baza ale zonei in care urmeaza a fi amplasate, cu conditia sa se incadreze in tipologia tesutului urban existent in zona.

(e.5.) Utilizari interzise

Orice constructie a carei destinatie nu este compatibila cu functiunea dominanta a zonei respective si nici cu functiunile complementare acesteia.

(e.6.) Procedura de autorizare

In activitatea de autorizare se va urmari respectarea functiunilor urbane si a tesutului urban in cazul fiecarei zone functionale determinante prin PUG.

B.2.F. Procentul de ocupare a terenului

(f.1.) Reglementari

Autorizarea executarii constructiilor este conditionata de respectarea prevederilor articolul 15 din Regulamentul general de urbanism.

Articolul 15 - Procentul de ocupare a terenului

1. Autorizarea executarii constructiilor se face cu conditia ca procentul de ocupare al terenului sa nu depaseasca limita superioara stabilita conform anexei nr. 2 la prezentul regulament.

Procentul de ocupare a terenului (P.O.T.) exprima raportul dintre suprafata ocupata la sol de cladiri si suprafata terenului considerat:

POT= S construita / S teren x 100

Suprafata construita este aria sectiunii orizontala a cladirii la cota ± 0.00 a parterului, masurata pe conturul exterior al peretilor (exclusiv iesindurile, cu aria mai mica de o,4 mp, nisele cu aria mai mare de 0,4 mp., treptele exterioare si terasele neacoperite)

Suprafata terenului considerat este suprafata parcelei inscrisa in Cartea funciara, cu datele sale definitorii (dimensiune, destinatie, categorie de folosinta, numele detinatorului).

(f.2.) Baza legala

Constitutia Romaniei, articolul 41, aliniament 4

Legea nr. 50/1991 – autorizarea constructiilor

Ordinul MLPAT nr.91/1991 - aprobarea formularelor de autorizare si continutul documentatiilor prevazute de Legea 50/1991

Legea nr. 7/1996 - legea cadastrului

Legea nr. 1371995 - legea protectiei mediului

Legea nr. 41/1995 pentru aprobarea O.G. nr. 68/1994 referitor la protejarea patrimoniului cultural national

Codul Civil

Norme de igiena aprobate cu Ordinul Ministerului Sanatatii nr. 981/1994

Ordinul nr. 381/1219/ NC/1994 al MLPAT si MI pentru aprobarea Normelor generale de prevenire si stingere a incendiilor

STAS 4908 - Arii si volume conventionale

STAS 7468 - Calculul gradului de ocupare a terenului la amplasarea lucrarilor de investitii.

(f.3.) Precizari legate de procedura de autorizare

Procentul maxim de ocupare a terenului se stabileste functie de destinatia zonei in care urmeaza sa fie amplasata constructia si de conditiile de amplasase in cadrul terenului, stabilite prin prezentul Regulament local

Valorile da P.O.T. cuprinse in Anexa 2 la Regulamentul general de urbanism reprezinta limitele maxime admise, in care se inscriu valorile prevazute prin prezentul Regulament local pentru fiecare zona in parte

Autorizarea executarii constructiilor este conditionata de respectarea regulilor de ocupare a terenului, precizate in Anexa nr.2 la R.G.U.

Valorile procentuale maxime de ocupare a terenului se refera la parcelele aferente noilor constructii care se realizeaza in zonele respective

P.O.T. maxim este un instrument urbanistic important, ce poate fi valorificat in actiunea de dezvoltare a localitatii pe baza principiilor ecologice, prin corelarea cu obligatia de a asigura spatii plantate pe suprafata parcelelor

Prevederile articolul 15 din R.G.U. vor fi corelate cu cele ale celorlalte articole, respectiv articolele 23, 24, 25, 26, 31, 33, 34 (care isi gasesc corespondent in prevederile prezentului Regulament local), in cadrul analizei conditiilor de amplasare a constructiilor

Autorizarea constructiilor in zonele supuse unui regim de protectie se va face in conditiile punctul B.1.f. din prezentul Regulament local de urbanism.

B.2.g. Lucrari de utilitate publica

(g.1.) Reglementari

Autorizarea constructiilor si amenajarilor pe terenurile rezervate lucrarilor de utilitate publica este conditionata de respectarea prevederilor articolului 16 din Regulamentul general de urbanism

Articolul 16 – Lucrari de utilitate publica

Autorizarea executarii altor constructii pe terenuri care au fost rezervate in planuri de amenajare a teritoriului, pentru realizarea de lucrari de utilitate publica, este interzisa

2. Autorizarea executarii lucrarilor de utilitate publica se face pe baza documentatiei de urbanism sau de amenajare a teritoriului, aprobate conform legii.

Lucrarile de utilitate publica se executa pe terenuri in proprietatea statului, a judetului, a orasului sau a persoanelor fizice si juridice, cu schimbarea functiunii si afectarea valorii terenului, necesitand, dupa caz, exproprieri sau instituirea unor servituti de utilitate publica

Lucrarile de utilitate publica sunt cele stabilite prin lege (Legea nr.18/1993 si Legea nr. 33/1994).

(g.2.) Baza legala

Constitutia Romaniei

Codul Civil

Legea nr. 33/1994 - legea exproprierii pentru cauza de utilitate publica

Legea nr. 84/1996 - legea imbunatatirilor funciare

Legea nr. 18/1991 - legea fondului funciar

Legea nr. 26/1996 - Codul Silvic

Legea nr. 69/1991 - legea administratiei publice locale

Legea nr. 137/1995 - legea protectiei mediului

Ordinul MAPPM nr. 125/1995 - Procedura de reglementare studii de impact

(g.3.) Utilizari permise

Toate categoriile de lucrari de utilitate publica cuprinse in documentatii de urbanism si amenajarea teritoriului aprobate in conditiile legii.

(g.4.) Utilizari permise cu conditii

Constructii cu durata limitata de existenta (provizorie)

(g. 5.) Utilizari interzise

Orice fel de constructii si amenajari, cu exceptia lucrarilor de utilitate publica pentru care au fost rezervate terenurile.

(g.6.) Procedura de autorizare

Autorizatia de construire se elibereaza in conformitate cu competentele atribuite prin Legea nr. 69/1991 si Legea nr. 50/91 dupa caz

Avizele si acordurile de specialitate se emit de organismele abilitate conform legii

Pentru lucrarile ce necesita studiu de impact in conformitate cu prevederile Legii nr.137/1995 si Ord. MAPPM nr. 125/l995 solicitantul autorizatiei va obtine acordul de mediu

Pentru obtinerea datelor necesare eliberarii construibilitatii terenurilor rezervate pentru lucrari de utilitate publica, articolul 16 din Regulamentul general de urbanism va fi corelat cu prevederile celorlalte articole din R.G.U. si anume : articolele: 3, 4, 5, 7, 8, 9, 10, 11, 23, 24, 25,-27, 31 33.

PLAN URBANISTIC GENERAL

ORASUL SINAIA

REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

II.PRESCRIPTII GENERALE DE CONSTRUIBILITATE

CAP. II PRESCRIPTII GENERALE PRIVIND CONSTRUIBILITATEA

C. Conditii de amplasare si conformare a constructiilor

C.1. Reguli de amplasare si retragerile minime obligatorii

C.1.a. Orientarea fata de punctele cardinale

(a.1.) reglementari

Autorizarea executarii constructiilor se supune prevederilor articolului 17 din Regulamentul general de urbanism

Articolul 17 - Orientarea fata de punctele
cardinale

Autorizarea executarii constructiilor se face cu respectarea conditiilor si a recomandarilor de orientare fata de punctele cardinale, conform anexei nr. 3 la prezentul regulament.

Igiena si confortul urban se realizeaza atat prin respectarea, normelor de insorire si iluminat natural, prin orientarea corecta a constructiilor conform cerintelor functionale cat si prin evitarea amplasarii constructiilor
unele fata de altele astfel incat sa se umbreasca reciproc sau sa impiedice vizibilitatea boltii ceresti din interiorul incaperilor

Prin prevederile prezentului Regulament se urmareste respectarea normelor de igiena referitoare la insorire, iluminat natural, vizibilitate si ventilatie

Durata minima de insorire ceruta, de normele sanitare este de 1 si 1/2 ore la solstitiul de iarna sau de 2 ore in perioada 21febr. - 21 oct. - pentru constructiile de locuit si de 1 ora, pentru celelalte cladiri, in cazul orientarii celei mai favorabile (sud).

(a.2.) Baza legala

Legea nr. 10/1995 - legea calitatii in constructii

Norme de igiena aprobat cu Ordinul Ministerului Sanatatii nr. 981/1994

STAS 6221 - Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Iluminatul natural al incaperilor

STAS 6448 - Calculul aportului de caldura din exteriorul incaperilor

C.107 - Proiectarea si executarea lucrarilor de izolatii termice la cladiri.

(a.3.) Precizari; procedura de autorizare

In anexa nr. 3 la Regulamentul general de urbanism cuprinde recomandari de orientare fata de punctele cardinale a constructiilor cu diferite functiuni, recomandari care se vor lua in considerare la examinarea conditiilor in care trebuie facuta autorizarea constructiei

Orientarea constructiilor fata de punctele cardinale se face in conformitate cu prevederile normelor sanitare si prescriptiilor tehnice, sau functionale, in vederea indeplinirii urmatoarelor cerinte:

asigurarea insoritii (inclusiv aport termic)

asigurarea iluminatului natural

asigurarea perceperii vizuale a mediului ambiant din spatiile inchise (confort psihologic)

asigurarea unor cerinte speciale legate de functiunea cladirii, rezolvabile prin mijloace urbanistice (lacase de cult) sau prin programele de arhitectura (pentru majoritatea constructiilor)

In vederea determinarii conditiilor de conformare si amplasare a constructiilor pe terenurile construibile si pentru inscrierea lor in certificatul de urbanism, prevederile articolului 17 din R.G.U. vor fi corelate cu cele ale celorlalte articole si anume: articolele 23, 24, 30, 31 care se regasesc in prezentul Regulament local pentru fiecare zona in parte

Autorizarea constructiei se poate face cu sau fara conditii

Rezolvarea retelei stradale pentru zonele cu constructii noi va urmari inlesnirea orientarii favorabile a constructiilor.

C.1.b. Amplasarea fasa de drumurile publice

(b.1.) Reglementari

Autorizarea executarii constructiilor se supune prevederilor articolului 18 din Regulamentul general de urbanism

Articolul 18 - Amplasarea fata de drumuri publice

1. In zona drumului public se pot autoriza, cu avizul conform ai organelor de specialitate ale administratiei publice:

a. constructii si instalatii aferente drumurilor publice, de servire, de intretinere si de exploatare

b. parcaje, garaje si statii de alimentare cu carburanti si resurse de energie (inclusiv functiunile lor complementare: magazine, restaurante etc)

c. conducte de alimentare cu apa si de canalizare, sisteme de transport gaze, titei sau alte produse petroliere, retele termice, electrice, de telecomunicatii si infrastructuri ori alte instalatii ori constructii de acest gen

In sensul prezentului regulament, prin zona drumului public se intelege ampriza, fasiile de siguranta si fasiile de protectie.

Autorizarea executarii constructiilor cu functiuni de locuire este permisa, cu respectarea zonelor de protectie a drumurilor delimitate conform legii

In sensul prezentului regulament, prin functiuni de locuire se intelege: locuinte, case de, vacanta si alte constructii, cu caracter turistic, spatii de cazare permanenta sau temporara pentru nevoi sociale, industriale sau de aparare, cum ar fi: camine pentru batrani, camine de nefamilisti, sanatorii, camine pentru organizarea de santier, camine de garnizoana.

Zonele de protectie ale drumurilor sunt stabilite in functie de categorie astfel :

in afara localitatii - fasiile de teren intre marginile exterioare fasiei de siguranta si pana la 50 m din ax - in cazul autostrazilor, pana la 22m din ax in cazul drumurilor nationale, pana la 20m din ax in cazul drumurilor judetene si pana la 18 m din ax in cazul drumurilor judetene si pana la 13 m din ax in cazul drumurilor comunale. Aceste terenuri raman in gospodarirea acelora care le au in administratie sau proprietate, cu folosinta respectiva, agricola sau silvica, dupa caz.

in localitate - latimea zonei strazii cuprinde ampriza trotuarele si suprafetele de teren necesare 3 ap la sari lucrarilor anexe (semnalizare rutiera, plantatii sau alte scocuri legase de exploatarea crumului). Aceasta difera de la zona la zona, in functie de prevederile ce mentinere sau modificare a pofilelor de strazi existente, in concordanta cu caracteristicile traficului actual si de perspectiva.

(b.2.) Baza legala

Legea nr. 71/1996 - aprobarea Planului de amenajarea teritoriului national sectiunea Cai de comunicatie

Legea nr. 15/1974 - legea drumurilor

Legea nr. 45/1975 privind stabilirea normelor pentru proiectarea, construirea si modernizarea drumurilor

Legea nr. 37/1975 - legea drumurilor

Legea nr. 137/1995 - legea protectiei mediului

Ord. MAPPM nr. 125/1996 - Procedura de reglementare pentru studii de impact

Ordonanta Guvernului nr. 47/1994 privind aparare impotriva dezastrelor

Legea nr. 84/1996 legea imbunatatirilor funciare

Legea nr. 31/1996 - legea cadastrului

H.G. nr. 31/1996 - privind Metodologia de avizare a documentatiilor de urbanism pentru zone si statiuni turistice

Ordinul comun nr. 34/N/M 30/3422/4221 al MLPAT, MAPN MI si SRI din 1995 privind avizarea documentiilor de urbanism si amenajarea teritoriului

Ordinul comun nr. 3.376/1996 al MLPAT, MAPN, MI, Ministerul Justitiei, SRI, SIE, STS, si SPP pentru aprobarea conditiilor de autorizare a constructiilor cu caracter militar

Ordinul nr. 158/1996 al Ministerului Transporturilor privind emiterea acordurilor pentru documentatii tehnico-economice si la documentatii de urbanism pentru terti

C 242 - Normativ pentru elaborarea studiilor de circulatii

C 173 - Normativ pentru amenajarea intersectiilor la nivel

STAS 4032/2 - Tehnica traficului rutier. Terminologie

STAS 1244/1 - Siguranta circulatiei. Treceri la nivel cu calea ferata

(b.3.) Utilizari permise

Orice constructii sau amenajari adiacente drumurilor publice care se fac in baza planurilor urbanistice si de amenajare teritoriala, cu avizul organelor specializate ale administratiei publice pentru lucrarile din zonele de protectie.

(b.4.) Utilizari cersise cu conditii

Toate constructiile si amenajarile amplasate in zonele de protectie ale drumurilor publice cu respectarea prescriptiilor tehnice si reglementarilor urbanistice impuse.

Accesele carosabile si pietonale la aceste constructii vor fi amenajate si semnalizate corespunzator normativelor si standardelor specifice.

(b.5.) Utilizari interzise.

Orice constructie sau amenajare care, prin configuratie sau exploatare, impieteaza asupra bunei desfasurari a traficului sau prezinta riscuri de accidente

In acest sens, in zonele de siguranta si protectie a drumurilor se interzice amplasarea panourilor independente de reclama publicitara.

(b.6.) Procedura de autorizare

Autorizatia de construire se elibereaza in conformitate cu competentele atribuite prin Legea nr. 50/1991 si Legea nr. 50/19.91, dupa caz

Pentru autorizarea constructiilor care intereseaza si afecteaza drumurile publice, competentele de avizare in vederea autorizarii sunt:

Ministerul Transporturilor (pentru intersectii cu cai ferate)

Directia Generala a Infrastructurilor Terestre (pentru acorduri la documentatii de urbanism, trasee noi devieri de traseu)

Administratia Nationala a Drumurilor (pentru lucrari din zona drumurilor deschise traficului international)

In vederea identificarii conditiilor da amplasare a constructiilor date ce trebuie inscrise in certificatul de urbanism articolul 18 din Regulamentul general de urbanism se coreleaza cu celelalte articole si anume : 3-5, 7-16, 20, 23, 25, 26, 27-29, 33, ale caror prescriptii se regasesc in prezentul Regulament local,

Dupa caz, autorizarea de construire poate fi refuzata

C.1.c. Amplasarea fata de cai ferate din administratia SNCFR

(c.1.) Reglementari

Autorizarea executarii constructiilor fata de cai ferate se supune prevederilor articolului 20 din Regulamentul general de urbanism.

Articolul 20 - Amplasarea fata de cai ferate din administratia SNCFR

In zona de protectie a infrastructurilor feroviare se pot amplasa, cu avizul Ministerului Transporturilor:

o      Constructii si instalatii aferente exploatarii si intretinerii liniilor de cale ferata

o      constructii si instalatii pentru exploatarea materialului rulant si a mijloacelor de restabilire a circulatiei

o      instalatii fixe pentru tractiune electrica

o      instalatii de semnalizare, centralizare, bloc de linie automat, telecomunicatii, transmisiuni de date si constructiile aferente acestora.

Constructiile care se amplaseaza in zona de protectie a infrastructurii feroviare situata in intravilan se autorizeaza cu avizul Regiei Autonome Societatea Nationala a Cailor Feraie Romane si al Ministerului Transporturilor

In sensul prezentului regulament, prin zona de proiectia a infrasiructurii feroviare se intelege fasia de teren, indiferent de proprietar, cu latimea de 100 m masurata de la limita zonei cadastrale C.F.R., situata de o parte si de alta a caii ferate

Lucrarile de investitii, ale agentilor economici si ale institutiilor publice, care afecteaza zona de protectie a infrastructurii feroviare, se vor autoriza numai cu avizul Regiei Autonome „Societatea Nationala a Cailor Ferate Romane” si al Ministerului Transporturilor, si anume:

cai ferate industriale

lucrari hidrotehnice

traversarea caii ferate de catre drumuri prin pasaje denivelate

subtraversarea liniilor de cale ferata de retele de telecomunicatii, energie electrica, conducte sub presiune de apa, gaze, produse petroliere, termotehnologice si canale libere.

In zona de protectie a infrastructurii transporturilor se interzic:

amplasarea oricaror constructii, depozite de materiale sau infiintarea de plantatii care impiedica vizibilitatea liniei sau a semnalelor feroviare;

efectuarea oricaror lucrari care, prin natura lor, ar provoca…

Continutul articolului 20 reprezinta transcrierea integrala a recomandarilor Ministerului Transporturilor privind conditiile de autorizare a amplasarii constructiilor in zona de protectie a infrastructurii feroviare

Conditiile de amplasare si conformare ale constructiilor in zona de protectie a infrastructurii feroviare, ca si cedarea, transferul, ocuparea definitiva sau temporara a terenului din patrimoniul SNCFR, se avizeaza de catre Ministerul Transporturilor si SNCFR.

(c.2.) Baza legala

Legea nr.71/1996 - aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national, sectiunea „ Cai de comunicatie”

Legea nr.7/1996 - legea cadastrului

Legea nr.137/1995 - legea protectiei mediului

H.G. nr.235/1991 - privind infiintarea SNCFR modificata prin H.G. 570/1991 si H.G. nr.734/1992

Ordinul Ministerului Transporturilor nr.158/1996 privind emiterea acordurilor la documentatii tehnico-economice si la documentatii de sistematizare pentru terti

Ordinul comun nr.3376/1996 al MLAPT, MAPN, MI, Ministerul Justitiei, SRI, SIE, STS, si SPP pentru aprobarea conditiilor de autorizare a constructiilor cu caracter militar

STAS 10.849 - Lucrari de cale ferata. Terminologice

STAS 4392 - Cai ferate normale. Gabarite

STAS 10009 - Acustica urbana. Limite admisibile ale nivelului de zgomot

STAS 7582 - Lucrari de cale ferata. Teraasmente.

(c.3.) Procedura de autorizare

Autorizatia de constructie se elibereaza in conformitate cu competentile atribuite prin Legea nr.69/1991 si Legea nr.50/1991, dupa caz

Avizele si acordurile de specialitate se emit de organismele abilitate, conform legii. Pentru lucrarile care privesc caile ferate se va obtine acordul Ministerului Transporturilor din Directia Generala a Infrastructurilor Terestre, cu avizul SNCFR

Pentru constructiile ce necesita studii de impact asupra mediului, solicitantul autorizatiei de construire va obtine acordul ACMP sau ATPM, in conditiile legii

In vederea identificarii conditiilor de conformare si amplasare a constructiilor in vecinatatea cailor ferate si pentru inscrierea lor in certificatul de urbanism, articolul 20 din Regulamentul general de urbanism se va corela cu celelalte articole si anume: articolele 3, 4, 5, 7, 8, 9, 10-16, 18, 20.

Acordarea autorizatiei de construire poate fi refuzata in urma consultarii avizelor eliberate de organismele specilaizate.

C.1.d. Amplasarea fata de aliniament

(d.1.) Reglementari

Autorizarea executarii constructiilor fata de aliniament se supune prevederilor articolului 23 din Regulamentul general de urbanism.

Articolul 23 - Amplasarea fata de aliniament

Cladirile vor fi amplasate la limita aliniamentului sau retrase in cazul zonelor construite compact, constructiile vor fi amplasate obligatoriu la aliniamentul cladirilor existente;

Retragerea constructiilor fata de aliniament este permisa numai daca se respecta coerenta si caracterul fronturilor stradale.

In ambele situatii, autorizatia de construire se emite numai daca inaltimea cladirii nu depaseste distanta masurata, pe orizontala, din orice punct al cladirii fata de cel mai apropiat punct al aliniamentului opus

Fac exceptie de la prevederile aliniatului 2 constructiile care au fost cuprinse intr-un plan urbanistic zonal aprobat conform legii

In sensul prezentului regulament, prin aliniament se intelege limita dintre domeniul privat si domeniul pubiic.

Aliniamentul este limita dintre domeniul public si cel privat. O cladire este construita „la aliniament” daca este amplasata la limita dintre domeniul public si cel privat

Cand constructia este retrasa fata de aliniment, acesta poate fi materializat, dupa caz, de imprejmuirea terenului

Alinierea fatadelor coincide, dupa caz, cu aliniamentul stradal sau poate cosntitui o linie paralela sau neparalela cu acesta

Regimul de aliniere este limita conventionala care reglementeaza modul de amplasare a constructiilor, prin fixarea unei distante intre fronturile construite si un reper existent (axul strazii, limita trotuarului, alinierea fatadelor existente, imprejmuiri)

(d.2.) Baza legala

Legea nr. 41/1995 - aprobarea C.G. nr. 68/1994 privind protejarea patrimoniului cultural national

O.G. nr. 66/1994

Legea nr. 137/1995 - legea protectiei mediului

Legea nr. 10/1995 - legea calitatii in constructii

Ordinul Ministerului Sanatatii nr. 981/1994 - Norme de igiena privind mediul de viata al populatiei

Legea nr. 96/1994 - privind stabilirea si sanctionarea, contraventiilor la normele de igiena si sanatate publica

STAS 10144/1,2 - strazi, trotuare, alei pietonale

P 116 - Priectarea ansamblurilor urbane din punct de vedere acustic;

STAS 10009 - Acustica urbana. Limitele admisibile ale nivelului de zgomot;

STAS 6221 - Iluminatul natural al incaperilor;

Codul civil articolul 622.

(d.3.) Precizari

In interiorul localitatii, pozitia constructiilor in raport cu drumurile si spatiile publice, reprezinta un element determinant al peisajului urban.

Amplasarea constructiilor noi se face de regula cu respectarea ordonantei arhitecturale anterioare

In ansamblurile construite ce apartin patrimoniului cultural de importanta locala si, dupa caz, in zonele de protectie ale acestora, amplasarea constructiilor noi fata de aliniament se va face cu respectarea ordonantei arhitecturale anterioara. Derogarile de la aceasta regula se pot obtine numai cu avizul administratiei publice specializate.

Regula ramane valabila si in cazul zonelor construite compact, ce nu sunt incluse intr-un perimetru de proiectie, dar au o coerenta si un caracter bine precizat al fronturilor stradale.

In zonele libere de constructii sau partial construite, stabilirea regimului de aliniere va concura la determinarea configuratiei noului tesut urban.

Retragerea constructiilor fata de aliniament poate face din ratiuni functionale, estetice sau ecologice (protectia contra zgomotelor si nocivitatilor

Regula stabilirii inaltimii maxime la constructiile in raport cu distanta fata de orice punct al fatadei de pe aliniamentul opus este operanta in zonela noi, partial construite, sau in zonele mai vechi unde fronturile stradale existente respecta regula

In practica de elaborare a documentatiilor de urbanism si in activitatea de autorizare a constructiilor pot apare urmatoarele exceptii de la aceasta regula:

cand este necesara completarea cu cladiri a fronturilor existente intre care nu exista distanta mai mica decat inaltimea;

construirea conform prevederilor unui plan urbanistic zonal acrobat conform legii

Cladirile de productie grupase in incinte industriale pastreaza regimul de aliniere existent care nu mai putin de 5 m fata de aliniament.

(d .4.) Procedura de autorizare

  1. Autorizatia de construire se elibereaza in conformitate cu competentele atribuite prin Legea nr.69/1991 si Legea nr. 50/1991, dupa caz
  2. Avizele si acordurile de specializate se emit de organisme abilitate conform legii
  3. Pentru completarea datelor necesare eliberarii certificatului de urbanism, pe baza evaluarii conditiilor construibile, articolul 23 din Regulamentul general de urbanism se va corela cu celelalte articole si anume articolele 4, 5, 7-17, 24, 31, 35, care au corespodent in prevederile prezentului Regulament local
  4. Dupa caz, in vederea autorizarii, solicitantul va obtine avizul Ministerului Turismului, Ministerului Sanatatii, Secretariatului de Stat pentru Culte, pentru constructiile specifice
  5. Autorizarea constructiilor se va face pe baza Regulamentului local de urbanism sau pe baza regulamentului Planurilor urbanistice zonale elaborate ulterior.

C.1.e. Amplasarea in interiorul parcelei

(e.1.) Reglementari

Autorizarea executarii constructiilor pe terenuri proprietate publica sau privata se supune prevederilor articolului 24 din Regulamentul general de urbanism.

Articolul 24 - Amplasarea in interiorul parcelei

Autorizarea executarii constructiilor este permisa numai daca se respecta :

distantele minime obligatorii fata de limitele laterale si posterioare ale parcelei, conform Codului civil ;

distantele minime necesare interventiilor in caz de incendiu, stabilite pe baza avizului unitatii teritoriale de pompieri.

Parcela este suprafata de teren ale carei limite sunt sau nu materializate pe teren, proprietatea unuia sau mai multor proprietari, apartinand domeniului public sau privat, avand un numar cadastral inscris in registrul de
publicitate funciara

Servitutea de vedere reprezinta obligatia de a pastra o distanta de min. 1,90 m. intre fatadele cu ferestre sau balcoane ale cladirilor pe parcela proprie pana la limita proprietatii invecinate

Alinierile fata de limitele laterale si limita posterioara reprezinta retragerile constructiilor fata de limitele unei proprietati, altele decat aliniamentul.

(e.2.) Baza legala

  1. Codul civil
  2. Legea nr. 10/I995 - legea calitatii in constructii
  3. Ordinul Minerului Sanatatii nr. 981/1994 - Norme de igiena si sanatate publica
  4. Legea nr. 98/1994 - Sanctionarea contraventiilorla normele de igiena si sanatate publica
  5. Legea nr. 137/1995 - Legea protectiei mediului
  6. Legea nr. 41/1995 si O.G. nr. 68/1994 privindprotejarea patrimoniului cultural national
  7. H.G. nr. 51/1992 si Ordinul nr.381/1994 al MLPAT si M.I. - Masuri PSI.
  8. Reglementari tehnice de siguranta la foc.

(e.3.) Precizari

  1. Pozitia constructiei (constructiilor, cand sunt mai multe pe aceeasi parcela) este conditionata de regimul de aliniere fata de drumurile si spatiile publice si de alinierii impuse fata de limitele laterale si limita posterioara a parcelei
  2. Catre drumurile publice constructiile pot fi amplasate „ca aliniament” (pe limita dintre domeniul public si cel privat) sau retrase din aliniament, in conformitate cu regulile urbanistice sau pastrand traditia zonei.
  3. In relatia cu limitele laterale ale parcelei, constructiile pot fi amplasate astfel:

- in regim inchis (insiruite), cuplate pe ambele laturi la calcan cu constructiile de pe parcelele invecinate.

- in regim cuplat (alipite la calcan pe una din limitele laterale ale parcelei).

- in regim izolat (cu retrageri fata de vecinatati).

Prevederile referitoare la amplasarea in interiorul: parcelei se refera la tocate constructiile principale din parcela respectiv.

Pentru toate cladirile se recomanda, o distanta de min. 3m. intre fatadele cu goluri ale constructiei si limitele laterale ale parcelei.

In cazul cand pe parcela vecina este amplasata o constructie generatoare de nocivitati, distanta fata de limita poate creste 6 m. in vederea creerii unei zone verzi de protectie.

Cladirile din zonele de productie sau din unitatile de productie izolate se retrag fata de limita parcelei cu H/2, dar nu mai putin de 4 m. in afara cazului cand parcela invecinata este ocupata de locuinte, caz care

distanta se majoreaza la min. 6 m.

Se interzice cuplarea cladirilor de productie cu cladiri de locuit, chiar daca acestea prezinta calcane spre parcela unitatii de productia.

Se recomanda sa nu se admita aparitia unor noi calcane prin autorizatia de construire.

In cazul construirii mai multor corpuri distincte de cladiri pe aceeasi parcela, distantele minime dintre acestea pot fi egale cu jumatatea constructiei celei mai inalte, dar nu mai mica de 3 m.

Pentru distantele necesare interventiei in caz de incendiu, daca cerintele de interventie sau conditiile locale nu impun astfel, se recomanda asigurarea

accesului usor al mijloacelor si fortelor de interventie la cel putin o fatada vitrata (doua, pentru cladiri inalte sau cu sali aglomerate), precum si a conditiile de acces a autospecialelor de interventie la vitrarile existente spre drumul public.

accesului personalului (fortelor) de interventie prin treceri accesibile pietonal cu latimea minima de 1,5 m., atunci cand este suficient numai accesul acestuia.

Nu se asigura acces pentru autospecialele de interventia in situatia in care parcela se afla la diferente de nivel fata de drumul public mai mari de 0,5 m

(e.4.) Procedurade autorizare

Autorizatia de construire se elibereaza in conformitate cu competentele atribuire prin Legea nr. 69/1991 si Legea nr. 50/1991, dupa caz, in functie de destinatia constructiei

Avizele si acordurile de specialitate se emit de organisme abilitate, conform legii. Solicitantul autorizatiei de construire va obtine avizul unitatii teritoriale de pompieri pentru distantele minime necesare interventiei in caz de incendiu

In vederea inscrierii in certificatul de urbanism a tuturor conditiilor de conformare si amplasare a constructiilor pe terenurile construibile, artarticolul 24 din Regulamentul general de urbanisa se coreleaza cu celelalte articole si anume articolele 4, 5, 7 - 17, 23, 25, 26, 27, 30, 31, 33 – 35 ale caror prevederi se regasesc in prezentul Regulament local

Autorizarea construirii se poate acorda cu sau fara conditii.

C.2. Reguli cu privire la asigurarea acceselor obligatorii

C.2.a. Accese carosabile

(a.1.) Reglementari

Autorizarea executarii constructiilor din punct de vedere al asigurarii acceselor carosabile se supune prevederilor articolului 25 din Regulamentul general de urbanism.

Articoul 25 – Accese carosabile

Autorizarea executarii constructiilor este permisa numai daca exista posibilitati de accas la drumurile publice, direct sau prin servitute, conform destinatiei constructiei. Caracteristicile accese!cr Ia drumurile publice trebuie sa permita interventia mijioaceicr de stingere a incendiilor.

In mod exceptional se poate autoriza executarea constructiilor fara indeplinirea conditiiicr prevazute la alininiatul 1 cu avizul unitatii teritoriaie de pompieri

Numarul si configuratia acceselor prevazute la aliniatul 1 se determina conform anexei nr. 4 Ia prezentul regulament

Orice acces Ia drumurile publice se va face conform avizuiui si autorizatiei speciale de construire, eliberare de administratorul acestora.

Accesul la drumurile publicereprezinta posibilitateade acces carosabil din drumurile publice la parcela

Accesul poate sa fie direct, fara afectarea altor functiuni sau proprietati, sau prin servitutea de trecere conform reglementarilor din Codul civil

Servitutatea de trecere poate fi constituita atat pe terenurila proprietate privata, cu despagubirile corespunzatoare, cat si pe terenurile care formeaza domeniul public,consemnandu-se cadastral

(a.2.) Baza legala

Legea nr. 50/1991 (cu modificari ulterioare)

Legea drumurilor nr. 13/1974

Legea nr. 37/1975 - privind sistematizarea, proicetarea si realizarea arterelor de circulatie

Legea nr. 43/1975 - Norme de proiectare, construire si modernizare drumuri

Legea nr. 10/1995 - Legea calitatii in constructii

Codul civil

Ordinul nr. 381/1219/NC/1994 al MI, si MLAPT; HG nr. 51/ 1992 - norme si masuri PSI

Ordinul nr. 158/1996 al Ministerului Transporturilor - privind emiterea acordurilor Ministerului Transporturilor la documentatiile tehnico-economic si documentatii de urbanism pentru terti

C 242 - Normativ pentru studii de circulatie

STAS 4032/2 - Tehnica traficului rutier. Terminologie

P 118 - Reglementari tehnice PSI

(a.3.) Precizari

Stabilirea conditiilortipurilor si a numarului de accese carosabile pentru fiecare categorie de constructii si pentru fiecare constructie in parte, adaptand prevederile Anexei nr. 4 la R.G.U la cazurile concrete, se face in raport cu:

destinatia, structura functionala si capacitatea constructiei corespunzator conditiilor de amplasament

accesele dimensionate ca numar si capacitate in functie de caracteristicile constructiei proiectate, precum si de caracterul traficului de pe drumurile publice

accesele directe la reteaua majora de circulatie urbana sau din teritoriu compusa din artere de categoria I (6 benzi carosabile), a II-a (4 benzi), a IlI-a (2 benzi), a IV (1 banda), cu circulatie continua sau discontinua

conditiile de fluenta, securitate, confort si buna desfasurare a circulatiei generala (trafic usor, greu, tehnologic, pietonal, biciclisti, transport in comun)

Rezolvarea acceselor carosabile pentru toate categoriile de constructii se va corela cu accesul pietonilor, organizarea parcajelor si a circulatiei majore

Gabaritele minime de trecere a autospecialelor de interventie ale pompierilor sunt de 3,80 m latime si 4,20m inaltime

Pentru curtile interioare (inchise pe toate laturile de cladiri) cu suprafata mai mica de 600 mp. si diferente de nivel fata de drumul public (neracordate functional) mai mari de 0,50 m nu este obligatorie asigurarea accesului autospecialelor de interventie, ci numai al personalului de interventie (prin treceri pietonale de min. 1,50 m latime si 1,50 m inaltime)

Nu este obligatorie asigurarea unor accese carosabile amenajate din drumurile publice in urmatoarele cazuri:

cand conditiile locale nu permit sau nu justifica realizarea acestora (ex. cabane, refugii turistice, anexe gospodaresti, constructii de altitudine, etc.)

la constructiile incadrate in categoria D de importanta (importanta redusa conform regulamentului aprobat prin H.G. 261/1994)

cand proprietarul (beneficiarul) se angajeaza (in scris) ca asigura si raspunde de interventie in caz de incendiu cu forte proprii.

(a.4.) Utilizari ceraise

Accesele carosabile pentru toate categoriile de constructii in conditii de acces direct sau prin servitute, care se incadreaza in prevederile planului urbanistic general si ale planurilor urbanistice zonale sau de detaliu, cu respectarea normelor de siguranta si fluenta a traficului pentru toti participantii.

(a.5.) Utilizari admise cu conditii

Accesele carosabile din drumurile publice de categorial II (DN1) se vor realiza de regula numai pe relatii directe de dreapta. R elatiile de stanga se asigura in principal la intersectiile invecinate arterei sau pe strazi cu sensuri unice.

(a.6.) Utilizari interzise

Accesele carosabile care nu sunt dimensionate in raport cu traficul generat si atras de constructiile supuse autorizarii

Accesele carosabile care nu asigura conditii tehnice de gabarit, capacitate si echipare tehnica corespunzatoare satisfacerii volumelor de trafic existent si prognozat in etapa de realizare a constructiilor

(a.7.) Procedura de autorizare

Autorizatia de construire se elibereaza in conformitate cu competentele atribuite prin Legea nr. 69/1991 si Legea nr. 50/1991, dupa caz

Avizele si acordurile de specialitate se emit de organisme abilitate, conform legii

Solicitantul autorizatiei de construire va obtine avizele si autorizatiile speciale eliberate de administratorul drumurilor, dupa cum urmeaza:

avizul Administratiei Nationale a Drumurilor pentru infiintarea sau dezvoltarea unor obiective care necesita acces direct sau indirect la drumurile nationale deschise traficului „international”

avizul Directiei Regionale de Drumuri si Poduri, precum si al Directiei Politiei Rutiere din Inspectoratul General al Politiei pentru accesele carosabile ale constructiilor din drumurile publice (altele decat
cele deschise traficului international), respectiv tronsoanele DN si DJ care traverseaza localitatea

avizul unitatii teritoriale de pompieri

In vederea eliberarii certificatului de urbanism cu toate conditiile de conformare si amplasare a constructiilor pe terenurile construibile, articolul 25 se va corela cu celalalte articole de Regulamentul general de urbanism si anume: articolele 8, 9, 10, 12-16, 18, 23, 24, 26, 29, 33 (inclusiv Anexa 5 la R.G.U.), ale caror prevederi sunt reluate in prezentul Regulament local pentru fiecare zona in parte

Autorizarea se poate acorda cu sau fara conditii, sau poate fi refuzata, dupa caz.

C.2.b. Accese pietonale

(b.1.) Reglementari

Autorizarea executarii constructiilor din punct de vedere al asigurarii acceselor pietonale se supune prevederilor articolului 26 din Regulamentul general de urbanism.

Articolul 26 - Accese pietonale

Autorizarea executarii constructiilor si amenajarilor de orice fel este permisa numai daca se asigura accese pietonale potrivit importantei si destinatiei constructiei.

In sensul prezentului articol, prin accese pietonale se intelege caiile de acces pentru pietoni, dintr-un drum public, care pot fi: trotuare, strazi pietonale piete pietonale precum si orice cale de acces public pe terenuri proprietate publica sau dupa caz, pe terenuri proprietate privata grevate de servitutea de trecere publica, potrivit legii sau obiceiului

Accesele pietonale vor fi conformate astfel incat sa permita circulatia persoanelor cu handicap si care folosesc mijloace specifice de deplasare.

Toate constructiile si amenajarile de orice fel trebuie prevazute cu accese pentru pietoni, concepute si realizate corespunzator caracteristicilor acestor constructii

Caile pietonale vor fi dispuse si alcatuite structural in functie de caracterul functional, conditiile locale si de incadrare urbana.

(b.2.) Baza legala

Codul civil

Legea nr. 13/1974 - legea drumurilor si H.G. 36/1996/anexa

Legea nr. 50/1991 (cu modificari ulterioare)

Legea nr. 37/1975 - sistematizarea, proiectarea si realizarea arterelor de

Circulatie

CPH 193 - Normativ pentru adaptarea constructiilor si locurilor publice la cerintele persoanelor handicapate.

Legea nr. 10/1995 - legea calitatii in constructii - Normativ pentru studii de circulatie

STAS 4032/2 -Tehnica traficului rutier. Terminologie.

STAS 10144/1,2 - Trotuare, alei de pietoni, artere de circulatie.

(b.3.) Precizari

In functie de factorii generali si locali, accesele pietonale se impart in mai multe categorii si anume:

trotuare pentru circulatia curenta, dispuse paralel cu caile carosabile.

alei pietonale cu trasee independente de circulatia carosabila (ocazional carosabile, sub control) .

strazi pietonale rezervate in exclusivitate pietonilor, posibil de realizat in zone cu caracter comercial, istoric.

piete pietonale etc.

(b.4.) Utilizari admise

Constructii si amenajari la care se asigura accese pietonale, precum si lucrari de accese pietonale ce reprezinta obiective independente si care asigura deplasarea in conditii de confort si siguranta in conditiile legii.

(b.5.) Utilizari admise cu conditii

Accese pietonale prin zone (terenuri) proprietate privata, ca servitute de trecere

Accese pietonale adaioe prin reglementari orare, de flux sau in functie de alte conditii.

(b.6.) Utilizari interzise

Constructiile si amenajarii la care nu sunt asigurate accesele pietonale necesare.

Accesele pietonale ca lucrari independente,lipsite de eficienta functionala.

(b.7.) Procedura de autorizare

Autorizatia de construire se elibereaza in conformitate cu competentele atribuite prin legea nr. 69/1991 si legea nr. 50/1991, dupa caz.

Avizele si acordurile de specialitate se emit de organisme abilitate, conform legii.

Accesele pietonale sunt de regula componente ale constructiilor, arterelor ae comunicatie ori ale amenajarilor urbane pentru agrement, sport etc. sau, uneori, pot constitui ooiective independente.

Autorizarea constructilor sau respingerea autorizarii se va face dupa corelare, prevederilor articolul din Regulamentul general de urbanism cu cele ale altor articole si anume: articolele 23, 25, 30, prevederi reluate si in cadrul prezentului Regulament local.

(a.2.). Baza legala

Legea nr.7/1996 - legea cadastrului.

Legea nr.62/1995 - pentru aprobarea Ordonantei Guvernului privind cresterea competentei autoritatilor publice locale pentru aprobarea documentatiilor tehnico-economica ale investitiilor.

Legea nr.137/1995 - legea protectiei mediului.

Ordinul Minerului Sanatatii nr.981/1994 - Norme de igiena si sanatatea populatiei

Legea nr.98/1994 - stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele de igiena si sanatate publica

Legea nr. 10/1995 - legea calitatii in constructii.

PE 132 - Normativ de proiectare a retelelor electrice

STAS-8591/1 - Amplasarea retelelor tehnico-edilitare subterane

STAS 9570/1 - Marcarea si reperarea retelelor de conducte si cabluri in localitati.

S.R.1343-1- Determinarea cantitatilor de apa potabila pentru localitati.

STAS 1481 - Canalizari. Retele exterioare.

(a.3.) Precizari

Consiliul local, regiile autonome si agentii economici asigura, in conformitate cu legislatia specifica, realizarea, si dezvoltarea retelelor de alimentare cu energie electrica si cu apa, precum si a celor de canalizare a apelor reziduale din localitate.

Autorizarea executarii constructiilor este conditionata de posibilitatile de racordare de noi consumatori la retelele existente, in urmatoarele conditii:

a)      Cand retelele edilitare publice existente au capacitati si grad de acoperire a teritoriului urban suficiente pentru a permite racordarea de noi consumatori, autorizarea constructiilor este permisa cu respectarea celorlalte prevederi ale Regulamentului de urbanism

b)     Cand rebelele edilitare publice existente nu au capacitati si grad de acoperire a teritoriului urban (zonei) pentru racordarea de noi consumatori, dar programul edilitar al Consiliului Local prevede dezvoltarea acestora in etapa de perspectiva, se admite autorizarea de locuinte individuale in urmatoarele conditii:

realizarea unui sistem individual de colectare a apelor uzate menajere, care sa respecte normele sanitare si de protectie a mediului (fose septice)

in momentul realizarii retelei centralizate publice in zona, beneficiarul se obliga sa racordeze constructia, potrivit regulilor impuse de Consiliul local

prelungirea retelelor existente sau realizarea de retele noi de catre asociatii de locatari interesati, conform obligatiilor inscrise in contractul cu Consiliul local in cazul concesionarii de terenuri pentru constructia de locuinte pe loturi (conform Legii nr. 50/1991).

o          Cand beneficiarul constructiei apartinand alte categorii decat locuinte individuale se obliga, pe baza de contract, sa prelungeasca retelele existente, sa mareasca capacitatea acestora sau sa realizeze noi retele, autorizatia de construire se acorda in conditiile in care sunt respectate toate prevederile necesare autorizarii.

(a.4.) Procedura de autorizare

Autorizatia de construire, se elibereaza in conformitate cu competentele atribuite prin Legea nr. 69/1991 si Legea nr. 50/1991, dupa caz

Avizele si acordurile de speialitate se emit de organisme abilitate, dupa lege

In vederea evaluarii construibilitatii terenului si a conditiilor de amplasare a constructiei in concordanta cu posibilitatiile de realizare a racordurilor de retele edilitare publice, pentru eliberarea certificatului de urbansim, este necesara corelarea articolului 27 din Regulamentul general de urbanism cu celelalte articole si anume: articolele 3, 4, 5, 15, 18, 20, 23, 24, 28, 29, 30, 31, ale caror prevederi se regasesc in prezentul regulament local

Autorizarea se poate afce cu sau fara conditii sau sa fie respinsa in functie de posibilitatiile locale concrete de dezvoltare a retelelor tehnico-edilitare

Avizele si acordurile de specialitate se emit de organisme abilitate, dupa lege



C.3.b. Realizarea de retele edilitare

(b.1.) Reglementari

c)      Autorizarea executarii retelelor edilitare se supune prevederilor articolul 28 din Regulamentul general de urbanism.

Articolul 28 - Realizarea de retele edilitare

Extinderile de retele sau maririle de capacitate a retelelor edilitare publice se realizeaza de catre investitor sau beneficiar, partial sau in intregime, dupa caz, in conditiile incheiate cu consiliile locale.

Lucrarile de racordare si de bransare la reteaua edilitara publica se suporta in intregime de investitor sau de beneficiar.

d)     Conform legislatiei in vigoare, retelele stradale si retelele edilitare aferente acestora apartin domeniului public.

e)      In urma examinarii posibilitatilor de marire a capacitatii retelelor edilitare publice existente, in functie de necesitati imediate sau de perspectiva, autoritatile publice locale pot decide, in conformitate cu atributiile ce le revin, conform legii, nodul in care vor fi realizate noile lucrari.

(b.2.) Baza legala

Legea nr. 69/1991 (republicata) - legea administratiei publice locale.

Legea nr. 10/1995 - legea calitatii in constructii

Legea nr. 62/1995 pentru aprobarea O.G. nr. 10/1995 privind cresterea competentei autoritatilor publice locale la aprobarea documentatiei tennico-economic ale investitiilor

Legea nr. 27/1994 privind impozitele si taxele locale, modificata prin C.G. nr. 241995.

ND nr. 3915 - Proiectarea si construirea retelelor de gaze naturale.

PE 132 - Normativ de proiectare retele electrice

STAS 9570/1 - Marcarea si reperarea retelelor de conducte si cabluri in localitati.

STAS 8591/1 - Amplasarea retelelor edilitare subterane

STAS 8281 - Conducte de gaze naturale.

(b.3.) Conditii de autorizare

Indiferent de forma de finantare si executare a retelelor edilitare, realizarea acestora se va face cu respectarea prevederilor legii nr. 1/1995, precum si a normativelor tehnice referitoare la categoriile de lucrari specifice.

Contractele incheiate intre consiliile locale si beneficiari sau investitori interesati in realizarea retelelor edilitare trebuie sa cuprinda prevederi in beneficiul ambelor parti.

Clauzele contractelor vor urmari apararea interesul public, fara a descuraja initiativa privata in realizarea unor lucrari (parcelari, institutii si servicii publice etc. si retele necesare acestora) care pot contribui la cresterea calitatii vietii in localitate.

Cheltuielile pentru lucrari de racordare si bransare care se executa pe terenurile proprietare privata ale persoanelor fizice sau juridice sunt suportate in intregime de investitor sau beneficiar.

Autorizarea extinderilor de retele sau maririle de capacitate ale retelelor edilitare publice, se face pe baza avizelor autoritatilor administratiei publice centrale de specialitate sau a serviciilor publice la nivelul judetului sau Consiliului local (in functie de importanta lucrarilor si de conditiile de realizare sub aspect juridic si financiar.

In vederea evaluarii conditiilor, de realizare a retelelor edilitare, articolul 28 din Regulamentul general de urbanism se va corela cu articolele 3, 4, 13, 15, 16, 18, 20, 25, 26, 27, 29, 30, 31,ale caror prevederi se regasesc in prezentul Regulament local.

Autorizatia de constructie se poate acorda cu sau fara prescriptii, dupa analizarea tuturor aspectelor legate de realizarea noilor constructii.

C.3.c. Proprietatea publica asupra retelelor edilitare

(c.1.) Reglementari

Acordarea autorizatiei de construire este conditionata de indeplinirea conditiilor din artiolul 29 din Regulamentul general de urbanism

Articolul 29

Retelele de apa, canalizare, de drumuri publice si alte unitati aflate in serviciul public sunt proprietate publica a comunei, orasului sau judetului, daca legea nu dispune altfel

Retelele de alimentare cu gaze, cu energie si de telecomunicatii sunt proprietate publica a statului, daca legea nu dispune altfel

Lucrarile prevazute la aliniatele 1 si 2 indiferent de modul de fiinantare, intra in proprietate publica.

Dreptul de proprietate publica este dreptul real care apartine statului si unitatilor administrativ-teritoriale asupra unor bunuri mobile si imobile de interes national sau local, asupra carora exercita dreptul de proprietate.

Serviciile publice reprezinta forta de organizare a unor activitati umane indreptatecatre satisfacerea interesului general, a caror functionare este regulata si continua, fiind garantata si reglementata de autoritatile publice competente. Serviciile publice Iocale sunt puse in mod legal la dispozitia locuitorilor.

(c.2.) Baza legala

Constitutia Romaniei

Codul Civil

Legea nr. 18/1991 - legea fondului funciar.

Legea nr. 69/1991 (republicata) - legea administratiei publice locale.

Legea nr. 7/1996 - legea cadastrului

O.G. nr. 69/1995 - privind organizarea regiilor autonome de interes local.

STAS 8591/1 - Amplasarea retelelor edilitare subterane.

(c.3.) Precizari

Retelele edilitare, alaturi de reteaua de drumuri si strazi, fac parte din categoria utilitatilor aflate in serviciul public, iar teritoriul pe care sunt amplasate
apartine de regula domeniului public, iar construirea si intretinerea lor constituie obiectul lucrarilor publice.

Ele sunt, dupa caz, in proprietatea statului sau a uniratiior administrativ-teritoriale.

Lucrarile de racordare si bransare la retelele edilitare publice (apa, canalizare, gaze, termice, energie electrica, telefonie) se suporta in intregime de investitor sau de beneficiar si se executa in urma obtinerii autorizatiei de constructie;

Lucrarile de extinderesaau de marire a capacitatii retelelor edilitare publice existente, precum si executarea drumurilor de acces se realizeaza de catre investitor sau beneficiar partial sau in intregime, dupa caz, in conditiile contractelor incheiate cu Consiliul local.

Prevederile prezentului articol referitor la proprietatea publica, asupra retelelor edilitare, indiferent de modul de finantare vor face obiectul unor clauze contractuale privind obligatiile partilor.

Conditiile impuse prin articolul 9 din Regulamentul general de urbanism vor fi corelate cu prevederile urmatoarelor articole din R.G.U.4, 13, 16, 18, 20, 23, 26, 27, 28, 30 care isi regasesc corespondent in prezentul Regulament local.

C.4. Reguli cu privire la forma si dismeniunile terenului si ale constructiilor

(a.1.) Reglementari

Autorizarea executarii constructiilor in zonele parcelate se supune prevederilor articolului 30 din Regulamentul general de urbanism.

Articolul 30 - Parcelarea

Parcelarea este operatiunea de divizare a unei suprfete de teren in minimum 4 loturi alaturate, in vederea realizarii de noi constructii. Pentru un numar mai mare de 12 loturi se poate autoriza realizarea parcelarii si executarea constructiilor cu conditia adoptarii de solutii de echipare colectiva care sa respecte normele legale de igiena si de proiectie a mediului.

Autorizarea executarii parcelarilor in baza prezentului regulament, este permisa numai daca pentru fiecare lot in parte se respecta cumulativ urmatoarele conditii:

front Ia strada de minimum 8 m pentru cladiri insiruite si de minimum 12 m pentru cladiri izolate sau cuplate;

suprafata minima a parcelei de 150 m pentru cladiri insiruite si, respectiv, de minimum 200 m pentru cladiri amplasate izolat sau cuplate;

adancimea mai mare sau cel putin egala cu latimea parcelei

Sunt considerate loturi construibile numai loturile care se incadreaza in prevederile aliniatului 2.

Terenul afectat unei parcelari comporta parti conune ( strazi, spatii publice, retele tehnico-edilitare ) si loturi parti private apartinand unor proprietari diferiti.

Contruibilitatea reprezinta calitatea unui teren de a primi o constructie a carei destinatia siale carei caracteristici sunt compatibile cu atributele de fapt (legate de natura terenului si de caracteristicile sale) si de drept (vizand servitutile care il greveaza) ale acestuia.

(a. 2) Baza legala

Legea nr.50/1991 privind autorizarea constructiilor

Ordinul MLPAT nr.91/1991 - procedura de autorizare si continutul documentatiilor de urbanism.

Legea nr.7/1996 - legea cadastrului

H.G. nr.3 1/1996 - aprobarea Metodologiei de avizare a documentatiilor de urbanism pentru zone si statiuni turistice.

Ordinul Ministrerului Sanatatii nr. 981/1994 - Norme de igiena.

Legea nr. 10/1995 - Legea calitatii in constructii

H.G. nr.51/1992 si Ordinul comun nr. 381/219/NC/1994 al MI si MLPAT - aprobarea Normelor Generale P.S. I.

P1 .8 - Reglementari tehnice de siguranta la foc.

(a. 3. ) Precizari

Terenurile libere din localitate pot fi parcate in vederea ocuparii lor cu constructii de locuinte sau cu alte functiuni.

Conform prevederilor Legii nr.50/1991, se pot concesiona suprafete de teren sub forma de parcele, in corelare cu tipologia de lecuire, precum si cu tipologia localitatii, pe zone

Pentru a fi construirile, terenurile dintr-o zona parcelata trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

accesibilitatea la un drum public ( direct sau prin servitute ).

echiparea cu retele tehnico-edilitare

forme si dimensiuni care sa permita amplasarea unor constructii pe suprafata lor, raspectand regulile de amplasare si conformare din prezentul regulament.

Principalii factori care influenteaza dimensiunile parcelelor sunt:

o        conditiile cadrului natural

o        functionarea principala a zonei in care sunt amplasate

o        folosinta terenului parcelelor

o        tipul de locuire

o        caracteristica tesutului urban

o        accesul pe parcele

In zonele cu parcelari existente, executate anterior, pe baza unor norme valabile la acea data se poate proceda la pastrarea conformarii parcelelor, consacrata de traditie

Executarea constructiilor noi se va face cu respectarea ordonantei anterioare si a normelor de igiena si de protectie impotriva incendiilor

Parcelarile in zonele protejate se vor face numai cu avizul organelor administratiei de stat abilitate, conform legii

(a. 4. ) Procedura de autorizare

Autorizarea parcelarilor se acorda in conformitate cu competentele atribuite prin Legea nr. 69/1991 si Legea nr. 50/1991, dupa caz.

Avizele si acordurile de specialitate se emit de organisme abilitate, conform legii.

Solicitantul autorizatiei de parcelare va obtine dupa caz avizul unor organe ale administratiei publice specializate si anume:

avizul Ministerului Turismului - parcelari in statiuni turistice .

MLPAT si Ministerul Culturii - parcelari in zonele de protectie ale monumentelor si ansamblurilor istorice

MAPPM si MLPAT - parcelariin zonele cu valoare peisagistica deosebita.

In vederea eliberarii certificatului de urbanism cu toate conditiile necesare realizarii parcelarii, articolul 30 din Regulamentul general de urbanism se coreleaza cu celelalte articole si anume: articolele 4, 5, 7, 8, 9, 10-17, 23-25, 27-29, 31-35, ale caror prevederi sunt reluate in prezentul Regulament local.

Concluzia analizei asupra modului in care proiectul de parcelare respecta conditiile de conformare si echipare a parcelelor poate sa conduca la eliberarea autorizatiei sau la neacordarea acesteia.

C.4.b. Inaltimea constructiilor

(b.1.) Reglementari

Autorizarea executarii constructiilor sub aspectul inaltimii se supune prevederilor articolului 31 din Regulamentul general de urbanism.

Articolul 31 - Inaltimea constructiilor

Autorizarea executarii constructiilor se face cu respectarea inaltimii medii a cladirilor invecinate si a caracterului zonei, fara ca diferenta de inaltime sa depaseasca cu mai mult de doua niveluri cladirile imediat invecinate.

In sensul prezentului regulament, cladiri imediat invecinate sunt cele amplasate alaturat, de aceeasi parte a strazii.

Fac exceptie de la prevederile aliniatului 1 constructiile care au fost cuprinse intr-un plan urbanistic zonal, aprobat conform legii.

Inaltimea medie a cladirilor dintr-o zona este reprezentata de inaltimea curenta a constructiilor existente, exceptandu-se cladirile foarte inalte care constituie dominante locale

( b.2 . ) Baza legala

Legea nr. 10/1995 - Legea calitatii in constructii

Legea nr.5o/1991 - autorizarea executarii constructiilor

Ordinul MLPAT nr.91/1991 - procedura de autorizare a continutului documentatiilor de urbanism

Legea nr. 41/1995 pentru aprobarea O.G. nr.68/1994 privind protejarea patrimoniului cultural national.

Legea nr. 13 7/1995 - legea protectiei mediului

Ordinul Ministerului Sanatatii nr.981/1994 - Norme de igiena

Legea nr. 98/1994 - stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele legale de igiena

Codul Civil

STAS 11100/l - Zonarea seismica a teritoriului Romaniei.

P 116 - Proiectarea ansamblurilor urbane din punct de vedere acustic

STAS 6221 - Iluminatul natural al incaperilor.

HG articol 51/1992 si Ordin nr. 381/1219/NC/1994 al M.I. si MLPAT - Norme generale PSI

( b.3. ). Precizari

Stabilirea inaltimii constructiilor se face pe baza studiului tuturor factorilor implicati:

protejarea si punerea in valoare a mediului natural si construit existent.

respectarea regulilor de compozitie a zonei sau ansamblului urban

asigurarea functionalitatii constructiilor in concordanta cu destinatia lor si realizarea confortului de utilizare.

asigurarea compatibilitatii functionale cu zonele in care aunt amplasate, in ceea ce priveste consecintele asupra urmatorilor factori:

functionarea dominanta a zonei

capacitatea retelelor tehnico-edilitare

asigurarea acceselor carosabile si pietonale

respectarea cerintelor tehnice de asigurare a securitatii stabilitatii si sigurantei in exploatare atat pentru constructia respectiva, cat si pentru constructiile din zona inconjuratoare.

(b.4) Procedura de autorizare

Autorizatia de construire se elibereaza in conformitate cu competentele atribuite de Legea nr. 69/1991 si Legea nr.50/1991, dupa caz

Avizele si acordurile de specialitate se emit de organisme abilitate, conform legii.

In functie de cerintele legislatiei specifice, solicitantul autorizatiei va obtine avizele autoritatilor administratiei publice specializate: Ministerul Turismului pentru
constructii turistice; MApN, M.I. si S.R.I. pentru constructii in unele zone ale localitatii.

In vederea identificarii conditiilor de conformare si amplasare a constructiilor, pentru inscrierea lor in certificatul de ubaniam, articolul 31 din Regulamentul general de urbanism se coreleaza cu celelalte articole si anume: articolele 4, 5, 7-15, 17, 18, 24-29, 32, 33, ale caror prevederi sunt reluate in cadrul

prezentului regulament local.

Autorizatia de constructie poate fi eliberata daca sunt indeplinite conditiile impuse de articolul C.4.b. pentru fiecare zona functionala in parte sau poate fi amanata pana la elaborarea un P.U.Z. local.

C.4.c. Aspectul exterior al cosntructiilor

(c.1.) Reglementari

Autorizarea executarii constructiilor cu privire la aspectul exterior se supune prevederilor articolului 32 din Regulamentul general de urbanism

Articolul 32 - Aspectul exterior al constructiilor

Autorizarea executarii constructiilor este permisa numai daca aspectul lor exterior nu contravine functiunii acestora si nu depreciata aspectul general al zonei.

Autorizarea executarii constructiilor care. prin conformare. volumetrie si aspect exterior, intra in contradictie cu aspectul general al zonei si depreciaza valorile general acceptate ale urbanismului si arhitecturii, este interzisa.

Conformarea constructiilor reprezinta forma de ansamblu care deriva din modelarea si dimensionarea partilor care o alcatuiesc, intre care se creeaza relatii de plastica arhitecturala.

(c.2) Baza legala

Legea nr.69/1391 - Legea administratiei publice

Legea nr.137/1995 - Legea protectiei mediului

Legea nr.41/1995 si O.G. nr.68/1994 - protejarea patrimoniului cultural national

Legea nr. 50/1991 - autorizarea executarii constructiilor

Ordinul MLPAT nr.91/1991- procedura de autorizare si continutul documentatiilor de urbanism

H.G, nr. 31/1996 - aprobarea Metodologiei de avizare a documentatiilor de urbanism privind zone si statiuni turistice si a documentatiilor technice pentru constructii din domeniul turismului

(c.3) Precizari legate de procedura de autorizare

Aspectul exterior al constructiilor determina specificul general al localitatii si cel local, al unor zone componente ale orasului si influenteaza calitatea peisajului (ca rezultanta a imbinarii dintre elementele cadrului natural si cel construit)

Aprecierea infatisarii constructiilor este o problema prin excelenta subiectiva, mai ales in cazul constructiilor din zonele care nu sunt supuse unui regim de protectie (zonele cu regim de protectie au reguli si prescriptii proprii, care trebuie respectate)

Ca regula generala se stabileste ca aspectul exterior al constructiilor trebuie sa respecte specificul, consacrat al zonei si sa se armonizeze cu aspectul constructiilor existente

In vederea identificarii modului in care caracteristicile proiectului prezentat pentru autorizare se inscriu in cele ale zonei de amplasare, se vor examina urmatoarele aspecte :

Conformarea cosntructiei - forma si pantele acoperisului, dispunerea balcoanelor si loigiilor, scarilor exterioare, cosurile de fum

Materialele de constructie - utilizate pentru finisajele exterioare si invelitori

Culorile ansamblului si ale detaliilor - taamplarie exterioara, tencuieli, zugraveli, parapete, balcoane, invelitoare

Dispunerea golurilor pe fatade (usi, ferestre) raportul plin-gol

Imprejmuirea constructiei - transparenta sau opaca, materiale utilizate

o          Certificatul de urbanism va cuprinde prescriptiile necesare de la uncaz la altul, rezultate din analiza aspectelor enumerate mai sus

o          Pentru eliberarea autorizatiei de construire, organismele administratiei publice locale pot apela si la parerea unor specialisti indomeniul arhitecturii, urbanismului, etc. In cazul cand se considera necesar acest lucru (pentru alte zone decat cele cu regia de protectie).

C.5. Reguli cu privire la amplasarea de parcaje, spatii verzi si imprejmuiri

C.5.a. Parcaje

(a.1.) Reglementari

Autorizarea executarii constructiilor si a parcajelor aferente se supune prevederilor articolului 33 din Regulamentul general de urbanism.

Articolul 33 - Parcaje

Autorizarea executarii constructiilor care prin destinatie, necesita spatii de parcare se emite numai daca exista posibilitatea realizarii acestora in afara domeniului public.

Prin exceptie de la prevederile aliniatului 1, utilizarea domeniului public pentru spatii de parcare se stabileste prin autorizatia de construire de catre delegatiiie permanente ale consiliilor judetene sau de catre primari, conform legii.

Suprafetele parcajelor se determina in functie de destinatia si de capacitatea constructiei, conform anexei nr. 5 la prezentul regulament.

Necesarul de locuri in parcaje si garaje se stabileste in functie de gradul de motorizare al orasului sau zonelor acestuia, precum si de specificul functional al constructiilor deservite

Anexa nr.5. la Regulamentul general de urbanism cuprinde: norme minimale de asigurare a locurilor de parcare.

(a.2.) Baza legala

Legea nr. 10/1995 - legea calitatii in constructii

Legea nr. 13/1374 - legea drumurilor

Legea nr. 43/1975 si Legea nr.37/1975 - Norme de proiectare, construire si modernizare a drumurilor

P132 – proiectarea parcajelor in localitati urbane

STAS 4032/2 - tehnica traficului rutier

STAS 10009/2 - acustica urbana

P 116 - Instructiuni de proiectare a ansamblurilor urbane din punct de vedere acustic

C 242 - Normativ pentru studii de circulatie

H.G nr. 51/1992 - Masuri prevenire si stingere a incendiilor

H.G.. 114/1995 - Clasificarea pe stele si categorii, a structurilor de primire turistice

OMCT nr.61/1991 - Norme de parcaje pentru hoteluri

Legea nr.137/1995 - Legea protectiei mediului

Ordinul MAPPM nr.125/1996 - Procedura de reglementare studii de impact

Ordinul Ministerului Sanatatii nr.981/1994 - Norme de igiena

(a.3) Precizari ; procedura de autorizare

Autorizatia de construire se elibereaza in conformitate cu competentile atribuite prin Legea nr.69/1991 si Legea nr.50/1991 dupa caz

Avizele si acordurile de specialitate se emit de organisme abilitate, conform legii

Pentru categoriile de constructii care cad sub incidenta unei legislatii specifice care reglementeaza si normele minimale pentru parcare, solicitantul autorizatiei va otine si avizul organelor administratiei publice specializate (de exemplu: Ministerul Turismului)

Pentru amplasarea parcajelor si garajelor de mari dimensiuni sunt necesare studii de impact atat asupra mediului inconjurator, cat si asupra circulatiei din zonA

Autorizarea parcajelor cu acces din drumurile publice cu diferite categorii de incadrare, sau realizate pe domeniul : public, se face dupa obtinerea de catre solicitantul autorizatiei a acordului Directiei Regionale de Drumuri si Poduri sau Directia Politiei Rutiere, dupa caz

In vederea eliberarii certificatului de urbanism, articolul 33 din Regulamentul general de urbanism se coreleaza cu celelalte articole si anume: articolele 3, 4, 5, 7, 8, 9, 10-16, 18, 20, 23, 26, 30, 31, ale caror prevederi sunt reluate in prezentul Regulament local.

C.5.b. Spatii verzi si plantate

(b.1.) Reglementari

Autorizarea executarii constructiilor se supune prevederilor articolului 34 din Regulamentul general de urbanism.

Articolul 34 - Spatii verzi si plantate

o           Autorizarea de construire va contine obligatia mentinerii sau crearii de spatii verzi si plantate, in functie de destinatia si capacitatea constructiei, conform anexei nr. 6 la prezentul regulament.

Spatiile verzi si plantate sunt constituite din totalitatea amenajarilor de pe suprafata parcelei, constituite din plantatii de arbori, arbusti, plante ornamentale, suprafete acoperite de gazon, gradini de flori etc.

(b.2.) Baza legala

Legea nr. 50/1991 - autorizarea executarii constructiilor

Legea nr. 137/1995 - Legea protectiei mediului

Legea nr. 41/1995 si O.G. nr. 68/1994 – Protejarea patrimoniului cultural national

Ordinul Ministerului Sanatatii nr. 981/1994 - Norme de igiena

Legea nr. 98/1994 - Stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele de igiena

Codul Civil

(b.3.) Precizari

Suprafata spatiilor verzi si plantate se calculeaza, in majoritatea cazurilor, procentual in raport cu suprafata totala a terenului destinat oonstructiei respective, conform prevederilor Anexei nr.6. la Regulamentul general de urbanism

In vecinatatea ansamblurilor si monumentelor istorice, precum si in zonele de protectie ale acestora, realizarea spatiilor verzi si plantate se va face in masura spatiilor disponibile pe parcela, cu asigurarea vizibilitatii si punerii in
valoare a obiectelor si ansamblurilor protejate

Obligatia mentinerii sau creerii de spatii verzi si plantate conform articolului 34 din Regulamentul general de urbanism, inscrisa in certificatul de urbanism, va fi corelata cu toate celelalte articole referitoare la ocuparea terenului parcelei: articolele 15, 23, 24, 25, 26, 30, 33, ale caror prevederi se regasesc in prezentul Regulament local.

Articolul 35 - Imprejmuiri

In conditiile prezentului regulament, este permisa autorizarea urmatoarelor categorii de imprejmuiri:

o        imprejmuiri opace, necesare pentru protectia impotriva intruziunilor separarea unor servicii functionale, asigurarea protectiei vizuale

o        imprejmuiri transparente, decorative sau gard viu, necesara delimitarii  parcelelor aferente cladirilor si/sau integrarii cladirilor in caracterul strazilor sau al ansamblurilor urbanistice.

Pentru ambele categorii, aspectul imprejmuirilor se va supune acelorasi exigente ca si in cazul aspectului exterior al constructiei.

Imprejmuirile reprezinta constructiile sau amenajarile (plantatii, garduri vii) cu caracter definitiv sau temporar, amplasate la aliniament sau pe celelalte laturi ale parcelei, pentru a o delimita de domeniul public sau de proiprietati invecinate.

(c.2.) Baza legala

Legea nr. 50/l991 - Autorizarea executarii constructiilor

Ordinul MLPAT nr. 91/1991 - Procedura de autorizare

Legea nr. 41/1995 si O.G. nr. 68/1994 -Protejarea patrimoniului cultural national

Legea nr.137/1995 - Legea protectiei mediului

Legea nr. 69/1991 - Legea administratiei publice local

Codul Civil

(c.3.) Precizari; procedura de autorizare

Configuratia imprejmuirilor este determinata de

o pozitia de parcela (la aliniament, laterale sau posterioare)

o functiunea constructiei

o caracteristicile cadrului natural

o caracteristicile cadrului construit existent

o modalitatile traditionale de construire a imprejmuirilor.

Se recomanda realizarea imprejmuirilor in urmatoarele conditii:

o imprejmuirile realizate la aliniament vor fi de preferinta transparente. Exceptiile sunt reprezentate de functiunile cladirilor (obiective speciale, cladiri industriale)

o imprejmuirile realizate pe limitele laterale si posterioare ale parcelelor vor fi de preferinta opace. Inaltimea minima considerata necesara pentru protectia proprietatii este de 2 metri

o imprejmuirile realizate in zonale protejate sunt supuse aceluiasi regim ca si cladirile, solicitandu-se avizul autoritatilor competente de autorizare

o se recomanda ca imprejmuirile cu caracter temporar sa fie realizate din materiale suficient de rezistente si de bine ancorate, prevazute cu dispozitive de semnalizare si
protectie a circulatiei auto si pietonale si sa fie vopsite in culori distincte de ale mediului ambiant

o toate tipurile de imprejmuiri pot purta panouri de reclama in conditiile legii.

Intrucat certificatul de urbanism poate contine cerinte referitoare la aspectul arhitectural al imprejmuirilor, este recomandabila corelarea articolului 35 din Regulamentul general de urbanism cu celelalte articole si anume: articolele 3, 4, 7, 8, 23, 24, 31, 32, ale caror prevederi sunt cuprinse in prezentul Regulament local.

In conditiile in care proiectul propus spre autorizare respecta aceste cerinte se poate proceda la eliberarea autorizatiei de construire.

PLAN URBAISTIC GENERAL

ORASUL SINAIA

REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

III.                PRESCRIPTII SPECIFICE ZONELOR FUNCTIONALE

IV.                Capitolul III. Prescriptii specifice zonelor functionale

D. Zone si subzone functionale

D.1. Tipurile de zone si subzone functionale

Zonele functionale situate in intravilan, la care se aplica recomandarile si prescriptiile din Regulamentul local de urbanism, sunt urmatoarele:
I – „C” - Zona centrala
II. – „L” - Zona de locuinte si functiuni complementare, din care:

„L M” - Zona cladiri de locuit cu regim de inaltime avand:

Locuinte

institutii si servicii publice
„LI” - Zona cladiri de locuit cu regim de inaltime peste 3 niveluri avand:
locuinte

institutii si servicii publice

„LT” - Zona de locuinte si functiuni complementare, avand un caracter predominant de odihna,turism, recreere :

locuinte

cladiri cu destinatie turistica, de odihna si recreere

institutii si servicii publice

III. – „I” - Zona cu unitati de productie si depozitare

IV. – „P” - Zona de parcuri, spatii verzi amenajate, sport turism, din care:

„ PC” - Zona parcuri amenajate

„ PT” - Zona cu caracter complex continand:

spatii verzi amenajate pentru agrement, recreere

dotari sportive

dotari turistice

„PS” – Zona dotari sportive si spatii verzi amenajate pentru sport.

V. – „G” - Zona de gospodarie comunala

VI. - „CC” - Zona pentru cai de comunicatie, din care:

„CF” Subzona cai de comunicatie feroviara si constructii aferente

„CR” Subzona cai de comunicatie rutiera

VII. - „S” - Zona cu destinatie speciala

VIII. „IS” - Zona institutii si servicii publice, din care:

„ IST” - Subzona complexe turistice si unitati turistice

„ISB” - Subzona complexe balneare

„ISD” - Subzona institutii publice diverse:

ISD a - administrative, bancare

ISD c - comerciale, cultura, culte

ISD s - sanatate, sport

ISD i - invatamant

ISD d - alte categorii

IX. – TA - Zone ocupate de ape curgatoare

Instituttiile si serviciile publice nu formeaza zone distincte in intravilan, altele decat cele enumerate la punctele i-vii, , fiind de fapt incluse in acestea ca subzone. Aceeasi mentiune pentru subzona cai de comunicatie rutiera.

In cadrul zonelor functionale mentionate sunt remarcate zone cu statut special de protectie:

Z 1 - Rezervatii de arhitectura si zone cu monumente istorice independente

Z 2 - Zone cu valoare peisagistica deosebita, cuprinse in intravilan

Z 3 - Zone de protectie sanitara

Z 4 - Zone de protectie fata de CF si fata de retele magistrale de gaz, metan si electrice.

D.2. Structura perscriptiilor si reglementarilor

o      Pentru fiecare zona functionala, cu subzonele aferente, prevederile Regulamentului local se structureaza in urmatoarele capitole:

Capitolul 1 Generalitati

1 a - Tipurile de subzone functionale

1 b - Functiunea dominanta a zonei

1 c - Functiunile complementare admise zonei
Capitolul 2 Utilizarea functionala a terenurilor din cadrul zonei si subzonelor :

2 a - Utilizari permise

2 b - Utilizari permise cu conditii

2 c - Interdictii temporare

2 d - Interdictii permanente
Capitolul 3 Conditii de amplasare si conformare a constructiilor

3 a - Reguli de amplasare si retrageri minime obligatorii, in completarea prevederii Regulamentului general de urbanism (punctul C.1. din Regulamentul local):

Orientarea fata de punctele cardinale

Amplasarea fata de drumurile publice

Amplasarea fata de cai ferate din administrarea SNCFR

Amplasarea fata de aliniament

Amplasarea in interiorul parcelei.

3 b - Reguli cu privire la asigurarea acceselor obligatorii, in completarea prevederilor
Regulamentului general de urbanism (punctul C.2. din Regulamentul local):

Accese carosabile

Accese pietonale

3 c - Reguli cu privire la echiparea tehnico-edilitara, in completarea prevederilor  Regulamentului geaeral de urbanism (punctul C.3. din Regulamentul local):

Racordarea la repulsie tehnico-edilitare existente

Realizarea de retele tehnico-edilitare

Proprietatea publica asupra retelelor edilitare

3 d - Reguli cu privire la forma si dimensiunile terenului si constructiilor, in completarea prevederilor Regulamentului general de urbanism (punctul C.4. din Regulamentul local):

Parcelare

Inaltimea constructiilor

Aspectul exterior al constructiilor

Procentul de ocupare a terenului

3 e - Reguli cu privire la amplasarea de parcaje, spatii verzi si imprejmuiri, in completarea prevederilor Regulamentului general de urbanism (punctul C.5. din Regulamentul local):

Parcaje

Spatii verzi

Imprejmuiri speciale

E.1. - „C” – Zona centrala

Generalitatii

Zona centrala a orasului Sinaia beneficiaza de un Plan urbanistic zonal (PUZ) elaborat in 1994 de „CONSPROIECT” SA Ploiesti (pr.nr. 4/13015A), avizat de Consiliul local Sinaia si de C.T.A. a judetului Prahova.

Odata cu PUZ a fost intocmit si Regulamentul de urbanism aferent continand prescriptii si reglementari pentru cele 8 subzone (UTR) in care a fost impartita zona centrala in cadrul regulamentului. Regulamentul PUZ a fost anexat, in copie, la prezentul R.L.U.

1.a. Tipurile de subzone functionale componente

Institutii si servicii publice – IST, ISE, ISD

Locuinte – LM, Ll

Parcuri amenajate – PC

Cai de comunicatie rutiera – CR.

1.b. Functiunea dominanta a zonei

In zona centrala a orasului Sinaia sunt concentrate cele mai importante institutii administrative si social-culturale comerciale si servicii specializate, la nivelul orasului. De asemenea in zona centrala se gasesc si cateva dintre cele mai importante hoteluri turistice ale orasului: International, Sinaia Montana, Palas, Paltinis.

1.c. Functiunile complementare admise zonei

Locuinte pe loturi individuale si in blocuri de locuinte

Turism, agrement, odihna, recreere.

Utilizare functionala a terenurilor din cadrul zonei

2.a. Utilizari permise

Vor fi respectate prevederile generale din Regulament local de urbanism, prezentate la articolele:

B.1. – b, e,f,

B.2. – b, d, a, f, g

Sunt admise constructii noi din domeniul institutiilor publice, turismului, locuintelor

Se admit lucrari de reparatii, modernizare, consolidare, extindere, la constructiile existente.

Sunt permise amenajari de spatii plantate, parcaje, amlpasare de panouri de reclama, indicatoare turistice

Sunt admise lucrari de modernizare de strazi si trotuare, refaceri imprejmuiri, modernizare iluminat stradal.

2.b. Utilizari permise cu conditii, pentru zonele cu statut special de protectie

Executarea constructiilor in zonele determinate in PUG ca „rezervatii arhitectura” si zona cu monumente istorice independente, care sunt cuprinse in zona centrala, se supune prevederilor articolului B.1.f. din prezentul Regulament.

Sunt admise toate tipurile de constructii din domeniul institutiilor publice, locuintelor, turismului, cu conditia respectarii prescriptiilor continute in avizele conforme ale organelor centrale specializate, pentru cazuri deosebite si in avizele serviciilor publice descentralizate in judet ale MMPAT si Ministerului Culturii pentru toate constructiile cuprinse in rezervatiile de arhitectura oraseneasca din zona strazilor Octavian Goga, Furnica, Carol I, M. Kogalniceanu, Cuza Voda.

In conditiile in care orasul Sinaia va capata statutul de oras – muzeu, autorizarea constructiilor pe intreg teritoriu zonei centrale se va face cu respectarea prescriptiilor din avizele conforme ale MLPAT si Ministerului Culturii.

Pentru detalieri, se va vedea punctul F.1. de la capitolul III din prezentul Regulament local.

2.c. Interdictii temporare

In zona centrala nu sunt instituite interdictii temporale de utilizare a terenurilor, intrucat planul urbanistic zonal are prevederi proprii in acest domeniu.

2.d. Interdictii permanente

Se vor vedea prescriptiile regulamentului aferent PUZ zona centrala pentru zonele cu interdictie de constructie

Este interzisa autorizarea oricarei constructii cu alta destinatie decat locuintele respectiv cele din domeniul institutiilor publice, fara elaborarea in prealabil a unui plan urbanistic de detaliu (PUD) in care sa se analizeze toate implicatiile realizarii obiectivului pe amplasamentul respectiv, incepand cu conformarea constructiei si incadrarea in stil si pana la asigurarea acceselor si utilitatilor.

Nu se admit constructii provizorii gen „chiosc” (metalic sau din lemn) pentru activitati de comert, alimentatie publica, servicii.

Conditii de amplasare si conformare a constructiilor

Se vor vedea prescriptiile regulamentului aferent PUZ zona centrala, anexat la regulamentul local PUG.

E.2. - „L” – Zona de locuinte si functiuni complementare

E.2.1. - „LM” – Zona de locuinte cu regim de inaltime P,P+1, P+2 si functiuni complementare

Generalitati

1.a. Tipurile de subzone functionale componente

Subzona „LM” cuprinde, in afara de locuinte si alte functiuni, apartinand altor tipuri de zone functionale, care capata in acest context statutul de subzona functionala in „LM” si anume:

Institutii si servicii publice diverse - ISD

Cai de comunicatie rutiera - CB

1.b. Functiunea dominanta a zonei

Functiunea de locuire in cladiri pe loturi, individuale, pentru una sau mai multe familii. Regimul de inaltime al cladirilor de locuit este parter, parter + 1 etaj, parter + 2 etaje (eventual si mansarda).

1.c. Functiunile complementare admise zonei

Institutii si servicii publice:

Comert

alimentatie publica

prestari servicii

invatamant

cultura

administratie

sanatate

culte

turism de capacitate redusa (pensiuni, cazare la particulari).

2. Utilizare functionala a terenurilor din cadrul zonei

2.a. Utilizari permise

Vor fi respectate prevederile generale din Regulamentul local prezentat la articolele:

B.1. – b, c, e, f,

B.2. – a, b, c, d, e, f, g

Se admit constructii de locuinte noi, individual sau colectiv in regim de inaltime de minim parte si maxim P+2 etaje (eventual si mansarda)

Se admit constructiile necesare functiunilor complementare celei de locuire, in regim de inaltime potrivit zonei in care se executa

Se admite afectarea unor spatii de la parterul locuintelor sau amenajarea unor spatii independente pentru comert si servicii necesare satisfacerii cerintelor zilnice ale localnicilor si in acelasi timp ale turistilor

Se admit lucrari de reparatii, consolidari, extinderi supraetajari ale constructiilor existente

Sunt permise amenajari de spatii plantate, refaceri trotuare si modernizari de strazi, refaceri, imprejmuiri, modernizarea iluminatului stradal.

2. b. Utilizari permise cu conditii pentru cu statut special de protectie

2.b.a. Executarea constructiilor in zonele determinate in P.U.G. ca „rezervatii de arhitectura si zone cu monumente istoric independente” care sunt cuprinse in zona „LM”, se supune prevederilor articolului B.1.f. din prezentul Regulament.

Sunt admise toate tipurile de constructii din domeniul locuintelor si functiunilor complementare enumerate la punctul 1.c. cu conditia respectarii prescriptiilor continute in avizele conforme ale organelor centrale specializate pentru cazuri deosebite iar pentru zonele cu patrimoniu construit, de interes local, respectiv rezervatiile de arhitectura oraseneasca din zona strazii Avram Iancu, 1 Mai, M. Kogalniceanu, Cuza Voda, prescriptiile sunt inscrise in avizele serviciilor publice descentralizate in judetul Prahova al M.L.P.A.T. si Ministerului Culturii.

In conditiile in care orasul Sinaia va capata statutul de oras-muzeu, autorizarea constructiilor pe intreg teritoriul care include orasul istoric, respectiv cel cuprins intre biserica „Sfantul Ilie” la sud si ansamblul „Peles” (inclusiv) la nord, de o parte si alta a drumului national pana la limita intravilanului, precum si pe versantul Cumpatul, se va face cu respectarea prescriptiilor din avizele conforme ale MLPAT si Ministerul Culturii.

Pentru detalieri se va vedea punctul F.1. de la capitolul III din prezentul Regulament Local.

2.b.b. In zonele delimitate in P.U.G. ca zone cu valoare peisagistica deosebita, rezultate din imbinarea intre cadrul natural si cel construit, delimitare care se suprapune partial peste cea a zonelor construite-protejate, autorizarea noilor constructii va urmari respectarea prescriptiilor din avizele organelor specializate in domeniu, la nivelul judetului Prahova.

Pentru detalieri, se va vedea punctul F.2. de la capitolul III din prezentul Regulament.

2.c. Interdictii temporare

In zona „IM” nu sunt instituite in P.U.G. interdictiile temporare de utilizare a terenurilor.

Este interzisa insa autorizarea oricaror constructii cu alta destinatie decat locuintele, respectiv cele din domeniul institutiilor publice, fara elaborarea in prealabil a unui plan urbanistic de detaliu sau zonal (PUD sau PUZ) in care sa fie analizate toate aspectele realizarii obiectivului pe amplasamente
respectiv, de la conformarea constructiei si incadrarea in sit, pana la asigurarea utilitatilor si acceselor

Aceeasi mentiune este valabila si in cazul realizarii unor locuinte colective cu mai mult de 6 apartamente, precum si in cazul parcelarilor din care rezulta mai mult de 4 parcele construibile.

2.d. Interdictii permanente

Pentru zona „LM” interdictiile permanente sunt cele rezultate din servitutea pe care unele constructii si activitati cu functii generatoare de riscuri tehnologice o creeaza prin zonele de protectie instituite conform normelor in vigoare.Este vorba de conducte magistrale de transport gaz-metan, retelele electrice de inalta tensiune de 110 Kv. si 20 Kv., conducta de aductiune a apei potabile de la Azuga, statia de epurare a orasului Sinaia, calea ferata Bucuresti - Brasov , drumul national 1 Bucuresti - Brasov.

Amplasarea oricaror constructii in zonele afectate de existenta unuia sau mai multor factori dintre cei expusi mai sus necesita avize exprese de la autoritatile administratiei publice centrale sau a serviciilor publice ale acestora descentralizate in judetul Prahova (Ministerul Sanatatii, Ministerul Transporturilor etc) in functie de destinatia constructiei si amplasarea terenului

Este interzisa utilizarea terenurilor instabile din punct de vedere geologic, situata pe viroage torentiale, defrisate, neconsolidate inainte de deschiderea lucrarilor de executie

Interdictia permanenta de construire poate fi ridicata odata cu incetarea cauzei care a determinat instituirea ei.

Nu se accepta in zona de locuit amplasarea oricaror unitati poluante, care genereaza trafic intens sau care prezinta riscuri tehnologice

Nu se admit constructii provizorii gen „chiosc”, metalic sau din lemn, pentru comert, alimentatie publica si altele fara elaborarea prealabila a unui P.U.D. care sa grupeze astfel de constructii in zonele stabilite de primarie

3. Conditii de amplasare si conformare a constructiilor in completarea prevederilor punctelor c.1, c.2, c.3, c.4, c.5, din Regulamentul local de urbanism.

3.a. Reguli de amplasare si retrageri minime obligatorii

Amplasarea constructiilor de locuinte trebuie facuta astfel incat pentru toate incaperile de locuit amplasate pe fatada cea mai favorabila (sud) sa se asigure durata minima insorita de1 1/2 h. la solstitiul de iarna sau de 2 ore in perioada 21 februarie - 21 octombrie.

In cazul unei parcelari, constructiile de locuinte individuale vor fi orientate astfel incat, cel putin jumatate din numarul incaperilor de locuit sa respecte regula insoririi minime de 1 1/2 h. la solstiul de iarna.

Orientarea fata de punctele cardinale a institutiilor publice cuprinse in „LM” respecta regulile din Regulamentul general de urbanism, articolul 17, anexa numarul 3 si respectiv punctul c.1.a. din prezentul Regulament local.

3.a.2. Amplasarea fata de drumurile publice si fata de calea ferata respecta prevederile Regulamentului general de urbanism, articolul 18 si articolul 20, respectiv punctul c.1.b. si punctul c.1.c. din Regulamentul local.

a.    Pentru toate constructiile care se intentioneaza a fi realizate in zona de protectie a caii ferate sau a drumurilor nationale si judfetene, se va solicita avizul Ministerului Transporturilor.

3.a.3. Amplasarea fata de aliniament

b.    In zona „LM” majoritatea constructiilor existente este amplasata retras fata de aliniament, definit ca linie de marcatii intre domeniul privat si domeniul public si reprezentat de cele mai multe ori de linia imprejmuirilor.

c.    Amplasarea constructiilor noi se face de regula cu respectarea ordonantei arhitecturale anterioare, respectand regimul de aliniere existenta a fatadelor catre strada.

d.    In zonele neconstruite sau mai putin dens construite regimul de aliniere va fi determinat de la o zona la alta in functie de relief si destinatia constructiei.

e.    In zona „LM” desfasurata pe versantul Bucegi, respectiv in zona strazilor cu porumbei, Pustnicului, Mierlelor, Eminescu, Platoul Izvor, Macesului, Violetelor, Narciselor, zone in care relieful este accidentat si prezinta panta accentuata, retragerea fata de aliniament este determinatade necesitatea realizarii lucrarilor de sistematizare pe verticala a terenului si de racordare a acceselor la nivelul strazilor respective.

f.     Alinierea constructiilor noi se va face la cel putin 12 m din axul strazii in zonele neconstruite de pe strazile enumerate mai sus.

g.    In cazuri speciale, pentru constructii grupate sau cu alta destinatie decat locuintele, regimul de aliniere va fi determinat in cadrul unui PUZ sau PUD.

3.a.4 Amplasarea in interiorul parcelei

Recomandarile si prescriptiile cuprinse la punctul C.1.e. din Regulament referitoare la amplasarea constructiilor in interiorul parcelei vor fi adaptate de la caz la caz, respectand insa regimul de aliniere propus pentru zona, prevederile Codului civil si normele sanitare

In zonele cu teren accidentat se vor lua in considerare lucrarile de amenajare a terenului de amplasare (ziduri de sprijin, taluzuri, rigole, trepte, trotuare de protectie) la stabilirea distantelor constructiei fata de limitele parcelei

In cazul parcelelor situate denivelat fata de strada cu cel putin 0,50 m, nu este necesara asigurarea conditiilor de acces a autospecialelor de interventie ale pompierilor.

3.b. Reguli cu privire la asigurarea acceselor obligatorii

In interiorul zonei „LM” asigurarea acceselor carosabile si pietonale se va conform prevederilor generale din Regulamentul local, punctele C.2.a. si C.2.b., elaborate pe baza Regulamentului general de urbanism, articolele 25 si 26, anexa nr. 4.

In zonele din „LM” in care nu exista strazi modernizate realizarea acestora se va face numai pe baza unui proiect ce va fi avizat de administratorul drumurilor publice si de ceilalti factori stabiliti prin lege (apa - canal, telefonie, electricitate etc.) .

Data fiind configuratia terenului in zonele cu relief denivelat, se va urmari valorificarea corecta a reliefului la realizarea unor accese pietonale usoare pentru toate categoriile de varsta, mai ales in cazul trotuarelor publice.

3.c. Reguli cu privire la echiparea tehnico-edilitara

Asigurarea echiparii tehnico-edilitare in zona „LM” ca de altfel pe intreg teritoriul orasului, in ceea ce priveste:

o          racordarea la retelele publice existente

o          realizarea de retele edilitare noi

o          proprietatea publica asupra retelelor edilitare conformeaza prevederilor din Regulamentul general de urbanism articolele 27, 28 si 29, reluate in Regulamentul local la punctul C.3. a., C.3.b. si C.3.c.

In zonele in care se vor concesiona terenuri din proprietatea primariei pentru realizarea de locuinte individuale, solicitantii vor fi cointeresati de catre consiliul local, prin conditiile inscrise in caietele de sarcini, sa contribuie la completarea echiparii tehnico-edilitar in zona. Contractele incheiate in acest sens vor cuprinde prevederi in beneficiul ambelor parti, urmarind in aceeasi masura apararea interesului public si incurajarea initiativei private. Acest aspect este valabil si in cazul realizarii unor obiective cu alta destinatie decat locuintele, complementare acestora.

3.d. Reguli cu privire la forma si dimensiunile terenului si constructiilor

3.d.1. Parcelarea

In cadrul zonei „LM” parcelarea terenurilor poate avea loc in doua situatii:

Parcelarea terenurilor proprietate privata de catre proprietar in vederea vanzarii, mostenirii, donatiei.

Parcelarea terenurilor proprietate de stat de catre consiliul local in vederea concesionarii pentru realizarea de locuinte sau alte functiuni.

In primul caz, parcelarea va respecta prescriptiile Regulamentului general de urbanism, articolul 30, si anume:

Frontul strada al fiecarei parcele minim 8 m pentru cladiri insiruite si minim 12 m pentru cladiri izolat sau cuplate

suprafata minima a parcelei de 150 m² pentru cladiri insiruite si respectiv 20 m² pentru cladiri izolate sau cuplate

adancimea parcelei mai mare sau egala cu latimea la strada.

Este necesar sa fie mediatizata de catre consiliul local obligatia proprietarilor care intentioneaza sa-si parceleze terenul propriu de a intocmi un plan de parcelare, pe care il va prezenta, spre avizare serviciului de urbanism local, dupa care va putea trece la instrainarea terenului.

Masura este menita sa asigure evitarea unor situatii de refuz al autorizatiei de constructie pentru eventualele parcele care nu indeplinesc conditiile de construibilitate sau nu au accesibilitatea la drumul public asigurata, conform prevederilor Regulamentelor generai si local de urbanism.

In cazul parcelarii terenului in scopul concesionarii, la conditiile referitoare la caracteristicile parcelelor se adauga cele de suprafete maxime admise de legea 50/1991 si anume:

pana la 300 mp, pentru 1 apartament intr-o cladira parter, parter + etaj

pana la 200 mp, pentru 1 apartament intr-o cladire cu parter si etaj cu 2 apartamente

pana la 150 mp. pentru 1 apartament, in cladiri cu parter si mai multe etaje, avand cel mult 6 apartamente

pana la 250 mp. pentru realizarea unei case de vacanta

3.d.2. Inaltimea constructiilor

Caracteristica principala a zonei „LM” este regimul de inaltime actual care este cuprins intre parter si parter + 2 etaje + mansarda (eventual). In unele cazuri, datorita terenului denivelat apare si demisolul ca nivel de baza. Inaltimea la cornise este diferita, ca si asezarea denivelata pe teren a unei constructii fata de constructiile invecinate.

Se recomanda ca noile constructii sa se inscrie in regimul de inaltime maxim al zonei

In cazul in care se solicita realizarea de constructii mai inalte, la autorizare se vor prezenta desfasurari, de fronturi stradale (fotografii), perspective aeriene si alte materiale care sa demonstreze inscrierea favorabila a noului obiectiv in cadrul construit existent.

In cazul cand se considera necesar, se va solicita intocmirea unui plan urbanistic de detaliu sau zonal in care sa se analizeze atat impactul vizual, functional si tehnic al noului obiectiv in zona, precum si riscurile pe care le prezinta sub aspectul stabilitatii, sigurantei in exploatare si rezistentei la foc.

3.d.3. Aspectul exterior al constructiilor

Pentru zona „LM”, conditiile si prescriptiile referitoare la aspectul exterior al constructiilor sunt cele specificate in Regulamentul local de urbanism la punctul C.4.c.

Zona considerata istorica a orasului Sinaia si anume cea cuprinsa intre Spitalul orasenesc la sud si Valea Sipei la nord, este incadrata in categoria zonelor cu specific arhitectural local, potejate urbanistic.

Detalierea problemelor legate de aspectul exterior al constructiilor este prezentata la punctul F.1. si F.2. din capitolul III al prezentului Regulament local.

3.d.4. Procentul de ocupare a terenului

Conform prevederilor Regulamentului general de urbanism, articolul 15, anexa nr. 2, pentru zona „LM” procentul maxim de ocupare a terenului este de 40% ca zona predominata rezidentiala, avand si dotari social-culturale.

La capitolul Prescriptii la nivelul unitatilor teritoriale de referinta, se vor preciza procentele de ocupare a terenului pentru fiecare UTR in parte.

3.e. Reguli cu privire la amplasarea de parcaje, spatii verzi si imprejmuiri

In cadrul zonei „LM” functiunea predominanta este locuirea in cladiri de locuit pe loturi individuale, pentru una sau mai multe familii.

Regulile referitoare la amplasarea parcajelor, spatiilor verzi si realizarea imprejmuirilor pentru zona „LM” se subordoneaza prescriptiilor capitolului C.5. din Regulamentul local, elaborat pe baza Regulamentului general de urbanism articolele 33, 34, si 35, anexele 5 si 6. Aceeasi specificatie este valabila si pentru obiectivele din domeniul functiunilor complementare, componente ale „LM”

3.f. Mentiuni speciale

Conditiile de amplasare si conformare a constructiilor situate in „LM” si cuprinse in perimetrele delimitate in PUG ca zone protejate urbanistic vor fi prezentate la punctul F din capitolul III al Regulamentului local de urbanism.

E.2.2. - „LI” – Zona locuinte cu regim de inaltime peste 3 niveluri si functiuni complementare

1. Generalitati

1.a. Tipurile de subzone functionale componente

Subzona „LI” cuprinde, in afara de cladiri de locuit si alte functiuni apartinand altor tipuri de zone functionale, care capata in acest context statutul de subzona functionala in „LI” si anume:

Institutii si servicii publice diverse - ISD

Cai de comunicatie rutiera - CR

1.b. Functiunea dominanta a zonei

Functiunea de locuire in cladiri de locuit colective (blocuri de locuinte). Regimul de inaltime al cladirilor de locuit este de minim parte + 2 etaje si maxim parte + 10 etaje, majoritatea avand parte + 4 etaje.

1.c. Functiunile complementare admise zonei

Institutii si servicii publice:

o      Comert

o      Alimentatie publica

o      Prestari servicii

o      Invatamant

o      Cultura

o      Administratie

o      Sanatate

o      culte

Utilizarea functionala a terenurilor din cadrul zonei

2.a. Utilizari permise

Vor fi respectate prevederile generale din Regulamentul local prezentate la articolele:

B.1. - b, c, d, e

B.2 - a, b, d, e, f, g

Se admit constructii de locuinte noi in blocuri, in completarea ansamblurilor existente. Regimul de inaltime al noilor constructii nu va depasi parter +3 etaje.

Se admit constructiile necesare functiunilor complementare celei de locuire, in regim de inaltime potrivit zonei in care se amplaseaza.

Se admit lucrari de reparatii, consolidari, modernizari ridicare a gradului de confort la constructiile, existente.

Sunt permise amenajari de spatii plantate, refaceri trotuare si modernizari de strazi, modernizare iluminat stradal.

2.b. Utilizari permise cu conditii, pentru zonele cu statut special de protectie.

Nu este cazul

2.c. Interdictii temporare

In zona „LI” nu sunt instituite in P.U.G. interdictii temporare, de utilizare a terenurilor.

Pentru realizarea oricaror constructii locuinte sau cladiri cu alta destinatie decat locuintele, respectiv cele din domeniul institutiilor publice, este interzisa autorizarea fara elaborarea in prealabil a unui plan urbanistic de detaliu sau zonal(PUD sau PUZ) in care sa fie autorizate toate aspectele realizarii obiectivului pe amplasamentul respectiv, de la conformarea constructiei si incadrarea in sit, pana la asigurarea utilitatilor si acceselor.

2.d. Interdictii permanente

Pentru zona „LI” interdictiile permanente sunt cele rezultate din servitutea-creata de culoarele de protectie ale retelelor magistrale existente in teritoriu: retele de transport gaz metan, retele electrice de inalta tensiune, statia de epurare ape uzate si calea ferata Bucuresti – Brasov, drumul national DN1, Bucuresti – Brasov.

Amplasarea constructiilor in zonele afectate de prezenta factorilor de mai sus necesita avize speciale de la autoritatile administratiei publice centrale sau de la serviciile publice ale acestora la nivelul judetului Prahova, functie de destinatie constructiei si amplasarea terenului.

Este interzisa utilizarea terenurilor instabile din punct de vedere geologic,situate pe vai si viroage, defrisate si care necesita lucrari costisitoare de consolidare a terenului.

interdictia permanenta de construire poate fi ridicata odata cu incetarea cauzei care a determinat instituirea ei.

Nu se accepta in zona de locuit amplasarea nici unei unitati poluante, care genereaza trafic intens sau care prezinta riscuri tehnologic.

Se interzice amplasarea de constructii provizorii gen „chiosc” ( metalice sau din lemn) pentru activitati de comert, alimentatie publica, servicii, fara elaborarea unui. P.U.D. care sa grupeze astfel de constructii in zonele stabilite de Primarie.

3. Conditii de amplasare si conformare a constructiilor in completarea prevederilor punctului c.1. c.2., c.3, c.4, c.5 din Regulamentul local de urbanism.

In zona „LI”, amplasarea constructiilor va prevederile specifice din articolele c.1, c.2, c.3, c.4, c.5 adecvat locuintelor colective in blocuri de locuinte

Procentul de ocupare a terenului se va incadra in procentul maxim prevazut in Regulamentul general de urbanism, articolul 15, anexa 2, pentru zone predominant rezidentiale avand si dotari social-culturale si anume 40%.

Aspectul exterior al noilor constructii se va incadra in arhitectura specifica locala in ceea ce priveste materialele de finisare utilizate si modul de acoperire.

Regimul de inaltime al noilor cladiri de locuit colective nu va depasi P+3 etaje, eventual cu ultimul etaj in mansarda.

B.2.3 - „LT” – Zona locuinte si functiuni complementare cu caracter predominant de odihna, turism si recreere

Generalitati

1.a. Tipurile de subzone functionale componente

Subzona „LT” cuprinde in principal cladiri de locuit gen „case de vacante” si vile de odihna ale diferitelor societati comerciale, alaturi de locuinte ale localnicilor si dotari din sfera functiunilor complementare locuirii.

Subzonele incluse in „LT” sunt:

Institutii si servicii publice diverse - ISD

Cai de comunicatie rutiera - CR

1.b. Functiunea dominanta a zonei

Functiunea dominanta a zonei este cea de locuire in scop de recreere, odihna, turism, vacanta, alaturi de cea rezidentiala. Regimul de inaltime al cladirilor existente este cuprinsa intre parter si parter + 2-3 etaje.

1.c. Functiunile complementare admise zonei:

Institutii si servicii publice:

o      comert

o      alimentatie publica

o      prestari servicii

o      turism, agrement

o      odihna, recreere

o      cultura

o      invatamant

o      sanatate

o      administratie

o      culte

Utilizarea functionala a terenurilor din cadrul zonei

2.a. Utilizari permise

Vor fi respectate prevederile generale din Regulament local prezentate la articolele:

B.1. - b, c, e, f

B.2. - a, b, d, e, f, g

Se admit constructii noi din domeniul turismului: vile,case de vacanta, case de odihna, minihoteluri, pensiuni, unitati de alimentatie publica aferente turismului

Se admit constructii noi din domeniul agrementului si sportului, aferente turismului

Sunt admise constructii noi de locuinte individuale, pentru una sau mai multe familii

Se admite afectarea unor spatii de la parterul locuintelor pentru comert, alimentatie publica, servicii necesare satisfacerii cerintelor zilnice ale localnicilor si in acelasi timp turistilor

Se admit constructiile necesare functiunilor complemetare celei de locuire

Sunt permise lucrari de reparatii, consolidari, extinderi, ale constructiilor existente

Sunt admise amenajari de spatii plantate, refaceri de trotuare si modernizari de strazi, refaceri imprejmuiri, modernizare iluminat stradal.

2.b. Utilizari permise cu conditii pentru zonele cu statut special de protectie

2.b.a. Executarea constructiilor in zonele determinat in P.U.G ca „rezervatii de arhitectura si zone cu monumente istorice-independente”, care sunt cuprinse in zona „LT” se supune prevederilor articolului B.1.f din prezentul Regulament.

Sunt admise toate tipurile de constructii din domeniul locuintelor, turismului si functiunilor complementare locuirii enumerate la punctul 1.c., cu conditia respectarii prescriptiilor continute in avizele conforme ale organelor centrale specializate in cazuri deosebite iar pentru zonele cu patrimoniu construit de interes local, respectiv rezervatiile de arhitectura oraseneasca din zona strazilor Aosta, Furnica, Octavian Goga, Carol I, M.Kogalniceanu, Cuza Voda prescriptiile sunt cele inscrise in avizele serviciilor publice descentralizate in judetul Prahova ale MLPAT si Ministerului Culturii.

In conditiile in care orasul Sinaia va capata statutul de oras - muzeu, autorizarea constructiilor pe intreg teritoriul care include orasul istoric, respectiv cel cuprins intre biserica „Sfantul Ilie” la sud si ansamblul „Peles” (inclusiv) la nord, de o parte si alta a drumului national pana la limita intravilanului, precum si pe versantul Cumpatul, se va face, cu respectarea prescriptiilor din avizele conforme MLPAT si Ministerul Culturii.

Pentru detalieri se va vedea punctul F.1 de la capitolul III din prezentul Regulament Local.

2.b.b. In zonele delimitate in P.U.G. ca zone cu valoare peisagistica deosebita, rezultata din imbinarea intre cadrul natural si cel construit, delimitare care se suprapune partial peste cea a zonelor construite protejate autorizarea noilor constructii va urmari respectarea prescriptiilor din avizele organelor specializate in domeniu, la nivelul judetului Prahova.

o                   Pentru detalieri se va vedea punctul F.2. de la capitolu III din prezentul Regulament.

2.c. Interdictii temporare

o          In zona „LT” sunt nstituite in P.U.G. interdictii temporare de utilizare a terenurilor pentru zona Opler, pana la elaborarea unui plan urbanistic zonal (P.U.Z.).

o          Este interzisa autorizarea oricarei constructii cu alta destinatie decat locuintele, respectiv cele din domeniul institutiilor publice, fara elaborarea in prealabil a unui plan urbanistio de detaliu sau zonal (PUD sau PUZ) in care sa fie analizate toate aspectele realizarii obiectivului pe amplasamentul respectiv, de la conformarea constructiei si incadrarea in sit, pana la asigurarea utilitatilor si acceselor.

o          Aceeasi mentiune este valabila si in cazul realizarii unor locuinte colective cu mai mult de 6 apartamente precum si in cazul parcelarilor din care rezulta mai mult de 4 parcele construibile.

2.d. Interdictii permanente

Pentru zona „LT” interdictiile permanente sunt cele rezultate din servitutea pe care unele constructii si activitati in functii generatoare de riscuri tehnologice o creeaza prin zonele de protectie instituite conform normelor in vigoare. Este vorba de conductele magistrale de transport gaz metan, retelele electrice de inalta tensiune de 110 Kv sl 20 Kv, conducta de aductiune a apei potabile de la Azuga, statia de epurare a orasului Sinaia, drumul-national 1 Bucuresti - Brasov.

Amplasarea oricaror constructii in zonele afectate de existenta unuia sau mai multor factori dintre cel expusi mai sus necesita avize exprese de la autoritatile administratiei publice centrale sau a serviciilor publice ale acestora descentralizate in judetul Prahova (Ministerul Sanatatii, Ministerul Transporturilor etc.)in functie de destinatia constructiei si amplasarea terenului.

Este interzisa utilizarea terenurilor instabile din punct de vedere geologic situate pe viroage torentiale, defrisate neconsolidate inainte de deschiderea lucrarilor de executie.

Interdictia permanenta de construire poate fi ridicata odata cu incetarea cauzei care a determinat instituirea ei.

Nu se admit constructii provizorii gen „chiosc” metalice sau din lemn, pentru comert, alimentatie publica si altele.

Nu se accepta in zona „LT” amplasarea nici unei unitati economice din orice categorie ar face parte (industriala, agricola, servicii care depasesc nevoile curente), poluante sau nepoluante

Amplasarea unitatilor turistice si de agrement asigurarea acceselor si anexelor, precum si orarul de functionare al acestora nu trebuie sa aduca prejudicii functiunii de baza a zonei locuite.

Conditii de amplasare si conformare a constructiilor in completarea prevederilor punctului C.1, C.2, C.3, C.4, C.5 din Regulamentul local de urbanism

3.a. Reguli de amplasare si retrageri minime obligatorii

3.a.1. Orientarea fata de punctele cardinale

Amplasarea constructiilor de locuinte trebuie facuta astfel, incat pentru toate incaperile de locuit amplasate pe fatada cea mai favorabila (sud) sa se asigure
durata minima de insorire de 1 ½ h, la solstitiul de iarna sau de 2 ore in perioada 21 februarie - 21 octombrie.

In cazul unei parcelari, constructiile de locuinte individuale vor fi orientate astfel incat cel putin jumatate din numarul incaperilor de locuit sa respecte regula insoririi minime de 1 1/ 2h la solstitiul de iarna.

Orientarea fata de punctele cardinale a institutiilor publice cuprinse in „LT” respecta regulile din Regulamentul general de urbanism, articolul 17, anexa nr.3 si respectiv punctul C.1.a din prezentul Regulament local.

3.a.2. Amplasarea fata de drumurile publice si fata de calea ferata respecta prevederile Regulamentului general de urbanism, articolul 18 si articolul 20 respectiv puncetele C.1.b. si C.1.c din Regulamentul local.

Pentru toate constructiile ce se intentioneaza a fi realizate in zona de protectie a caii ferate sau a drumurilor nationale si judetene, se va solicita avizul Ministerului Transporturilor.

3.a.3. Amplasarea fata de aliniament

In zona „LT” cea mai mare parte dintre constructiile existente este amplasata retras fata de aliniament definit, ca linie de demarcatie intre domeniul privat si domeniul public si reprezentat de cale mai multe ori de linia imprejmuirilor.

Amplasarea constructiilor noi se face de regula cu respectarea ordonantei arhitecturale anterioare, respectand regimul de aliniere existenta a fatadelor catre strada.

In zonele neconstruite sau mai putin dens construite, regimul de aliniere va fi determinat de la o zona la alta in functie de relief si destinatia constructiei.

In zona „LT” desfasurata pe versantul Bucegi, respectiv in zona strazilor Tirul cu Porumbei, Pustnicului, Mierlelor, Aosta, Gheorghiu Doja, Calea Codrului, zone in care relieful este accidentat si prezinta panta accentuata , retragerea fata de aliniament este determinata de necesitatea realizarii lucrarilor de sistematizare pe verticala a terenului si de racordare, a acceselor la nivelul strazilor respective.

Alinierea constructiilor noi se va face de regula la cel putin 12 m din axul strazii in zonele neconstruite de pe strazile enumerate mai sus.

In cazuri speciale pentru constructii grupate sau cu alta destinatie decat locuintele, regimul de aliniere va fi determinat in cadrul unui PUZ sau PUD.

3.a.4. Amplasarea in interiorul parcelei

Recomandarile si prescriptiile cuprinse la punctul C.1.e. din Regulamentul general de urbanism referitoare la amplasarea constructiilor in interiorul parcelei vor fi adaptate de la caz la caz, respectand insa regimul de aliniere propus pentru zona, prevederile Codului civil si normele sanitare.

In zonele cu teren accidentat se vor lua in considerare lucrarile de amenajare a terenului de amplasare ( ziduri de sprijin, taluzuri, rigole, trepte, trotuare de protectie) la stabilirea distantelor constructiei fata de limitele parcelei.

In cazul parcelelor situate denivelat fata de strada cu cel putin 0,50 m, nu este necesara asigurarea conditiilor de acces a autospecialelor de interventie ale pompierilor.

3.b. Reguli cu privire la asigurarea acceselor obligatorii

In interiorul zonei „LT” asigurarea acceselor carosabile si pietonale se va conforma prevederilor generale din Regulamentul local, punctele C.2. si C.2.b elaborate pe baza regulamentului general de urbanism articolele 25 si 26, anexa nr. 4.

In zonele din „LT” in care nu exista strazi modernizate, realizarea acestora se va face numai pe baza unui proiect ce va fi avizat de administratorul drumurilor publice si de ceilalti factori stabiliti prin lege (apa - canal, telefonie, electricitate etc.).

Data fiind configuratia terenului in zonele cu relief denivelat, se va urmari valorificarea corecta a reliefului la realizarea unor accese pietonale usoare pentru toate categoriile de varsta, mai ales in cazul trotuarelor publice.

3.c. Reguli cu privire la echiparea tehnico-edilitara

Asigurarea echiparii tehnico-edilizare in zona „LT” ca de altfel pe intreg teritoriul orasului, in ceea ce priveste:

racordarea la retelele publice existente

realizarea de retele edilitare noi

proprietatea publica asupra retelelor edilitare se conformeaza prevederilor din Regulamentul general de urbanism articolele 27, 28, si 29 reluate in Regulamentul local la punctele C.3.a, C.3.b, si C.3.c.

In zonele in care se vor concesiona terenuri din proprietatea primariei pentru realizarea de locuinte individuala solicitantii, vor fi cointeresati de catre Consiliul Local, prin conditiile inscrise in caietele de sarcini sa contribuie la;completarea echiparii tehnico-edilitare in zona, Contractele incheiate in acest sens vor cuprinde prevederi in beneficiul ambelor parti, urmarind in aceeasi masura apararea interesului public si incurajarea initiativei private. Acest aspect este valabil si in cazul realizarii unor obiective cu alta destinatie decat locuintele, complementare acestora sau din domeniul turismului si agrementului.

3.d. Reguli cu privire la forma si dimensiunile terenului si constructiilor

3.d.1. Parcelarea

In cadrul zonei „LT” parcelarea terenurilor poate avea loc in doua situatii:

Parcelarea terenurilor proprietate privata de catre proprietar in vederea vanzarii, mostenirii, donatiei

Parcelarea terenurilor proprietate de stat de catre consiliul local in vederea concesionarii pentru realizarea de locuinte sau alte functiuni.

In primul caz, parcelarea va respecta prescriptiile Regulamentului general de urbanism, articolul30 si anume:

frontul la strada al fiecarei parcele minim 8 m pentru cladiri insiruite si minim 12 m pentru cladiri izolate sau cuplate

suprafata minima a parcelei de 150 m² pentru cladiri insiruite si respectiv 200m² pentru cladiri izolate sau cuplate

adancimea parcelei mai mare sau cel putin egala cu latimea la strada.

o                   Este necesar sa fie mediatizata de catre Consiliul Local obligatia proprietarilor care intentionaeza sa-si parceleze terenul proipriu de a intocmi un plan de parcelare pe care il va prezenta spre avizare serviciului de urbansim local, dupa care va putea trece la instrainarea terenului.

o                   Masura este, menita sa asigure evitare a unor situatii de refuz al autorizatiei de constructie pentru eventualele parcele care nu indeplinesc conditiile de construibilitate sau nu au accesibilitatea la drumul public asigurata, conform prevederilor Regulamentelor general si local de urbanism.

o                   In cazul parcelarii terenului in scopul concesionarii, la conditiile referitoare la caracteristicile parcelelor se adauga cele de suprafete maxime admise de Legea 50/1991 si anume:

o                   pana la 200 mp pentru 1 apartament intr-o cladire parter, parter + etaj.

o                   pana la 200 mp pentru 1 apartament intr-o cladire cu parter si etaj cu 2 apartamente.

o                   pana la 150 mp. pentru 1 apartament in cladiri cu parter si mai multe etaje, avand cel mult 6 apartamente.

o                   pana la 250 mp. pentru realizarea unei case de vacanta.

3.d.2. Inaltimea constructiilor

Una dintre caracteristicile zonei „LT” este regimul inaltime actual care este cuprins intre parter si parter + 2 etaje + mansarda (eventual). In multe cazuri, datorita terenului denivelat apare si demisolul ca nivel de baza. Inaltimea la cornisa este diferita ca si asezarea denivelata pe teren a unei constructii fata de constructiile invecinate.

Se recomanda ca noile constructii sa se inscrise in regimul de inaltime maxim al zonei.

In cazul in care se solicita realizarea de constructii mai inalte, la autorizare se vor prezenta desfasura de fronturi stradale ( fotografii), perspective, aeriene si alte materiale care sa demonstreze inscrierea favorabila a noului obiectiv in cadrul construit existent.

In cazul cand se considera necesar, se va solicita intocmirea unui plan urbanistic de detaliu sau zonal in care sa se analizeze atat impactul vizual, functional si tehnic al noului obiectiv in zona, precum si riscurile pe care le prezinta sub aspectul stabilitatii, sigurantei in exploatare si rezistentei la foc.

3.d.3. Aspectul exterior al constructiilor

Pentru zona „LT” conditiile si prescriptiile referitoare la aspectul exterior al constructiilor sunt cele specificate in Regulamentul local de urbanism la punctul C.4.c.

Zona considerata istorica a orasului Sinaia si anume cea cuprinsa intre Spitalul orasenec la sud si Valea Sipei la nord, este incadrata in categoria zonelor cu specific arhitectural local, protejate urbanistic.

Detalierea problemelor legate de aspectul exterior al constructiilor este prezentata la puctele F.1. si F.2. din capitolul III al prezentului Regulament local.

3.d.4. Procentul de ocupare a terenului

Conform prevederilor Regulamentului general de urbanism, articolul 15, anexa numar 2 pentru zona „LT” procentul maxim de ocupare a terenului este de 40% ca zona predominant rezidentiala, avand si dotari social-culturale.

La capitolul Prescriptii la nivelul unitatilor teritoriale de referinta, se vor preciza procentele de ocupare a terenului pentru fiecare UTR in parte.

3.e. Reguli cu privire la amplasarea de parcaje, spatii verzi si imprejmuiri

In cadrul zonei „LT” functiunea predominanta este locuirea in scop de recreere,odihna, turism, alaturi de cea rezidentiala. Regulile referitoare la amplasarea parcaje lorspatiilor verzi si realizarea imprejmuirilor pentru zona ”LT” se subordoneaza prescriptiilor capitolului C.5. din Regulamentul local, elaborat pe baza Regulamentului general de urbanism – articolele 33, 34, si 35, anexele 5 si 6. Aceeasi specificare este valabila si pentru obiectivele din domeniul functiunilor
complementare, componente ale „LT”.

3.f. Mentiuni speciale

Conditiile de amplasare si conformare a constructiilor situate in „LT” si cuprinse in perimetrele delimitate in PUG ca zone protejate urbanistic vor fi prezentate detaliat la punctul F din capitolul III al Regulamentului local de urbanism.

E.3. - „I” – Zona cu unitati de productie si depozitare

Generalitati

1.a. Tipurile de subzone functionale

Nu este cazul

1.b. Functiunea dominanta a zonei

Productie, depozitare, organizare de santier, servicii industriale catre populatie

1.c. Functiunile complementare admise zonei:

Administratie

Circulatie rutiera

Prestari servicii

Utilizare functionala a terenurilor din cadrul zonei

2.a. Utilizari permise

Vor fi respectate prevederile generale din regulamentul local prezentate la articolele:

B.1. – b,c,d

B.2. – a, b, c, d, e,g

Sunt admise, extinderi ale capacitatilor existentetente de productie in incintele actuale

Se admite realizarea unor unitati de mica industrie capacitate redusa, constructii provizorii pentru organizari de santier, ateliere de productie cu activitati absolut nepoluante numai in zonele rezervate in PUG pentru aceasta

Se admit lucrari de reparatii, renovari, modernizari consolidari ale constructiilor industriale existente

Sunt permise amenajari de spatii plantate cu rol de protectie fata de caile principale de comunicatie (drumuri principale si calea ferata Bucuresti – Brasov)

2.b. Utilizari permise cu conditii pentru zonele cu statut de protectie

Nu este cazul

2.c. Interdictii temporare si permanente

In zona „I” vor fi amplasate numai constructii din domeniul productiei, depozitarii, organizarii de santier, serviciilor industriale catre populatie, cu spatii administrative aferente.

In zonele afectate de prezenta retelelor magistrala de gaz metan, electrice, etc. care creeaza servituti prin culoarele de protectie institute conform normelor in vigoare, amplasarea constructiilor noi se va face numai cu obtinerea avizelor speciale de la autoritatile administratiei publice centrale sau de la serviciile publice ale acestora la nivelul judetului Prahova, in functie de destinatia obiectivului si situarea terenului in zona.

Se interzice amplasarea catre drumurile publice sau calea ferata a activitatilor care prin natura lor, au un aspect dezagreabil (depozite de deseuri, de combustibili solizi, etc.)

Conditiile de amplasare si conformare a constructiilor, in completarea prevederilor punctului c.1, c.2, c.3, c.4, c.5 din Regulamentul local de urbanism

Aspectul exterior al noilor constructii din zona „I” va fi compatibil cu caracterul zonei de amplasare.

Constructiile vor avea volume simple, iar regimul de inaltime nu va depasi parter + 1 etaj.

Procentul maxim de ocupare a terenului se va stabili de la caz la caz prin studiu de fezabilitate.

In cazul zonelor rezervate pentru unitati de productie vor fi prevazute spatii verzi si aliniamente cu rol de protectie, in functie de categoria acestopra, de minimum 20% din suprafata terenului aferent.

E.4.  - “P” – Zona de parcuri, spatii verzi amenajate, sport, turism

E.4.1. - „PC” – Zona parcuri si spatii verzi amenajate

1. Generalitati

1.a. Tipuri de subzone functionale

Parcuri amenajate

Zone verzi cu sol de protectie

Plantatie de aliniament

Zone verzi cu cadrul parcelelor destinate constructiilor

1.b. Functiunea dominanta a zonei

Zona verde cu sol estetic, ecologic de protectie

1.c. Functiunile complemenatre admise zonei

Nu este cazul

2. Utilizarea functionala aterenurilor din cadrul zonei

2.a. Utilizari permise

Vor fi respectate prevederile generale din regulamentul local de urbanism, prezentate la articolele:

B.1. – b, c, d, e, f,

B.2. – e, f, g.

Terenurile din zona „PC” sunt destinate numai pentru realizarea de spatii verzi si plantate, atat cele din domeniul public cat si cele cuprinse in parcelele construite.

Perdelele de protectia a incintelor industriala fata de drumurile publice sau zonele cu alta destinatie, vecine industriei, se vor realiza din specii rezistente la nocivitati (dupa caz) si pe cat posibil pe terenul unitatilor economice respective.

Parcurile amenajate asistente si anume parcul Carol si parcul ansamblului Peles, se mentin cu functiunea si cu amenajarile actuale.

In cadrul parcurilor construibile se vor realiza spatii verzi conform prevederilor, Regulamentului general de urbanism, articolul 34.

2.b. Utilizari permise cu conditii pentru zonele cu statut special de protectie

Pentru spatiile verzi care sunt cuprinse in zone cu statut de zone construite protejate si in zone cu valoare peisagistica deosebita, prescriptiile voi fi cele de la punctele F.1 si F.2. prezentul Regulament.

2.c. Interdictii

In cazul Parcului Carol se vor vedea prescriptiile din Regulamentul de urbanism aferent PUZ zona centrala.

Se interzice diminuarea suprafetelor spatiilor verzi amenajate din categoria „PC”.

Nu se admite utilizarea spatiilor verzi pentru amplasarea constructiilor provizorii pentru diverse activitati.

Conditii de amplasare si conformare a constructiilor, cu privire la realizarea de spatii verzi.

Vor fi respectate prevederile Regulamentului general de urbanism, articolul 34 si respectiv ale Regulamantului local, punctul C.5.b., capitolul II.

E.4.2. - „PT” – Zona cu caracter mixt pentru complexe, unitati turistice si spatii verzi amenajate pentru sport, recreere, odihna

Generalitati

1.a. Tipuri de subzone functionale

Subzona complexe si unitati turistice - IST

Subzona parcuri amenajate  - PC

Subzona cai rutiere  - CR

Subzona dotari sportive  - PS

1.b. Functiunea dominanta a zonei

Turism, sport, agrement, odihna

1.c. Functiunile complementare admise zonei

Institutii si servicii publice:

Comert

alimentatie publica

prestari servicii aferente turismului

sanatate

administratie

2. Utilizarea functionala a terenurilor din cadrul zonei

2.a. Utilizari permise

Vor fi respectate prevederile generale din Regulamentul local prezentate la articolele:

B.1 - b, c, d, e

B. 2 - a, b, c, d, e, f, g

Se admit constructii noi din domeniul turismului: hoteluri, minihoteluri, case de odihna, pensiuni, vile si din domeniul sportului si agrementului: sali de sport, constructii pentru activitati de club, piste de popice, minigolf, terenuri

de tenis.

Sunt permise amenajari de spatii verzi, de amplasare a unor refugii si locuri de belvedere, dotarea cu mobilier de exterior adecvat destinatiei zonei si iluminat public decorativ

Se admit constructii pentru comert si alimentatie publica, inchirieri de echipamente sportive, dotari sanitare, publice.

Se admit lucrari de stabilizare a terenului, de amenajare in vederea scurgerii apelor meteorice si de regularizare a vailor si viroagelor cu caracter torential.

2.b. Utilizari permise cu conditii, pentru zonele cu statut special de protectie

In zonele delimitate in PUG ca zone cu valoare peisagistica deosebita autorizarea noilor constructii din zona „PT” se va face numai cu respectarea prescriptiilor din avizele organelor specializate in domeniu, la nivelul judetului Prahova.

Lucrarile noi vor trebui sa aiba in vedere mentinerea fondului forestier si a vegetatiei montane existente in zona.

O atentie deosebita se va da asigurarii retelelor tehnico-edilitare si sistematizarii pe verticala a terenului pentru indepartarea apelor meteorice fata de constructii si amenajari

Se recomanda ca noile constructii sa aiba capacitati moderate, raportate la scara orasului care sa nu necesite defrisari sau lucrari importante de terasamente.

pentru detalieri se va vedea punctul F.2. de la capitolul III din prezentul regulament.

2. c. Interdictii temporare

In zona „PT” sunt instituite in mod special interdictii temporare de constructie pana la elaborarea PUZ sau PUD pentru zona motelului Izvorul Rece.

In celelalte zone din categoria „PT” si anume: Cumpatul si Platoul Izvor - hotel Mara, de asemenea nu se va executa nici o constructie noua decat avand la baza un PUZ sau un PUD corespunzator.

2. d. Intrdictii permanente

In cazul zonei „PT” interdictiile permanente sunt cele impuse de culoarele de protectie a retele lor magistrale de gaz metan si retelelor electrice de inalta tensiune.

Amplasarea constructiilor in zonele afectate de existenta acestor retele necesita avize speciale de la autoritatile administratiei publice centrale sau a serviciilor publice ale acestora, la nivelul judetului Prahova ( Ministerul Transporturilor, Ministerul Turismului etc.).

interdictia permanenta de construire poate fi ridicata odata cu incetarea cauzei care a determinat instituirea ei.

In aceste zone nu se vor autoriza sub nici un pretext lucrari cu alt caracter decat cel compatibil zonei functionale stabilita prin PUG (nu se vor acorda derogari).

Sunt interzise constructiile provizorii gen „chiosc” metalice sau din lemn, pentru diferite activitati.

Conditii de amplaasre si conformare a constructiilor

Se vor respecta prevederile Regulamentului local de urbanism, punctele, adaptate la conditiileconcrete ale fiecarui amplasament prin elaborarea de PUZ sau PUD si regulamentele de urbanism ( caiete de sarcini) aferente, pentru fiecare obiectiv sau grup de obiective in parte.

E.4.3. -„PS” – Zona dotari si spatii verzi amenajate pentru sport, agrement

GENERALITATI

1.a. Tipurile de subzone functional

Subzona institutii publice diverse - ISD

Subzona parcuri amenajate  - PC

Subzona cai rutiere  - CR

1.b. Functiunea dominanta a zonei

Sport, agrement, recreere

1.c. Functiuni omplementare admise zonei

Institutii si servicii publice

mic comert

alimentatie publica de capacitate mica

servicii aferente dotarilor de sport si agrement

2. Utilizarea functionala a terenurilor din cadrul zonei

2.a. Utilizari admise

Vor fi respectate prevederile generale din Regulamentul local de urbanism prezentate la articolele:

B.1. - b, c, d, e

B.2 - a, b, d, e, f, g

Se admit amenajari ale terenurilor pentru creaerea de spatii verzi si plantate, cu dotari necesare recreerii, repausului, terapiei prin factori naturali

Sunt admise constructii din domeniul sportului si agrementului: terenuri de tenis, terenuri de golf, stadioane, bazine de inot acoperite sau descoperite, minigolf, piste de popice

Sunt admise constructii pentru mic comert, alimentatie publica, dotari anexe ale unitatilor sportive: inchirieri material sportiv, grupuri sanitare, etc.

Se admit lucrari de stabilizare a terenului, de amenajare in vederea scurgerii apelor meteorice si de regularizare a vailor si viroagelor cu caracter torential

Se recomanda ca amenajarea spatiilor plantate sa se faca pe principii ecologice prin recurgerea la vegetatia perena pentru asigurarea unor costuri de intretinere reduse si pentru a favoriza ecosistemele locale

2.B. Utilizari permise cu conditii, pentru zonele cu statut special de protectie

In zonele delimitate in P.U.G. ca zone cu valoare peisagistica deosebita autorizarea noilor constructii din zona „PS” se va face numai cu respectarea prescriptiilor cuprinse in avizele organelor specializate in domeniu, la nivelul judetului Prahova

Lucrarile noi vor trebui sa aiba in vedere mentinerea fondului forestier si a vegetatiei montane existente in zona

O atentie deosebita se va da asigurarii retelelor tehnico-edilitare si sistematizarii pe verticala, a terenului pentru indepartarea apelor meteorice fata de constructii si amenajari

Se recomanda ca noile constructii sa aiba capacitati moderate, raportate la scara orasului care sa nu necesite defrisari sau lucrari importante de terasament

Pentru detalieri, se va vedea punctul F.2 de la capitolu III din Regulament.

2.c. Intredictii temporare

In zona „PS” nu sunt instituite in mod special interdictii temporare de constructie, dar nu se va executa nici o constructie noua decat avand la baza un PUZ sau un PUD corespunzator.

E.5. „G” – Zona de gospodarie comunala

1. Generalitati

1.a. Tipurile de subzone functionale

Nu este cazul

1.b. Functiunea dominanta a zonei

Constructii amenajari si instalatii necesare bunei gospodariri a localitatii:

captare si inmagazinare apa potabila

statia de tratare a apei potabile

cimitir

rampa de gunoi

statia de epurara ape uzate menajere

1.c. Functiunile complementare admise zonei

admistratie

prestari servicii

circulatia rutiera

Utilizare functionala a terenurilor din cadrul zonei

Vor fi respectate prevederile generale din Regulamentul local prezentate la articolele:

B.1. - a, b, c, d, e, f

B.2. - a, b, c, d,e, f, g

Sunt admise extinderi ale capacitatilor existente pentru functiunile enumerate la punctul 1.b.

Sunt permise amenajari de spatii verzi cu rol de protectie a incintelor vizibile de pe drumurile publice sau calaa ferata.

Se admit lucrari de reparatii, modernizari, amenajari ale constructiilor si instalatiilor existente.

3. Conditionari si restrictii

Respectarea documentelor cu caracter normativ si directiv, precum si a solutiilor si reglementarilor propuse in studiile de specialitate.

Se vor materializa pe teren, dupa caz, limitele zonelor de protectie sanitare prevazute de normele in vigoare

Procentul maxim ocupare a terenului se va stabili de la caz la caz prin studiu de fezabilitate.

E.6. „CC” – Zona pentru cai de comunicatie

1. Generalitati

1.a. Tipurile de subzone functionale

E.6.1. – „CF” - Subzona cai ferate

E.6.2. – „CR” - Subzona cai rutiere

1.b. Functiunea dominanta a zonei

Circulatia pe calea ferata Bucuresti - Brasov si circulatia rutiera pe drumurile publice din intravilan si extravilan.

1.c. Functiunile complementare admise zonei

Administratie aferenta functiunii de baza

Utilizarea functionala a terenurilor din cadrul zonei

2.a. Utilizari permise

Vor fi respectate prevederiile generale din Regulamentul local prezentate la articolele

B.1. - a, b, c, d, e, f

B.2. - a, b, c, d, g

Sunt admise lucrari de modernizare, extindere, reparatii ale cailor de comunicatie existente si ale constructiilor afarente

Se admit realizarea de parcaje publice si de constructii noi din domeniul circulatiei feroviara si rutiera.

2.b. Interdictii temporare si permanentecu conditii pentru zonele cu statut de protectie a cailor ferate si a drumurilor publice.

Conditiile de conformare si de amplasare a constructiilor in zona de protectia a infrastructurilor feroviare si a drumurilor publice nationale si judetene se stabilesc prin avizul Ministerului Transporturilor si SNCFR, ca si cedarea, transferul, ocuparea temporara sau definitiv a terenului din patrimoniul SNCFR pentru lucrarile de interes public din intravilan si extravilan.

2.c. Interdictii temporare si permanente

In zona de protectie a infrastructurilor feroviare este interzisa amplasarea de constructii sau plantatii care impiedica vizibilitatea liniei si a semnalelor feroviare, efectuarea de lucrari care prin natura lor ar afecta stabilitatea solului (alunecari de teren, surpari, modificarea nivelului panzei freatice)

Pentru orice lucrare de constructii sau instalatii, ce se propune a se realiza in zona de protectie a caii ferate se va solicita avizul Ministerului Transporturilor si SNCFR.

Conditii de amplasare si conformare a constructiilor in completarea prevederilor punctelor C.1, C.2, C.3., C.4., C.5., din Regulamentul local de urbanis

Se impune delimitarea clara prin garduri vii sau astfel de repere a terenului aferent activitatii feroviare in conformitate cu regulile de securitate si protectie

Este necesar amenajarea peisagistica a spatiilor neconstruite precum si pe intreg traseul zonei feroviare care are contact cu intravilanul orasului Sinaia.

Se recomanda ca, prin aspectul exterior, noile cladirii din domeniul cailor de comunicatii, ca si eventuala modificare a celor existente, sa nu afecteze prin amplasare, (dimensiuni si conformare caracterul zonei in care se inscriu

Subzona „CR” - Cai de comunicatie rutiera se regaseste ca parte componenta (subzona) in cadrul majoritatii unitatilor teritoriale de referinta (U.T.R.).

E.7. „IS” – Zona institutii si servicii publice

Generalitati

1.a. Tipurile de subzone functionale

Subzona complexe si unitati turistice - IST

Subzona complexe balneare (sanatoriale)  - ISB

Subzona instalatii publice diverse  - ISD

1.b. Functiunea dominanta a zonei

Zona „IS” sub forma uneia sau mai multor subzone denumite IST, ISB sau ISD, se regaseste in componenta altor zone functionale, ca functiuni complementare functiunii de baza

Functiunea dominanta pentru fiecare subzona este cea a dotarilor care le-au determinat specificul si anume:

In IST - turism, recreere, agrement

In ISB - tratament balnear, in regim sanatorial

In ISD - invatamant, cultura, administratie, finante, banci, sanatate, culte, comert, alimentatie publica, prestari servicii si altele

1.c. Functiunile complementare admise zonei

In cadrul PUG nu au fost delimitate zone numai de institutii si servicii publice, acestea fiind incluse intre constructi cu alte functiuni,in cea mai mare parte locuinte, de aceea punctul 1.c. nu are obiect in cazul zonei „ IS”.

2. Utilizare functionala a terenului din cadrul zonei
2.a. Utilizari permise

Vor fi respectate prevederile generale din Regulamenti local prezentate la articolele:

B.1. - b, c, e, f

B.2. – a, b, c, d, e, f, g

Sunt admise constructiile al caror profil de activitate face parte din categoriile de subzone functionale specifice la punctul 1.b.

In „IST” - hoteluri, moteluri, spatii de campare, cabane

instalatii de transport pe cablu, parghii de schi si de bob

spatii de agrement: cluburi, discoteci,sali de jocuri

comert, alimentatie publica, servicii aferente turismului

In „ISB” - complexul balnear in regim sanatorial Paltinis

In „ISD” - institutii de invatamant: scoli, gradinite, case de copiii

sanatate: dispensare, farmacii, spital, policlinica, statie de salvare,crese

cultura: cinematografe, cluburi, biblioteci, casa de cultura

comert alimentar si ne alimentar, alimentatie publica

servicii de toate categoriile: profesionale (birouri, oficii), sociale (asociatii diverse personale (frizerie, coafura, reparatii diverse, spalatorie, vopsitorie, croitorie, reparatii, si intretinere auto-moto, mici servicii industriale,etc.).

institutii financiare - bancare si de asigurari banci, case de schimb valutar, case de amanet case de asigurari etc.

institutii administrative: primarie, sedii de instituti,/ sedii de partide

culte: biserici, capele.

2.b. Utilizari permise cu conditii pentru zonele cu statutul special de protectie

2.b.a. Executarea constructiilor in zonele determinate in PUG ca „rezervatii de arhitectura si zone de monumente istori independente”,care sunt cuprinse in zona „IS”, se supune prevederilor articolului B.1.f. din prezentul Regulament.

Sunt admise toate tipurile de constructii din domeniul institutiilor si serviciilor publice enumerate la punctul 1.c. cu conditia respectarii prescriptiilor continute in avizele conforme ale organelor centrale specializate pentru cazuri deosebite, iar pentru zonele cu patrimoniu construit de interes local, respectiv rezervatiile de arhitectura din zona strazilor Avram Iancu, 1 Mai, M. Kogalniceanu, Cuza Voda, Aosta, Furnica, Octavian Goga, Carol I, prescriptiile sunt cele inscrise in avizele serviciilor publice descentralizate in judetul Prahova ale MLPAT si Ministerul Culturii.

in conditiile in care orasul Sinaia va ca pata statutul de oras muzeu, autorizarea constructiilor pe intreg teritoriul care include orasul istoric, respectiv cel cuprins intre biserica „Sfantul Ilie” la sud si ansamblul „Peles” (inclusiv) la nord, de o parte si alta a drumului national pana la limita intravilanului, precum si pe versantul Cumpatul, se va face cu respectarea prescriptiilor din avizele conform ale MLPAT si Ministerul Culturii pentru detalieri, se va vedea punctul F.1. de la capitolul III din prezentul regulament local.

2.b.b. In zonele delimitate in PUG ca zone cu valoare peisagistica deosebita, rezultata din imbinarea intre cadrul natural si cel construit, delimitare care se suprapune partial peste cea a zonelor construite protejate, autorizarea noilor constructii va urmari respectarea prescriptiilor din avizele organelor specializate in domeniu, la nivelul judetului Prahova.

Pentru detalieri, se va vedea punctul F.2. de la cap.III din prezentul Regulament.

2.c. Interdictii temporare

In zona „IS” nu sunt institute in PUG interdictii temporare de utilizare a terenurilor.

Este interzisa insa autorizarea oricaror constructii cu alta destinatie decat locuintele, respectiv cele din domeniul institutiilor publice fara elaborarea in prealabil a unui plan urbanistic de detaliu sau zonal (PUD sau PUZ) in care sa fie analizate toate aspectele realizarii obiectivului pe: amplasamentul respectiv, de la conformarea constructiei si incadrarea in sit, pana la asigurarea utilitatilor si acceselor.

2.d. Intredictii temporare

Pentru zona „S” interdictiile permanente sunt cele rezultate din servitutea pe care unele constructii si activitati cu functii generatoare de riscuri tehnologice o creaza prin zone de protectie instituite conform normelor in vigoare. Este vorba de conductele magistrale de transport gaz metan, retelele electrice de inalta tensiune de 110 Kv si 20 Kv, conducta de aductiune a apei potabile de la Azuga, statia de epurare a orasului Sinaia, calea ferata Bucuresti-Brasov, drumul national 1 Bucuresti Brasov.

Amplasarea oricaror constructii in zonele afectate de existenta unuia sau mai multor factori dintre cei expusi mai sus necesita avize exprese de la autoritatile administratiei publice centrale sau a serviciilor publice ale acestora descentralizate in judetul Prahova (Ministerul Sanatatii, Ministerul Transporturilor,etc) in functie de destinatia constructiei si amplasarea terenului.

Este interzisa utilizarea terenurilor instabile din punct de vedere geologic, situate pe viroage torentiale, defrisate, neconsolidate inainte de deschiderea lucrarilor de executie.

Interdictia permanenta de construire poate fi ridicata odata cu incetarea cauzei care a determinat instituirea ei.

Autorizarea constructiilor provizorii gen „chiosc” pentru diferite activitati se va face cu mult discernamant, fiind interzisa in zona orasului vechi, care urmeaza sa devina oras muzeu si pe strazile principale din celelalte zone ale orasului.

3. Conditiile de amplasare si conformare a constructiilor

Se vor respecta prevederile Regulamentului local de urbanism, punctele C.1., C. 2., C. 3., C.4., C.5., adaptate la conditiile concrete ale fiecarui amplasament prin elaborarea de PUZ sau PUD si regulamentele de urbanism (caiete de sarcini) aferente, pentru fiecare obiectiv sau grup de obiective in parte.

E.8. „TA”- Zona ocupata de ape curgatoare

1. Generalitati

1.a. Tipurile de subzone functionale

Nu este cazul

1.b. Functiunea dominanta a zonei

Cursuri de apa cu caracter permanet sau temporar (torential sau sezonier)

1.c. Functiunile complementare admise zonei

Gospodarirea apelor (gospodarie comunala) - G

Cai rutiere   - CR

Zona „TA” apare ca subzona functionala in cadrul altor zone functionale.

Utilizarea functionala a terenurilor din cadrul zonei

2.a. Utilizari permise

Vor fi respectate prevederile generale din Regulamentul local de urbanism prezentate la articolele:

B.1. c,d,e,f.

B.2. a,b,c,d,g

Se admit lucrari de regularizare si consolidare a malurilor aferente apelor curgatoare.

Se admit lucrari de indiguiri si taluzari.

Sunt admise lucrari de amenajare a vadului, dupa regularizarea cursului de apa, pentru realizarea de spatii, plantate, pentru recreere, sport, odihna.

Sunt admise lucrarile aferente gospodaririi apelor: captari, indiguiri.

2.b. Utilizari permise cu conditii pentru zonele cu statut special de protectie.

In zonele delimitate in PUG ca zone cu valoare peisagistica deosebita, autorizarea tuturor lucrarilor de amenajare propuse in „TA” se va face numai cu respectarea prescriptiilor cuprinse in avizele organelor specializate in domeniu, la nivelul judetului.

Lucrarile propuse vor trebui sa aiba in vedere mentinerea fondului forestier si a vegetatiei existente.

2.c. Interdictii temporare si permanente

Pentru zona TA nu sunt instituite in mod special interdictii temporare sau permanente in cadrul PUG.

In zonele de vecinatate cu retelele magistrale de gaz metan, electrice, apa, autorizarea lucrarilor de amenajare in zona TA se subordoneaza prescriptiilor din avizele eliberate de institutiile de resort, avand in vedere zonele de protectie determinate de existenta acestor retele.

3. Conditiile de amplasare si conformare a constructiilor

In scopul protectiei albiilor, malurilor si pentru imbunatatirea regimului de curgere a apelor, se instituie zone de protectie pentru albia minora a cursurilor de apa. Pentru amplasarea constructiilor permise de Iege in albiile minore ale cursurilor de apa, conditiile de amplasare sunt cele impuse in avizele de specialitate necesare autorizarii.

In zonele lipsite de lucrari de consolidare si amenajare a malurilor se recomanda autorizarea constructiilor in afara albiilor majore ale apelor, cu exceptiile prevazute de lege.

F. ZONA CU REGIM SPECIAL DE PROTECTIE URBANISTICA


F.1. - Zone construite protejate - Z.1.
1. FUNCTIUNEA ZONEI Z.1.

In cadrul zonei denumite Z.1. sunt cuprinse:

Rezervatiile de arhitectura si urbanism;

Monumente istorice, de arhitectura si memoriale dispersate in teritoriu.

In completarea prevederilor generale prezentate la pot. B.1.f. din prezentul Regulament local, se stabilesc urmatoarele prescriptii pentru zona Z.1.

2. ACTIUNI PERMISE (numai pentru rezervatiile de arhitectura oraseneasca)

Interventii pentru restaurarea, conservarea si protectia monumentelor;

Lucrari de consolidare si punere in siguranta din punct de vedere seismic conform N.P. 100 - 92;

Implantarea de volume noi in spatiile libere sau eliberarile prin restructurare;

Schimbari de destinatie, (refunctionalizare), dupa caz, la unele dintre constructiile monument, pentru inscrierea intr-un circuit normal de functionare (turistic, de locuit, sau social-cultural);

Degajare de constructii parazitare;

Modernizare instalatii;

Lucrari de intretinere, verificare si reparatii in scopul prevenirii inrautatirii starii fizice a cladirilor.

3. CONDITIONARI SI RESTRICTII

Protejarea cadrului arhitectural – urbanistic si a obiectivelor care fac parte din patrimoniul construit istoric si arhitectural trebuie sa includa ca masura prioritara instituirea in jurul fiecarui monument a unei protectii integrale pe bas, de studii de specialitate. Pana la intocmirea acestor studii si pana la promulgarea 'Legii monumentelor si siturilor istorice' se va avea in vedere considerarea unor zone de protectie in jurul monumentelor, dupa cum urmeaza:

In jurul monumentelor dispersate in teritoriu, avand valoare memoriala sau arhitecturala, o zona de 100 m raza (zona protejata de gradul '1') care corespunde vecinatatii imediate a valorii de patrimoniu atestate. Dimensiunea cocreta a acestor zone va stabili pentr-u fiecare monoment prin studii de specialitate.

In cazul ansamblului Peles zona de protectie se extinde la 500 m raza – zona protejata de gradul „2”, corespunzatoare vecinatatii de context a valorii de patrimoniu care o reprezinta ansamblul (valoare ambientala).

Nu se admite nici un fel de interventie dintre cele enumerate la capitolul „Permisiuni” asupra constructiilor – monumente istorice si de arhitectura fara proiect avizat de organele care au competenta de avizare conform legii. In functie de importanta obiectivului si de amploarea interventiilor solicitat asupra obiectivului sau in zona sa de protectie, competentele si atributiile sunt ierarhizate astfel:

Institutii centrale de specialitate:

Ministerul Culturii

Comisia Nationala a Monumentelor, Ansamblurilor si Siturilor Istorice

Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului

Competente si atributii: coordonare, evidenta, avizare documentatii, directivare, finantare

Administratia locala si teritoriala:

Consiliul local – Serviciul de Urbanism si Amenajarea Teritoriului

Oficiul teritorial pentru Patrimoniul Cultural National

Inspectoratul judetean pentru cultura.

Competente si atributii: supraveghere, evidenta, aprobare documentatii, autorizare construire, finantare programe de investitii, initiere programe de dezvoltare, elaborare politica si strategie locala:

Proprietarii sau beneficiarii:

din domeniul public

din domeniul privat.

Competente si atributii: folosinta, transmitere, protectie, conservare, coparticipare si activitati de revitalizare.

Avand in vedere numarul mare de monumente existente pe teritoriul orasului Sinaia se impune elaborarea unor studii de specialitate pentru problemele de protectie, conservare si valorificare a obiectivelor ce fac parte din patrimoniul cultural atestat.

In cadrul acestor studii vor fi identificate si alte obiective susceptibile de a fi inscrise pe listele de patrimoniu.

Studiile vor impune cu prioritate prevederile suplimentare pentru zonele protejate privind tratarea spatiilor vizibile inaltimi, fatade, pavaje, dalaje, materiale, culori, mobilier urban, signalectica, vegetatie, etc.

Pentru rezervatia de arhitectura „Ansamblul Peles” permisiunile si restrictiile sunt cele stabilite la nivelul organelor centrale de conservare si protectie a monumentelor si siturilor istorice.

4. RECOMANDARI PRIVIND MENTINEREA CADRULUI CONSTRUIT EXISTENT

In zonele determinate in PUG ca rezervatii de arhitectura oraseneasca, realizarea oricaror lucrari trebuie analizata (in vederea autorizarii) din urmatoarele puncte de vedere:

a) Pastrarea caracteristicilor care au desemnat zona ca zona protejata urbanistic si anume:

regimul de inaltime (inaltimea la cornisa);

gabaritul in plan al constructiilor, respectiv PROCENTUL DE OCUPARE A TERENURILOR;

alinierea catre strada;

sistemul de parcele (dimensiuni, mai ales latimea la strada);

raportul plin–gol pe fatade;

ritmul creat in fronturile existente la strada prin alternanta constructii – spatii libere si plantate

materialele folosite la finisarea exterioara a constructiilor;

modul de acoperire;

modul de imprejmuire (inaltime, materiale, alcatuire).

b) Pastrarea tuturor elementelor componente ale zonei Z.1. sau revenirea la acestea, (in cazul in care ai fost alterate), in spiritul specificului si mostenirii istorice:

pavarea partii carosabile a drumurilor cu pavele de granit sau prefabricate;

dalarea trotoarelor cu cale sau calupuri prefabricate;

iluminatul public cu stalpi si corpuri de iluminat decorative, cu cablaj subteran;

amenajarea (reamenajarea) de alei pietonale in trepte, care sa lege strazile aflate la diferite cote de altitudine.

Se va urmari folosirea pantei naturale a terenului si valorificarea acesteia la modul de alcatuire a constructiilor si la sistematizarea pe verticala a terenului.

Nu se va admite nici un fel de constructie gen 'chiosc', indiferent pentru care activitate.

Se va urmari mentinerea plantatiilor existente si creerea de noi spatii verzi si plantate.

F.2. ZONE CU VALOARE PEISAGISTICA DEOSEBITA SITUATE IN INTRAVILAN Z.2.

1. FUNCTIUNILE ZONEI – Z.2.

Zona cuprinsa in intravilan compusa din teritorii ocupate cu:

locuinte si functiuni complementare

dotari de turism si odihna

suprafete libere verzi destinata in PUG realizarii unor zone mixte pentru turism, sport, agrement, odihna.

2. CARACTERISTICILE ZONEI – Z.2.

Zona Z.2. face parte din categoria peisajelor protejate, avand calitati deosebite din punct de vedere estetic, rezultate din interactiunea omului cu natura si din modul de asezare a colectivitatii umane in teritoriul respectiv.

Orientarea fata de punctele cardinale a acestor zone, situate pe versantii muntosi de o parte si alta a raului Prahova, ofera conditii de insorire speciale si conditii deosebite de punere in valoare a cadrului natural.

Totodata, modul de utilizare a terenului pentru constructii, in cea mai mare parte de locuit, tip vila, regimul moderat de inaltime care pana in prezent nu a daunat cadrului natural, gabaritul constructiilor, materialele folosite, constituie elemente adaugate cadrului natural in sprijinul incadrarii zonei respective in categoria zonelor protejate urbanistic pentru valoarea peisagistica deosebita.

3. ACTIUNI PERMISE

Se admit lucrari de dezafectare, reconstructie, extindere, refunctionalizare, consolidare la constructiile existente.

Se admit lucrari de constructii noi avand functiuni compatibile cu destinatia zonei stabilita in PUG.

Sunt permise: modernizarea retelelor tehnico – edilitare stradale, modernizarea drumurilor existente, creerea de drumuri noi, alei pietonale, plantatii, mobilier urban.

Orice interventie in zona Z.2. trebuie sa respecte urmatoarele considerente:

urbanistice: omogenitatea si coerenta tesutului urban, sistemul parcelelor, elemente spatiale si volumetrice de referinta.

de valoare compozitionala: silueta, accente, regim de inaltime, elemente simbolice.

de valoare ecologica: integrarea elementelor naturale in structura urbana; protejarea vegetatiei existente; protejarea tuturor factorilor de mediu.

de viabilitate: stare de functionalitate, gradul de integrare in structura localitatii.

4. CONDITIONARI SI RESTRICTII

Delimitarea zonei protejate Z.2. in cadrul planului urbanistic general are scopul de a atentiona si obliga institutiile abilitate pentru supravegherea, controlul si autorizarea construirii sa acorde o importanta sporita dezvoltarii zonelor respective, sa stimuleze atasamentul populatiei la zona si constiinta prestigiului local si totodata ca cointereseze populatia in activitatea de productie.

Nu se admite realizarea in aceste zone a nici unei unitati industriale noi, poluante sau nepoluante.

In functie de situatia concreta la autorizarea unor noi constructii se poate solicita si prezentarea de desfasurari de fronturi construite, perspective aeriene, prospecte speciale pentru amenajarea pe verticala a terenului etc., ca masuri de protectie pentru zonele respective.

Pentru stabilirea unor valori cat mai reale de POT si CUT, este indicat sa se intocmeasca PUZ pentru UTR-uri sau subdiviziuni de UTR clasificate ca zone Z.2.

Regulamentul aferent PUZ va impune si prevederi pentru tratarea spatiilor vizibile: pavaje, dalaje, materiale, inaltimi fatade, culori, mobilier urban, vegetatie etc,.

G. ZONE SITUATE IN EXTRAVILAN; PERMISIUNI; CONDITIONAIRI; RESTRICTII

Intravilanul include toate zonele construite existente si o parte dintre zonele libere destinate realizarii de dotari pentru turism, sport, agrement, odihna.

Teritoriul extravilan este alcatuit din terenurile muntoase aflate de o parte si alta a intravilanului pe directia est – vest, terenuri ocupate cu paduri, pasuni si poieni alpine, vai si viroage, masive muntoase (stanci, creste, rape).

In contextul acordarii statutului de zona cu valoare peisagistica deosebita intregului teritoriu administrativ, rezulta ca toate zonele naturale care compun extravilanul orasului Busteni pot fi considerate zone protejate.

Din categoria acestora se desprind mai multe subcategorii:

Arii naturale protejate de interes national cu statut de patrimoniu, cu valoare exceptionala stiintifica si ecologica - Parcul National Bucegi

Acesta este o rezervatie de tip mixta: geologica, forestiera si paleontologica.

Regimul de protectie in cadrul Parcului National este diferentiat dupa structura ecosistemului respectiv: unitati geomorfologioe, zona stiintifioa, zona silvica si zone tampon.

Dupa constituirea prin lege a Parcului National Bucegi, toate activitatile umane care se desfasoara in aceste zone vor fi autorizate de administratia parcului.

Aceasta categorie de zone naturale protejate are regulamente si responsabilitati proprii de gestionare.

b) Peisaje protejate si alte zone naturale din extravilan – spatii cu un peisaj avand calitati deosebite din punct de vedere estetic, al caror caracter natural trebuie pastrat atare (zone impadurite, poieni, cursuri de ape).

In vederea alcatuirii unui regulament privitor la zonele naturale protejate sunt necesare o serie de masuri, cum ar fi:

ariile protejate si monumentele naturii sa fie declarata prin acte sau reglementari cu caracter normativ;

asigurarea structurilor necesare pentru gestionarea si administrarea supravegheata a ariilor protejate si exercitarea obiectivelor si functiilor lor;

antrenarea populatiei in procesul de identificare evaluare, protejare, administrare si intarire a peisajelor;

promovarea unor programe de specializare in domeniul peisajului pentru toate organizatiile relevante, precum si studiul peisajului in educatia arhitectilor, inginerilor, geografilor, biologilor si altora.

Masurile (permisiuni, conditionari, restrictii) de reglementare a activitatilor in teritoriul extravilan al orasului Busteni (in Parcul National Bucegi si in celelalte zone) se inscriu in masurile de protectia, conservarea si reabilitarea mediului, dintre care:

Permisiuni:

Protejarea vegetatiei existente, prin masuri speciale de ingrijire, regenerare naturala sau prin reimpadurire;

Protejarea malurilor (acolo unde este cazul) si regularizarea vailor si viroagelor cu caracter torential, predispuse la eroziuni;

Salubrizarea intregului teritoriu prin colectarea deseurilor menajere (a gunoiului) rezultate prin neglijenta omului;

Reimpadurirea si refacerea jnepenisurilor in zonele afectate de actiunea iresponsabila a omului (acestea au rol si functii: in protejarea solului contra eroziunii);

Reconstructia ecologica in zonele afectate de eroziunea de adancime sau de excesul de umiditate;

Luarea masurilor sanitare de protectie in zonele de captare si inmagazinare a apei potabile;

Practicarea turismului organizat;

Instituirea unui regim sever de paza in zona Parcului National Bucegi pentru care organismele abilitate din cadrul Ministerului Mediului vor elabora un regulament propriu de functionare.

Realizarea unor lucrari pentru turism, sport, agrement, cum sunt: partii de schi, instalatii de transport pe cablu ( statiile de pornire si sosire sunt incluse in intravilan) locuri de repaus si belvedere, poteci marcate pentru trasee
turistice.

Restrictii si conditionari:

Orice lucrare care modifica cadrul natural in zonele naturale protejate este obligatoriu sa fie precedata de studii de impact asupra acestuia.

Se interzice camparea in locuri neorganizate, la intamplare, mai ales in vecinatatea cursurilor de apa.

Impiedicarea prin diferite masuri (supraveghere, amendare, indrumare) a practicarii drumetiilor montane pe alte trasee decat cele marcate.

Interzicerea desfasurarii oricaror activitati care pot reprezenta actiuni agresive asupra mediului si implicit asupra zonelor naturale.

Modificarea intravilanului prin ocuparea unor noi zone din extravilan trebuie sa se faca cu mult discernamant si numai motivat de necesitatea realizarii unor lucrari absolut utile, dezvoltarii functiunilor de baza ale orasului, aceasta pentru a fi protejate cat mai mult zonele naturale aflate in teritoriul administrativ.

Autorizarea oricaror lucrari in extravilan, in contextul acordarii statutului de zona protejata cu valoare peisagistica deosebita intregului teritoriu administrativ se va face cu avizul tuturor institutiilor abilitate si interesate, conform legilor in vigoare.




loading...





Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




INCARCAREA AUTOVEHICULULUI - TEST GRILA
SEMNALIZARE VERTICALA
Conducatori auto ADR - CHESTIONAR NR. 17
P.u.g. oras sinaia - jud. prahova actualizare
MODIFICARI ALE CODULUI FISCAL ADUSE DE LEGEA NR. 343/2006 - IMPOZIT PE PROFIT
VIGILENTA LA DRUM - CHESTIONAR
INFRACTIUNI SI CONTRAVENTII PREVAZUTE IN LEGEA AUDIOVIZUALULUI (LEGEA 504/2002)
CURS DE LEGISLATIE RUTIERA


Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu